Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 772 din 31 mai 1966 privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328 din 29 aprilie 1966 , privind circulatia pe drumurile publice si pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor in acest sector
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:
ART. 1 Se aproba Regulamentul pentru aplicarea <>Decretului nr. 328 din 29 aprilie 1966 , privind circulaţia pe drumurile publice precum şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. ART. 2 Regulamentul prevãzut la art. 1, intra în vigoare dupã 30 de zile de la publicare. Pe aceeaşi data Instrucţiunile privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector, aprobate prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1107, publicatã în Colecţia de Hotãrîri şi Dispoziţii ale Consiliului de Miniştri nr. 35 din 21 noiembrie 1962, cu modificãrile ulterioare, se abroga.
REGULAMENT pentru aplicarea <>Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector
CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Dispoziţiile prezentului regulament se aplica circulaţiei pe drumurile publice. Pe drumurile care nu sînt deschise circulaţiei publice, fiind folosite numai de vehicule ce deservesc în mod obişnuit o anume organizaţie socialistã, se aplica, dacã este cazul, reguli stabilite de conducerea acelei organizaţii. La intrarea pe aceste drumuri organizaţiile socialiste care le administreazã vor instala, în loc vizibil, un panou cu inscripţia: "Drum interzis circulaţiei publice". ART. 2 Organele militiei şi comitetele executive ale sfaturilor populare vor întreprinde acţiuni continui de popularizare a regulilor de circulaţie. Organele militiei, prin intermediul presei, radioteleviziunii şi cinematografiei vor da îndrumãri practice pentru circulaţia pe drumurile publice în condiţii speciale, cu arãtarea consecinţelor nerespectãrii regulilor de circulaţie în aceste cazuri. ART. 3 Instituţiile medicale cãrora li se trimit spre verificare conducatori de autovehicule pentru a le constata aptitudinea de a conduce, sînt obligate sa comunice, deindata, rezultatul examenului medical, organului militiei în circumscripţia cãruia îşi are sediul instituţia medicalã şi sa consemneze constatarea în tichetul de evidenta aflat asupra conducatorului de autovehicul. ART. 4 Este interzisã crearea de restrictii pentru circulaţia vehiculelor sau a pietonilor prin executarea de lucrãri, depozitarea de materiale ori lãsarea de obiecte, pe partea carosabilã a drumurilor publice sau pe trotuare, fãrã acordul prealabil al organelor militiei. Nu este consideratã producãtoare de restrictii lãsarea unor materiale sau obiecte pe trotuare în cazul cînd, prin aceasta, pietonii nu sînt obligaţi sa foloseascã partea carosabilã a drumului public. Obstacolele producãtoare de restrictii pentru circulaţia pe drumurile publice trebuie semnalizate de cei care le creeazã, ziua cu mijloace de avertizare corespunzãtoare ("Lucrãri" sau "Alte pericole"), iar noaptea şi prin lumini roşii, vizibile din ambele sensuri de circulaţie de la cel puţin 50 m. ART. 5 Organele cãilor ferate, de acord cu organele de stat care administreazã drumurile şi cu organele militiei, vor stabili, în raport cu intensitatea circulaţiei şi cu condiţiile de vizibilitate, trecerile la nivel peste linia feratã care necesita sa fie prevãzute cu bariere sau cu semnalizare optica ori acustica. La trecerile la nivel peste liniile ferate fãrã bariere, organele cãilor ferate, împreunã cu organele de stat care administreazã drumurile publice, precum şi cu organizaţiile socialiste care deţin terenurile invecinate, vor lua mãsuri pentru înlãturarea obstacolelor ce impiedica vizibilitatea caii ferate de la locul unde conducãtorii vehiculelor sînt obligaţi sa opreascã potrivit prezentului regulament. În cazul cînd la trecerile la nivel peste liniile ferate fãrã bariere, nu se pot asigura condiţiile prevãzute în alineatul precedent, organele de stat care administreazã drumurile publice, împreunã cu organele cãilor ferate şi cu acordul organelor militiei, vor luna mãsuri, dupã caz, pentru: - mutarea trecerii la nivel pe alt amplasament cu vizibilitate; - desfiinţarea trecerii la nivel cu abaterea circulaţiei rutiere pe alta trecere la nivel invecinata, cu vizibilitate asigurata sau avînd bariera pazita; - instalarea de paza sau dispozitive automate, în ordinea urgenţei stabilite de aceste organe. ART. 6 Staţiile de tramvaie, troleibuze sau autobuze, precum şi traseele acestor autovehicule, se stabilesc de întreprinderile de transport în comun, cu acordul organelor militiei. Dacã în localitãţi, traseele tramvaielor, troleibuzelor sau autobuzelor trec peste calea feratã la acelaşi nivel, în amindoua pãrţile înainte de trecere trebuie sa existe staţii de oprire. ART. 7 Este interzisã organizarea de concursuri sau antrenamente ori a altor manifestatii sportive pe drumurile publice, fãrã acordul prealabil al organelor militiei. ART. 8 Este interzisã lãsarea pe drumurile publice a animalelor nesupravegheate.
CAP. 2 Reguli privind circulaţia pe drumurile publice SECŢIUNEA I Semnele şi semnalele folosite pentru asigurarea securitãţii circulaţiei ART. 9 Persoanele care folosesc drumurile publice în orice calitate trebuie sa se conformeze semnelor şi semnalelor folosite pentru asigurarea securitãţii circulaţiei.
A. Indicatoare pentru circulaţie ART. 10 Indicatoarele pentru circulaţia pe drumurile publice sînt: a) de avertizare (pentru locuri periculoase); b) de dirijare (reglementare) care pot fi pentru: - prioritate la intersectii; - interzicere sau restrictie; - sens obligatoriu. c) de orientare şi diverse, care pot fi pentru: - presemnalizare; - orientare; - diverse.
B. Marcaje ART. 11 Marcajele aplicate pe drumurile publice sînt: a) marcaje longitudinale, care pot fi: - centrale, care separa sensurile de circulaţie; - pentru delimitarea benzilor de circulaţie; - pentru puncte periculoase. b) marcaje transversale, care pot fi: - pentru oprire; - de traversare pentru pietoni; - de traversare pentru biciclisti; - pentru spaţii interzise. c) alte marcaje, care pot fi: 1. laterale - pe parapete; - pe stilpi de dirijare; - pe ziduri; - pe bordurile trotuarelor sau insulelor; - pe stîlpii electrici sau de telecomunicaţii ori pe pomi; 2. diverse - pentru delimitarea caii (partii carosabile); - prin inscripţii pentru: semnalizarea direcţiei prin sageti; oprire prin cuvintul "STOP"; staţii de oprire a autobuzelor, troleibuzelor şi taxiurilor, marcate printr-o linie continua sau prin inscripţiile "TAXI", "Buz"; - pentru parcare (stationare), care pot fi: transversal, înclinat, paralel sau în axa drumului public; - pentru trecerile la nivel.
C. Semnalele semaforului electric şi ale lampii cu lumina galbena intermitenta ART. 12 Semnalele semaforului electric pentru dirijarea circulaţiei la intersectii sînt urmãtoarele: a) Lumina verde, care înseamnã ca vehiculele pot sa treacã, iar pietonii sa traverseze strada; b) lumina galbena, care înseamnã ca vehiculele nu pot sa între în intersectie şi pietonii sa traverseze strada. Vehiculul sau pietonul surprins de lumina galbena în intersectie, continua sa circule. În cazul strazilor cu refugii, pietonii care la apariţia luminii galbene nu au trecut de jumãtatea strazii, sînt obligaţi sa aştepte pe refugiu şi sa continue traversarea numai la lumina verde. În cazul cînd lumina galbena apare dupã lumina verde, iar vehiculele se afla atît de aproape de semnal încît nu pot sa opreascã în condiţii de siguranta suficiente înainte de a fi depãşit semnalul, acestea au dreptul sa treacã; c) lumina roşie, care înseamnã ca vehiculele nu au dreptul sa treacã şi pietonii sa traverseze strada. ART. 13 Semnalul cu lumina galbena intermitenta de la intersectii obliga pe conducãtorii vehiculelor de a reduce viteza pînã la limita evitãrii oricãrui pericol şi de a se asigura ca intrarea lor în intersectie nu stinjeneste circulaţia. ART. 14 Autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei pot trece prin intersectie, în cazul cînd exista spaţiul necesar, indiferent de semnalul semaforului electric, dar numai cînd se deplaseaza la locul unei calamitati, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru alte evenimente deosebite, care impun aceasta. La apropierea de intersectii, conducãtorii acestor autovehicule sînt obligaţi sa dea semnale sonore şi sa micşoreze viteza pînã la limita care asigura evitarea accidentelor. În situaţiile de mai sus, conducãtorii autovehiculelor respective nu sînt scutiţi de rãspundere pentru accidentele comise din vina lor.
D. Semnalele fãcute de agentul de circulaţie ART. 15 Agentul de circulaţie indica semnalul "Stop": - pentru vehiculele şi pietonii venind din fata: cu bratul sting ridicat vertical şi palma miinii înainte; - pentru vehiculele şi pietonii venind din spate: cu bratul drept intins orizontal şi palma miinii înainte. Aceste semnale pot fi întrebuinţate simultan. În acest caz bratul sting ridicat vertical cu palma miinii înainte şi bratul drept intins orizontal cu palma miinii înainte indica semnalul "Stop" pentru vehiculele şi pietonii venind din fata sau spatele agentului de circulaţie şi semnalul "liber" de a intra şi trece prin intersectie, respectiv de a traversa strada, pentru vehiculele şi pietonii venind din pãrţile laterale. Agentul de circulaţie poate face semn cu mina pentru ca vehiculele sa avanseze, sa treacã prin fata sau spatele sau, prin partea sa stinga sau dreapta ori ca pietonii sa traverseze strada. Semnalele vor fi fãcute în asa fel încît sa se evite aglomerarile la intersectii. ART. 16 Semnalele sau indicaţiile agenţilor de circulaţie vor fi respectate cu precãdere, atît fata de celelalte semne şi semnale, cît şi fata de regulile privind dirijarea circulaţiei. Agenţii de circulaţie pot face semne sau da indicaţii în condiţiile alineatului precedent, numai în mãsura în care buna desfãşurare a circulaţiei impune aceasta. ART. 17 Agenţii de circulaţie care fac semnale vehiculelor în mers trebuie sa fie echipati şi plasati în asa fel încît sa fie vazuti şi uşor de recunoscut, atît ziua cît şi noaptea, de toţi cei care folosesc drumul public.
E. Semnalele conducãtorilor de vehicule ART. 18 Pentru a preveni un pericol sau a nu stinjeni circulaţia, conducãtorii vehiculelor semnalizeaza cu mijloacele de avertizare sonora, cu luminile farurilor, cu semnalizatoarele luminoase sau cu bratul. Semnalizarea cu mijloacele de mai sus nu scuteşte pe conducãtorii vehiculelor de obligaţia micsorarii vitezei şi a luãrii tuturor mãsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor. ART. 19 Semnalizarile cu mijloacele de avertizare sonora nu pot fi folosite în zonele de acţiune a indicatorului "Claxonarea interzisã" precum şi în localitãţile unde acest mod de semnalizare este interzis prin decizii ale comitetelor executive ale sfaturilor populare, iar în celelalte localitãţi între orele 22-6. Se excepteazã de la prevederile alineatului precedent autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei, care se deplaseaza la intervenţii, precum şi autovehiculele care se afla în una din situaţiile prevãzute la art. 67. Pentru prevenirea pietonilor şi a conducãtorilor de vehicule, inclusiv a biciclistilor, mijloacele de avertizare sonora se folosesc numai la o distanta de cel puţin 30 m de aceştia. Este interzisã folosirea în mod abuziv a mijloacelor de avertizare sonora. ART. 20 La intilnirea autovehiculelor care circula noaptea în sens contrar pe drumurile neluminate, este obligatorie folosirea fazei scurte (lumina de intilnire). Faza scurta se foloseşte concomitent cu reducerea vitezei, la o distanta de cel puţin 200 m de autovehiculul din fata. Semnalizarea cu lumina farurilor, prin schimbarea fazei scurte cu faza lungã, este permisã numai la intersectiile din localitãţi. ART. 21 Conducãtorii autovehiculelor sînt obligaţi sa semnalizeze la schimbarea direcţiei de mers şi la depasire numai cu luminile intermitente ale semnalizatoarelor, în raport cu schimbarea direcţiei de mers. Oprirea se semnalizeaza cu lumina roşie a lanternelor din spate. Este interzisã folosirea luminilor roşii în fata autovehiculelor, precum şi a luminilor albe în spatele acestora, cu excepţia luminii proiectate pentru luminarea numãrului de înmatriculare şi a celei destinate, prin construcţie, a fi folositã la mersul înapoi. ART. 22 Conducãtorii motocicletelor, bicicletelor, vehiculelor cu tracţiune animala sau a celor trase ori impinse cu mina, precum şi a vehiculelor care nu circula în mod obişnuit pe drumurile publice, vor semnaliza cu bratul intins orizontal intenţia lor de a schimba direcţia de mers sau a depãşi, corespunzãtor manevrei pe care urmeazã sa o execute. Oprirea acestor vehicule, cu excepţia motocicletelor, va fi semnalizata prin balansarea bratului conducatorului în plan vertical. ART. 23 Intenţia de a schimba direcţia de mers sau de a depãşi se semnalizeaza, indiferent de mijlocul de semnalizare folosit, cu cel puţin 50 metri în localitãţi şi 100 metri în afarã localitãţilor, înainte de schimbarea direcţiei de mers sau de depasire. ART. 24 Semnalizarile cu mijloace de avertizare sonora sau cu luminile se fac în mod obligatoriu ori de cîte ori este necesar pentru evitarea unui pericol imediat.
