Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotărăşte: ART. 1 Se aprobă Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, care fac parte integrantă din prezenta hotărîre. ART. 2 Coordonarea la nivel naţional a activităţilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se fac prin Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, constituită din reprezentanţii cu drept de decizie numiţi de ministere şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale interesate. Aceasta îşi desfăşoară activitatea pe lîngă Ministerul Mediului. Preşedintele Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice este ministrul mediului, care este împuternicit sa aprobe componenta nominală a comisiei, pe baza propunerilor unităţilor care fac parte din structura acesteia. Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice conlucreaza permanent şi se subordonează, în caz de calamitaţi şi catastrofe, apărării civile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, conform art. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 531 din 4 septembrie 1992 privind realizarea unor măsuri de apărare civilă. ART. 3 La ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale interesate se vor constitui din personalul existent comandamente proprii, care vor acţiona în situaţii de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice. ART. 4 În teritoriu, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se coordonează de prefecţi şi primari, care constituie în acest scop, din personalul existent, fără cheltuieli suplimentare de personal, comisii de apărare judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, iar la obiective şi sisteme hidrotehnice se organizează comandamente locale de apărare. ART. 5 Cheltuielile pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare conform normativului anexat, cele pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice vor fi prevăzute şi finanţate din bugetul de stat, bugetele locale şi din surse proprii ale agenţilor economici interesaţi. Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele consiliilor judeţene sau, după caz, locale. Materialele şi mijloacele de apărare create în baza "Normativului-cadru de dotare", casate sau ieşite din uz, vor fi valorificate conform normelor legale în vigoare. ART. 6 În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui judeţ, în care au avut loc inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice, nu sînt suficiente, pentru combaterea acestora, ele vor fi suplimentate din fondurile prevăzute în bugetul de stat. ART. 7 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărîri se abrogă H.C.M. nr. 307 din 1963, precum şi orice alte dispoziţii contrare. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemnează: --------------- Ministrul mediului, Marcian Bleahu Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Petru Marculescu Ministrul apărării naţionale, general-locotenent Niculae Spiroiu Ministrul transporturilor, Traian Băsescu Bucureşti, 30 septembrie 1992. Nr. 615. REGULAMENT de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice reprezintă o activitate de interes naţional, datorită implicaţiilor negative sociale, economice şi ecologice pe care acestea le pot produce. ART. 2 Fac obiectul prezentului regulament inundatiile de origine naturala, cum sînt revarsarile cursurilor de apă datorate creşterii debitelor sau a blocajelor de gheturi, inundatiile provocate de accidente la construcţiile hidrotehnice, precum şi următoarele fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi viscol, depuneri de gheaţă, chiciura sau polei, ingheturi timpurii sau tirzii şi grindina. ART. 3 Apărarea împotriva inundaţiilor se realizează prin lucrări hidrotehnice cu rol de apărare şi prin măsuri preventive, acţiuni operative în perioadele de inundatii şi prin măsuri de refacere după trecerea acestora. Apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează prin măsuri preventive, precum şi de intervenţie operativă după declanşarea acestor fenomene, în vederea reducerii efectelor negative sociale, economice şi ecologice ale acestora. ART. 4 Organizarea, coordonarea şi controlul activităţilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează prin Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, organizată pe lîngă Ministerul Mediului. ART. 5 În teritoriu, apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice se realizează prin comisii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare, precum şi prin comandamentele locale de apărare organizate la obiectivele economice care pot fi afectate. ART. 6 Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar în baza planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, elaborate la nivel bazinal, judeţean, municipal, orasenesc şi comunal, precum şi la nivelul comandamentelor obiectivelor sociale şi economice periclitate. ART. 7 Pentru Asigurărea continuităţii activităţilor de apărare, fiecare comisie de apărare îşi organizează un secretariat tehnic permanent, constituit pe domenii specifice pentru inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţii hidrotehnice. CAP. II Măsuri preventive A. Organizarea sistemului informaţional ART. 8 Sistemul informaţional hidrometeorologic consta în observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor hidrometeorologice, precum şi în transmiterea acestora conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare, a prognozelor, avertizarilor şi alarmarilor la factorii implicaţi în acţiunile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare. Pentru acestea se folosesc: măsurătorile punctuale din reţeaua hidrometeorologica, sistemele globale de teledetectie cum sînt radarele, satelitii, precum şi procedeele de prognoza hidrometeorologica, astfel încît sa se asigure prevederea anticipata a fenomenelor periculoase care se pot produce. ART. 9 În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de asemenea, datele şi măsurile care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere rezultind din modul de exploatare a acestora în perioadele critice. Transmiterea acestor informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare, indiferent de deţinător, şi se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional, aprobătă prin planurile de apărare respective. ART. 10 Conţinutul de detaliu al informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor, pragurile critice, frecventa transmiterii, unităţile la care se transmit, precum şi deciziile operative de la comisiile de apărare se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de unităţile de profil şi aprobate de Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului. ART. 11 Obiectivele sociale şi economice periclitate, precum şi cele care administrează construcţii hidrotehnice au obligaţia sa asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor hidrometeorologice necesare cunoaşterii şi precizarii sistemului de marimi caracteristice locale şi Asigurărea corelării acestora cu cele zonale. Întreţinerea şi exploatarea acestor dispozitive se fac în conformitate cu instrucţiunile legale aprobate de Comisia Centrală, iar transmiterea valorilor se asigură de consiliile locale ale localităţilor pe raza cărora sînt instalate şi de conducerile obiectivelor economice. ART. 12 Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor de la unităţile hidrometeorologice la comisiile de apărare şi la comandamentele locale, se vor stabili din timp, prin planurile operative de apărare, mijloacele de telecomunicaţie ce vor fi folosite, la care se va asigură permanenta. La judeţe, municipii, oraşe şi comune, permanenta va fi asigurata la secretariatele tehnice permanente ale comisiilor de apărare, prin grija prefecţilor şi primarilor respectivi, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate, prin grija conducerilor acestora. Pentru asigurarea fluxului informaţional operativ-decizional între comisiile judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare şi obiectivele periclitate, preşedinţii acestora pot folosi, în mod excepţional, mijloacele de telecomunicaţii ale unităţilor de apărare civilă, de poliţie, militare etc. şi alte mijloace de telecomunicaţii disponibile. Pentru avizarea obiectivelor situate în aval de construcţiile hidrotehnice se vor folosi sisteme complexe de alarmare, stabilite în conformitate cu anexa nr. 7 la prezentul regulament. Informaţiile privind inundatiile grave, accidente la baraje şi fenomene meteorologice deosebit de periculoase se transmit şi la comandamentele apărării civile judeţene. B. Stabilirea pragurilor critice de apărare împotriva inundaţiilor ART. 13 Se stabilesc doua categorii de marimi caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor: a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, precipitatii, niveluri sau debite; b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub forma de niveluri sau debite. Posturile avertizoare fac parte din reţeaua hidrometeorologica de stat şi trebuie sa fie amplasate la o distanta suficienta de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare. Fiecare categorie de mărimi caracteristice de apărare definite mai sus constă din 3 valori: - valoare de atenţie - la care pericolul de inundare devine posibil după un interval de timp relativ scurt; - valoare de inundaţie - nivelul la care începe inundarea obiectivului; - valoare de pericol - nivelul la care sînt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor sau restricţii la folosirea podurilor şi a altor amenajări hidrotehnice. ART. 14 În cazul pericolului de inundatii prin aglomerarea gheţurilor şi revarsarea apelor, se stabilesc 2 valori caracteristice: - valoare de atenţie - cînd sloiurile de gheaţă în mişcare ocupa peste 50% din lăţimea albiei sau la formarea podurilor de gheaţă; - valoare de pericol - cînd încep blocajele de gheaţă şi zapoare care produc ridicarea nivelului apelor peste cotele de inundare locală. ART. 15 Valorile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o data cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu unităţile hidrometeorologice bazinale şi se reactualizează în anexele planurilor de apărare, la toate nivelurile. C. Întocmirea planurilor operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice ART. 16 Planurile de apărare constituie documentaţii tehnice, care se întocmesc o data la 5 ani, prin grija conducătorilor obiectivelor sociale şi economice periclitate, primarilor şi prefecţilor, precum şi a conducătorilor filialelor Regiei Autonome "Apele Române" pentru bazinele hidrografice aferente acestora. Conţinutul planurilor de apărare la toate nivelurile este redat în anexele nr. 1-4 la prezentul regulament. Planurile de apărare se completează anual cu modificările survenite. Modificările operate în planurile judeţene şi bazinale se vor comunica şi la Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice. Planurile de apărare se întocmesc cu asistenta tehnica a unităţilor teritoriale de gospodărire a apelor şi se aprobă conform precizărilor din anexele la prezentul regulament. ART. 17 Planurile de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în aval de construcţiile hidrotehnice, pentru cazurile de avariere la acestea, se întocmesc prin grija unităţilor de exploatare, conform conţinutului din anexa nr. 7 la prezentul regulament. ART. 18 Planurile de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase se întocmesc de comisiile şi comandamentele locale de apărare, pe fenomene caracteristice definite la art. 2, cu sprijinul unităţilor de profil (agricole, rutiere, feroviare, electroenergetice, telecomunicaţii etc.) conform anexei nr. 8 la prezentul regulament. ART. 19 Planurile de apărare prevăzute la art. 17 şi 18 se reactualizează periodic, în funcţie de modificările survenite la obiective şi în dotările cu mijloacele de alarmare şi de intervenţie. D. Organizarea şi pregătirea forţelor de intervenţie şi asigurarea mijloacelor şi materialelor de intervenţie ART. 20 Prefecţii, primării şi agenţii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundatii şi fenomene meteorologice periculoase, precum şi deţinătorii lucrărilor hidrotehnice au obligaţia de a organiza şi asigură apărarea acestor obiective cu forte şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile concrete care pot aparea. În acest scop, se constituie formaţii de apărare nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie, potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi materiale de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor. ART. 21 Formaţiile de apărare vor fi instruite de către specialişti din comisiile locale de apărare, pe categorii de fenomene hidrometeorologice periculoase, pentru cunoaşterea exactă a atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de apărare, inclusiv în cazul accidentelor la construcţiile hidrotehnice. Periodic, comisiile şi comandamentele de apărare vor organiza simulari de fenomene hidrometeorologice periculoase şi de avarii la construcţii hidrotehnice şi vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formatiilor şi pentru buna funcţionare a sistemelor de avertizare-alarmare, precum şi de folosire a mijloacelor şi materialelor de intervenţii. ART. 22 Agenţii economici deţinători de obiective inundabile şi de lucrări hidrotehnice vor efectua verificări periodice, în special înaintea perioadelor de inundatii sau gheturi, în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi functionale corespunzătoare. Se vor verifica functionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsura şi control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezerva. De asemenea, se va verifica existenţa materialelor şi mijloacelor de intervenţie, modul în care sînt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii. Comisiile locale de apărare şi Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice vor efectua verificări, prin sondaj, ale