SECŢIUNEA a II-a Reguli privind circulaţia vehiculelor de orice fel A. Poziţii în timpul mersului ART. 25 Toate vehiculele, inclusiv cele trase sau impinse cu mina, vor fi conduse pe partea dreapta a drumului public în direcţia de mers. ART. 26 Pe drumurile publice pe care sînt aplicate marcaje longitudinale, conducãtorul de vehicul nu va trece peste liniile de interzicere sau continue (simple sau duble) şi nici peste marcajele pentru puncte periculoase. Aceeaşi obligaţie revine conducatorului de vehicul şi atunci cînd pe drumurile publice sînt aplicate marcaje transversale pentru spaţii interzise. Liniile discontinue (întrerupte) au caracter orientativ putindu-se trece peste ele numai atunci cînd conducãtorul de vehicul schimba banda de circulaţie sau direcţia de mers şi dupã ce a semnalizat intenţia efectuãrii acestor manevre şi s-a asigurat ca nu pericliteazã circulaţia celorlalţi conducatori care îl preced sau îl urmeazã, ori cu care se va incrucisa. În cazul cînd sensul de circulaţie este separat de o linie continua şi una discontinua, conducãtorul de vehicul este obligat sa respecte semnificatia liniei celei mai apropiate de vehicul în direcţia de mers. ART. 27 Circulaţia vehiculelor pe drumurile publice cu mai multe benzi pe acelaşi sens se desfãşoarã astfel: - pe banda de lîngã bordura sau acostament vor circula vehiculele destinate transportului în comun şi cele care se deplaseaza cu viteza redusã; - pe celelalte benzi vor fi conduse vehiculele care, potrivit legii, pot circula cu viteze superioare. Faptul ca vehiculele de pe o banda circula mai repede decît vehiculele de pe celelalte benzi, nu este considerat ca fiind o depasire în sensul art. 32. ART. 28 La intersectiile cu marcaje, conducãtorii de vehicule se vor încadra pe benzile corespunzãtoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 metri înainte de intersectie, avînd obligaţia de a respecta semnificatiile indicatoarelor şi marcajelor pentru semnalizarea direcţiei de mers. La intersectiile fãrã marcaje, conducãtorii vehiculelor ocupa în mers, la o distanta de cel puţin 50 metri de intersectie, urmãtoarele poziţii: a) cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre dreapta, rindul din dreapta; b) cei care vor sa schimbe direcţia de mers spre stinga sau vor sa meargã înainte, rindul din stinga. Dacã în intersectie circula şi tramvaie, iar spaţiul dintre sina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe doua rinduri, toţi conducãtorii de vehicule, indiferent de direcţia de mers voita, vor circula pe un singur rind, lasind liber traseul tramvaiului. ART. 29 Schimbarea direcţiei de mers prin virare la dreapta sau la stinga este interzisã în locurile unde sînt instalate indicatoare cu aceasta semnificatie. ART. 30 Dacã la apropierea de intersectie sînt instalate semne care indica o anumitã direcţie de mers, vehiculele vor putea fi conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate de acestea. ART. 31 Este interzisã circulaţia vehiculelor pe sectoarele de drum public la începutul cãrora sînt instalate indicatoare prin care se interzice accesul.
B. Depãşirea ART. 32 Vehiculele se depãşesc numai pe partea stinga, cu excepţia vehiculelor a cãror conducatori semnalizeaza intenţia de a schimba direcţia de mers la stinga şi a tramvaielor, care se depãşesc pe partea dreapta. Tramvaiele în mers pot fi depasite şi pe stinga, atunci cînd drumul public este cu sens unic sau cînd între sina din dreapta şi marginea trotuarului nu exista loc pentru depasire. Cel ce efectueazã depãşirea este obligat: a) sa semnalizeze intenţia de a se angaja în depasire şi sa se angajeze în depasire numai dupã ce s-a convins ca aceasta se poate face fãrã pericol; b) sa pãstreze în timpul depãşirii o distanta laterala suficienta fata de vehiculul depãşit; c) sa reintre în partea dreapta a drumului dupã ce se va asigura ca aceasta se poate face fãrã pericol pentru vehiculul depãşit. Conducãtorul vehiculului ce urmeazã a fi depãşit trebuie sa creeze condiţii pentru depasire, fiind obligat sa ia urmãtoarele mãsuri: a) sa nu mãreascã viteza cu care circula, atunci cînd i se semnalizeaza ca urmeazã a fi depãşit; b) sa se angajeze cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului. ART. 33 Depãşirea este interzisã: a) în intersectii cu circulaţia nedirijata; b) în apropierea virfurilor de panta, cînd vizibilitatea este redusã sub 50 m; c) în curbe unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; d) pe poduri; prin excepţie, vehiculele cu tracţiune animala, motocicletele fãrã atas şi bicicletele pot fi depasite pe podurile metalice, de beton sau din zidãrie de piatra care au o lungime de peste 20 m şi o latime de cel puţin 7 m; e) la treceri pentru pietoni semnalate cu indicator sau marcaj; f) la treceri la nivel peste calea feratã şi la mai puţin de 50 m de acestea; g) în staţii de tramvai, cînd tramvaiul este oprit sau dacã acesta se gãseşte la mai puţin de 50 m de statie; tramvaiul poate fi depãşit în staţiile prevãzute cu refugii pentru pietoni; h) în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; i) în zonele de acţiune ale indicatoarelor: "Depãşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fãrã atas, interzisã", "Depãşirea este interzisã autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri"; j) în situaţia cînd vehiculul ce ar urma sa fie depãşit este angajat în depãşirea altui vehicul oprit sau în mers (triplare), dacã prin aceasta manevra se trece peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului; k) în situaţia cînd se apropie din sens opus un alt vehicul şi cînd pentru realizarea depãşirii ar fi necesar sa se treacã peste axa care desparte cele doua sensuri de circulaţie ale drumului.
C. Prioritate de trecere ART. 34 Cînd doua vehicule se apropie simultan de o intersectie venind de pe drumuri publice pe care nu sînt instalate indicatoare de prioritate la intersectii, vehiculul ce vine dinspre dreapta are prioritate de trecere. Are, de asemenea, prioritate de trecere vehiculul care circula pe un sector de drum public la începutul cãruia este instalat indicatorul "Drum cu prioritate", ori "Prioritate fata de circulaţia din sens invers" sau care intra într-o intersectie la începutul cãreia este plantat indicatorul "Intersectie cu drum fãrã prioritate". Organele de stat care administreazã drumurile publice ce se intersecteazã cu sectoare de drum cu prioritate, sînt obligate sa instaleze, înainte de intersectie, unul din indicatoarele "Cedeazã trecerea" sau "Oprire la intersectie". Vehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei, în cazurile cînd se deplaseaza la intervenţii, precum şi tramvaiele şi coloanele în mers au prioritate de trecere. La apropierea vehiculelor destinate stingerii incendiilor, celor ale salvãrii şi ale militiei, în cazurile cînd se deplaseaza la intervenţii, celelalte vehicule îşi vor micşora viteza şi vor circula cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pînã sînt depasite. Nu au prioritate de trecere: a) vehiculele care urmeazã sa între într-o intersectie venind de pe un drum public pe care nu este instalat vreun indicator de prioritate fãrã de vehiculele care circula dinspre dreapta; b) vehiculele care circula pe drumul public pe care este instalat unul din indicatoarele "Cedeazã trecerea" sau "Oprire la intersectie"; c) vehiculele care intilnesc indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers"; d) vehiculele care coboarã o panta fata de vehiculele care urca; e) vehiculele care circula din partea dreapta într-o intersectie cu sens giratoriu, fata de vehiculele care circula din partea stinga; f) vehiculele care se pun în mişcare, care ies din garaje, curţi sau ganguri, fata de vehiculele care circula pe drumul public, indiferent de direcţia de mers a acestora.
D. Întoarcerea şi mersul înapoi ART. 35 Pentru a putea întoarce vehiculul înapoi de pe un sens de circulaţie pe celãlalt sens, prin manevrare înainte şi înapoi sau printr-un viraj, conducãtorul este obligat sa opreascã, sa semnalizeze şi sa se asigure ca din spate şi din fata nu circula în acel moment nici un vehicul. Nu se executa aceasta manevra: a) în locurile unde este instalat indicatorul "Întoarcerea interzisã"; b) la trecerile pentru pietoni; c) în curbe cu vizibilitate redusã; d) în locurile unde soliditatea drumului nu este verificata (marginile prapastiilor, malurile santurilor etc.); e) pe poduri şi sub poduri; f) la trecerile peste calea feratã şi la o distanta mai mica de 50 m de trecerea peste calea feratã; g) în virfuri de panta şi pe o distanta de 50 m de o parte şi alta a virfului de panta; h) în intersectii şi la o distanta mai mica de 50 m de cel mai apropiat colt de intersectie; i) la mai puţin de 50 m de staţiile de tramvai, troleibuz sau autobuz; j) pe timp de ceata şi în orice împrejurare cînd vizibilitatea este redusã sub 100 m, dacã conducãtorul vehiculului nu este pilotat de alta persoana. Este interzis mersul autovehiculelor înapoi pe o distanta mai mare de 50 m sau la ieşirea din garaje, curţi ori ganguri. În cazul în care vizibilitatea în spate este împiedicatã, vehiculele pot fi manevrate înapoi numai atunci cînd conducãtorii acestora sînt pilotati de alte persoane.
E. Trecerile peste calea feratã ART. 36 La trecerile la nivel nepazite, peste calea feratã, conducãtorii de vehicule sînt obligaţi sa opreascã, putindu-se angaja în trecere numai dupã ce s-au asigurat ca nu exista nici un pericol; vehiculele vor fi oprite în locul unde se asigura o vizibilitate maxima, fãrã a depãşi indicatorul de atentie în cruce, ori linia transversala continua pentru oprire. ART. 37 Este interzisã trecerea cu vehicule peste calea feratã prin locuri pazite, atunci cînd barierele sau semibarierele sînt închise.
F. Oprirea, stationarea şi parcarea ART. 38 Oprirea şi stationarea vehiculelor sînt permise numai pe partea dreapta a strazii sau drumului, în direcţia mersului şi cît mai aproape de trotuar, iar în lipsa trotuarului cît mai aproape de marginea drumului. Oprirea poate dura cel mult cinci minute; peste aceasta durata se considera stationare. La semnele sau semnalele care indica oprire la intersectie, oprirea se face în asa fel încît vehiculul sa nu depãşeascã limita stabilitã prin semnul sau semnalul respectiv, iar unde nu exista semne sau semnale, oprirea se face la cel puţin 5 m de coltul intersectiei, respectîndu-se şi celelalte reguli de circulaţie la intersectii. În staţiile de tramvai fãrã locuri de refugiu pentru pietoni, conducãtorii vehiculelor sînt obligaţi sa opreascã la o distanta de cel puţin 5 m de ultimul vagon. Vehiculele vor fi puse în mişcare numai dupã ce s-au închis uşile tramvaiului. ART. 39 Oprirea este interzisã: a) la mai puţin de 50 m de indicatorul "Oprire interzisã" pe partea pe care este instalat; b) în intersectiile cu cale feratã; c) pe poduri şi sub poduri; d) în curbe cu vizibilitate redusã; e) în locuri pentru trecerea pietonilor unde exista indicatorul "Trecere pentru pietoni" sau marcajul de traversare pentru pietoni; f) în locuri cu sens giratoriu; g) la o distanta mai mica de 5 m de intersectiile drumurilor publice sau mai mica de 20 m de indicatorul statiei de tramvai, troleibuz sau autobuz; h) pe portiunile drumurilor sau strazilor unde vizibilitatea este redusã sub 50 m; i) în dreptul altui vehicul care se afla oprit pe drumul public, dacã prin aceasta se stinjeneste circulaţia a doua vehicule venind din sensuri opuse; j) pe portiunile drumului public unde depãşirea este interzisã prin indicator; k) în locurile unde s-ar impiedica vizibilitatea indicatoarelor de circulaţie; l) pe sectoarele de drum unde se gãsesc instalate indicatoarele "Drum ingust", "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" sau "Prioritate fata de circulaţia din sens invers". Restricţiile prevãzute în prezentul articol, cu excepţia celei de la litera k, nu sînt aplicabile vehiculelor destinate stingerii incendiilor, celor ale salvãrii şi ale militiei, atunci cînd sînt în misiune. ART. 40 Stationarea este interzisã: a) în toate cazurile în care este interzisã oprirea; b) la mai puţin de 50 m de indicatorul "Stationarea interzisã", pe partea pe care este instalat; c) la intrarea în sediile instituţiilor sau întreprinderilor, cu excepţia vehiculelor în care se incarca sau din care se descarca mãrfuri; d) pe drumurile publice care au o latime mai mica de 6 m; e) la o distanta mai mica de 50 m de trecerile peste calea feratã; f) pe partea carosabilã a drumurilor naţionale. Vehiculele pot stationa în afarã partii carosabile sau în locuri special amenajate; în cazul în care nu este posibila scoaterea vehiculelor în afarã partii carosabile, acestea vor stationa cît mai aproape de marginea acostamentului; g) în panta. Restricţiile prevãzute în prezentul articol nu sînt aplicabile vehiculelor destinate stingerii incendiilor, celor ale salvãrii şi ale militiei, atunci cînd sînt în misiune. ART. 41 Conducãtorii care pãrãsesc autovehiculele stationate sînt obligaţi sa le asigure cu frina de mina, sa scoatã cheia din contact, sa introducã maneta schimbatorului într-una din viteze sau în marsarier şi sa incuie uşile, cu excepţia cazurilor cînd aceste mãsuri nu sînt posibile datoritã particularitatilor de construcţie a autovehiculului. ART. 42 Oricãrui vehicul care stationeaza pe timp de noapte pe partea carosabilã a unui drum public, acolo unde stationarea este permisã, trebuie sa i se semnalizeze prezenta prin aprinderea lanternelor de poziţie cît şi prin lumina roşie din spate, dacã locul de stationare este neluminat. Nu este permisã stationarea pe drumurile publice, în timpul nopţii, a tractoarelor, a remorcilor, a vehiculelor cu tracţiune animala, ori a celor trase sau impinse cu mina. ART. 43 Parcarea vehiculelor este permisã numai în locurile special destinate acestui scop, semnalizate prin indicatoare sau marcaje. În aceste locuri vehiculele vor trebui aşezate unul lîngã altul, conducãtorii lor avînd obligaţia sa respecte şi celelalte reguli stabilite pentru stationare.