situaţiilor obiectivelor hidrotehnice conform celor specificate anterior, dispunînd măsuri obligatorii pentru administraţia acestor obiective. CAP. III Măsuri operative în timpul inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice ART. 23 În cazul prognozarii depăşirii valorilor caracteristice de apărare sau la atingerea intempestiva a acestor valori, unităţile hidrometeorologice şi de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, comisiile şi comandamentele locale de apărare iau următoarele măsuri, conform atribuţiilor lor: a) declanşează "starea de apărare" în zonele periclitate şi asigură personalul necesar prestabilit la permanentele (secretariatele tehnice) comisiilor de apărare şi la dispeceratele apelor din unităţile de profil; b) asigură fluxul informaţional hidrometeorologic şi operativ-decizional, marind frecventa transmiterilor de informaţii, prognoze şi avertizari către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare; c) declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constînd în principal din: supravegherea continua a situaţiei lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, în special în punctele critice, dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie, suprainaltarea şi consolidarea digurilor şi malurilor în funcţie de cotele maxime prognozate, evacuarea preventivă a oamenilor, animalelor şi bunurilor, punerea în siguranţa a bunurilor ce nu pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau ancorare; d) asigură cazarea persoanelor sinistrate, aprovizionarea cu alimente şi asistenta medicală pentru populaţia evacuata; e) asigură adăpostirea, hranirea şi asistenta veterinara a animalelor evacuate; f) iau măsuri de evitare a blocajelor cu flotori şi gheturi, în special în zonele podurilor, prizelor de apă şi a gurilor de evacuare a apelor; g) aplica regulile de exploatare a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare sau care pot fi afectate de viituri, prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari; h) supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte lucrări hidrotehnice care pot fi afectate de viituri şi urmăresc cu frecventa sporită aparatura de măsura şi control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun; i) concentrează mijloacele de intervenţie în zonele critice ale lucrărilor hidrotehnice, în scopul apărării împotriva acţiunilor distructive ale valurilor, gheţurilor şi pentru evitarea depăşirii coronamentului; j) executa lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice; k) limitează extinderea rupturilor în diguri, baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii; l) localizeaza apele revarsate, ca şi cele provenite din infiltratii şi precipitatii şi le dirijeaza în albiile cursurilor de apa, gravitational sau prin pompare; m) anunţa obiectivele socio-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenta; n) iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenta, în caz de pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotehnice sau de alunecări de teren, utilizînd în acest scop sistemele de avertizare-alarmare prevăzute în instrucţiuni, inclusiv prin mijloace sonore; o) transmit informaţii, asupra măsurilor luate, la comisiile imediat superioare, iar în cazul unor situaţii deosebit de grave, stabilite prin instrucţiuni, şi la Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice. CAP. IV Măsuri de refacere după trecerea inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice ART. 24 După trecerea perioadelor de inundaţie, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcţiile hidrotehnice, în vederea restabilirii situaţiei normale, comisiile judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi comandamentele locale de apărare dispun luarea următoarelor măsuri: a) asanarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a terenurilor care au fost afectate de ape reziduale, industriale şi menajere în localităţi, precum şi evacuarea apelor de inundaţie de pe terenuri agricole, prin săparea de canale de scurgere şi prin instalarea de agregate de pompare; b) aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare; c) refacerea căilor de comunicaţii şi podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a apelor; d) refacerea liniilor de telecomunicaţii şi e transport al energiei electrice; e) repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apa, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse; f) luarea măsurilor de repunere în funcţiune a unităţilor de stat, particulare şi de orice fel, afectate; g) sprijinirea populaţiei pentru repararea locuinţelor proprietate personală avariate sau distruse; h) demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare care împiedica desfăşurarea normală a activităţilor şi recuperarea materialelor ce mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, închiderea breselor şi remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice; i) stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundatii şi de refacerea obiectivelor afectate. ART. 25 Filialele Regiei Autonome "Apele Române" asigură materializarea în teren a nivelurilor maxime înregistrate pentru reconstituirea undelor de viitura şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifica comportarea lucrărilor hidrotehnice, stabilind măsurile ce se impun şi fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate. ART. 26 La sfîrşitul fiecărei perioade de inundatii sau de fenomene meteorologice periculoase, comandamentele şi comisiile de apărare întocmesc rapoarte de sinteza potrivit conţinutului stabilit în anexa nr. 10 la prezentul regulament. Rapoartele se centralizează la comisiile judeţene de apărare şi se înaintează Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului, în termen de 30 de zile de la încetarea fenomenelor. Filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" întocmesc pentru fiecare perioada de inundaţie şi fenomene meteorologice periculoase un raport asupra fenomenelor hidrometeorologice care au generat pagube în bazinul hidrografic respectiv, eficientei sistemului informaţional, modului de exploatare a lucrărilor hidrotehnice pe timpul apelor mari, făcînd în acest context propuneri de măsuri ce urmează a fi luate. Raportul se înaintează la Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului în termen de 30 de zile de la încetarea fenomenelor. CAP. V Atribuţiile Ministerului Mediului, unităţilor hidrometeorologice şi de gospodărire a apelor în legătura cu apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice A. Ministerul Mediului ART. 27 Stabileşte la nivel naţional strategia apărării de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase, a organizării şi desfăsurării sistemului de informare, prognoza, avertizare şi alarmare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi sistemului de avertizare în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice. Fundamentează propunerile pentru prevederile anuale ale bugetului de stat, privind mijloacele şi resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. ART. 28 Coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor de apărare şi a altor lucrări hidrotehnice complexe care au şi scop de apărare. ART. 29 Coordonează activitatea de apărare împotriva inundaţiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase, urmăreşte modul de informare cu date şi prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi şi asigură Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice. ART. 30 Iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice, precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în care sînt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu. ART. 31 Asigură aplicarea prevederilor acordurilor bilaterale sau interstatale în vigoare în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, precum şi colaborarea cu organizaţii din alte state şi cu organizaţii sau organisme internaţionale. ART. 32 Iniţiază periodic acţiuni de verificare a stării tehnice şi functionale a lucrărilor de apărare, precum şi verificarea stării albiilor şi a capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podetelor şi a altor lucrări care pot influenta scurgerea. ART. 33 Iniţiază şi avizează proiectele de sistem informaţional, studii şi cercetări în domeniile meteorologiei şi hidrologiei în concordanta cu cerinţele de dezvoltare a economiei naţionale. B. Regia Autonomă "Apele Române" ART. 34 Organizează şi asigură măsurile necesare desfăşurării activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice pentru obiectivele şi lucrările de apărare de pe cursurile de apa, prin filialele sale teritoriale organizate pe bazine hidrografice. ART. 35 Întocmeşte planurile de apărare pe bazine hidrografice, acorda asistenta tehnica la întocmirea planurilor judeţene, orăşeneşti şi comunale de apărare şi le transmite la Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, pentru aprobare. Asigură prin unităţile sale secretariatul tehnic al comisiilor judeţene de apărare. ART. 36 Asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din administrare. ART. 37 Asigură întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitura şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari, a lucrărilor hidrotehnice din administrarea proprie. ART. 38 Asigură constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în conformitate cu normativele în vigoare, din fondurile alocate şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru obiectivele şi lucrările din administrare. ART. 39 Iniţiază propuneri de lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a celor existente, urmare concluziilor rezultate după trecerea apelor mari. ART. 40 Propunerea Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, împreună cu comisiile judeţene, măsuri de inundare dirijata a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor. ART. 41 Participa cu personal de specialitate în secretariatele tehnice ale comisiilor judeţene de apărare, realizind conducerea tehnica a acestora. ART. 42 Răspunde de starea tehnică şi funcţională a lucrărilor de apărare din administrare, asigurînd remedierile sau completările necesare, precum şi buna funcţionare a dispozitivelor de manevra şi aparaturii de măsura şi control. ART. 43 Organizează periodic, împreună cu deţinătorii de poduri şi podeţe, lucrări de apărare şi consolidare a malurilor şi albiilor, instalaţii de exploatare a balastului, verificarea secţiunii de scurgere, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri. ART. 44 Asigură folosirea lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, indiferent de deţinător, sa conţină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la construcţii hidrotehnice. ART. 45 Dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătura cu exploatarea lacurilor şi barajelor, indiferent de deţinători, astfel încît prin exploatarea corelată a lacurilor de acumulare din bazin sa se realizeze eficienta maxima pe ansamblul bazinului, în acţiunea de apărare împotriva inundaţiilor. ART. 46 Asigură prin dispecerate, transmiterea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor la comisiile judeţene de apărare şi la obiectivele hidrotehnice conform anexei nr. 5. ART. 47 Participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea apărării pe Dunăre şi pe celelalte rîuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează şi cu Administraţia fluviala şi cu comisiile judeţene limitrofe. C. Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie ART. 48 Asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei meteorologice şi hidrologice de stat şi elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor privitoare la fenomene meteorologice periculoase, inundatii şi gheturi. ART. 49 Ia măsuri permanente de creştere a preciziei şi anticiparii prognozelor hidrometeorologice şi de diseminare a acestora la dispeceratele bazinale şi la unităţile care au în exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la aceste unităţi. In acest scop elaborează instrucţiuni referitoare la stabilirea pragurilor critice şi de transmitere a prognozelor şi avertizarilor privind fenomenele hidrometeorologice periculoase, care se aprobă de Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice. ART. 50 Asigură transmiterea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor la Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, în conformitate cu anexa nr. 6 la prezentul regulament. CAP. VI Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale conducătorilor obiectivelor sociale şi economice periclitate în legătura cu apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice A. Atribuţiile prefecţilor şi primarilor ART. 51 Organizează, îndruma şi actualizează componenta nominală a comisiilor şi comandamentelor de apărare de la judeţe, municipii, oraşe, comune şi de la obiectivele sociale şi economice periclitate. ART. 52 Asigură condiţiile de funcţionare a permanentei secretariatelor tehnice ale comisiilor de apărare proprii prin dotarea cu spaţii, mijloace de telecomunicaţii şi alte dotări corespunzătoare. ART. 53 Iau măsuri de întocmire a planurilor de apărare la nivel judeţean, municipal, orasenesc şi comunal şi la obiectivele sociale şi economice periclitate, cu asistenta tehnica a unităţilor de gospodărirea apelor, le pun de acord cu unităţile apărării civile şi le supun aprobării, în ordine ierarhica, conform anexelor la prezentul regulament. ART. 54 Constituie stocul de materiale şi mijloace de intervenţii în caz de inundatii, în conformitate cu normativul de dotare cu astfel de mijloace. ART. 55 Aplica măsurile operative de evacuare preventivă a populaţiei, bunurilor şi animalelor din zonele periclitate, de cazare şi protejare a acestora, precum şi măsurile de refacere după trecerea fenomenelor hidrometeorologice periculoase. In acest sens sînt în drept sa rechizitioneze temporar, pe durata acţiunilor operative, mijloace de transport hipo şi auto, necesare salvării populaţiei, bunurilor şi animalelor. Solicităîn caz de necesitate sprijinul forţelor armate. ART. 56 Organizează împreună cu statele majore locale de apărare civilă şi cu unităţile de hidrometeorologie şi gospodărire a apelor, exerciţii bazate pe simularea situaţiilor periculoase în vederea pregătirii personalului responsabil şi a populaţiei pentru prevenirea şi depăşirea situaţiilor critice ce se pot produce. ART. 57 Iau măsuri de corelare a alocaţiilor de la bugetul de stat şi local cu mijloace proprii ale agenţilor economici interesaţi pentru realizarea lucrărilor hidrotehnice de protejare a obiectivelor sociale şi economice periclitate (regularizari, îndiguiri, acumulări de apa, desecări) cu încadrarea acestora în schemele de amenajare a bazinelor hidrografice. ART. 58 Iau măsuri de elaborare şi aplicare a planurilor de sistematizare a teritoriului propriu pentru evitarea amplasării obiectivelor sociale şi economice în zonele inundabile asigurînd, după caz, lucrările de apărare necesare în conformitate cu clasele de importanta normate. Zonele inundabile se stabilesc împreună cu unităţile de gospodărire a apelor şi de cadastru al teritoriului. ART. 59 Asigură, împreună cu organele apărării civile, instalarea sistemelor de avertizare sonora a obiectivelor periclitate, în cazul avarierii construcţiilor hidrotehnice, în conformitate cu planurile de avertizare-alarmare elaborate de unităţile care administrează baraje sau alte construcţii hidrotehnice. B. Atribuţiile conducătorilor obiectivelor sociale şi economice periclitate ART. 60 Organizează comandamente de apărare şi formaţii de intervenţie dotate cu materiale şi mijloace corespunzătoare de intervenţie. ART. 61 Elaborează planurile operative de apărare a obiectivelor proprii conform anexei nr. 1 la prezentul regulament. ART. 62 Aplică măsurile preventive, operative şi de refacere prevăzute în planurile de apărare aprobate, în vederea reducerii efectelor negative ale inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. CAP. VII Componenţa şi atribuţiile comisiilor şi comandamentelor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice A. Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice ART. 63 Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice este coordonata de Ministerul Mediului. Preşedintele Comisiei centrale este ministrul mediului, vicepreşedinte este şeful compartimentului pentru problemele de gospodărirea apelor. ART. 64 Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice este constituită din reprezentanţi ai ministerelor, regiilor autonome şi ai agenţilor economici, precum şi din specialişti şi cadre didactice din institute de cercetare, proiectare şi de învăţămînt superior. Aceştia sînt desemnaţi de conducerile ministerelor, regiilor autonome şi institutelor pe care le reprezintă şi sînt confirmaţi prin ordin al ministrului mediului. ART. 65 Sarcinile şi atribuţiile Comisiei centrale de apărare: a) asigură organizarea unitară pe întreg teritoriul ţării a activităţii de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice; b) analizează şi aprobă planurile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, precum şi cele pe bazine hidrografice; c) propune Guvernului României, în funcţie de situaţia creata, instituirea stării de necesitate la nivel naţional sau zonal; d) analizează cauzele şi urmările inundaţiilor şi gheţurilor; promovează studii pe aceasta linie şi cooperează cu instituţiile de profil din alte tari, pe baza convenţiilor la care statul roman este parte; e) iniţiază elaborarea de acte normative şi instrucţiuni privind activitatea de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice; f) verifica prin membrii săi, în teren, sesizările comisiilor judeţene, municipale şi orăşeneşti de apărare şi decide modul de reglementare, potrivit dispoziţiilor legale; g) înştiinţează Guvernul asupra situaţiilor de risc şi propune, după caz, inundarea dirijata a unor incinte, pentru evitarea de pierderi de vieţi omeneşti şi de mari pagube materiale. ART. 66 Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice are un secretariat tehnic permanent. Membrii secretariatului tehnic permanent sînt specialişti în cadrul Ministerului Mediului - Direcţia generală care coordonează activitatea de gospodărirea apelor, stabiliţi de preşedintele Comisiei centrale de apărare. Din Secretariatul tehnic al Comisiei centrale de apărare face parte şi şeful biroului protecţie împotriva calamităţilor şi catastrofelor din Inspectoratul General al Apărării Civile din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Secretarul tehnic al comisiei este directorul Direcţiei de conservare a resurselor de apă din Ministerul Mediului. ART. 67 Sarcinile şi atribuţiile Secretariatului tehnic permanent al Comisiei centrale de apărare: a) urmăreşte evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice din ţara şi verifica dacă Regia Autonomă "Apele Române" a transmis avertizarile la comisiile judeţene de apărare din zonele periclitate; b) propune preşedintelui Comisiei centrale de apărare declanşarea stării de apărare în cazul pericolului de inundatii, pe zone care pot afecta mai multe judeţe, în vederea luării măsurilor necesare; c) propune preşedintelui convocarea comisiei în întruniri anuale şi de cîte ori este necesar; d) pregăteşte materialele necesare întrunirilor comisiei, le difuzează membrilor acesteia şi face convocarea cu cel puţin 5 zile înainte de data prevăzută pentru aceasta; e) întocmeşte materiale informative cu privire la apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, la modul de organizare şi la măsurile luate şi la cele necesare pe care le prezintă preşedintelui comisiei de apărare sau loctiitorului acestuia; f) centralizează şi analizează rapoartele cu privire la verificarea în teren a lucrărilor de apărare, întocmeşte raportul de sinteza şi propune măsuri de îmbunătăţire, care se transmit factorilor interesaţi; g) asigură permanenta la sediul Ministerului Mediului în perioadele de inundatii şi gheturi; h) verifica şi prezintă spre aprobare preşedintelui comisiei, planurile judeţene de apărare; i) verifica şi avizează planurile bazinale de apărare elaborate de filiala Regiei Autonome "Apele Române"; j) verifica la Regia Autonomă "Apele Române" modul de organizare a sistemului informaţional-decizional, sub aspectul apărării de inundatii, de efecte negative ale fenomenelor meteorologice periculoase şi de accidente la construcţii hidrotehnice, iniţiază şi organizează acţiuni de simulare şi testare a fluxului informaţional-decizional. B. Comisiile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice ART. 68 Comisiile judeţene de apărare, respectiv a municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov sînt constituite din: Preşedinte - prefectul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov. Vicepreşedinte - preşedintele consiliului judeţean Secretar - conducătorul autorităţii locale de gospodărire a apelor Membri - împuterniciţi cu drept de decizie din unităţile militare, de poliţie, de jandarmi, de pompieri, din serviciile de gospodărire a apelor, unităţi sanitare, de asigurări şi de Crucea Roşie, ai agenţilor economici din domeniile agricol, silvic, de transporturi, de telecomunicaţii, de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, de gospodărie comunală etc., interesaţi în acţiunea de apărare sau care pot contribui la aceasta, precum şi consilieri şi specialişti de profil ai consiliilor judeţene. Comisiile judeţene de apărare se constituie prin ordin al prefectului, care se transmite, o data cu planurile judeţene de apărare, Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice şi ori de cîte ori apar modificări importante. ART. 69 Pe linie tehnica comisiile judeţene de apărare sînt subordonate Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului şi au următoarele atribuţii: a) asigură elaborarea planului de apărare judeţean, verifica şi aprobă planurile de apărare municipale, orăşeneşti, comunale şi ale comandamentelor locale de pe raza judeţului; b) coordonează acţiunea de pregătire a populaţiei pe ansamblul judeţului în ce priveşte protecţia acesteia în caz de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţii hidrotehnice; c) îndruma, coordonează şi verifica, în perioadele de apărare, activitatea comisiilor municipale, orăşeneşti şi comunale şi a comandamentelor de apărare în scopul corelării lor pe ansamblul judeţului; d) declanşează starea de apărare pe teritoriul judeţului pe baza avertizarilor şi prognozelor primite de la unităţile hidrometeorologice de profil; e) coordonează măsurile operative de apărare pe ansamblul judeţului, dirijeaza operativ la comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale şi la comandamentele de apărare, forte şi mijloace suplimentare în cazuri deosebite, cînd se depăşesc posibilităţile de intervenţie ale acestora şi organizează cooperarea cu comisiile de apărare din judeţele vecine; f) fac propuneri pentru constituirea mijloacelor materiale şi băneşti în vederea realizării măsurilor de protecţie şi intervenţii în caz de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, pentru a fi incluse în bugetul de venituri şi cheltuieli al judeţului; g) informează prin rapoarte operative Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale de apărare asupra evoluţiei situaţiei în perioadele critice, a efectelor negative produse, precum şi a măsurilor luate, conform anexei nr. 9; h) întocmesc rapoarte de sinteza la sfîrşitul acţiunilor de apărare conform conţinutului-cadru din anexa nr. 10 la prezentul regulament, pe care le transmit la Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice; i) centralizează situaţiile privind pagubele provocate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice, pe baza elementelor transmise de comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare, precum şi valoarea cheltuielilor efectuate în timpul acţiunilor operative de apărare, pe care le transmit la Comisia Centrală de apărare. ART. 70 Comisiile judeţene de apărare îşi constituie prin ordinul prefectului un secretariat tehnic permanent format din personal al agenţilor economici interesaţi, cu acordul conducerii acestora. Secretariatul tehnic permanent este condus de către conducătorul autorităţii locale de gospodărire a apelor, ai filialelor şi sistemelor Regiei Autonome "Apele Române" şi îşi desfăşoară activitatea pe următoarele domenii specifice: - inundatii, gheturi şi accidente la construcţiile hidrotehnice - format din personal de la autoritatea locală de gospodărire a apelor, completat cu personal de la agenţii economici interesaţi; - înzăpeziri, viscol şi polei - format din personal al agenţilor economici din domeniul drumurilor, căilor ferate şi al gospodăriei comunale; - furtuni, depuneri de gheaţă şi chiciura - format din personal de la unităţile de exploatare a reţelelor electrice, de telecomunicaţii şi de la agenţii economici din agricultura; - îngheţuri timpurii sau tîrzii, grindina şi seceta - format în principal din personal al agenţilor economici din agricultura. Compartimentele sînt conduse de către un specialist din domeniul respectiv. ART. 71 Secretariatul tehnic permanent al comisiei judeţene de apărare are următoarele atribuţii: a) întocmeşte planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice prin centralizarea şi corelarea planurilor întocmite de comisiile municipale, orăşeneşti, comunale şi comandamentele locale de apărare; b) acorda asistenta tehnica pentru întocmirea planurilor de apărare municipale, orăşeneşti şi comunale pe care le analizează şi le supune spre aprobare preşedintelui comisiei judeţene de apărare; c) urmăreşte evoluţia fenomenelor meteorologice şi hidrologice din bazinele cursurilor de apă din judeţ şi propune preşedintelui comisiei declanşarea stării de apărare; d) stabileşte marimile hidrometeorologice caracteristice de apărare împreună cu comandamentele din cadrul obiectivelor care pot fi afectate, marimi pe care le transmite filialelor Regiei Autonome "Apele Române" pentru stabilirea de către acestea a marimilor de avertizare zonala; e) propune comisiei judeţene măsurile tehnice şi organizatorice necesare acţiunilor de apărare operative şi urmăreşte îndeplinirea hotărîrilor şi dispoziţiilor date de preşedintele acesteia; f) propune preşedintelui comisiei judeţene de apărare efectuarea de exerciţii de către comisiile şi comandamentele locale, pentru verificarea gradului de pregătire în vederea desfăşurării acţiunilor de apărare; g) propune preşedintelui comisiei judeţene convocarea acesteia ori de cîte ori este necesar, funcţie de situaţiile critice care pot aparea; h) urmăreşte desfăşurarea acţiunilor de apărare pe teritoriul judeţului şi aplicarea prevederilor din planurile de apărare, precum şi asigurarea legăturilor cu comisiile judeţene de apărare situate în amonte şi în aval şi cu organele de apărare din cuprinsul judeţului, conform sistemului informaţional operativ; i) întocmeşte rapoarte informative pentru Comisia Centrală de apărare de pe lîngă Ministerul Mediului. C. Comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice ART. 72 Comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare sînt formate, după caz, din reprezentanţi ai consiliilor locale şi agenţilor economici şi sînt subordonate comisiilor judeţene de apărare, respectiv a municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov. Constituirea comisiilor municipale, orăşeneşti şi comunale se face la propunerea primarului şi se aprobă de către consiliile locale, componenta lor comunicindu-se comisiei judeţene de apărare. Preşedintele comisiei locale de apărare este primarul localităţii, care desemnează un secretar din personalul tehnic de specialitate. Componenţa acestor comisii se actualizează pe măsura schimbărilor survenite. Oportunitatea constituirii comisiilor de apărare, la nivelul sectoarelor din municipiul Bucureşti, va fi