SECŢIUNEA a III-a Reguli speciale privind circulaţia autovehiculelor A. Obligaţiile conducãtorilor de autovehicule ART. 44 Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacã sînt înmatriculate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. Conducãtorii de autovehicule trebuie sa posede permis de conducere, valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul condus. ART. 45 Conducãtorii de autovehicule sînt obligaţi: 1. înainte de plecare în cursa: a) sa verifice starea tehnica a autovehiculului, în special sistemele de transmisie, direcţie, frinare, rulare, lumini şi semnalizare. Dacã autovehiculul nu îndeplineşte condiţiile tehnice, conducãtorul sau nu va pleca în cursa; b) la ieşirea din garaj şi la schimbul pe traseu, sa semneze de primirea autovehiculului, dacã corespunde din punct de vedere tehnic pentru a putea circula; 2. în timpul conducerii, sa aibã asupra lor: a) permisul de conducere cu tichetul de evidenta a contravenţiilor; b) certificatul de înmatriculare a autovehiculului; c) foaia de parcurs, respectiv ordinul de serviciu; 3. sa nu conducã autovehiculul cînd se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; 4. sa nu transporte persoane în stare de ebrietate pe motociclete sau în cabina, ori în caroseria autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri; 5. sa transporte ofiţerii sau subofiterii de militie, la cererea acestora, pentru prinderea persoanelor urmãrite care incearca sa dispara, pentru conducerea la punctele de prim ajutor a persoanelor care necesita asistenta medicalã şi pentru deplasarea la locurile unde s-au produs accidente de circulaţie sau calamitati. Ofiţerul sau subofiterul de militie care foloseşte un autovehicul în situaţiile de mai sus este obligat sa prezinte legitimatia de serviciu, iar dupã terminarea misiunii, sa consemneze în foaia de parcurs sau în ordinul de serviciu distanta parcursã, timpul cît a durat deplasarea, cu indicarea descifrabila a numelui sau, a organului militiei din care face parte şi a numãrului legitimatiei sale de serviciu. Cînd autovehiculul nu aparţine unei organizaţii socialiste, ofiţerul sau subofiterul care îl foloseşte va prezenta conducatorului auto legitimatia de serviciu; 6. sa opreascã imediat autovehiculul: a) la semnalul ofiţerilor sau subofiţerilor de militie; b) la semnalul agenţilor cãilor ferate postati la trecerile la nivel; c) la semnalul conducãtorilor de coloane, inclusiv cele militare; d) la semnalul orbilor care traverseaza strada (semnal dat prin ridicarea bastonului alb); 7. sa opreascã imediat cînd sînt angajaţi într-un accident şi sa dea concursul ori de cîte ori trec pe lîngã locul unui accident, în scopul acordãrii primului ajutor şi transportãrii persoanelor accidentate la cea mai apropiatã unitate sanitarã; 8. sa nu schimbe poziţia autovehiculului angajat în accident pînã la sosirea organelor militiei şi sa asigure pãstrarea urmelor la locul accidentului. În cazul cînd din accident au rezultat raniri de persoane, le vor acorda primul ajutor, iar dacã nu este posibila transportarea acestora la cea mai apropiatã unitate sanitarã cu alte mijloace de transport, le vor transporta ei înşişi, dupã care se vor întoarce imediat la locul accidentului. Dacã în accident este angajat un autovehicul destinat stingerii incendiilor, al salvãrii sau al organelor operative din Ministerul Afacerilor Interne, care se deplaseaza la intervenţii, conducãtorul acestuia va lasa la locul accidentului un membru din echipaj, pentru a pãzi sa nu fie distruse urmele şi va anunta organul militiei cel mai apropiat, urmînd ca cercetãrile sa se facã ulterior; 9. sa sesizeze organul militiei cel mai apropiat, imediat ce iau cunostinta despre producerea vreunui accident, precum şi despre apariţia poleiului pe drumul public pe care au circulat, a obstacolelor sau surparilor de natura a pune în pericol securitatea circulatiei; 10. sa prezinte la cererea ofiţerilor sau subofiţerilor de militie, pentru control, permisul de conducere cu tichetul de evidenta a contravenţiilor, certificatul de înmatriculare a autovehiculului, precum şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate. Certificatele de înmatriculare ale autovehiculelor aparţinînd Ministerului Forţelor Armate şi documentele referitoare la natura şi greutatea bunurilor transportate cu aceste autovehicule sînt exceptate de la controlul ofiţerilor sau subofiţerilor de militie; 11. sa nu transporte persoane în caroseria autobasculantelor, pe autocisterne, pe platforme, deasupra incarcaturilor, pe pãrţile laterale ale caroseriei, sau care stau în picioare în caroseria autocamioanelor, pe scãri, precum şi în remorci, cu excepţia remorcilor de la tractoare special amenajate pentru transportul persoanelor; 12. sa nu transporte persoane pe motociclete care nu au sa şi scãri; copiii sub 14 ani se transporta în atasul motocicletei; sa nu transporte pe motociclete obiecte voluminoase, iar cînd conduc motociclete sau scutere, fãrã atas, cu capacitate cilindrica mai mare de 98 cmc, atît conducãtorii acestora cît şi insotitorii lor sa poarte pe cap casca de protecţie pentru motociclisti; 13. sa nu transporte în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau pe motociclete mai multe persoane decît numãrul locurilor stabilite în certificatul de înmatriculare. Copiii în virsta pînã la 7 ani, ţinuţi în brate, nu se socotesc în numãrul persoanelor care pot fi transportate în cabinele autovehiculelor, în autoturisme sau în atasul motocicletelor; 14. sa nu încredinţeze conducerea autovehiculului persoanelor care nu au permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv; 15. sa nu încredinţeze spre folosinta altei persoane permisul sau de conducere; 16. sa nu deschidã uşile autovehiculului în timpul mersului şi sa porneascã de pe loc cu uşile închise şi asigurate. În timpul opririi sau stationarii pe drumurile publice, deschiderea uşilor autovehiculului este permisã numai dacã aceasta nu prezintã pericol pentru circulaţie; 17. sa nu angajeze discuţii care i-ar putea distrage de la conducerea atenta a autovehiculului; 18. sa nu între pe drumurile publice modernizate, cu autovehicule care au pe roti sau caroserie noroi, var etc. ce se depun pe partea carosabilã, ori cu autovehicule din care se scurg sau cad produse petroliere sau materiale de construcţii; 19. sa curete tablitele cu numãrul de înmatriculare, astfel încît acesta sa fie vizibil tot timpul cît autovehiculul circula pe drumurile publice; 20. sa conducã în asa fel autovehiculul încît sa nu stropeasca pietonii, clãdirile şi celelalte vehicule atunci cînd pe drumurile publice exista apa sau noroi; 21. sa nu lase liber în timpul mersului volanul, ghidonul sau maneta de comanda; 22. sa nu circule, fãrã motiv întemeiat, cu viteza redusã, stinjenind prin aceasta circulaţia normalã a celorlalte autovehicule; în cazul cînd împrejurãrile impun a se circula cu viteza redusã, sa circule cît mai aproape de partea dreapta a drumului public; 23. sa nu circule cu o viteza inferioarã celei prescrise de indicatorul "Viteza minima obligatorie" pe sectoarele de drum unde acţioneazã acest indicator; 24. sa pãstreze, fata de autovehiculul din fata sa, o distanta corespunzãtoare pentru a putea evita lovirea în cazul cînd acel autovehicul incetineste viteza sau opreşte brusc; 25. sa conducã cu atentie sporitã cînd intilnesc autovehicule purtind inscripţia "Şcoala" sau un semn distinctiv în forma de disc galben în centrul cãruia se afla semnul exclamarii; 26. sa acorde prioritate pietonilor la trecerile prevãzute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora; 27. sa se prezinte la verificare medicalã atunci cînd sînt trimişi de organele militiei ori de organizaţiile socialiste unde sînt angajaţi. Dispoziţiile prezentului articol se aplica şi conducãtorilor de autovehicule proprietate personalã, cu excepţia dispoziţiilor de la pct. 1 lit. b şi de la pct. 2 lit. c. ART. 46 Conducãtorii tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor au, pe lîngã obligaţiile prevãzute la art. 45, şi urmãtoarele obligaţii: a) sa nu deschidã uşile pentru urcarea şi coborirea pasagerilor decît în statie, cu excepţia cazurilor de necesitate; b) sa nu permitã în timpul mersului accesul nici unei persoane în cabina de conducere, cînd aceasta este separatã de restul autovehiculului; c) sa nu porneascã din statie înainte de urcarea şi coborirea cãlãtorilor. ART. 47 La staţiile de alimentare, conducãtorii autovehiculelor sînt obligaţi: a) sa dea intiietate autosanitarelor, autovehiculelor destinate stingerii incendiilor, ale militiei, poştei şi celor care transporta incarcaturi alterabile; b) sa opreascã funcţionarea motorului cînd sînt în asteptare în fata dispozitivului de alimentare; c) sa nu plece de lîngã autovehicul; d) sa nu fumeze pe locul unde este amplasata statia; e) sa nu regleze şi nici sa repare motorul la o distanta mai mica de 50 metri de statie; f) sa opreascã imediat motorul şi sa îndepãrteze autovehiculul la o distanta de cel puţin 50 m de statie dacã se produc rateuri. Conducãtorii celorlalte autovehicule care se gãsesc în statie sînt obligaţi sa dea ajutor la îndepãrtarea autovehiculului.
B. Viteza de circulaţie a autovehiculelor ART. 48 Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice fãrã a se depãşi vitezele maxime prevãzute mai jos:
------------------------------------------------------------------------------- Felul autovehiculului În localitãţi În afarã localitãţilor ------------------------------------------------------------------------------- - Autoturisme 60 km/ora 100 km/ora - Autobuze ale O.N.T. "Carpaţi" 40 km/ora 80 km/ora - Autocamioane, microbuze, autocamionete, autofurgonete 40 km/ora 70 km/ora - Autobuze, autospeciale, autocamioane cu remorci sau care transporta persoane, motociclete 40 km/ora 60 km/ora - Autovehicule care transporta materiale uşor inflamabile sau explozibile 30 km/ora 40 km/ora - Tramvaie, troleibuze 40 km/ora - - Tractoare rutiere 20 km/ora 30 km/ora -------------------------------------------------------------------------------
Conducãtorii autovehiculelor din categoria acelora cu viteza maxima inferioarã sînt obligaţi sa circule cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pentru ca celelalte autovehicule sa poatã folosi viteza maxima admisã. ART. 49 Conducãtorii autovehiculelor sînt obligaţi sa se conformeze restrictiilor impuse de indicatorul "Limitare de viteza" pe sectoarele de drum unde acţioneazã, iar în urmãtoarele situaţii sa reducã viteza pînã la limita evitãrii oricãrui pericol: a) la trecerea prin intersectiile cu circulaţie nedirijata; b) pe poduri; c) la curbe periculoase sau lipsite de vizibilitate; d) la trecerile la nivel peste calea feratã, prevãzutã cu bariere sau semibariere; e) la trecerea pe lîngã grupuri şi coloane, indiferent dacã acestea se afla în mers sau stationeaza; f) la trecerea pe lîngã animale; g) în pieţe aglomerate; h) cînd se circula din direcţie opusã tramvaielor, troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii; i) la trecerea prin dreptul statiilor de tramvai; j) la depãşirea troleibuzelor şi autobuzelor oprite în staţii; k) pe timp de ceata, ploi torentiale şi ninsori abundente; l) pe drumuri cu denivelari, pe cele alunecoase, cu polei sau zapada; m) în apropierea locurilor frecventate de copii (şcoli şi terenuri de joc) unde este instalat indicatorul "Copii"; n) la trecerile pentru pietoni prevãzute cu indicator sau marcate; o) în locurile unde sînt instalate indicatoare "Atentie la animale"; p) la schimbarea direcţiei de mers prin viraje. ART. 50 Autovehiculele destinate stingerii incendiilor, cele ale salvãrii şi ale militiei, cînd se deplaseaza la intervenţii, pot circula cu viteza impusa de necesitaţi, conducãtorii acestor autovehicule avînd obligaţia sa ia toate mãsurile pentru prevenirea accidentelor.
C. Remorcarea ART. 51 Autovehiculele rãmase în pana şi remorcile pot fi trase numai cu bara metalicã, în lungime de cel mult 4 m. Prin "remorca" se înţelege orice vehicul destinat prin construcţie a fi atasat unui autovehicul. ART. 52 În cazul remorcarii autovehiculelor: a) la volanul autovehiculului remorcat trebuie sa se gãseascã un conducãtor cu permis de conducere valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul respectiv; b) la pornire, depasire, schimbare de direcţie prin viraj şi la oprire, conducãtorul autovehiculului tragator este obligat sa avertizeze, prin mijloacele de semnalizare corespunzãtoare, pe conducãtorul autovehiculului remorcat. Remorcarea a doua sau mai multe autovehicule este interzisã. ART. 53 Remorcile pot fi tractate în urmãtoarele condiţii: a) autovehiculul tragator, cu excepţia autoturismului, trebuie sa aibã montat, deasupra cabinei, la mijloc, un semn în forma de triunghi echilateral cu latura de 25 cm, de culoare galbena, în chenar roşu, care va fi luminat în timpul nopţii; b) remorca trebuie sa fie prevãzutã cu sistem de frinare, iar în spate cu acelaşi sistem de semnalizare şi luminare ca şi autovehiculul tragator. Autovehiculului care tracteaza i se pot ataşa cel mult doua remorci, cu excepţia autoturismului cãruia i se poate ataşa numai o remorca uşoarã. Prin "remorca uşoarã" se înţelege orice remorca a carei greutate maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg. ART. 54 Semiremorca trebuie sa aibã sistem de frinare, iar în spate sistem de semnalizare şi luminare, care sa îndeplineascã condiţiile tehnice prevãzute în prezentul regulament. Prin "semiremorca" se înţelege o remorca fãrã osia din fata cuplata astfel încît o parte apreciabila a greutatii ei şi a încãrcãturii se sprijinã pe vehiculul motor.
SECŢIUNEA a IV-a Circulaţia vehiculelor cu tracţiune animala, a celor impinse sau trase cu mina şi a animalelor ART. 55 Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune animala, precum şi a celui tras sau impins cu mina, nu poate fi încredinţatã minorilor care nu au 14 ani împliniţi şi nici persoanelor surde sau debile mintal. Animalele izolate sau în turma trebuie sa fie însoţite, pe drumurile publice, de un numãr corespunzãtor de conducatori. ART. 56 Este interzis conducãtorilor vehiculelor cu tracţiune animala, celor trase sau impinse cu mina, precum şi persoanelor care conduc pe drumurile publice animale izolate sau în turma: a) sa circule pe drumurile naţionale în cazul cînd în afarã partii carosabile exista spaţiu pentru circulaţia acestora sau drumuri laterale; b) sa conducã în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice; c) sa circule pe timp de noapte ori ziua cînd este ceata, fãrã felinar aprins; acesta va fi aşezat pe partea stinga a vehiculului, astfel ca lumina sa fie vizibila din ambele sensuri ale circulaţiei, iar conducãtorii de animale îl vor tine în mina; d) sa schimbe direcţia de mers fãrã a semnaliza cu mina şi a se asigura ca, din fata sau spate, nu circula în imediata lor apropiere un vehicul; e) sa pãrãseascã vehiculul sau animalele în timpul mersului sau stationarii. ART. 57 Conducãtorilor de vehicule cu tracţiune animala le este interzis: a) sa circule pe timp de noapte fãrã felinar aprins şi "ochi de pisica" (catadioptru) montat la partea din spate a vehiculului; b) sa doarma în timpul mersului sau stationarii cu animalele inhamate; c) sa circule cu minji sau alte animale neinhamate, care însoţesc vehiculul, dacã acestea nu sînt legate de partea dreapta a vehiculului; d) sa între cu vehiculul murdar de noroi pe drumurile modernizate sau pietruite; e) sa conducã vehicule cu roti pneumatice, dacã aceste vehicule nu sînt prevãzute cu frine. ART. 58 Dacã în afarã partii carosabile nu exista spaţiu pentru circulaţia animalelor izolate sau în turma, acestea vor fi conduse cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului, în asa fel încît sa nu stînjeneascã circulaţia vehiculelor. ART. 59 Dacã turmele sau grupuri mai mici de animale nu pot fi conduse decît pe trasee în care se includ şi drumuri modernizate, se vor lua mãsuri ca, pe cît posibil, acestea sa fie transportate în vehicule special amenajate. ART. 60 Conducãtorii organizaţiilor socialiste, care folosesc vehicule cu tracţiune animala sau sînt deţinãtoare de animale, sînt obligaţi sa ia mãsuri de instruire a persoanelor care conduc pe drumurile publice vehiculele sau animalele respective, în scopul respectãrii dispoziţiilor prezentului regulament şi al prevenirii accidentelor. Aceleaşi persoane vor lua mãsuri de a dota cu felinare şi cu "ochi de pisica" (catadioptru) toate vehiculele cu tracţiune animala pe care le folosesc în circulaţia pe drumurile publice.
SECŢIUNEA a V-a Circulaţia bicicletelor ART. 61 Circulaţia cu bicicleta pe drumurile publice cu trafic intens este permisã numai persoanelor care au împlinit virsta de 14 ani. Organele militiei vor stabili, prin instrucţiuni, drumurile publice cu trafic intens. Biciclistii trebuie sa circule numai pe pistele special destinate circulaţiei bicicletelor cînd pe traseul urmat intilnesc indicatorul "Pista obligatorie pentru biciclete". ART. 62 Se interzice biciclistilor: a) sa circule cu bicicleta fãrã a fi echipata cu frina eficace, sonerie, o lumina alba îndreptatã înainte, precum şi o lumina roşie sau un dispozitiv reflectant (ochi de pisica) îndreptate spre înapoi; b) sa invete sa conducã bicicleta pe drumuri publice cu circulaţie intensa; c) sa circule pe trotuare sau pe mijlocul partii carosabile, pe aleile pentru pietoni din parcuri şi grãdini publice; d) sa circule cîte doi sau mai mulţi în acelaşi rind, în afarã competiţiilor sportive organizate; e) sa circule luind miinile de pe ghidon sau picioarele de pe pedale; f) sa se ţinã cu mina de autovehicule în mers sau sa circule în spatele acestora la o distanta mai mica de 25 m; g) sa transporte alte persoane pe biciclete prevãzute cu un singur loc, cu excepţia transportului copiilor pînã la 7 ani, dacã bicicleta este prevãzutã în acest scop cu un suport aşezat în fata; h) sa transporte orice fel de obiecte care ar stinjeni conducerea bicicletei sau circulaţia celorlalte vehicule; i) sa circule în timp ce se gãsesc sub influenta bãuturilor alcoolice.
SECŢIUNEA a VI-a Circulaţia pietonilor şi cãlãtorilor ART. 63 Pietonii sînt obligaţi: a) sa circule numai pe trotuare, iar în lipsa acestora pe potecile laterale ale drumurilor publice; b) sa circule numai pe partea stinga a drumurilor publice dacã acestea nu au trotuare sau poteci; c) sa nu circule pe sectoarele de drum public la începutul cãrora este instalat indicatorul "Accesul interzis pietonilor"; d) sa traverseze drumurile publice numai prin locurile unde sînt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în oraşe unde asemenea indicatoare sau marcaje lipsesc, pe la coltul strazilor, dupã ce s-au asigurat ca nu exista vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora; e) sa circule cu carucioarele şi saniutele cu copii numai pe trotuare sau poteci. Sînt interzise manifestãrile distractive (hore, dansuri) sau plimbarile şi stationarile pietonilor în grup, pe partea carosabilã a drumurilor publice. ART. 64 Cãlãtorii sînt obligaţi: a) sa nu urce, sa nu coboare şi sa nu deschidã uşile autovehiculului, în timpul mersului; b) sa nu calatoreasca pe scarile sau pe pãrţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor, autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stind în picioare în caroseria autocamioanelor sau remorcilor; c) sa nu distraga prin discuţii atenţia conducãtorilor autovehiculelor de transport în comun.
SECŢIUNEA a VII-a Circulaţia coloanelor ART. 65 Conducãtorii coloanelor sînt obligaţi: a) sa formeze coloane de cel mult patru persoane în rind, cu excepţia manifestatiilor sau defilarilor; b) sa nu admitã mersul în cadenta la trecerea peste poduri; c) sa aibã în flancul sting, în rindurile din fata şi din spate ale coloanei, ziua stegulete roşii, iar pe timp de noapte sau ceata, felinare cu lumina roşie. Copiii în coloana vor circula cîte doi în rind şi vor traversa strada sau drumul sub supraveghere.
SECŢIUNEA a VIII-a Alte reguli privind securitatea circulaţiei ART. 66 Organele de stat care administreazã drumurile publice sînt obligate sa ia mãsurile necesare pentru securitatea circulaţiei pe timp de ninsoare sau polei, ori în alte situaţii asemãnãtoare. ART. 67 Pe timp de ceata sau în alte condiţii atmosferice care impiedica vizibilitatea peste 20 m, autovehiculele de orice fel, în mers şi în stationare, vor fi luminate şi în timpul zilei, iar conducãtorii acestora sînt obligaţi sa dea semnale sonore şi sa rãspundã în acelaşi fel la semnalele date de conducãtorii autovehiculelor care se apropie. În asemenea condiţii semnalele sonore pot fi folosite şi în localitãţile, locurile sau în timpul în care claxonatul este interzis. ART. 68 Transportul incarcaturilor uşor inflamabile, explozivilor, substanţelor radioactive sau puternic otravitoare ori al altor incarcaturi periculoase se va face în condiţiile stabilite prin norme speciale, iar dacã nu exista asemenea norme, în condiţiile stabilite prin prezentul regulament. ART. 69 Se interzice transportul incarcaturilor uşor inflamabile, în remorci şi în caroseria autobasculantelor. Prin excepţie, produsele petroliere pot fi transportate în remorci cisterne, iar buteliile de aragaz în remorci special amenajate. ART. 70 În cazul incarcaturilor uşor inflamabile, explozivilor sau altor incarcaturi periculoase, şefii de garaje, înlocuitorii acestora şi conducãtorii de vehicule sînt obligaţi sa verifice, înainte de plecare în cursa, existenta şi buna funcţionare a mijloacelor de stingere a incendiilor, prevãzute pentru transportul acestor incarcaturi. Conducãtorii vehiculelor cu care se transporta incarcaturi periculoase au obligaţia sa respecte indicaţiile stabilite la punctele de primire a acestor incarcaturi, în legatura cu încãrcarea, transportul şi descãrcarea. ART. 71 Este interzis ca în autovehiculele care transporta incarcaturi periculoase sa se afle pasageri, sau incarcaturi neprevãzute în foaia de parcurs. Incarcatura periculoasa trebuie sa fie însoţitã pe tot parcursul de cel puţin o persoana care sa-i cunoascã bine caracteristicile. Dacã din cauza deteriorarii ambalajului în timpul transportului sau din alte cauze, substantele uşor inflamabile sau alte substanţe periculoase se imprastie pe drum, conducãtorul vehiculului este obligat sa opreascã imediat ce observa aceasta şi, împreunã cu persoana care îl însoţeşte, sa avertizeze pe cei din jur de pericol şi sa ia mãsurile necesare pentru izolare, anuntind de cele intimplate cel mai apropiat organ al militiei. ART. 72 Conducãtorilor de vehicule cu care se transporta incarcaturi periculoase le este interzis: a) sa provoace socuri vehiculului condus; b) sa fumeze în timpul transportului sau sa aprinda focuri la opriri ori stationari, la o distanta mai mica de 50 m de vehicul; c) sa lase vehiculul şi incarcatura fãrã supraveghere; d) sa lase vehiculul încãrcat în garaj; e) sa pãstreze în vehicul rezerve de combustibil în ambalaje care nu sînt special confectionate în acest scop; f) sa remorcheze autovehicule rãmase în pana; g) sa staţioneze pe partea carosabilã a drumurilor publice, pe timp de noapte. ART. 73 În cazul cînd se fac transporturi de persoane în autocamioane, în alte autovehicule care prin construcţie nu sînt destinate transportului de persoane sau în remorcile tractoarelor, se vor lua urmãtoarele mãsuri: a) caroseria va fi prevãzutã cu bãnci sau scaune, bine fixate, mai jos de nivelul obloanelor cu cel puţin 15 cm; b) pãrţile laterale vor fi fixate cu sigurante; c) transportul copiilor în caroserie va fi admis numai cu insotitori (1 la 10 copii); d) se va mentiona în foaia de parcurs sub semnatura şi pe rãspunderea celui care încuviinţeazã transportul, ca autovehiculul sau remorca poate transporta persoane. Încuviinţarea se da de şeful de garaj sau de conducãtorul organizaţiei socialiste respective. Pe lîngã foaia de parcurs, conducãtorul autocamionului va avea asupra sa un tabel în care vor fi trecute nominal persoanele care se transporta şi în care se va mentiona data transportului şi itinerariul. ART. 74 Numãrul persoanelor care pot fi transportate în caroseria autocamioanelor sau în remorcile tractoarelor este limitat, în funcţie de tonajul acestora, dupã cum urmeazã:
- 0,5 t ................................ 6 persoane - 0,7 t - 0,8 t ....................... 10 persoane - 1,5 t ............................... 16 persoane - 3 t ................................. 24 persoane - 4-5 t ............................... 30 persoane - 6-7 t ............................... 40 persoane - 8 t ................................. 46 persoane
ART. 75 În caroseria autocamioanelor care transporta mãrfuri, se pot transporta, împreunã cu incarcatura, numai incarcatorii sau insotitorii mãrfurilor, prevãzuţi în foaia de parcurs, cu obligaţia ca aceştia sa nu calatoreasca deasupra încãrcãturii sau în picioare.