analizata de primarul general al capitalei cu avizul prefectului municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov. ART. 73 Comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare au următoarele atribuţii: a) întocmesc cu asistenta tehnica a agenţilor economici din domeniul de gospodărire a apelor, planurile de apărare şi le transmit spre verificare şi aprobare comisiei judeţene de apărare; analizează şi aprobă planurile de apărare ale obiectivelor periclitate de pe raza localităţii; b) transmit la toate obiectivele periclitate, informaţiile, avertizarile primite de la comisia judeţeana de apărare sau de la unităţile hidrometeorologice prevăzute în schemele de flux informaţional din planurile de apărare aprobate; c) controlează şi îndruma activitatea comandamentelor de apărare împotriva inundaţiilor de la obiectivele periclitate; d) conduc acţiunile operative de apărare de pe teritoriul pe care îl administrează şi organizează împreună cu agentul economic local de gospodărire a apelor, observarea cursurilor de apa, precum şi înregistrarea observaţiilor şi a altor elemente caracteristice acţiunilor de apărare; e) asigură organizarea şi instruirea formatiilor proprii de intervenţie, prevăzute în planurile de apărare şi iau măsuri de asigurare a mijloacelor şi materialelor necesare apărării, propunind consiliilor locale includerea în bugetele locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor a cheltuielilor necesare; f) pregătesc şi aplica măsurile de evacuare a populaţiei şi a bunurilor din zonele inundabile şi de asigurare a cazării, adapostirii animalelor şi acordarea asistenţei medicale; g) iau măsuri de instalare a dispozitivelor de alarmare sonora a populaţiei din zonele periclitate în caz de avarie sau de distrugere a unor construcţii hidrotehnice, în colaborare cu Inspectoratul Apărării Civile; h) sprijină cu forte şi mijloace suplimentare comandamentele locale de apărare de la obiectivele periclitate de pe teritoriul lor, atunci cînd se depăşesc posibilităţile acestora; i) informează operativ comisia judeţeana de apărare în perioadele de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice, asupra situaţiei şi efectelor acestora, precum şi asupra măsurilor luate, prin rapoarte informative, iar la sfîrşitul acestor perioade, întocmesc rapoarte de sinteza pe care le înaintează comisiilor judeţene de apărare; j) conduc şi urmăresc executarea măsurilor de restabilire a situaţiei normale după inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice; k) iau măsuri de inventariere a pierderilor fizice, precum şi a cheltuielilor efectuate în acţiunile operative de apărare. D. Comandamentele locale de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice ART. 74 Comandamentele locale de apărare sînt organizate în cadrul obiectivelor expuse inundaţiilor şi se compun din conducătorul obiectivului ca şef al comandamentului şi alt personal din cadrul obiectivului desemnat prin decizia conducătorului acestuia. ART. 75 Comandamentele locale de apărare au următoarele atribuţii: a) întocmesc planurile de apărare ale obiectivelor respective, pe care le transmit pentru verificare şi corelare comisiei de apărare căreia ii sînt subordonate; b) iau măsuri de instalare în zona obiectivului, a dispozitivelor hidrometrice necesare stabilirii marimilor locale de apărare, cu asistenta tehnica a agenţilor teritoriali de gospodărire a apelor şi asigură în perioadele de ape mari înregistrarea elementelor caracteristice necesare îmbunătăţirii şi optimizarii activităţilor de apărare ulterioare, după instrucţiunile primite de la aceşti agenţi economici; c) organizează formaţii de apărare şi le instruiesc pentru operaţiuni de intervenţie activa în perioadele critice; d) iau măsuri de dotare cu materiale şi mijloace de apărare orientindu-se după "Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor" ţinînd seama de specificul zonei şi de experienţa proprie; e) conduc acţiunile de evacuare şi salvare a oamenilor şi bunurilor de la obiectivul respectiv; f) organizează acţiunile de lichidare a efectelor inundaţiilor din cadrul obiectivelor respective; g) inventariaza, înregistrează pierderile umane şi materiale provocate şi îşi completează stocurile de materiale şi mijloace de apărare necesare. ART. 76 Comandamentele locale de apărare se subordonează, după caz, comisiilor de apărare comunale, orăşeneşti sau municipale pe teritoriul cărora sînt situate obiectivele sau direct comisiei judeţene de apărare în cazul obiectivelor de importanta deosebita precizate în cadrul planurilor judeţene de apărare, aprobate. În cazul cînd obiectivul este situat pe teritoriul a doua sau mai multe municipii, oraşe, comune (incinte indiguite, drumuri naţionale, linii feroviare, reţele de transport al energiei electrice etc.), comandamentul se subordonează comisiei judeţene de apărare. În cazul în care obiectivul este situat pe teritoriul a doua sau mai multe judeţe, comandamentul obiectivului se subordonează comisiei judeţene pe teritoriul căreia este situat sediul acestui obiectiv. CAP. VIII Atribuţiile ministerelor, ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi ale regiilor autonome în legătura cu apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice A. Atribuţii comune ART. 77 Ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, regiile autonome care participa la apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, au în principal următoarele atribuţii: a) organizează şi controlează apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase la unităţile proprii urmărind întocmirea de către acestea, cu asistenta tehnica a organelor teritoriale de specialitate, a planurilor de apărare, precum şi dotarea cu mijloace şi materiale de intervenţie; b) asigură dotarea lucrărilor hidrotehnice proprii cu dispozitive hidrometeorologice necesare exploatării eficiente şi în siguranţa a acestor lucrări, în corelare cu unităţile de gospodărire a apelor ale Regiei Autonome "Apele Române"; c) asigură, împreună cu organele de gospodărire a apelor, dotarea cu mijloace de avertizare-alarmare a construcţiilor hidrotehnice cu pericol potenţial de avariere; d) participă cu specialişti la acţiunile operative ale comisiilor şi comandamentelor de apărare de pe teritoriul tarii în perioadele de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţii hidrotehnice; e) sprijină, la cererea Comisiei centrale de apărare, cu mijloace tehnice, utilaje şi aparatura din dotare, acţiunile operative de apărare şi dispun unităţilor din subordine sa acţioneze în acelaşi fel pe plan local; f) participă la acţiuni de înlăturare a efectelor inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi de refacere; g) în perioadele de inundatii, fenomene meteorologice periculoase şi accidente la construcţiile hidrotehnice, îşi constituie comandamente proprii de apărare, alcătuite din personalul de specialitate desemnat de ministru. B. Atribuţii specifice ART. 78 Ministerul Apărării Naţionale: a) participă cu forţe şi mijloace proprii la acţiunile de intervenţie în zonele de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi avarii la construcţiile hidrotehnice, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, precum şi la evacuarea populaţiei şi bunurilor aflate în pericol; b) urmăreşte şi coordonează realizarea sistemelor de alarmare-avertizare a populaţiei în caz de avarii la construcţii hidrotehnice şi împreună cu deţinătorii acestora verifica starea funcţională a lor; c) participa, împreună cu Ministerul de Interne,la asigurarea pazei obiectivelor şi lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, precum şi a bunurilor şi localităţilor afectate. Intervenţia forţelor armate se face pe baza dispoziţiilor date de conducerea Ministerului Apărării Naţionale, la cererea prefecţilor sau a Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice. ART. 79 Ministerul de Interne: a) participa la cazuri deosebite de inundatii şi fenomene meteorologice periculoase sau accidente la construcţii hidrotehnice cu efective şi mijloace ale unităţilor subordonate, la acţiunile de salvare a populaţiei şi a bunurilor, precum şi la asigurarea transmisiilor operative, iar la ordin, constituie detasamente de acţiune de lucru pentru zonele grav afectate; b) execută controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere acordind prioritate traseelor pe care se executa evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, fondului arhivistic, valorilor din patrimoniul naţional, precum şi celor pe care se face deplasarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie; c) participa, în condiţiile legii, la paza lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, precum şi la organizarea pazei bunurilor şi a localităţilor afectate şi asigură ordinea pe timpul operaţiunilor de evacuare şi salvare în perioadele de apărare; d) participa la stabilirea numărului de victime, persoane dispărute şi altor pagube înregistrate; e) participa cu mijloacele unităţilor de pompieri la evacuarea apelor de inundatii din subsoluri, depresiuni intravilane etc. ART. 80 Ministerul Transporturilor: a) participa cu mijloace de transport şi personal calificat, în caz de nevoie, la limitarea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, la evacuarea populaţiei şi a bunurilor din zonele afectate; b) dispune agenţilor economici luarea măsurilor necesare pentru evitarea sau eliminarea blocarii prin gheturi şi corpuri plutitoare, a podurilor rutiere şi de cale ferată, precum şi pe căile navigabile; c) stabileşte restricţiile şi întreruperea circulaţiei pe timp de ape mari sau fenomene meteorologice periculoase şi asigură restabilirea cît mai operativă a circulaţiei în zonele afectate; d) ia măsuri de dotare cu nave spargator de gheaţă şi de adaptare a remorcherelor din parcul propriu pentru a putea acţiona la deblocarea gheţurilor pe cursurile de apă navigabile conform convenţiilor internaţionale încheiate în acest sens. ART. 81 Ministerul Comunicaţiilor: a) asigură în perioadele de inundatii şi fenomene meteorologice periculoase, deservirea cu prioritate a comunicaţiilor în legătura cu apărarea pe baza indicativelor "Inundatii" sau "Meteor"; b) instalează cu prioritate mijloacele de transmisie necesare acţiunilor de apărare şi asigură legătura cu reţeaua de radio-comunicaţii mobila; c) studiază şi realizează mijloace tehnice pentru folosirea canalelor şi căilor de telecomunicaţii în scopul acţionarii centralizate a mijloacelor de alarmare din zonele ce pot fi afectate, precum şi folosirea sistemelor de radio locale la solicitarea comisiilor judeţene de apărare; d) asigură echipămente şi mijloace de telecomunicaţii suplimentare pentru completarea la nevoie a sistemelor de legătura pentru intervenţie. ART. 82 Ministerul Industriei: a) asigură cu prioritate, la cererea Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice, sau a comisiilor judeţene de apărare, materialele şi mijloacele necesare acţiunilor de apărare şi de restabilire a situaţiei normale; b) asigură prin Regia Autonomă "Renel", dotarea sistemelor sau amenajărilor hidrotehnice proprii cu aparatura hidrometeorologica necesară prognozarii aportului de apă în lacuri şi evacuării debitelor de viitura, precum şi comunicarea la unităţile de gospodărire a apelor şi la comisiile locale de apărare a datelor de la instalaţiile hidrometrice aparţinînd unităţilor proprii şi a informaţiilor privind manevrele care pot conduce la creşterea periculoasa a debitelor şi a nivelurilor în aval de baraje; c) asigură instalarea dispozitivelor de avertizare şi alarmare a populaţiei şi a obiectivelor situate în aval de barajele proprii, pentru cazul descarcarilor accidentale, avarierii acestora sau al pericolului de rupere, conform instrucţiunilor din anexa nr. 7 la prezentul regulament; d) asigură prin Regia Autonomă "Renel" şi filialele sale, furnizarea energiei electrice pentru iluminat, funcţionarea agregatelor de pompare pentru evacuarea apelor în exces şi ia măsuri de reparare şi punere în funcţiune a traseelor de energie electrica avariate, instalind în cazuri deosebite trasee provizorii; e) pune la dispoziţie, la cererea comisiilor judeţene, grupuri electrogene şi personal de deservire a acestora. ART. 83 Ministerul Sănătăţii: a) dirijeaza spre zonele inundate personal sanitar şi mijloace materiale pentru acordarea asistenţei medicale de urgenta; b) dispune măsuri de supraveghere epidemiologică a populaţiei dislocate ca urmare a inundaţiilor şi supravegherea sanitară a aprovizionării populaţiei cu apă potabilă şi alimente necontaminate, respectarea normelor sanitaro-igienice şi antiepidemice; c) asigură asistenta sanitară a personalului care participa la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice; d) asigura, împreună cu Consiliul Naţional de Cruce Roşie, instruirea formatiunilor sanitare ale Crucii Roşii pentru participare la acţiunile de prim-ajutor şi aplicarea măsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice. ART. 84 Ministerul Comerţului şi Turismului: a) asigură aprovizionarea şi desfacerea cu prioritate a bunurilor de prima necesitate disponibilizate de Guvernul României în zonele afectate; b) participa cu mijloacele de transport, în caz de nevoie, la limitarea şi înlăturarea urmărilor inundaţiilor, la evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale din zonele afectate; c) pune la dispoziţia comisiilor judeţene de apărare, în caz de necesitate, spaţiile şi serviciile solicitate de acestea. ART. 85 Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei: a) asigură apărarea de inundatii a incintelor indiguite din administrare proprie pe baza planurilor de apărare întocmite şi ia măsuri de dotare cu mijloace şi materiale de apărare; b) asigură întreţinerea sistemelor de desecare şi evacuare a apelor în exces ca şi refacerea lucrărilor hidrotehnice în urma efectelor inundaţiilor; c) ia măsuri de inzestrare cu instalaţii hidrometeorologice a sistemelor