CAP. 3 Obligaţiile deţinãtorilor de autovehicule ART. 76 Deţinãtorii de autovehicule sînt obligaţi sa le inmatriculeze înainte de a le pune în circulaţie şi sa ceara radierea lor din evidenta organelor militiei, potrivit prevederilor prezentului regulament. Deţinãtorii de autovehicule sînt obligaţi sa monteze pe autovehiculele care circula pe drumurile publice tablite purtind numãrul de înmatriculare, confectionate şi plasate potrivit dispoziţiilor prezentului regulament. Deţinãtorii autovehiculelor accidentate sînt obligaţi sa ceara organului militiei cel mai apropiat autorizaţia de a efectua reparaţiile necesare, pe care o vor prezenta responsabilului de atelier sau persoanei care urmeazã sa efectueze reparaţia. ART. 77 Organizaţiile socialiste deţinãtoare de autovehicule sînt obligate: a) sa verifice starea tehnica a autovehiculelor, sa facã menţiune în foaia de parcurs ca acestea se gãsesc în buna stare de funcţionare şi sa nu permitã ieşirea în circulaţie a acelora care nu îndeplinesc condiţiile tehnice; b) sa elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru fiecare autovehicul care pleacã în cursa; c) sa nu permitã conducerea autovehiculelor de cãtre persoane care nu poseda permis de conducere sau care poseda permis de conducere necorespunzãtor categoriei din care face parte autovehiculul respectiv, ori talonul de ajutor de sofer corespunzãtor; d) sa nu permitã conducãtorilor de autovehicule sa plece în cursa sub influenta bãuturilor alcoolice sau în stare de oboseala accentuata; e) sa atragã atenţia conducãtorilor de autovehicule asupra particularitatilor de conducere a acestora, iar în caz de polei, ceata sau alte asemenea situaţii, asupra modului în care trebuie sa circule, fãcînd menţiune despre aceasta în foaia de parcurs; f) la întoarcere, sa ţinã seama de observaţiile fãcute de agenţii de circulaţie sau de conducãtorii de autovehicule în foaia de parcurs şi sa ridice de la aceştia cheia de contact, certificatul de înmatriculare şi foaia de parcurs în care se va mentiona ora sosirii din cursa; g) sa anunţe imediat organele militiei despre orice accident savirsit de conducãtorii de autovehicule sau cînd în foaia de parcurs se constata modificãri, ştersãturi ori adãugiri şi cînd conducãtorii de autovehicule se întorc din cursa sub influenta bãuturilor alcoolice; h) sa ia mãsuri pentru ridicarea continua a calificãrii conducãtorilor de autovehicule, organizind cursuri de pregãtire profesionalã în unitãţile respective, în vederea însuşirii regulilor de circulaţie pe drumurile publice şi a celor de folosire tehnica a autovehiculelor şi pentru prevenirea accidentelor de circulaţie; i) sa ia mãsuri ca toţi conducãtorii de autovehicule sa aibã permisul de conducere vizat de organele militiei regionale în raza cãreia domiciliazã; j) sa ia mãsuri ca, la intrãrile şi ieşirile din garaje şi depouri sa se instaleze indicatoare de prevenire.
CAP. 4 Condiţiile tehnice pentru admiterea în circulaţie a autovehiculelor şi remorcilor ART. 78 Autovehiculele şi remorcile care circula pe drumurile publice trebuie sa fie în stare buna de funcţionare şi sa îndeplineascã condiţiile tehnice minime prevãzute în prezentul capitol.
SECŢIUNEA I Mecanismul de frinare ART. 79 Orice autovehicul va fi echipat cu doua sisteme de frinare: frina de serviciu şi frina de ajutor. Ambele sisteme trebuie sa fie perfect reglate şi sa acţioneze eficace şi rapid, independent unul de altul. ART. 80 Motocicletele, inclusiv scuterele, cu sau fãrã atas, vor fi echipate cu doua dispozitive de frinare, cu comanda de picior şi mina, care sa permitã controlul miscarii şi oprirea sigura, rapida şi eficace a acestora. ART. 81 Remorcile şi semiremorcile cu greutate maxima autorizata mai mare de 750 kg, vor fi prevãzute cu: a) o instalatie de frinare care sa acţioneze sigur, rapid şi eficace pe toate rotile, comandata de la frina de serviciu a autovehiculului tragator. Cînd greutatea maxima autorizata a remorcii nu depãşeşte 3.500 kg, dispozitivul sau de frinare poate fi acţionat şi prin apropierea remorcii de autovehiculul tragator (frinare prin inertie). Dispoziţiile alineatului precedent sînt aplicabile şi remorcilor a cãror greutate maxima autorizata nu depãşeşte 750 kg, însã este mai mare decît jumãtate din greutatea proprie a autovehiculului tragator; b) un dispozitiv care sa permitã frinarea (imobilizarea) rotilor, cînd remorcile sau semiremorcile sînt decuplate de autovehiculul tragator.
SECŢIUNEA a II-a Sistemul de lumini ART. 82 Autovehiculele vor fi prevãzute în fata cu: a) cel puţin doua faruri cu lumini albe sau galbene selective cu doua faze: faza lungã (lumina de drum), care sa poatã lumina în mod eficace drumul noaptea, pe timp senin, pe o distanta minima de 100 m şi faza scurta (lumina de intilnire), care sa poatã lumina drumul, în aceleaşi condiţii, pe o distanta minima de 30 m, fãrã sa împiedice vederea celorlalte persoane care folosesc drumul; b) doua lanterne de poziţie cu lumini albe vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de 150 m, fãrã sa împiedice vederea celorlalte persoane care folosesc drumul; c) doua semnalizatoare cu lumina intermitenta, alba sau portocalie, pentru semnalizarea schimbãrii direcţiei de mers. Sursele de lumina pentru semnalizarea schimbãrii direcţiei de mers pot fi situate şi pe pãrţile laterale, de o parte şi de alta a autovehiculului. În acest caz ele pot fi: a) braţ mobil, care depãşeşte lateral gabaritul autovehiculului, avînd o lumina portocalie, continua, cînd se afla în poziţie orizontala; b) poziţie fixa, cu lumina portocalie intermitenta. Motocicletele, inclusiv scuterele, vor avea în fata un far cu doua faze şi cu lanterna de poziţie în far, iar cele cu atas şi o lanterna cu lumina alba, de poziţie, cu caracteristicile prevãzute la alineatul 1, montata la extremitatea atasului. ART. 83 Autovehiculele (cu excepţia motocicletelor), remorcile şi semiremorcile vor fi prevãzute în spate cu: a) doua lanterne de poziţie, cu lumini roşii, vizibile noaptea, pe timp senin, de la o distanta de cel puţin 150 m, care sa se aprinda concomitent cu lanternele de poziţie, luminile de drum şi de intilnire din fata; b) doua lanterne stop cu lumini roşii, care sa se aprinda atunci cînd intra în acţiune frina de serviciu, iar intensitatea lor luminoasa sa fie mai mare decît a luminilor de la lanternele de poziţie; c) o lanterna cu lumina alba proiectata pe numãrul de înmatriculare, care sa permitã citirea numãrului noaptea, pe timp senin, de la o distanta minima de 20 m; d) doua lanterne cu lumina intermitenta, roşie sau portocalie, pentru semnalizarea direcţiei de mers, în cazul cînd autovehiculul nu este prevãzut cu semnalizatoarele laterale de schimbare a direcţiei. Motocicletele, inclusiv scuterele, vor avea în spate o lanterna cu doua compartimente, unul cu lumina roşie, care sa se aprinda atunci cînd intra în acţiune frina, iar al doilea cu lumina roşie de poziţie şi proiectie alba pentru luminarea numãrului de înmatriculare. Motocicletele cu atas vor avea şi o lanterna cu lumina roşie de poziţie, montata în spate, la extremitatea atasului.
SECŢIUNEA a III-a Alte condiţii ART. 84 Autovehiculele vor fi prevãzute cu un mecanism de direcţie care sa permitã o manevrare uşoarã, rapida şi sigura, cu jocul volanului de cel mult 15 grade. Piulitele de la articulatiile mecanismului de direcţie trebuie sa fie asigurate cu splinturi, iar celelalte piese sa fie bine fixate şi fãrã uzuri pronunţate. ART. 85 Potrivit categoriei şi construcţiei lor, autovehiculele vor fi prevãzute cu oglinda retrovizoare, avertizor sonor, dispozitiv pentru amortizarea zgomotului produs de evacuarea gazelor, geamuri la parbriz şi la uşile laterale, care sa permitã vizibilitatea, stergatoare de parbriz în stare de funcţionare, inchizatoare de usi, precum şi siguranta la obloanele laterale care sa nu permitã deschiderea acestora în timpul mersului. La tramvaie, troleibuze şi autobuze una din oglinzile retrovizoare va fi astfel instalata încît sa permitã conducatorului sa supravegheze de la locul sau uşile de urcare şi coborire. Aceste autovehicule vor fi dotate cu mijloace pentru stingerea incendiilor (extinctoare etc.). ART. 86 Autovehiculele care transporta incarcaturi uşor inflamabile sau periculoase trebuie sa mai îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) esapamentul sa fie montat în partea din fata şi sa fie prevãzut cu parascintei şi cu aparatoare metalicã; b) sa fie prevãzute cu mijloace corespunzãtoare pentru stingerea incendiilor (doua extinctoare, o lada sau un sac cu nisip, o patura groasa şi lopeti pentru împrãştierea nisipului); c) pe pãrţile laterale, în fata şi în spate, sa fie prevãzute cu tablite avînd inscripţia "Pericol de foc", scrisã vizibil cu litere în mãrime de cel puţin 10 cm, iar de o parte şi de alta a cabinei sa aibã un fanion din pinza de culoare neagra, în interiorul cãruia sa fie înscrisã cu alb litera "P", în mãrime de 20 cm, sau sa aibã fixate în fata şi în spate plãci dreptunghiulare negre cu inscripţia "P" în alb, înãlţimea literei fiind de 20 cm; d) robinetele autocisternelor sa fie bine închise şi prevãzute cu un dispozitiv care sa înlãture posibilitatea deschiderii lor în timpul mersului. ART. 87 Gabaritul autovehiculelor şi al remorcilor cu sau fãrã incarcatura nu poate depãşi lungimea, lãţimea, înãlţimea şi greutatea pe osie, prevãzute de dispoziţiile legale în vigoare. Dacã incarcatura depãşeşte în lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului, va fi semnalizata ziua cu un stegulet roşu, iar noaptea cu o lanterna sau alta sursa de lumina roşie, ori cu un stegulet alb, care vor fi fixate în partea din urma a încãrcãturii. În situaţii speciale, cînd este necesar sa se transporte incarcaturi sau utilaje autopropulsate care depãşesc gabaritul şi tonajul permis, se va cere avizul Ministerului Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene şi autorizaţia Direcţiei Generale a Militiei. Cînd asemenea transporturi urmeazã sa se efectueze în cadrul aceleiaşi regiuni, se va cere avizul organelor care administreazã drumurile de pe traseu şi autorizaţia militiei regionale, respectiv a Direcţiei Militiei Capitalei. În autorizaţie se vor specifica condiţiile în care se poate efectua transportul. În cazul cînd pe traseele pe care circula, vehiculele intilnesc pe unele sectoare de drum public indicatoare ce interzic accesul pentru gabarite sau greutãţi depasite, conducãtorii lor, în lipsa avizului şi autorizãrii cerute la alineatul 3 al prezentului articol, vor respecta semnificatia acestora. ART. 88 Dacã în urma unei defectiuni survenite pe parcurs, autovehiculele nu mai îndeplinesc condiţiile tehnice prevãzute în prezentul capitol, conducãtorii lor sînt obligaţi sa ia toate mãsurile pentru înlãturarea deficienţelor, iar dacã aceasta nu se poate realiza pe loc, vor merge la garaj sau la punctul cel mai apropiat de reparare, cu o viteza care sa asigure evitarea oricãrui accident. Dacã defecţiunile survenite nu permit deplasarea autovehiculelor la garaj sau la cel mai apropiat punct de reparare, conducãtorii lor sînt obligaţi sa le scoatã din partea carosabilã, iar dacã aceasta nu este posibil sa le deplaseze cît mai aproape de marginea din dreapta a drumului public, semnalizind prezenta lor prin aprinderea lanternelor de poziţie (şi prin lumina roşie din spate, dacã locul respectiv nu este luminat). Orice conducãtor de vehicul este obligat sa ajute pe conducãtorii autovehiculelor rãmase în pana, la scoaterea acestora din partea carosabilã a drumului public. În cazul cînd defectiunea priveşte sistemul de iluminat, conducãtorii autovehiculelor rãmase în pana sînt obligaţi sa asigure funcţionarea cel puţin a farului din partea stinga a autovehiculului. Dacã sistemul de iluminat nu funcţioneazã, autovehiculele nu vor circula în timpul nopţii sau pe ceata, poziţia lor fiind semnalizata prin instalarea în fata şi în spate a cîte unui triunghi reflectorizant. ART. 89 Organele militiei controleazã starea tehnica a autovehiculelor înmatriculate, atît pe drumurile publice, cît şi la autobazele, garajele şi depourile organizaţiilor socialiste. În cazul cînd constata ca autovehiculele care circula pe drumurile publice nu corespund condiţiilor tehnice prevãzute în prezentul capitol, organele militiei vor retrage certificatele de înmatriculare pînã cînd deţinãtorii vor remedia deficientele constatate. Organele militiei au dreptul sa controleze la întreprinderile şi atelierele de reparaţii auto starea tehnica a autovehiculelor, prin verificarea calitãţii reparaţiilor executate la sistemele şi instalaţiile care afecteazã securitatea circulaţiei.