de îmbunătăţiri funciare şi de transmitere a informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor, conform schemei fluxului informaţional; d) asigură organizarea şi instruirea formatiilor proprii de intervenţie pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase şi dotarea acestora cu mijloace de intervenţie stabilite prin Normativul-cadru anexat la prezentul regulament; e) fundamentează propunerile pentru prevederile anuale ale bugetului de stat privind mijloacele şi resursele financiare pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate cu acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. ART. 86 Regia Autonomă "Romsilva": a) ia măsuri prin filialele sale, pentru curăţirea albiilor cursurilor de apă din administrare, de material lemnos şi de degajarea podurilor şi podetelor pentru asigurarea scurgerii; b) pune la dispoziţia organelor de apărare, în mod prioritar, la solicitarea comisiilor judeţene de apărare, materialul lemnos necesar lucrărilor de apărare şi de refacere a construcţiilor avariate sau distruse; c) asigură comunicarea la unităţile de gospodărire a apelor, a datelor de la instalaţiile hidrometeorologice aparţinînd unităţilor proprii; d) asigura, prin filialele sale, plantarea perdelelor de protecţie a lucrărilor cu rol de apărare şi exploatarea acestora în concordanta cu cerinţele apărării; e) asigură înfiinţarea plantaţiilor cu rol antierozional pe versanţi, în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor pentru prevenirea colmatarii acestora şi interzic taierile "la ras" a pădurilor cu rol de protecţie. ART. 87 Radioteleviziunea Română: a) asigură prin posturile de radio şi televiziune difuzarea informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor în perioade de ape mari şi fenomene meteorologice periculoase; avertizarile se difuzează la propunerea Ministerului Mediului; b) organizează emisiuni pentru cunoaşterea de către populaţie a măsurilor specifice în cazul inundaţiilor şi accidentelor la baraje. CAP. IX Sancţiuni ART. 88 Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. ART. 89 Constituie contravenţii la normele privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, prevăzute în prezentul regulament, următoarele fapte, dacă nu sînt săvîrşite în astfel de condiţii încît, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni: a) încălcarea obligaţiei de a transmite informaţii, prognoze şi avertizari asupra inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, precum şi de alarmare în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice, la comisiile şi comandamentele locale de apărare; b) refuzul de a întocmi planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice în conformitate cu anexele nr. 1-4 la prezentul regulament; c) neconstituirea unui stoc minim de materiale şi mijloace de apărare la localităţile, lucrările şi obiectivele din zonele afectate de inundatii; d) neparticiparea regiilor autonome, agenţilor economici şi a populaţiei din zonele afectate la acţiunile operative de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. ART. 90 Contravenţiile prevăzute la literele a) şi d) se sancţionează cu amenda de la 20.000 lei pînă la 100.000 lei, iar cele de la literele b) şi c) cu amenda de la 5.000 lei pînă la 20.000 lei. ART. 91 Constatarea contravenţiilor de la art. 89 se face de către persoanele de specialitate împuternicite de Ministerul Mediului care aplica şi cuantumul amenzii. În cazul încălcării grave a prevederilor prezentului regulament Ministerul Mediului poate dispune constituirea unei comisii de constatare a abaterilor şi de stabilire a raspunderilor personale. împotriva sancţiunilor stabilite, contravenienţii pot face contestaţii în termen de 15 zile la Ministerul Mediului. Contravenţiilor prevăzute de art. 89 le sînt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32 din 1968, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. ANEXA 1 Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor al comisiilor municipale, orăşeneşti şi comunale şi al comandamentelor locale Comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi comandamentele locale întocmesc, cu asistenta tehnica a filialelor Regiei Autonome "Apele Române", în dublu exemplar, planuri de apărare avînd următorul conţinut: 1. Dispoziţia consiliilor municipale, orăşeneşti sau comunale de constituire a comisiei de apărare si, respectiv, decizia conducătorului obiectivului inundabil din componenta acestora; 2. Componenta nominală a comisiei sau comandamentului cu adresele şi telefoanele de la serviciu şi de la domiciliu; 3. Evidenţa obiectivelor care pot fi afectate de inundatii şi gheturi de pe raza municipiului, oraşului, comunei sau comandamentului local respectiv, întocmită conform modelului următor: - numărul curent; - denumirea obiectivului; - cursul de apă pe care este situat obiectivul periclitat de inundatii şi codul cadastral; - sursa de inundare sau de afectare (revarsare din riul X, scurgeri de pe versanţi, blocari de gheturi, avarii la construcţiile hidrotehnice); - număr de telefon dau telex al permanentei unde se anunţ de către organele de avertizare pericolul de inundare; - valorile locale de apărare: atenţie, inundaţie, pericol; - denumirea şi poziţia staţiei hidrometrice sau pluviometrice locale folosită pentru stabilirea valorilor locale de apărare; - valorile caracteristice de avertizare (cote, debite, sau ploi periculoase), precum şi cele trei marimi caracteristice: de atenţie, inundaţie şi de pericol pentru fiecare obiectiv, precum şi staţia pluviometrica sau hidrometrica avertizoare; - de unde se primeşte avertizarea asupra pericolului (staţia pluviometrica, hidrometrica, unităţi de exploatare, secretariat tehnic al comisiei judeţene); - timpul mediu de concentrare a precipitatiilor periculoase sau timpul de propagare a undelor de viitura de la staţia avertizoare la obiectivele periclitate; - pagubele maxime cunoscute sau evaluate, exprimate fizic (număr, buc., ha, km etc.) şi valoric (mii lei); - măsuri ce se vor lua la cele trei valori caracteristice de avertizare şi de apărare (atenţie, inundaţie, pericol sau evacuare); - forţele şi mijloacele pentru îndeplinirea măsurilor de apărare cu nominalizarea unităţilor care le vor pune la dispoziţie; - stocul de mijloace şi materiale de apărare existente la comisia locală sau la comandamentul obiectivului periclitat; - modul cum se acoperă deficitul de mijloace şi materiale de apărare (din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comisia de apărare superioară sau de la unităţi militare din zona); - cine răspunde de luarea măsurilor de apărare şi de evacuarea oamenilor şi bunurilor pe fiecare obiectiv. 4. Planurile la scara 1:10.000 sau 1:25.000 cu localizarea obiectivelor, delimitarea zonelor inundabile, cu dispozitivele hidrometeorologice folosite pentru stabilirea valorilor caracteristice locale de apărare şi indicarea zonelor de evacuare preventivă şi cazare. 5. Comandamentele de la obiectivele izolate cum sînt: şantierele, balastierele etc. vor întocmi planuri de apărare după modelul de mai sus, adaptat la specificul lor. Planurile de apărare ale comisiilor şi comandamentelor locale se aprobă de comisia imediat superioară, cu excepţia planurilor elaborate de comandamentele obiectivelor importante şi izolate (şantiere, balastiere etc.) care se aprobă de comisiile judeţene de apărare. ANEXA 2 Conţinutul planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor ale comandamentelor din cadrul sistemelor hidrotehnice Planurile de apărare au următorul conţinut-cadru care va fi adaptat la condiţiile specifice fiecărui sistem: 1. Copia deciziei de constituire a comandamentului de apărare şi a secretariatului acestuia. 2. Tabelul cu componenta comandamentului şi a secretariatului acestuia. 3. Descrierea tehnica a sistemului respectiv cu indicarea rolului sau părţilor componente, dimensiunilor şi gabaritelor principale. Aceasta va fi însoţită de planul de situaţie, profile longitudinale şi transversale caracteristice, ca şi alte materiale documentar-explicative. 4. Marimile hidrologice de dimensionare şi verificare, caracteristicile lacurilor de acumulare, ale descarcatorilor de ape mari, inclusiv ale golirilor de fund. Se vor indica abaterile de la clasa de importanta cerută de normele în vigoare şi măsurile impuse de aceasta situaţie. 5. Date privind dispozitivele hidrometeorologice proprii sau ale reţelei de stat pentru deservirea sistemului hidrotehnic, precum şi dispozitivele pentru hidrometria de exploatare (marimile caracteristice de apărare). Timpul de propagare a undelor de viitura şi corelaţia între mirele avertizoare şi cele determinante. 6. Sistemul de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenta calculată, ca urmare a manevrelor gresite, avariilor sau distrugerii barajelor, conductelor sau digurilor, precum şi mijloacele sonore şi de telecomunicaţii folosite în aceste situaţii. Se vor indica debitele caracteristice descărcate la care încep sa se producă afectări ale obiectivelor situate în zona de influenta şi apare necesitatea evacuării preventive. 7. Regulamentul de exploatare în condiţii de ape mari şi gheturi, cu prevederea restricţiilor stabilite de filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române", în diferite ipoteze previzibile. 8. Măsurile ce se vor lua în diferite faze şi ipoteze de periculozitate, organizarea apărării în sistem, formaţii de intervenţie, materiale şi mijloace de apărare necesare şi existente, precum şi responsabilităţi. Sistemele hidrotehnice întocmesc planuri de apărare pe care, după avizarea lor de către filialele Regiei Autonome "Apele Române", le transmit spre aprobare comisiei judeţene în dublu exemplar, din care unul pentru Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului. Pentru sistemele hidroameliorative de pe Dunăre şi rîuri interioare, avizarea se va face de către Departamentul de Îmbunătăţiri Funciare din Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei apoi se transmit la Comisia Centrală de apărare de pe lîngă Ministerul Mediului, spre aprobare. ANEXA 3 Conţinutul planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice Planul judeţean de apărare are următorul conţinut: 1. Ordinul prefectului judeţului, de constituire a Comisiei judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, precum şi a secretariatului tehnic al acesteia, cu compartimentele specifice. 2. Componenta nominală a comisiei judeţene de apărare cu indicarea funcţiei, locului de munca, unităţii din care face parte, adresa şi telefoanele la locul de munca şi la domiciliu. 3. Componenta secretariatului tehnic cu compartimentele acestuia, telefoanele sau alte mijloace de comunicaţie existente la locul unde se asigură permanenta. 4. Schema sinoptica a sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ pentru judeţul respectiv, care va cuprinde: staţiile pluviometrice, hidrometrice, meteorologice, indiferent de apartenenţa, staţiile hidrologice, centrele de prelucrare a datelor, centrele de prevedere a vremii, colectivele de prognoza-avertizare şi dispeceratele de la filialele Regiei Autonome "Apele Române", cu legăturile între acestea şi secretariatele comisiilor judeţene de apărare şi comisiile şi comandamentele locale la care se transmit avertizari şi prognoze sau se primesc informări operative. Schema sinoptica va cuprinde şi legăturile cu Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului, cu comisiile judeţene învecinate, precum si, după caz, cu organele de apărare din ţările vecine, stabilite prin convenţii şi acorduri internaţionale. 5. Harta sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ la scara 1:100.000, pe care se localizeaza elementele din schema sinoptica, precum şi comisiile şi comandamentele locale de apărare (care vor purta acelaşi număr de ordine ca în tabelul cu evidenta organelor locale de apărare). 6. Tabelul cu evidenta obiectivelor care vor fi anunţate în caz de pericol de inundare. Acest tabel va cuprinde următoarele rubrici: - nr. curent; - organul local de apărare (comisie sau comandament); - localizarea hidrografica (rîul, afluentul şi codul cadastral); - valorile caracteristice de avertizare (niveluri, debite sau precipitaţii) aferente mărimilor de atenţie, inundaţii şi pericol; - staţia pluviometrica, hidrometrică, meteorologică sau hidrologică avertizoare; - numerele de telefon, radio-telefon, telex, fax etc. la care se va anunţa pericolul de inundaţie; - timpul mediu de concentrare a precipitatiilor periculoase sau timpul de propagare a undelor de viitura de la staţia avertizoare pînă la primul obiectiv periclitat de pe raza comisiei sau comandamentului de apărare; - postul sau staţia hidrometrica folosită pentru stabilirea valorilor locale de apărare cu precizarea poziţiei hidrografice; - pagube maxime cunoscute sau evaluate, fizic (nr., buc., ha, ml, km) şi valoric (mil. lei); - clasa de importanta normata şi reală a obiectivelor periclitate; - forte şi mijloace prevăzute de organul local pentru acţiunile de apărare. 7. Tabelul cu formaţiile de intervenţie constituite la nivel judeţean pentru sprijinirea organelor locale de apărare în cazul depăşirii capacităţilor acestora. 8. Tabelul cu mijloacele de intervenţie disponibile la comisia judeţeana de apărare, cu indicarea punctelor de dispersare în caz de pericol. 9. Planurile judeţene de apărare se întocmesc în dublu exemplar şi vor fi însoţite de planurile de apărare ale zonelor amenajate prin construcţii hidrotehnice (diguri, baraje, canale de deviere a apelor mari etc.). 10. Planurile judeţene de apărare vor fi însoţite şi de documentaţii tehnice ajutătoare: profile longitudinale ale principalelor cursuri de apă cu localizarea obiectivelor afectabile, grafice de inundabilitate pe staţii hidrometrice avertizoare şi categorii de obiective afectabile, precum şi alte materiale, funcţie de condiţiile specifice fiecărui judeţ în parte. Aceste materiale vor fi trecute treptat pe medii compatibile cu calculatoarele electronice şi se vor realiza programe decizionale de selecţie a obiectivelor periclitate în funcţie de amploarea fenomenelor şi de stabilirea deciziilor optime. 