CAP. 5 Înmatricularea autovehiculelor şi radierea lor SECŢIUNEA I Înmatricularea autovehiculelor ART. 90 Autovehiculele cu o capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, se înmatriculeazã la organele militiei raionale sau orãşeneşti, pe raza cãreia îşi au domiciliul (sediul) deţinãtorii. Autovehiculele cu capacitate cilindrica mai mare de 69 cmc se înmatriculeazã la direcţia militiei regiunii pe raza cãreia îşi au domiciliul (sediul) deţinãtorii, iar pentru oraşul şi regiunea Bucureşti la Direcţia Militiei Capitalei. Tramvaiele şi troleibuzele se înmatriculeazã la întreprinderile care le deţin, iar autovehiculele aparţinînd Ministerului Forţelor Armate se înmatriculeazã la acest minister. ART. 91 Organele militiei elibereazã pentru fiecare autovehicul înmatriculat un certificat de înmatriculare. Conţinutul şi forma certificatului de înmatriculare se stabilesc de Direcţia Generalã a Militiei. El va cuprinde cel puţin denumirea organului care l-a emis, numãrul de înmatriculare a autovehiculului, marca şi tipul autovehiculului, numãrul motorului, data primei puneri în circulaţie a autovehiculului, denumirea sau numele şi prenumele precum şi domiciliul (sediul) deţinãtorului. ART. 92 Schimbarea domiciliului (sediului) deţinãtorului unui autovehicul pe raza aceluiaşi organ al militiei care a fãcut înmatricularea, trebuie anunţatã acestuia în termen de 20 zile. Înlocuirea motorului la autovehiculele proprietate personalã se poate face numai cu anunţarea prealabilã a organelor militiei care le-au înmatriculat. ART. 93 Înmatricularea autovehiculelor şi eliberarea certificatelor de înmatriculare se face pe baza actelor de provenienta sau proprietate şi a verificãrii tehnice. La înmatricularea autovehiculelor proprietate personalã se depune şi dovada de plata a taxelor legale. La înmatricularea autovehiculelor noi nu se face verificarea tehnica. Pentru autovehiculele care au o capacitate cilindrica pînã la 98 cmc inclusiv, nu se percep taxe de înmatriculare. ART. 94 Autovehiculele aparţinînd misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare strãine, membrilor acestora, corespondentilor şi agentiilor de presa strãine, precum şi reprezentanţilor organizaţiilor economice, culturale sau a altor asemenea organizaţii strãine cu statut diplomatic care îşi desfãşoarã activitatea în Republica Socialistã România, se înmatriculeazã şi se radiaza de cãtre Direcţia Militiei Capitalei, la cererea Ministerului Afacerilor Externe. La cererea de înmatriculare a autovehiculelor aparţinînd celor prevãzuţi la alineatul precedent se vor anexa: a) unul din actele prevãzute mai jos: - certificatul de trecere prin vama eliberat de Federaţia Internationala Automobilistica sau de Alianta Internationala de Turism; - chitanţa de import eliberata de una din vamile romane, persoanelor care se bucura de scutire a taxelor vamale; - declaraţia vamalã de import eliberata de aceleaşi vami, persoanelor cãrora li se acorda creditare de taxe vamale; b) un formular-tip, completat de deţinãtorul autovehiculului, cuprinzînd toate datele tehnice ale acestuia; c) chitanţa de plata taxelor de timbru pentru înmatricularea autovehiculelor, afarã de cazurile cînd pe baza de reciprocitate se acorda scutire de plata acestor taxe pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi membrii acestora; d) polita de asigurare pentru daune provocate terţilor. Certificatele de înmatriculare a autovehiculelor prevãzute în prezentul articol se vireazã, anual, de Direcţia Militiei Capitalei. ART. 95 Pentru autovehiculele noi, se pot elibera autorizaţii de circulaţie provizorii, pe rute determinate, valabile timp de 15 zile. Aceste autorizaţii se vor elibera de cãtre organul militiei pe raza cãruia se afla întreprinderea constructoare, magazinul de desfacere a autovehiculelor sau oficiul vamal, potrivit competentei stabilite în art. 90. În cazuri temeinic justificate, valabilitatea autorizaţiilor de circulaţie provizorii poate fi prelungitã. ART. 96 Organizaţiile care au ca obiect fabricarea, montarea, repararea sau comercializarea autovehiculelor, pot obţine autorizaţii de circulaţie de garaj, pe rute determinate, a cãror valabilitate expira la data de 31 decembrie a anului în cursul cãruia au fost eliberate. Autorizaţiile de circulaţie de garaj se folosesc exclusiv la proba autovehiculelor pe o distanta ce nu poate depãşi 50 km de la sediul întreprinderii şi nu dau dreptul la transportul de persoane sau bunuri. ART. 97 Pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei de garaj trebuie declarata organului de militie raional sau orasenesc cel mai apropiat, în termen de 48 ore de la constatarea faptului. Duplicatele certificatelor de înmatriculare sau ale autorizaţiilor de garaj se elibereazã de cãtre organele militiei care au emis originalul, dupã verificarea împrejurãrilor în care acestea au fost pierdute, furate sau distruse, şi dupã publicarea pierderii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Pînã la emiterea duplicatului, autovehiculul va circula pe baza unei autorizaţii de circulaţie provizorii.
SECŢIUNEA a II-a Numerele de înmatriculare a autovehiculelor ART. 98 La înmatriculare, organele militiei atribuie autovehiculelor numãrul de înmatriculare, cu indicativul regiunii respective, format din litere majuscule, dupã cum urmeazã:
Arges ....................................... AG Bacau ....................................... BC Banat ....................................... BT Braşov ...................................... BV Bucureşti, inclusiv oraşul Bucureşti ........ B Cluj ........................................ CJ Crisana ..................................... CR Dobrogea .................................... DB Galaţi ...................................... GL Hunedoara ................................... HD Iaşi ........................................ IS Maramures ................................... MR Mures-Autonomã Maghiara ..................... MS Oltenia ..................................... OL Ploiesti .................................... PL Suceava ..................................... SV
Numãrul de înmatriculare şi indicativul se scriu pe tablite cu cifre şi litere ieşite în relief prin turnare sau presare şi vor fi vopsite în negru pe fond alb. Locul de plasare, forma şi dimensiunile tablitelor cu numãrul de înmatriculare se stabilesc de Direcţia Generalã a Militiei. ART. 99 Remorca, iar în cazul tractarii a doua remorci, ultima, va purta la spate numãrul de înmatriculare şi indicativul autovehiculului tragator. ART. 100 Numerele de înmatriculare ale autovehiculelor prevãzute în art. 94 vor fi însoţite, dupã caz, de initialele CD, CO sau TC. Tablitele cu initialele CD vor avea forma ovala, cu diametrul mare de 250 mm şi cel mic de 160 mm, iar cele cu initialele CO şi TC vor avea forma dreptunghiulara, cu baza de 180 mm, şi înãlţimea de 160 mm. Initialele CD, CO şi TC vor fi scrise cu caractere latine, de tipar, vor avea înãlţimea de 40 mm, lãţimea de 30 mm, iar grosimea scrisului de 10 mm, şi vor fi turnate în partea de sus a ovalului sau dreptunghiului. Initialele CD şi TC se vopsesc în roşu, iar initialele CO în albastru, pe fond alb. Numerele vor fi scrise cu cifre arabe, drepte, plasate în partea de jos a ovalului sau dreptunghiului şi vor avea înãlţimea de 65 mm, lãţimea de 35 mm, iar grosimea scrisului de 10 mm. Cifrele se separa între ele printr-un spaţiu de 10 mm şi se vopsesc în negru pe fond alb. Initialele CD, CO şi TC se separa de cifre printr-un spaţiu de 20 mm. ART. 101 Este interzis a se înscrie pe autovehicule semne distinctive, cu excepţia celor stabilite de Direcţia Generalã a Militiei la propunerea organizaţiilor socialiste interesate. ART. 102 Numerele de înmatriculare, indicativul, locul de plasare, forma şi dimensiunile tablitelor cu numerele de înmatriculare, ale autovehiculelor aparţinînd Ministerului Forţelor Armate, precum şi semnele distinctive ce se înscriu pe autovehiculele respective, se stabilesc şi se atribuie de acest minister.
SECŢIUNEA a III-a Radierea autovehiculelor din evidenta circulaţiei ART. 103 Deţinãtorii de autovehicule înmatriculate sînt obligaţi sa ceara radierea acestora din evidenta organelor militiei în urmãtoarele cazuri: a) la trecerea autovehiculului în patrimoniul altui proprietar ori în administrarea, respectiv folosinta, altei organizaţii; b) la schimbarea domiciliului (sediului) deţinãtorului pe raza altui organ al militiei decît acela la care se afla înmatriculat autovehiculul; c) la scoaterea definitiva din Republica Socialistã România, pe baza aprobãrii de export date de cãtre organele vamale romane, a autovehiculelor care au fost înmatriculate potrivit art. 94 din regulament; d) în cazul cînd autovehiculul a devenit impropriu din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice; e) în caz de transformare a autovehiculului prin carosare. Cererea de radiere, împreunã cu certificatul de înmatriculare, se depun la organul militiei care a înmatriculat autovehiculul, în termen de 10 zile de la data cînd a survenit unul din cazurile prevãzute la literele a-e. Autovehiculele proprietate personalã pot fi radiate şi în cazul cînd deţinãtorii lor nu vor sa le mai menţinã în circulaţie. ART. 104 În cazul prevãzut la litera b a articolului precedent, organele militiei pot elibera deţinãtorilor de autovehicule care au depus cererea de radiere şi certificatul de înmatriculare, autorizaţii de circulaţie provizorii valabile timp de 15 zile.
CAP. 6 Permisul de conducere ART. 105 Permisul de conducere valabil pentru autovehicule cu capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, se elibereazã de organul militiei raional sau orasenesc, iar pentru autovehicule cu capacitate cilindrica mai mare de 69 cmc de direcţia militiei regiunii, respectiv Direcţia Militiei Capitalei, pe raza cãrora solicitantii îşi au domiciliul. Permisul de conducere pentru tramvaie şi troleibuze se elibereazã de comitetul executiv al sfatului popular care are în subordine întreprinderea care deţine aceste mijloace de transport. ART. 106 Conţinutul şi forma permisului de conducere pentru autovehicule cu capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, pentru tractoare rutiere, precum şi pentru tramvaie şi troleibuze, se stabilesc de Direcţia Generalã a Militiei. ART. 107 Permisul de conducere eliberat de direcţiile militiilor regionale, respectiv de Direcţia Militiei Capitalei, pentru alte autovehicule decît cele prevãzute la articolul precedent, va fi de culoare roz, cu dimensiunile de 74 X 105 mm şi va cuprinde: titlul documentului în limbile romana şi franceza, semnul distinctiv al Republicii Socialiste România în circulaţia internationala înscris în oval, denumirea organului care l-a emis, numele, prenumele, data şi locul naşterii, precum şi domiciliul, fotografia şi semnatura titularului, data eliberãrii, termenul de valabilitate şi numãrul permisului, categoria de autovehicule pentru care permisul este valabil, semnatura organului emitent, rubrici pentru schimbarea domiciliului şi pentru alte menţiuni. Permisul este valabil pentru una sau mai multe din urmãtoarele categorii de autovehicule: Categoria A. Motociclete cu sau fãrã atas, cu capacitate cilindrica mai mare de 69 cmc, autovehicule pentru infirmi, autovehicule cu trei roti a cãror greutate proprie nu depãşeşte 400 kg; Categoria B. Autovehicule destinate transportului de persoane cu cel mult 8 locuri pe scaune, în afarã de locul conducatorului, sau destinate transportului de mãrfuri şi avînd o greutate maxima autorizata de cel mult 3.500 kg. Autovehiculelor din aceasta categorie li se poate ataşa o remorca uşoarã; Categoria C. Autovehicule destinate transportului de mãrfuri sau materiale şi a cãror greutate maxima autorizata depãşeşte 3.500 kg. Autovehiculelor din aceasta categorie li se poate ataşa o remorca uşoarã; Categoria D. Autovehicule destinate transportului de persoane cu mai mult de 8 locuri pe scaune, în afarã de locul conducatorului. Autovehiculelor din aceasta categorie li se poate ataşa o remorca uşoarã. Categoria E. Autovehicule din categoriile B, C sau D, pentru care conducãtorul are permis, cu remorci altele decît uşoare. Termenul "greutate maxima autorizata" înseamnã greutatea autovehiculului gata de drum şi a încãrcãturii maxime. Permisul de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A da dreptul şi la conducerea autovehiculelor cu capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv. Posesorii permiselor de conducere valabile pentru autovehicule din categoria C pot conduce şi tractoare rutiere. Autovehiculele din categoriile D şi E, precum şi tractoarele rutiere aparţinînd Ministerului Forţelor Armate sau Ministerului Afacerilor Interne, pot fi conduse şi de persoane care poseda permis de conducere valabil pentru alte categorii de autovehicule, în condiţiile prevãzute în instrucţiunile comune ale conducãtorilor acestor ministere. ART. 108 Permisul de conducere se obţine pe baza de examen. Pentru admiterea la examen, persoana care solicita permis de conducere trebuie sa prezinte urmãtoarele acte: a) copie legalizatã de pe certificatul de naştere, din care sa rezulte ca are virsta de 18 ani împliniţi; b) certificat medical (fişa medicalã), din care sa rezulte ca este apta pentru conducerea autovehiculelor; c) certificat de absolvire a unei şcoli de conducatori de autovehicule sau a unui curs practic de conducere şi cunoaştere a regulilor de circulaţie, urmat în cadrul facultãţilor sau secţiilor facultãţilor din cadrul instituţiilor de învãţãmînt superior care pregãtesc specialişti în proiectarea, întreţinerea sau exploatarea autovehiculelor, ori în cadrul unor şcoli tehnice şi de maiştri auto sau, dupã caz, a unei şcoli sau curs de mecanizatori agricoli sau tractoristi rutieri, ori a unei şcoli de conducatori de tramvaie sau troleibuze. Persoanelor care se prezintã la examen în vederea obţinerii permisului de conducere pentru autovehicule cu o capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv nu li se cere sa prezinte certificat de absolvire a unei şcoli sau curs. Absolvenţii şcolilor de conducatori de autovehicule amatori au dreptul sa se prezinte la examen, în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B sau numai pentru una din aceste categorii. Absolvenţii şcolilor de conducatori de autovehicule profesionisti, ai şcolilor tehnice şi de maiştri auto, precum şi ai cursurilor de conducere auto organizate în cadrul facultãţilor sau secţiilor din cadrul facultãţilor care pregãtesc specialişti în proiectarea, întreţinerea şi exploatarea autovehiculelor, au dreptul sa se prezinte la examen în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A, B şi C, ori numai pentru una sau unele din aceste categorii, precum şi pentru categoria E. Absolvenţii şcolilor sau cursurilor de mecanizatori agricoli sau tractoristi rutieri se pot prezenta la examen în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru tractoare rutiere. Absolvenţii şcolilor de conducatori de tramvaie sau troleibuze, se pot prezenta la examen pentru obţinerea permisului de conducere valabil pentru tramvaie, respectiv troleibuze. Inginerii, tehnicienii, maistrii şi şefii de garaje, care lucreazã în unitãţile cu specific auto, se pot prezenta la examen, chiar dacã nu au absolvit o şcoala de conducatori de autovehicule, în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoriile B şi C sau numai pentru categoria C, la propunerea organului central în subordinea cãruia se afla unitãţile respective, cu avizul prealabil al Ministerului Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene şi cu aprobarea Direcţiei Generale a Militiei. Direcţia Generalã a Militiei şi direcţiile militiilor regionale, iar pentru oraşul Bucureşti, Direcţia Militiei Capitalei, pot aproba de la caz la caz, prezentarea la examen şi a altor persoane care nu au absolvit o şcoala de conducatori de autovehicule, în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoriile A şi B, sau numai pentru una din aceste categorii. Membrii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare se vor prezenta la examen, în condiţiile stabilite de Ministerul Afacerilor Externe. ART. 109 Persoanele care solicita permis de conducere vor fi examinate la proba de cunoaştere a regulilor de circulaţie, a semnelor şi semnalelor folosite pentru asigurarea securitãţii circulaţiei pe drumurile publice, la mecanicã auto, precum şi la una din urmãtoarele probe practice de conducere, dupã caz: a) la proba de conducere a motocicletei fãrã atas, în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A. Infirmii vor fi examinati la proba de conducere a autovehiculului adaptat infirmitãţii lor; b) la proba de conducere a unui autoturism, în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria B; c) la proba de conducere a unui autocamion în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C; d) la proba de conducere a unui autovehicul cu remorca a carei greutate maxima autorizata este mai mare de 750 kg, în vederea obţinerii dreptului de a conduce autovehicule din categoria E; e) la proba de conducere a unui tractor rutier, în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru tractoare rutiere; f) la proba de conducere a tramvaiului, în vederea obţinerii permisului de conducere pentru tramvaie, respectiv la proba de conducere a troleibuzului în vederea obţinerii permisului de conducere pentru troleibuze. Persoanele care solicita permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B sau numai pentru una din aceste categorii, ori pentru autovehicule cu o capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, nu vor fi examinate la mecanicã auto. Cei care solicita permis de conducere valabil simultan pentru autovehicule din categoriile A, B, C şi E sau pentru doua din aceste categorii, vor fi examinati la fiecare din probele practice de conducere, corespunzãtoare categoriei de autovehicule pentru care solicita permisul. ART. 110 Absolvenţii şcolilor de conducatori de autovehicule profesionisti vor fi examinati în vederea obţinerii permisului de conducere de cãtre comisii formate din delegaţi ai direcţiilor militiilor regionale, respectiv ai Direcţiei Militiei Capitalei, ai Ministerului Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene şi ai Ministerului Forţelor Armate, preşedinţii comisiilor fiind delegaţii organelor militiei. Comisia de examinare a absolvenţilor şcolilor de conducatori de tramvaie sau troleibuze va fi formatã din delegaţi ai comitetului executiv al sfatului popular şi un delegat al organului regional de militie, respectiv al Direcţiei Militiei Capitalei, preşedinte al comisiei fiind un delegat al comitetului executiv al sfatului popular. Persoanele care solicita permis de conducere pentru autovehicule cu capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, vor fi examinate de un ofiţer sau subofiţer de militie numit de şeful militiei raionale sau orãşeneşti. Comisiile de examinare pentru alte categorii de candidaţi decît cei prevãzuţi la alineatele precedente vor fi formate din ofiţeri sau subofiteri de militie numiţi de Direcţia circulaţiei din Direcţia Generalã a Militiei, de direcţia militiei regiunii, Direcţia Militiei Capitalei, ori de şefii serviciilor de circulaţie. Din comisia pentru examinarea candidaţilor prezentaţi de Ministerul Forţelor Armate poate face parte şi un delegat al acestui minister. ART. 111 Rezultatul examinãrii se consemneazã prin calificativul admis, aminat sau respins. Vor fi aminati candidaţii care nu reuşesc la prima examinare. În caz de amînare, candidaţii vor fi programati pentru reexaminare în termen de 10 pînã la 30 zile de la data primei examinari, la proba sau probele la care au fost aminati. Candidaţii care nu reuşesc la reexaminare vor fi declaraţi respinsi. Vor fi respinsi şi candidaţii care nu se prezintã la reexaminare în termen de 90 de zile de la data fixatã pentru aceasta. ART. 112 Pentru examinarea candidaţilor care au absolvit o şcoala de conducatori de autovehicule amatori se vor percepe urmãtoarele taxe: a) 50 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A; b) 100 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B sau numai din categoria B. Pentru examinarea persoanelor care au obţinut aprobare potrivit art. 108 alineatul penultim, de a se prezenta la examen fãrã a fi absolvit o şcoala de conducatori de autovehicule, se vor percepe urmãtoarele taxe: a) 300 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A; b) 500 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria B; c) 600 lei în vederea obţinerii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B. Taxele se achitã anticipat la casieria Bãncii Naţionale a Republicii Socialiste România sau la unitãţile C.E.C. şi dau dreptul persoanelor care le-au achitat sa se prezinte atît la examinare cît şi la reexaminare. ART. 113 Sînt scutiţi de plata taxelor prevãzute în articolul precedent: a) infirmii, pentru obţinerea permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoria A, adaptate infirmitãţii lor; b) membrii misiunilor diplomatice acreditaţi în Republica Socialistã România, pe baza de reciprocitate. ART. 114 Posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C pot obţine, la cerere, şi dreptul de a conduce autovehicule din categoria D. Acest drept se acorda dupã o activitate efectivã de conducãtor auto de 5 ani în ultimii 6 ani, fãrã o întrerupere mai mare de 3 luni, pe un autovehicul din categoria C. În calculul vechimii se include şi timpul lucrat efectiv în calitate de conducãtor de troleibuz. Posesorii permisului de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile B şi C sau numai C, pot obţine, la propunerea motivatã a organizaţiilor socialiste ai cãror angajaţi sînt, dreptul de a conduce şi autovehicule din categoria E, în urma examinãrii lor de cãtre organele militiei la proba de conducere a unui autovehicul din categoria E. ART. 115 Autovehiculele, inclusiv tramvaiele şi troleibuzele, destinate pregãtirii pentru proba practica de conducere, pot circula numai pe traseele stabilite de organele militiei. Folosirea pe drumurile publice a autovehiculelor prevãzute în alineatul precedent este permisã numai sub supravegherea instructorilor autorizaţi în acest scop de cãtre şcolile sau facultãţile care organizeazã pregãtirea conducãtorilor de autovehicule. Pot fi autorizaţi ca instructori posesorii de permise de conducere valabile pentru categoria de autovehicule necesare pregãtirii elevilor sau studenţilor, avînd un stagiu de cel puţin 5 ani în practica de conducere. În timpul exercitãrii atribuţiilor instructorii sînt obligaţi sa aibã asupra lor permisul de conducere şi autorizaţia de instructor. Rãspunderea pentru încãlcarea regulilor de circulaţie de cãtre elevi sau studenţi, revine atît acestora, cît şi instructorului obligat a-i supraveghea. ART. 116 Autovehiculele, cu excepţia motocicletelor, destinate pregãtirii elevilor şi studenţilor pentru proba practica de conducere vor fi prevãzute cu dubla comanda (ambreiaj şi frina) şi vor avea în fata şi în spate inscripţia "Şcoala". ART. 117 În timpul stagiului de practica, absolvenţii şcolilor de conducatori de autovehicule profesionisti au dreptul sa conducã autovehicule din categoria celor pentru care au fost şcolarizaţi şi examinati, pe baza talonului de ajutor de sofer, dar numai dacã sînt insotiti şi supravegheati permanent de conducãtorul titular al autovehiculului. Talonul de ajutor de sofer se elibereazã de organele militiei şi este valabil timp de 90 zile de la data eliberãrii, dupã aceasta data fiind considerat nul de drept. Rãspunderea pentru nerespectarea condiţiei prevãzute în alineatul 1, precum şi pentru încãlcarea regulilor de circulaţie de cãtre ajutorul de sofer, revine atît acestuia, cît şi conducatorului titular obligat sa-l însoţeascã şi sa-l supravegheze permanent. ART. 118 Posesorii permisului de conducere eliberat de organele militiei regionale, respectiv Direcţiei Militiei Capitalei, sînt obligaţi ca, la schimbarea domiciliului dintr-o regiune în alta, sa se prezinte pentru a fi luati în evidenta la direcţia militiei regiunii, respectiv la Direcţia Militiei Capitalei, pe raza cãreia şi-au stabilit domiciliul. ART. 119 Pierderea, furtul sau distrugerea permisului de conducere trebuie declarata, în termen de 48 ore de la constatarea faptului, militiei raionale sau orãşeneşti cea mai apropiatã. ART. 120 Direcţia militiei regionale, respectiv Direcţia Militiei Capitalei sau, dupã caz, militia raionala sau oraseneasca pe raza cãreia domiciliazã titularul permisului de conducere, pot elibera un duplicat al acestuia, pe baza comunicãrii primite de la organul militiei cãruia i s-a declarat pierderea, furtul sau distrugerea originalului şi dupã publicarea pierderii în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Duplicatele permiselor de conducere pentru tramvaie şi troleibuze se elibereazã de comitetele executive ale sfaturilor populare care au eliberat originalul, în condiţiile prevãzute la alineatul 1. ART. 121 Persoana care obţine un duplicat al permisului de conducere, iar ulterior reintra în posesia originalului, este obligatã sa depunã originalul în termen de 48 de ore la organul militiei, respectiv la comitetul executiv al sfatului popular, care a eliberat duplicatul.
CAP. 7 Circulaţia autovehiculelor în trafic internaţional ART. 122 Autovehiculele înmatriculate în Republica Socialistã România, care circula în trafic internaţional, vor purta la spate, lîngã tablita cu numãrul de înmatriculare, o tablita de forma ovala cu lungimea de 175 mm şi lãţimea de 115 mm, în care se va înscrie litera "R" în relief, cu negru pe fond alb. Litera "R" va avea înãlţimea de 80 mm, şi grosimea scrisului de 10 mm şi va fi plasata la mijlocul tablitei ovale. ART. 123 Permisul de conducere eliberat de organele militiei potrivit art. 107 este valabil în circulaţia internationala pe teritoriul statelor care au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care Republica Socialistã România este parte. Permisul de conducere eliberat de organele militiei pentru conducerea autovehiculelor cu capacitate cilindrica pînã la 69 cmc inclusiv, nu este valabil în circulaţia internationala. Pentru a circula pe teritoriul altor state, posesorul unui asemenea permis trebuie sa posede un permis internaţional de conducere eliberat de Asociaţia Automobilistilor din Republica Socialistã România. Dispoziţia de la alineatul precedent se aplica tuturor posesorilor de permise de conducere care vor sa circule pe teritoriul statelor care nu au aderat la Convenţia internationala asupra circulaţiei rutiere, la care Republica Socialistã România este parte sau al statelor cu care Republica Socialistã România nu are convenţii de reciprocitate.