11. Planurile judeţene cuprind şi planurile de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase întocmite conform anexei nr. 8 la Regulamentul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. Planurile judeţene de apărare se avizează în prealabil de filiala bazinală a Regiei Autonome "Apele Române" coordonatoare. In cazul cînd judeţul aparţine mai multor filiale bazinale, se vor transmite la fiecare din acestea planul aferent bazinului hidrografic al filialei respective. Filialele bazinale vor acorda atenţie deosebita sistemului informaţional hidrometeorologic şi operativ decizional (flux informaţional, praguri critice de apărare etc.). Planurile judeţene de apărare se verifica şi se aprobă de Comisia de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului. ANEXA 4 Conţinutul planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pe bazine hidrografice Planul de apărare bazinal se constituie prin asamblarea planurilor judeţene de apărare privind sistemul informaţional şi de exploatare a construcţiilor hidrotehnice în condiţii de ape mari şi cuprinde: 1. Tabel nominal cu componenta personalului permanent al dispeceratelor şi a personalului tehnic, care asigură asistenta pe toată perioada de apărare, cu adresele şi telefoanele de la domiciliu. 2. Tabel sintetic cu componenta comisiilor judeţene de apărare şi a secretariatelor tehnice ale acestora - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicaţii şi telefoanele de la serviciu şi de la domiciliu, astfel încît sa se asigure în toate condiţiile comunicarea prognozelor şi avertizarilor la comisiile judeţene. 3. Schema sinoptica a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzînd unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin, comisiile judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi obiectivele hidrotehnice ce trebuie avertizate direct, precum şi legăturile Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului. 4. Harta sistemului informaţional hidrometeorologic, întocmit la o scara 1:200.000 sau 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundatii sau au rol de apărare, amplasarea staţiilor şi posturilor hidrometrice şi pluviometrice, schema fluxului informaţional-decizional pentru apărare, sistemele de telecomunicaţii şi caracterul permanent sau periodic al transmisiunilor, simbolurile folosite fiind cele din cadastrul apelor; numerotarea obiectivelor cuprinse în planurile judeţene de apărare. 5. Lista staţiilor hidrometrice, a staţiilor şi posturilor avertizoare din reţeaua de stat şi de exploatare, precum şi staţiile şi posturile aparţinînd altor unităţi din subordinea unor ministere sau organe centrale, necesare în organizarea acţiunilor de apărare pe ansamblul bazinului hidrografic, cu valorile caracteristice de apărare, zonale sau locale ale acestora. 6. Tabel cu mijloacele de telecomunicaţii folosite în cadrul dispeceratului în timpul acţiunilor de apărare şi de la obiectivele cuprinse în schema sinoptica. 7. Conţinutul detaliat al informaţiilor hidrometeorologice (date, avertizari, prognoze, conform metodologiei stabilite) şi marimile caracteristice de avertizare stabilite pentru fiecare dispecerat şi unitate hidrometeorologica cuprinsă în sistemul informaţional, care se transmit comisiilor judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi la obiectivele care se avertizeaza direct. 8. Conţinutul informaţiilor şi datelor care trebuie transmise şi primite de la sistemele hidrotehnice din bazin. 9. Reguli de exploatare pe timp de ape mari şi fenomene meteorologice periculoase cu indicarea restricţiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Soluţii extreme în caz de ape mari (inundare dirijata, intrarea în funcţiune a acumulărilor nepermanente etc.). 10. Sistemul de avertizare-alarmare a obiectivelor şi localităţilor inundabile din aval de lacurile de acumulare şi alte construcţii hidrotehnice, precum şi din incintele indiguite, în cazul pericolului descarcarilor accidentale, avarierii sau distrugerii construcţiilor sau lucrărilor respective, conform instrucţiunilor existente (anexa nr. 7). 11. Profile longitudinale cu indicarea poziţiei obiectivelor şi a cotelor caracteristice în raport cu curbele suprafeţei libere a apei la probabilitati caracteristice (0,1%, 1%, 5% şi 10%), corelaţii între posturile avertizoare şi cele locale, precum şi lista diferitelor modele şi programe de propagare a viiturilor şi de exploatare optima a construcţiilor hidrotehnice. 12. Situaţia materialelor şi mijloacelor de apărare la lucrările hidrotehnice din administrare proprie şi modul de completare. 13. Lista, în ordinea inundarii, a obiectivelor cu indicarea cotelor de inundare locală şi zonala (tabelar sau grafic). 14. Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc de filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române", se verifică de Regia Autonomă "Apele Române" şi se aprobă de Comisia centrală de apărare de pe lîngă Ministerul Mediului. ANEXA 5 Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor care se vor transmite de la dispeceratele bazinale la comisiile judeţene de apărare şi la obiectivele hidrotehnice 1. În situaţiile meteorologice care prezintă pericol iminent, se fac preavertizari de către Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie la dispeceratele filialelor Regiei Autonome "Apele Române", atît pe linie de inundatii cît şi pe linie de alte fenomene hidrometeorologice periculoase, care sa permită diseminarea preavertizarilor la comisiile de apărare judeţene, locale şi la comandamentele de la obiective pentru ca acestea sa între în dispozitiv de apărare, în timp util. Se prezintă succint fenomenul periculos, efectele posibile ale acestuia, zonele care pot fi afectate şi momentul probabil al începerii acestuia. În funcţie de evoluţia reală a acestora se fac actualizari ale prognozei şi se anunţa încetarea fenomenelor periculoase. 2. După declanşarea ploilor sau a incalzirilor bruşte ale vremii, se vor elabora prognoze conform tabelului anexat pe cursuri de apă şi staţii hidrometrice, din care sa rezulte situaţia la zi, prognoza pe 24 de ore şi valorile caracteristice raportate la cotele de apărare (CA, CI şi CP). 3. În cazul pericolului de blocare a gheţurilor pe rîuri, se vor indica zonele cele mai periclitate şi amploarea posibila a fenomenelor. 4. Se prezintă situaţia construcţiilor hidrotehnice cu măsurile necesare în situaţii deosebite: descărcarea unor debite mari, pericol de avarii şi alte abateri de la regulamentele de exploatare. 5. Se solicită secretariatelor tehnice permanente ale comisiilor de apărare judeţene şi în cazuri speciale şi celor de la principalele obiective socio-economice periclitate, sa disemineze informaţiile, prognozele şi avertizarile primite la toate obiectivele periclitate, specificate în planurile de apărare, subliniind zonele cu periculozitate maxima. 6. Se prezintă măsurile principale care e impun, începînd cu supravegherea zonelor periclitate, aducerea de mijloace de iluminare şi de intervenţii, măsurile de evacuare preventivă şi restricţiile în circulaţia rutieră şi feroviara. 7. Se solicită raportarea sistematica şi operativă conform anexei nr. 9 şi întocmirea rapoartelor de sinteza după trecerea viiturilor. O atenţie deosebita se va acorda obiectivelor hidrotehnice cu asigurare sub clasa de importanta cerută de standardele în vigoare, în care sens se vor stabili măsuri preventive, specifice, a căror aplicare va fi imediat semnalata dispeceratului coordonator.
Model de prognoză hidrologică pentru dispeceratul bazinal
Anul .... Ziua ....... Ora ....
┌────┬──────┬────────────┬──────────────┬──────────┬─────────────────┬────────────────┬─────────────────┬───────────┐
│ │ │ │ Marimi │ Ultima │ │ Valoarea │ Prognoza │ │
│ │ │ │caracteristice│ cotă │ Variaţia │ culminaţiei │ maximului │ │
│Nr. │Cursul│ Staţia │ de apărare │ citită │ │ atinse │ │Situaţia si│
│crt.│ de │hidrometrică├────┬────┬────┼────┬─────┼────────┬────────┼────┬──────┬────┼────┬──────┬─────┼ prognoza │
│ │ apă │ │ CA │ CI │ CP │ H │Data │+-deltaH│faţă de │ H │ Q │Data│ H │ Q │Data │gheţurilor │
│ │ │ │(cm)│(cm)│(cm)│(cm)│(ora)│────────│cota din│(cm)│(mc/s)│ora │(cm)│(mc/s)│(ora)│ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ (cm) │data/ora│ │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────┴────────────┴────┴────┴────┴────┴─────┴────────┴────────┴────┴──────┴────┴────┴──────┴─────┴───────────┘
ANEXA 6 Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizarilor ce vor fi comunicate Secretariatului tehnic permanent al Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului de către Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie şi Regia Autonomă "Apele Române" A. Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie 1. În situaţii de atingere a pragurilor critice de ploi sau niveluri, se va comunica de doua ori pe zi şi ori de cîte ori apar schimbări sau amplificari semnificative ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, situaţia succintă prin harţi de precipitatii, temperaturi şi alte fenomene periculoase (oraje, grindina, polei, chiciura, viscol etc.). Transmiterea se face prin fax, cu atentionarea sub forma de note scrise sau telefonice. 2. Se vor transmite permanent situaţiile meteorologice din zona europeană, care pot afecta ţara noastră, efectele lor în ţările vecine şi prognoza meteorologica pe termen de 3 zile şi 24 ore, ca şi orice schimbări ale situaţiei faţă de prevederi, inclusiv avertizarile şi unele imagini satelitare în perioadele periculoase. 3. Se va transmite situaţia radar în cazul pericolului de ploi intense, cu indicarea zonelor afectate, cantităţi căzute, direcţia de deplasare şi tendinţa de intensificare sau slabire a precipitatiilor, precum şi bazinele în care este probabila producerea precipitatiilor periculoase, prin harţi transmise prin fax sau pe display (la cerere). 4. Se va transmite, după tabelul din anexa nr. 5, situaţia şi prognoza hidrologica, raportată la cotele şi debitele caracteristice de apărare pe toate cursurile de apă principale. 5. Se vor comunica recomandările transmise unităţilor bazinale privind exploatarea construcţiilor hidrotehnice, corelată cu situaţia hidrologica din bazin, astfel încît sa se poată utiliza capacitatea acestor construcţii în perioada apelor mari pentru diminuarea efectelor negative. 6. Se vor stabili permanent noile cerinţe informationale în funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi de rapoartele operative primite de la comisiile şi comandamentele locale de apărare. B. Regia Autonomă "Apele Române" 1. Se vor indica avertizarile şi prognozele transmise în teritoriu şi conţinutul succint al acestora. 2. Se va transmite permanent situaţia lacurilor de acumulare şi a construcţiilor hidrotehnice, deciziile luate privind exploatarea acestora în perioade de ape mari, pregoliri ale acumulărilor permanente şi umpleri ale acumulărilor temporare. 3. Se vor transmite situaţiile periculoase la construcţii hidrotehnice (depăşirea pragurilor critice la aparate de măsura şi control, infiltratii, alunecări de taluze, blocari de vane etc.) şi măsurile luate la obiective şi de avertizare în aval. 4. Se va indica modul cum se corelează situaţia hidrologica din bazin cu exploatarea lucrărilor hidrotehnice, în vederea atenuarii efectului inundaţiilor. 5. Se vor transmite informaţiile operative de către filialele Regiei Autonome "Apele Române" privind depasirile cotelor de inundaţie, de pericol, efectele fizice ale apelor mari, pierderi de vieţi omeneşti şi alte elemente privind sprijinul tehnic acordat comisiilor locale de apărare. 6. Se vor instala mijloace de comunicaţie adecvate între dispeceratul Comisiei centrale de apărare şi cel al Regiei Autonome "Apele Române" şi se va asigură accesul reciproc la programele vizind apărarea împotriva inundaţiilor şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice în perioadele de ape mari. 7. După perioadele de ape mari, Regia Autonomă "Apele Române" va transmite la Comisia Centrală de apărare studiile de reconstituire a viiturilor şi măsuri propuse pentru îmbunătăţirea exploatării în perioadele de ape mari. Se vor face propuneri de lucrări de refacere şi de completare a construcţiilor hidrotehnice afectate sau care au avut un comportament necorespunzător. ANEXA 7 Conţinutul planului de avertizare-alarmare a obiectivelor economice şi sociale situate în aval de lacuri de acumulare în caz de accidente la construcţiile hidrotehnice Planul se întocmeşte de toţi agenţii economici care au în administrare construcţii hidrotehnice a căror avariere poate produce victime omeneşti în localităţile şi la obiectivele situate în aval, precum şi importante pagube materiale. Se întocmesc planuri de avertizare-alarmare la toate barajele cu o înălţime mai mare de 10 m şi un volum mai mare de 10 mil. mc care au în aval obiective la distanţe mai mici de 10 km de secţiunea barajului*).------------------- *) Acest criteriu va fi precizat în timp de Secretariatul tehnic permanent al Comisiei Centrale de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice în colaborare cu unităţile care au în administrare construcţii hidrotehnice a căror avariere pune în pericol grav obiectivele sociale şi economice din aval. Conţinutul-cadru al planului este următorul: I. Piese scrise 1. Descrierea amenajării şi a construcţiei care realizează retenţia. 2. Ipoteze de avariere luate în consideraţie în calculul zonelor inundabile (50% şi 100% distrugere). 3. Descrierea sistemului informaţional prevăzut la amenajare, inclusiv cel de avertizare sonoră. 4. Situaţiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarma. 5. Responsabilităţi privind luarea deciziei de alarmare cu cele 3 trepte de periculozitate stabilite în instrucţiuni. 