CAP. 8 Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor ART. 124 Încãlcarea dispoziţiilor din prezentul regulament, arãtate mai jos, constituie contravenţii şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) contravenţiile la art. 12 lit. b şi c, art. 13, 16, 45 pct. 19, 22, 23, art. 55, 61, 63, 64, cu amenda de la 40 la 100 lei sau cu avertisment; b) contravenţiile la art. 8, 19, 38, 39, 40, 41, 43, 45 pct. 2, 13, 16, 17, 18, 20, 24, 26 şi 27, art. 46, 47, 49, 56 lit. a şi e, art. 58, 62 cu excepţia dispoziţiei de la litera i, art. 65, 67, 118, 119, 140 şi 143, cu amenda de la 40 la 150 lei; în cazul contravenţiilor la art. 56 lit. a şi e, art. 58, 62, cu excepţia dispoziţiei de la lit. i, şi art. 65 se aplica amenda sau avertisment; c) contravenţiile la art. 4, 21, 24, 26, 27, 28, 29, 30, 32, 45 pct. 1, art. 57, 60, 76 alin. 2, art. 77 lit. b, e-j, art. 78, 87 alin. 2, art. 101 şi art. 117 alin. 1, cu amenda de la 50 la 200 lei; d) contravenţiile la art. 7, 22, 23, 25, 34, 35, 36, 37, 42, 48, 51, 52, 56 lit. b, c şi d, art. 62 lit. i, art. 66, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 92, 96, 97 alin. 1, art. 98 alin. 2, art. 99, 103 şi art. 115 alin. 1, 2 şi 4, cu amenda de la 100 la 250 lei; e) contravenţiile la art. 31, 45 pct. 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 şi 21, art. 53, 54, 87 alin. 3 şi 5, art. 88, 115 alin. 3, art. 116, 121, 141 şi 142, cu amenda de la 150 la 300 lei; f) contravenţiile la art. 20, 33, 76 alin. 1 şi 3 şi art. 77 lit. a, c şi d, cu amenda de la 250 la 400 lei; g) contravenţiile la art. 45 pct. 3, 14 şi 15, cu amenda de la 300 la 500 lei. ART. 125 Exercitarea de presiuni asupra sefilor de transporturi, autobaze, garaje, depouri, coloane ori conducãtorilor de autovehicule, spre a-i determina sa nu respecte normele prevãzute în prezentul regulament, a cãror încãlcare constituie contravenţie, se sancţioneazã cu amenda prevãzutã pentru contravenţia respectiva, dacã aceasta a fost sãvîrşitã. ART. 126 Se sancţioneazã cu amenda de la 250 la 400 lei fapta responsabililor de ateliere, sau a oricãrei persoane de a repara sau incuviinta repararea autovehiculelor avînd urme de accidente, fãrã a li se prezenta autorizaţia eliberata în acest scop de organele militiei. ART. 127 Pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor deţinãtorilor de autovehicule, în cazul în care aceştia sînt organizaţii socialiste, rãspunderea revine, dupã caz, sefilor de transporturi, autobaze, garaje, depouri sau coloane. În lipsa acestora, precum şi pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiilor organizaţiilor socialiste, altele decît acelea care decurg din calitatea lor de deţinãtoare de autovehicule, rãspunderea revine angajaţilor desemnaţi în scris de conducãtorii organizaţiilor socialiste. Dacã asemenea angajaţi nu au fost desemnaţi în scris, rãspunderea revine conducatorului organizaţiei socialiste. ART. 128 Pentru nerespectarea dispoziţiilor de la articolele 53, 54, 69, 73, 74, 75, 96 şi 99 din prezentul regulament, rãspunderea revine atît conducatorului, cît şi deţinãtorului de autovehicule. ART. 129 În cazul cînd faptele prevãzute în prezentul capitol, sancţionate contraventional, sînt sãvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, ele se pedepsesc în conformitate cu legea penalã. ART. 130 Constatarea contravenţiilor la dispoziţiile prezentului regulament se face atît de agenţii de circulaţie, cît şi de alţi ofiţeri şi subofiteri de militie anume desemnaţi de directorul general al militiei. Procesele verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite de agenţii de circulaţie, cu excepţia celor încheiate impotriva militarilor în termen, ţin loc şi de încheiere de aplicare a sancţiunii şi vor cuprinde atît amenda aplicatã, cît şi somaţia de plata. Procesele verbale de constatare a contravenţiilor întocmite de ofiţerii şi subofiterii de militie anume desemnaţi, se rezolva, dupã caz, de conducerea: Direcţiei circulaţiei din Direcţia Generalã a Militiei, direcţiei militiei regiunii, respectiv a Direcţiei Militiei Capitalei, a Serviciului circulaţie din Direcţia Militiei Capitalei, a militiei raionului sau oraşului. În cazul cînd aproba procesele verbale, aceste organe aplica şi amenda printr-o încheiere motivatã. ART. 131 Contravenienţii la dispoziţiile art. 12 lit. b şi c, art. 13, 16, 19-43, 45-49, 51-58, 61-65, 67, 69-75, 88, 96-99, 103, 115, 118, 119 şi 126 pot achitã pe loc jumãtate din minimul amenzii prevãzute pentru fapta sãvîrşitã. În acest caz, orice urmãrire în ceea ce priveşte amenda înceteazã. Plata amenzii se face contra chitanţa, fãrã a se întocmi proces-verbal. ART. 132 Impotriva încheierii de aplicare a sancţiunii, contravenientul poate face plîngere, în termen de 15 zile, la tribunalul popular în circumscripţia cãruia domiciliazã. Plîngerea se depune fie direct la tribunal, fie la organul de militie din care face parte ofiţerul sau subofiterul care a constatat contravenţia. Organul militiei la care s-a depus plîngerea, este obligat sa o trimitã de urgenta, şi nu mai tirziu de 5 zile, tribunalului popular competent. ART. 133 Anularea permisului de conducere, în cazurile prevãzute de <>Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice, se hotãrãşte de conducerea direcţiei militiei regionale sau Direcţiei Militiei Capitalei, în circumscripţia cãreia titularul permisului a comis infracţiunea; anularea permiselor de conducere pentru tramvaie ori troleibuze se hotãrãşte de comitetul executiv al sfatului popular care are în subordine întreprinderea deţinãtoare a acestor mijloace de transport. ART. 134 Persoanele cãrora li s-a anulat permisul de conducere şi care îndeplinesc condiţiile prevãzute de <>Decretul nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice, se pot adresa pentru obţinerea unui nou permis, direcţiei militiei regionale, respectiv Direcţiei Militiei Capitalei în circumscripţia cãreia au avut domiciliul la data anulãrii permisului, ori dupã caz, comitetului executiv al sfatului popular care are în subordine întreprinderea de transport deţinãtoare de tramvaie sau troleibuze. ART. 135 Organele militiei vor retine permisul de conducere în cazul încãlcãrii uneia din dispoziţiile prevãzute la art. 20, 21 alin. 1, art. 32, 33, 36, 37 şi 45 pct. 3 şi 14, dacã în ultimii trei ani titularul permisului a mai fost sancţionat de doua ori pentru contravenţii la oricare din aceste dispoziţii. Reţinerea permisului de conducere se face dupã rãmînerea definitiva a sancţiunii aplicate pentru cea de a treia contravenţie. Durata de reţinere a permisului în cazurile prevãzute în prezentul articol nu poate depãşi trei luni de la data reţinerii acestuia şi se dispune de conducerea direcţiei militiei regionale, respectiv a Direcţiei Militiei Capitalei, în raza cãreia domiciliazã posesorul permisului. La expirarea duratei de reţinere a permisului de conducere, acesta se restituie titularului, împreunã cu un nou tichet de evidenta. În vederea aplicãrii dispoziţiilor cuprinse în prezentul articol, organele militiei vor inmina fiecãrui conducãtor de autovehicul odatã cu eliberarea permisului de conducere, un tichet de evidenta în care vor fi consemnate sancţiunile aplicate pentru contravenţiile enumerate mai sus. Evidenta acestor sancţiuni se tine şi la organul militiei în fişa personalã a conducatorului de autovehicul, pe baza comunicãrilor fãcute de cei care le-au aplicat. Ofiţerii şi subofiterii de militie care constata contravenţiile prevãzute la alin. 1 le consemneazã în tichetul de evidenta a contravenţiilor. În cazul cînd sancţiunea contravenţionalã a fost anulatã de instanta judecãtoreascã, menţiunea anulãrii va fi consemnatã în tichetul de evidenta şi în fişa personalã a conducatorului de autovehicul pe baza hotãrîrii judecãtoreşti prezentatã de posesorul permisului de conducere. În cazul cînd procesul verbal de constatarea contravenţiilor a fost anulat de organele prevãzute la art. 130 alin. ultim, menţiunea anulãrii va fi consemnatã în tichetul de evidenta şi în fişa personalã a conducatorului de autovehicul pe baza comunicãrii fãcute de organul care a anulat procesul verbal de contravenţie.
CAP. 9 Concursul voluntar al unor conducatori de autovehicule pentru combaterea încãlcãrii regulilor de circulaţie ART. 136 În acţiunea de combatere a încãlcãrii regulilor de circulaţie, organele militiei se pot sprijini pe concursul voluntar al conducãtorilor de autovehicule, care datoritã conduitei lor exemplare, se bucura de prestigiu în rindul celorlalţi conducatori de autovehicule. Pot fi antrenati pe baza de consimtamint în acţiunea de combatere a încãlcãrii regulilor de circulaţie, conducãtorii de autovehicule care au o vechime în profesie de cel puţin 5 ani. Direcţiile militiilor regionale şi Direcţia Militiei Capitalei elibereazã conducãtorilor de autovehicule care îşi oferã concursul pentru combaterea încãlcãrii regulilor de circulaţie, autorizaţii care sa ateste aceasta calitate. ART. 137 Conducãtorii de autovehicule autorizaţi sa dea concurs organelor militiei au îndatorirea: - sa atragã atenţia conducãtorilor de autovehicule sau pietonilor care manifesta tendinta de încãlcare a regulilor de circulaţie, asupra pericolului care-l prezintã comportarea lor pentru securitatea circulaţiei; - sa sesizeze cel mai apropiat organ al militiei despre abaterile de la regulile de circulaţie sãvîrşite de conducãtorii de vehicule, pe care le-au observat personal; - la solicitarea organelor militiei, sa dea concurs la paza locurilor unde s-au produs accidente de circulaţie şi la descongestionarea drumului public; - sa dea concurs organelor militiei la identificarea conducãtorilor de autovehicule care au comis accidente şi au pãrãsit locul faptei; - sa înştiinţeze cel mai apropiat organ al militiei, despre conducãtorii de vehicule pe care i-au observat consumind bãuturi alcoolice sau conducind sub influenta alcoolului ori în stare de ebrietate; - sa contribuie la educarea conducãtorilor de autovehicule din unitatea în care funcţioneazã, în spiritul respectãrii regulilor de circulaţie. ART. 138 Conducãtorilor de autovehicule care se evidenţiazã în activitatea de sprijinire a organelor militiei pentru combaterea incalcarilor regulilor de circulaţie, li se pot acorda stimulente materiale, de cãtre conducerile direcţiilor militiilor regionale, respectiv Direcţiei Militiei Capitalei.
CAP. 10 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 139 Dispoziţiile speciale care se referã la autovehiculele destinate stingerii incendiilor (pompierilor), cele ale salvãrii şi militiei, sînt aplicabile în cazul cînd aceste autovehicule pot fi recunoscute de la distanta printr-un semn distinctiv propriu ori prin construcţie, precum şi prin semnalul optic sau sonor de avertizare pe care-l folosesc. ART. 140 Autovehiculele conduse de persoane care au practica de conducere mai puţin de 1 an, vor fi prevãzute cu un semn distinctiv în forma de disc, în centrul cãruia se afla semnul exclamarii (Atentie). Discul va fi de culoare galbena cu diametrul de 100 mm, iar semnul exclamarii de culoare neagra cu lungimea de 60 mm şi diametrul punctului de 10 mm. La autoturisme, discurile vor fi plasate în interior, unul la coltul din dreapta jos al parbrizului şi celãlalt la partea dreapta a geamului din spate. La celelalte autovehicule, discul din fata va fi plasat în cabina în partea dreapta a parbrizului, iar cel din spate lîngã numãrul de înmatriculare; la autovehiculele pe doua sau trei roti, discul se instaleaza lîngã numãrul de înmatriculare din spate. ART. 141 Posesorii permiselor de conducere valabile numai pentru autovehiculele din categoria B nu pot fi angajaţi sa conducã autovehicule aparţinînd organizaţiilor socialiste. ART. 142 Şefii de garaje, de depouri, de coloane auto sau alţi angajaţi care îndeplinesc atribuţiile de serviciu ale acestora, pot fi numiţi în aceste funcţii numai cu avizul organelor militiei şi în urma examinãrii lor asupra cunoaşterii atribuţiilor ce le revin potrivit prezentului regulament şi altor norme legale. Comisia de examinare va fi formatã dintr-un ofiţer de militie, ca preşedinte, şi cîte un delegat al organizaţiei socialiste interesate şi al Ministerului Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, respectiv al întreprinderii deţinãtoare de tramvaie sau troleibuze. ART. 143 Permisul de conducere al conducãtorilor de autovehicule decedati va fi predat organului de militie cel mai apropiat, în termen de 10 zile, de cãtre persoana care îl deţine. ART. 144 Persoanelor reusite la examenul de conducãtor de autovehicul, precum şi celor care solicita înmatricularea autovehiculelor dupã intrarea în vigoare a prezentului regulament, li se vor elibera carnete de conducere, respectiv permise de circulaţie, pînã la tipãrirea noilor permise de conducere şi certificate de înmatriculare. ART. 145 Înlocuirea carnetelor de conducere, autorizaţiilor de circulaţie şi a permiselor de circulaţie cu permise de conducere şi certificate de înmatriculare, se va face treptat, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Înlãuntrul acestui termen şi în mãsura în care nu au fost înlocuite, carnetele de conducere, autorizaţiile de circulaţie şi permisele de circulaţie, eliberate potrivit dispoziţiilor Decretului nr. 832/1962, rãmîn valabile. Pînã la înlocuirea carnetelor de conducere cu permise de conducere şi inminarea tichetelor de evidenta, dispoziţiile de la art. 135 se aplica pe baza evidentei contravenţiilor ce se consemneazã în carnetul de conducere. ART. 146 Carnetele de conducere vor fi înlocuite cu permise de conducere în felul urmãtor: - carnetul de conducere de gradul I, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoria A; - carnetul de conducere de gradul II, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoria B; - carnetul de conducere de gradul I şi II, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A şi B; - carnetul de conducere de gradul III, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoria C; - carnetul de conducere de gradul II şi III, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile B şi C; - carnetul de conducere de gradul I, II şi III, cu permis de conducere valabil pentru autovehicule din categoriile A, B şi C. Persoanelor care, la înlocuirea carnetului de conducere, îndeplinesc condiţiile prevãzute în art. 114, li se vor elibera permise de conducere valabile şi pentru autovehicule din categoria D; - carnetul de conducere pentru tractoare rutiere, cu permis de conducere valabil pentru tractoare rutiere. Autorizaţiile de circulaţie vor fi înlocuite cu permisele de conducere şi cu certificatele de înmatriculare prevãzute la art. 106, respectiv art. 91. ART. 147 Pierderea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau a autorizaţiei de garaj, se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România. Permisele de conducere, certificatele de înmatriculare sau autorizaţiile de garaj declarate pierdute, sînt nule. ART. 148 La înlocuirea carnetelor de conducere gradul II şi III sau gradul III, posesorilor acestor carnete li se poate acorda dreptul de a conduce autovehicule din categoria E, la propunerea motivatã a organizaţiei socialiste la care sînt angajaţi.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