6. Căile de transmitere a deciziilor şi modul de acţionare al sistemului de alarmă. 7. Stabilirea tipului de semnal pentru diferite situaţii critice şi locul unde sînt afişate pentru populaţie. 8. Măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice. 9. Măsuri de protecţie a populaţiei împotriva undelor de rupere, cum sînt: dispersarea în zone neinundabile, protecţia împotriva intemperiilor, asistenta medicală, asigurarea cu materiale şi alimente etc. II. Materiale grafice 1. Tabel cu localităţile, cartierele, întreprinderile şi instituţiile care se evacueaza preventiv în caz de pericol iminent şi locul de dispersare a acestora. 2. Efectivele de animale şi bunuri de valoare prevăzute a fi evacuate şi locul de evacuare. 3. Mijloacele folosite pentru evacuarea populaţiei şi a bunurilor. 4. Materialele de intervenţie şi punctele de depozitare a acestora. 5. Tabel cu persoanele responsabile de supravegherea construcţiilor în caz de pericol de avariere, cu adresele şi telefoanele lor. 6. Tabel cu persoanele implicate în luarea deciziilor şi în salvarea populaţiei şi bunurilor. 7. Planurile de situaţie 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000 după caz, cu trasarea zonelor de afectare după 60 de minute, ca şi zona maxima de afectare, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculată în ipoteza "lac plin" şi rupere 100%. 8. Idem ca la pct. 7 pentru zona afectată la avariere medie - 50%. 9. Amplasarea pe planuri a obiectivelor economice şi sociale periclitate, cu indicarea mijloacelor sonore de alarmare, a centrului de comanda a sirenelor, a zonelor şi căilor de dispersare a populaţiei şi animalelor în afară zonei periclitate. 10. Profil longitudinal al curbei suprafeţei libere a undei de rupere cu indicarea timpului de parcurgere şi a poziţiei obiectivelor periclitate. 11. Schemele sinoptice informationale: - de supraveghere a comportării construcţiilor hidrotehnice şi a aparaturii de măsura şi control; - de avertizare hidrometeorologica a construcţiei hidrotehnice; - de avertizare a obiectivelor periclitate în caz de avariere. Planurile se întocmesc de proiectantii sau de beneficiarii lucrărilor cu concursul Statului Major de Apărare Civilă şi împreună cu comisiile şi comandamentele obiectivelor economice şi sociale periclitate, conform prevederilor din instrucţiunile specifice difuzate cu numărul I.G.-553/1987. Responsabilitatea prezentării acestor planuri la Comisia Centrală de apărare revine unităţii care are în administrare construcţia hidrotehnica respectiva şi se prezintă o data cu planul general de apărare al amenajării. Un rol deosebit în stabilirea sistemului de alarma acustica şi de dispersare a populaţiei revine Comandamentului judeţean de apărare civilă. ANEXA 8 Conţinutul-cadru al planurilor de apărare împotriva efectelor fenomenelor meteorologice periculoase (pe agenţi economici şi pe judeţ) 1. Lista agenţilor economici responsabili cu intervenţia în cazul apariţiei următoarelor categorii de fenomene meteorologice periculoase: inzapeziri şi viscol, depuneri de gheaţă pe conductori, inghet tîrziu sau timpuriu, furtuna cu vînt peste 100 km/ora şi grindina. 2. Sistemul informaţional de avertizare-alarmare hidrometeorologica de la filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" la secretariatele tehnice permanente judeţene şi de la acestea la agenţii economici stabiliţi sa intervină. 3. Tabelul cu formaţiile şi mijloacele de intervenţie pe categorii de fenomene meteorologice periculoase. 4. Instrucţiunile elaborate de ministere şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, precum şi de agenţii economici în vederea reducerii efectelor negative ale acestor fenomene asupra drumurilor, căilor ferate, reţelelor electrice, de telecomunicaţii, serelor, culturilor agricole, colectivităţilor de animale, sistemelor hidroameliorative etc. 5. Planul de aprovizionare în cazul unor fenomene meteorologice periculoase care conduc la izolarea obiectivelor economice şi sociale din cauza impractibilitatii căilor rutiere şi feroviare de acces. 6. Modul de avertizare a colectivităţilor izolate (şantiere, exploatări forestiere, tabere de animale, campinguri etc.) în cazul prevederii unor fenomene meteorologice periculoase, cum sînt inghetul tîrziu sau timpuriu, viscole etc. Planul de apărare, pe categorii de fenomene, se întocmeşte o data cu planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor (la 5 ani) prin grija compartimentelor de profil din secretariatul tehnic al comisiilor judeţene de apărare şi se aprobă la nivel judeţean. Planurile similare se elaborează de toate comisiile municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare. ANEXA 9 Conţinutul rapoartelor operative transmise de comisii în timpul acţiunilor de apărare Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit în timpul acţiunilor de apărare către comisiile de apărare ierarhic superioare este următorul: 1. Modul în care s-a produs fenomenul meteorologic periculos şi evoluţia lui de la un raport la altul (niveluri şi debite, gheturi şi blocaje, revarsari de ape, ape meteorice, caderi de grindina, caderi masive de zăpada, vijelie, eroziuni puternice de mal, colmatari etc.), arătîndu-se data şi ora începerii culminatiei şi încetării fenomenului, precum şi amploarea lui la culminatie. 2. Data declansarii şi încetării stării de apărare, trecerea de la o faza la alta, marimile caracteristice atinse. 3. Obiective şi terenuri afectate de la un raport la altul, situaţia la zi pe cursul de apa, localităţi, incinte indiguite şi pe categorii de obiective şi terenuri afectate. 4. Situaţia căilor de comunicaţie, a liniilor de telecomunicaţie şi de transport al energiei electrice, a conductelor, cu arătarea perioadei de întrerupere, data şi ora restabilirii situaţiei. 5. Evoluţia situaţiilor critice intervenite, durata acestora, măsurile luate, forţele şi mijloacele cu care s-a acţionat, şi rezultatele obţinute. 6. Pierderi de vieţi omeneşti, cu precizarea numelui, vîrstei şi ocupaţiei acestora, precum şi a condiţiilor în care au survenit, pierderi şi distrugeri de bunuri, cu indicarea modificărilor de la un raport la altul şi situaţia la zi. 7. Cereri de forte, mijloace şi asistenta tehnica pentru sprijin în cazuri deosebite. 8. Modul cum au fost anunţate obiectivele situate în aval de zona la care se referă raportarea. 9. Respectarea prevederilor convenţiilor hidrotehnice cu ţările vecine, privind apele de frontiera sub aspectul apărării de inundatii şi fenomene meteorologice periculoase, acolo unde este cazul. 10. Alte elemente specifice cum sînt: natura bunurilor afectate, evaluări financiare ale pagubelor, efectele măsurilor luate etc. ANEXA 10 Conţinutul raportului de sinteza privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţii hidrotehnice Rapoartele de sinteza întocmite de comisiile şi comandamentele de apărare cuprind următoarele: 1. Descrierea succintă a fenomenelor hidrometeorologice şi a evoluţiei acestora în raport cu valorile caracteristice de apărare. 2. Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor operative de apărare, modul în care a funcţionat sistemul de avertizare-alarmare, măsuri pregătitoare, măsuri de intervenţie, măsuri de evacuare. 3. Efectele fenomenelor hidrometeorologice, pagubele fizice şi valorice, cuprinse într-un tabel sintetic, în care se înscriu: localităţile, suprafeţele şi obiectivele afectate pe cursul de apa, perioada de afectare, pagubele fizice şi valorice apreciate, cauzele producerii acestora. Pierderile de vieţi omeneşti se vor menţiona nominal, cu specificarea datei, locului, cauzelor şi împrejurărilor care au survenit. 4. Comportarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare, modul în care s-a acţionat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare. 5. Concluzii şi aprecieri, cu propuneri de îmbunătăţire a activităţii de apărare, referiri asupra sistemului informaţional-decizional, a bazei tehnice a acestuia, planurilor de apărare şi regulamentelor de exploatare, măsurilor constructive în cazul lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare. Rapoartele de sinteză se întocmesc în termen de 10 zile de la încetarea fenomenelor de către comandamentele locale, în termen de 20 de zile de către comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale şi în termen de 30 de zile de către comisiile judeţene de apărare şi se trimit comisiilor ierarhic superioare, care le sintetizează pentru zona de care răspund. Rapoartele de sinteză de la comisiile judeţene se transmit la Comisia centrală de apărare în termen de 30 zile. NORMATIV - CADRU de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor 1. Comisiile şi comandamentele de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice au obligaţia de a verifica constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare conform prezentului Normativ-cadru de către agenţii economici. 2. Materialele şi mijloacele de apărare se folosesc numai în scopul prevenirii şi combaterii inundaţiilor şi gheţurilor pe durata producerii acestora. 3. Stocurile pentru intervenţii operative la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor vor fi evidenţiate distinct şi depozitate separat. 4. Materialele şi mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite cu alte sortimente cu efecte similare la intervenţiile operative în caz de ape mari şi gheturi. 5. Materialele şi mijloacele de apărare pentru baraje cuprinse în normativ se referă în principal la barajele din materiale locale. Pentru celelalte baraje, deţinătorii acestora vor asigură dotări specifice, corespunzător necesităţilor de intervenţie care se vor prevedea în regulamentele de exploatare şi în planurile de apărare. 6. Pentru calcularea necesarului de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, în cuprinsul prezentului normativ lucrările şi cursurile de apă pe categorii sînt indicate prin simboluri după cum urmează: - D1 - zone cu diguri la Dunăre şi pe rîurile principale; - D2 - zone cu diguri pe resturi cursurilor de apă; - R1 - zone neamenajate pe Dunăre şi pe riurile principale; - R2 - zone neamenajate pe restul cursurilor de apă; - B - baraje; - CH - construcţii hidrotehnice de complexitate deosebită. 7. Stabilirea rîurilor şi sectoarelor de rîuri considerate principale, în sensul punctului de mai sus, precum şi trecerea de la o categorie la alta, se fac de către filialele bazinale ale Regiei Autonome "Apele Române" şi se comunică organelor de apărare şi agenţilor economici care aplică prezentul normativ. 8. Materialele şi mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare judeţene şi bazinale, ale comisiilor municipale, orăşeneşti, comunale şi ale comandamentelor de la obiectivele expuse inundaţiilor. 9. Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă, materialele şi mijloacele de apărare se asigură de către consiliile locale şi de către agenţii economici situati în aceste zone, care au obligaţia sa pună la dispoziţia organelor tehnice de apărare împotriva inundaţiilor, în afară de forta umană, şi materialele şi mijloacele de intervenţie pe care le deţin şi care au fost înscrise în planurile de apărare. 10. Agenţii economici care au obiective inundabile, precum şi primării municipiilor, oraşelor şi comunelor cu astfel de obiective, vor stabili în planurile de apărare, modul de asigurare a materialelor şi mijloacelor de intervenţie. 11. Modul de stabilire a cantităţilor de materiale şi mijloace de apărare este următorul: - cantităţi pe un km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea în una din coloanele 3-6; - cantităţi pe fiecare baraj sau alte construcţii hidrotehnice, care necesită materiale de apărare; - la rubrica "menţiuni speciale" se stabilesc pentru unele materiale şi mijloace de apărare cantităţi în funcţie de specificul de organizare. 12. Agenţii economici care deţin lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervenţiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie şi iluminare. 13. Pentru formaţiile şi echipele folosite în acţiunea de apărare împotriva gheţurilor, materialul exploziv se va păstra de către unităţile militare, stabilite de comisiile judeţene de apărare. 14. În cazul cursurile de apă neamenajate, se vor prevedea materiale şi mijloace de apărare numai pentru zone cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundatii, ţinînd seama de experienţa anterioară. 15. Materialele şi mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influenta a lucrărilor hidrotehnice,care atenuează sau deviaza undele de viitura (acumulări de apă sau derivatii de ape mari) se pot reduce faţă de prevederile normativului, în proporţie de pînă la 50%, cu condiţia sa se menţină un grad de asigurare corespunzător. 16. Materialele şi mijloacele de apărare stabilite în baza prezentului normativ, precum şi locurile de depozitare ale acestora, vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundaţiilor ale obiectivelor inundabile. 17. Sistemele de alarmare, în caz de inundatii, prevăzute în prezentul normativ vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale apărării civile. 18. Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei centrale, precum şi agenţii economici care au obiective inundabile sau care pot fi afectate de alte fenomene meteorologice periculoase îşi pot elabora normative de dotare cu mijloace de apărare specifice împotriva acestor fenomene. Ele vor fi avizate de către Comisia Centrală de Apărare împotriva inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice de pe lîngă Ministerul Mediului. Completarea stocului de materiale şi mijloace de intervenţie prevăzute în normative de dotare specifice ministerelor se va face în termen de doua luni după folosirea acestora, din fonduri proprii şi din surse alocate. 19. Materialele şi mijloacele de apărare constituite în stocuri conform prezentului Normativ-cadru casate sau ieşite din uz, vor fi valorificate conform normelor legale în vigoare.
Normativ-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de
apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor
*) TIPUL ZONELOR DE APĂRARE
D1 - diguri la Dunăre şi rîuri principale;
D2 - diguri la celelalte cursuri de apa;
R1 - zone inundabile neamenajate pe Dunăre şi pe rîuri principale;
R2 - zone inundabile neamenajate pe celelalte cursuri de apa;
B - baraje din materiale locale;
CH - alte construcţii hidrotehnice, baraje din beton, noduri hidrotehnice etc., cu folosinţe şi cu complexitate
deosebită.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr. Denumirea materialelor şi mijloacelor Cantităţi normate pe zone de apărare*)
crt. de apărare ────────────────────────────────────────────────
U/M D1 D2 R1 R2 B (la CH (la Menţiuni speciale
(la (la (la (la buc.) buc.)
km) km) km) km)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
PARTEA I
A. Materiale
1. Snopi de fascine d 30 cm, L = 3 - 4 m buc. 75 50 15 10 50-200 50-200 pentru zone fără
(stocul de fascine dacă nu a fost protecţie
folosit în actiuni de apărare se va forestieră
reînnoi minimum 1/3 în fiecare an) cantităţile se pot
majora cu 25%
2. Pari din lemn rotund c.r. esenţă tare buc. 150 100 30 10 100-350 100-350 idem pct. 1
d 8 - 12 cm; L = 1 - 3 m
3. Piloţi de lemn rotund c.r. esenţă buc. 10 5 - - 4 2
tare d 12 - 20 cm cu cerc de oţel lat
30/3 mm (pentru D1, D2, L = 3 - 6 ml,
pentru R1, R2, L = 2 - 4 ml)
4. Scînduri de 2,5 cm; L = 4 ml buc. 4 2 - - - - pentru zone fără
(cherestea clasele 4 - 5) - perdele de
0,0275 mc/buc. - protecţie
5. Dulapi + palplanşe (5 cm, L = 4 ml, mc 0,3 0,2 0,2 0,2 1 1
l = 20 - 25 cm)
6. Cozi de lemn pentru unelte (rezervă) buc. 20% din numărul uneltelor cu coadă
prevăzute în normativ
7. Cuie de lungimi diferite (2 - 20 cm) kg 3 2 - - 3 3
8. Scoabe din oţel rotund (d 18 - 20 cm) buc. 10 5 - - 4 2
9. Sîrmă neagră d 2 - 4 mm kg 12 1 9 0,8 10 10
10. Plasă sîrmă (zincată sau neagră) mp 2 4 - - 20 20
d 2 - 3 mm
11. Saci de 50/80 cm pentru pamînt din buc. 60 40 10 10 100 100 0,5 ml sfoară
cînepa, iută, polietilenă şi sfoară pentru un sac
pentru legat saci
12. Funii subţiri pentru asigurarea ml 8 3 5 2 100 100
oamenilor şi uneltelor d 15 - 10 mm
13. Piatra brută (blocuri de 15 - 30 cm) mc 5 3 5 3 10 10 numai unde este
nevoie (zone de
eroziuni de mal)
14. Folii de polietilena (cantitatea mp 8 4 - - 25 25 pentru zonele
de folie rezultată din aplicarea expuse fără
normativului se va aproviziona perdele de
eşalonat, cîte 1/5 din necesar) protecţie
B. Carburanţi şi lubrifianţi
15. Motorină, benzină, lubrifianţi, ulei Se asigură un stoc minim pentru funcţionarea utilajelor de
hidraulic intervenţie, staţiilor de pompare şi grupurilor de iluminat timp de 48
ore; uleiul hidraulic, într-o cantitate egală cu capacitatea
instalaţiei hidraulice
C. Obiecte de inventar si
mijloace fixe
16. Felinare de vînt, lanterne tubulare buc. 4 2 1 - 4 4 1/4 - felinare de
mari şi alte mijloace de iluminat vînt
mobile cu accesorii de rezervă 3/4 - lanterne
(sticle de felinare, fitile, baterii la cantoane cîte
de rezervă, becuri) 3 - 4 lămpi cu
petrol pe canton
17. Bidoane şi canistre de 10 - 20 l Un bidon la 10 - 20 lampi sau felinare
pentru petrol
18. Petrol lampant 3 l la o lampă sau felinar
19. Cazmale şi lopeţi cu cozi buc. 2 2 1 1 4 4 1/2 - cazmale
1/2 - lopeţi
20. Tîrnacoape şi sape cu cozi buc. 2 2 1 1 3 3 1/2 - tîrnacoape
1/2 - sape
21. Furci de fier sau căngi de fier cu cozi buc. 1 1 0,5 0,5 2 2 Idem
22. Roabe metalice cu roţi pe pneuri sau buc. 2 2 - - 2 2 Idem
tărgi de lemn
23. Maiuri pentru compactat pamînt (din buc. 2 2 1 1 2 2 Idem
lemn sau metal); maiuri pentru bătut
pari
24. Berbeci de mînă în greutate de pînă buc. 0,5 0,4 0,2 - 1 1
la 50 kg
25. Ciocane diferite buc. 0,5 0,5 - - 3 3
26. Cleste de cuie buc. 0,5 0,5 - - 3 3
27. Barde pentru cioplit şi topoare buc. 1 0,7 0,2 0,2 4 4
28. Sfredele de lemn diferite buc. 0,3 0,2 - - 1 1
29. Pile diferite buc. 0,4 0,3 0,1 0,1 2 2
30. Ferăstraie cu rame buc. 0,5 0,5 0,2 0,1 1 1
31. Cuţitoaie pentru cioplit; dălţi pentru buc. 0,4 0,2 0,2 0,2 2 2 1/2 - cuţitoaie
lemn 1/2 - dălţi pentru
lemn
32. Galeţi pentru apă şi cani metalice buc. 0,5 0,4 0,2 0,2 4 4 5 căni pentru o
găleata
33. Marmite pentru transport hrană buc. - - - - 1 1 4/sistem (numai
unde este cazul)
34. Butoaie de tablă de 100 - 200 l pentru buc. - - - - 2 2 6/sistem
utilajele de intervenţie hidrotehnic
35. Sonete de mina sau mecanice buc. X X X - 1 1 *) 2-4 buc. pe
(L = 6 m) cu berbec de 100 - 150 kg sistem hidrotehnic
(în funcţie de
nivelul de
organizare al
sistemului)
36. Bărci din lemn sau metalice cu rame buc. X X X - 1 1 *) 1 buc./canton
(sau în funcţie
de nivelul de
organizare al
sistemului)
37. Şalupe buc. X - - - - - *) 1/sistem
hidrotehnic
1/unitatea care
are în exploatare
diguri la Dunăre
38. Bacuri dormitor buc. X - - - - - *) 1 la fiecare
sistem
hidrotehnic;
2 la fiecare
unitate (agent
economic) ce are
în exploatare
diguri la Dunăre
39. Autoturisme de teren cu 2 diferentiale buc. X - - - - - *) 1/sistem
dotate cu staţii radio emisie-receptie hidrotehnic
fixe 1/agent economic
40. Vagoane dormitor buc. X X X 1 1 1 *) 1/fiecare
formaţie de
intervenţie
D. Mijloace de transmisie
41. Radio-telefoane portabile cu buc. X X X X 2 1 *) 1 buc./canton;
acumulatori 1 buc./formaţie
de intervenţie
42. Sirene, difuzoare pentru alarma buc. 1/km lungime curs de apă, în localităţi şi la obiective
importante situate în aval de acumulari sau incinte îndiguite;
2/baraj
E. Mijloace fixe diverse
43. Grupuri electrogene cu anexe pentru buc. X X X X 1 1 *) 1/sistem
iluminare hidrotehnic;
1/exploatare;
2/agent economic
44. Reflectoare (faruri) grup electrogen, buc. cîte 6 buc. de grup electrogen + 6 buc. de
cablu izolat pentru reţeaua de rezerva
reflectoare grup electrogen
- cablu izolat pentru iluminat ml cîte 100 ml de grup electrogen
- izolatori pentru prinderea cablului, buc. cîte 20 buc. de fiecare grup electrogen
fasunguri, întrerupătoare, becuri
etc.
45. Grupuri de sudură autogenă, truse buc. X X X X 1 1 *) 1/sistem
aferente hidrotehnic;
1/formaţie de
intervenţie;
2/agent economic
46. Filtre rapide pentru apă potabilă buc. 1/atelier;
2/secţii;
3/exploatări
47. Motopompe cu anexe şi 150 m conductă buc. X X - - 1 - *) numai unde este
cazul
48. Pompe submersibile pentru epuismente buc. X X - - 1 1 *) 1 - 2
buc./sector
hidrotehnic
2 - 4 buc./sistem
hidrotehnic
49. Bucătărie mobilă buc. numai unde este cazul
50. Aragaz cu butelie, vesela, tacîmuri buc. se prevăd la cantoane
pentru bucătărie
51. Corturi impermeabile buc. X X - - 1 - *) 1 buc./formaţie
intervenţie
1 - 2 buc./sistem
hidrotehnic
F. Echipamente de protecţie,
siguranţă şi cazarmament
52. Cizme de cauciuc scurte şi lungi per. X X - - 5 5 *) 12 per./formaţie
de intervenţie
53. Mantale de ploaie cu glugi buc. X X - - 5 5 *) 12 buc./formaţie
de intervenţie
10 buc./sistem
hidrotehnic
54. Salopete din doc sau impermeabile. buc. X X - - 8 8 *) 12 buc./formaţie
Costume vătuite de intervenţie;
20-30 buc./sistem
hidrotehnic;
1/2 - salopete;
1/2 - costume
vatuite
55. Pufoaice îmblănite buc. X X - - 2 2 *) 12 buc./formaţie
de intervenţie;
20 buc./sistem
hidrotehnic
56. Centuri de salvare şi colaci de salvare buc. X X - - 5 5 *) 20 buc./formaţii
de intervenţie sau
formaţii exploatare
*) 1/2 centuri
salvare (1/2
colaci salvare)
57. Paturi de fier sau pliante echipate buc. se calculează funcţie de spaţiile de dormit din cantoane şi din
cu saltele, paturi şi lenjerie de pat alte spaţii gospodăreşti folosite pe timpul acţiunilor de
apărare
PARTEA A II-A
a) Exploziv şi materiale pentru
explozie
1. Trotil kg cantităţile de trotil se calculează astfel:
- pentru deblocarea podurilor de gheaţă şi pentru prevenirea
formării zapoarelor, cca 0,075 kg/mp de suprafaţa de gheaţă de
pînă la 50 cm grosime;
- pentru distrugerea zapoarelor, 0,150 - 0,225 kg/mp de
suprafaţa zapor
2. Aprinzătoare buc. 10/100 kg trotil
3. Capse pirotehnice buc. 25/100 kg trotil
4. Capse electrice buc. 10/100 kg trotil
5. Chibrituri de vint (cutii) buc. 3/100 kg trotil
6. Fitil detonant m 40/100 kg trotil
7. Fitil ordinar m 20/100 kg trotil
b) Materiale diverse
8. Prăjini din lemn de esenţă tare pentru buc. 5 la o echipă de intervenţie cu explozivi
dirijarea sloiurilor
9. Scînduri de răşinoase pentru buc. 2 la o echipă de intervenţie cu explozivi
asigurarea oamenilor (3 - 4 cm
grosime, 20 cm lăţime, 4 - 5 m
lungime)
10. Funii d = 10 mm pentru asigurarea
uneltelor m 10 la o echipă de intervenţie cu explozivi
11. Sfoară pentru legat încărcăturile de kg 1 la 100 kg trotil
explozivi
12. Sîrmă liţă d 1 mm pentru încărcături kg 1 la 100 kg trotil
13. Bandă de izolat role 2 la 100 capse
c) Obiecte de inventar
14. Briceag buc. 1 la o echipă de intervenţie cu explozivi
15. Cleşte buc. 1 la o echipă de intervenţie cu explozivi
16. Răngi de fier de 2 - 4 m lungime buc. D1 - 2 - - -
buc. D2 - 2 - - -
buc. R1 - 2 - - -
buc. R2 - 2 - - -
buc. B - - - - -
buc. CH - - 2 - -
17. Ferăstraie pentru gheaţă buc. D1 - 2 - - -
buc. D2 - 2 - - -
buc. R1 - 2 - - -
buc. R2 - 2 - - -
buc. B - - 2 - -
buc. CH - - 2 - -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
