Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Sorin Marinescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României, depuse la Biroul Electoral Central, dupã cum urmeazã:
- nr. 367 din 8 octombrie 1996, a domnului Pãtraşcu Gheorghe;
- nr. 391 din 8 octombrie 1996, a domnului Anghel Alexandru;
- nr. 397 din 10 octombrie 1996, a domnilor Turianu Corneliu, Creanga Mihai, a doamnelor Stoica Gabriela, Dandara Livia şi Lazar Gilda, a domnului Marculescu Florin Gabriel, a doamnelor Iuga Garofita şi Popescu Simona;
- nr. 402 din 10 octombrie 1996, a domnului Florea Paul.
Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formeazã obiectul dosarelor nr. 273 D/1996, nr. 274 D/1996, nr. 276 D/1996 şi nr. 278 D/1996.
Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , ale art. 11 alin. (2) şi (3) şi ale <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiei domnului Pãtraşcu Gheorghe se susţine ca: domnul Ion Iliescu a îndeplinit deja doua mandate în funcţia de Preşedinte al României, dupã cum urmeazã: primul, de la 20 mai 1990 pînã la 22 septembrie 1992, al doilea mandat de la 22 septembrie 1992 şi pînã în prezent; participarea domnului Ion Iliescu la alegerile din acest an ar avea ca rezultat încãlcarea dispoziţiilor art. 81 alin. (4) din Constituţie şi, în fapt, îndeplinirea a mai mult de doua mandate; se mai susţine ca însãşi Curtea Constituţionalã, în Hotãrîrea nr. 18 din 7 septembrie 1992, a reţinut ca primul mandat al domnului Ion Iliescu a fost în perioada 1990-1992. În finalul contestaţiei se fac unele aprecieri cu privire la situaţia economicã a tarii, la Partidul Democraţiei Sociale din România şi la acţiunile domnului Ion Iliescu pentru contracararea opoziţiei democratice.
În motivarea contestaţiei depuse de domnul Anghel Alexandru se arata ca, potrivit art. 81 alin. (4) din Constituţie, nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decît pentru cel mult doua mandate. Aceste prevederi au fost reproduse din <>Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 , care, la rindul lui, le preluase din Comunicatul cãtre ţara al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale din 22 decembrie 1989. Astfel, se susţine ca domnul Ion Iliescu îndeplineşte funcţia de preşedinte de la 22 decembrie 1989, primul mandat fiind între 22 decembrie 1989 şi 20 mai 1990, al doilea mandat, de la 20 mai 1990 pînã la 8 octombrie 1992, iar al treilea este cel pe care îl îndeplineşte în prezent. De asemenea, se arata ca durata mandatului este de 4 ani, ca numãrul mandatelor fiind de cel mult doua rezulta ca o persoana nu poate îndeplini funcţia de preşedinte decît maximum opt ani, iar durata mandatului domnului Ion Iliescu expira în noiembrie 1996. Se mai susţine ca în anul 1992 domnul Ion Iliescu a declarat: "Candidez pentru un nou mandat cu angajamentul ferm de a respecta Constituţia".
În contestaţia formulatã de domnii Turianu Corneliu, Creanga Mihai, doamnele Stoica Gabriela, Dandara Livia, Lazar Gilda, domnul Marculescu Gabriel Florin, doamnele Iuga Garofita şi Popescu Simona, se solicita constatarea nulitãţii înregistrãrii candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României şi, totodatã, în conformitate cu prevederile <>art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 6 din Convenţia europeanã a drepturilor omului, coroborate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Constituţie, judecarea contestaţiei în şedinţa publica. În motivarea contestaţiei se susţine ca domnul Ion Iliescu a fost ales de doua ori în funcţia de Preşedinte al României: "prima oara, la 20 mai 1990 şi a doua oara, la 11 octombrie 1992. Aceasta dupã ce, cu titlu provizoriu, în perioada decembrie 1989 - mai 1990 exercitase funcţia de şef al statului ca preşedinte al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale şi, respectiv, al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala. Ambele mandate au avut un caracter constituţional, deoarece România postrevolutionara nu a cunoscut vidul constituţional. În perioada 22 decembrie 1989 - 7 decembrie 1991, România a avut Constituţie în sens material (ansamblul de reguli de drept, indiferent de natura sau forma lor, referitoare la principalele organe ale statului, la construcţia lor, la competentele lor, la funcţionarea lor şi la raporturile dintre acestea)". Se apreciazã ca "dintre actele cu caracter constituţional pot fi amintite <>Decretul-lege nr. 2/1989 şi <>Decretul-lege nr. 92/1990 "; de asemenea, considera Comunicatul cãtre ţara al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale din 22 decembrie 1989 "ca act fundamental al regimului politic inaugurat dupã prãbuşirea dictaturii comuniste şi care a legitimat moral, politic şi juridic preluarea puterii de cãtre Ion Iliescu". Rezulta ca "primul mandat s-a aflat sub incidenta a doua Constituţii, atît în sens material (dispoziţiile neabrogate, explicit ori tacit, ale Constituţiei din anul 1965, la care s-au adãugat actele constituţionale emise dupã 22 decembrie 1989), cît şi în sens formal (Constituţia în vigoare). Împrejurarea ca <>Decretul-lege nr. 92/1990 nu foloseşte noţiunea de mandat este lipsitã de relevanta, deoarece prerogativele constituţionale ale preşedintelui, precizate în cuprinsul acestui act normativ, constituie însuşi conţinutul notiunii de mandat, cãruia ulterior i s-a stabilit maxima în timp". Se mai arata ca, în timpul campaniei electorale din anul 1992, însuşi domnul Ion Iliescu a recunoscut ca acela era al doilea mandat pentru care candida.
În contestaţia formulatã de domnul Florea Paul se susţine ca domnul Ion Iliescu a exercitat "doua mandate în funcţia de Preşedinte al României, şi anume: primul mandat în perioada mai 1990 - septembrie 1992, iar cel de-al doilea, care este în curs de exercitare, începe din septembrie 1992 şi expira în noiembrie - decembrie 1996. La 20 mai 1990 domnul Ion Iliescu a fost ales în primul sau mandat presedintial sub incidenta <>Decretului-lege nr. 2/1989 care prevedea, printre altele, ca alegerea tuturor conducãtorilor politici se face pentru unul sau cel mult doua mandate. Aceasta prevedere, care a avut în vedere funcţia de <<Preşedinte>> al României, trebuie consideratã ca a rãmas în vigoare pînã la adoptarea Constituţiei din decembrie 1991, cînd a fost preluatã de aceasta prin art. 81 alin. (4)". În finalul contestaţiei solicita ca judecarea contestaţiei sa se facã cu citarea pãrţilor şi, în mod excepţional, fãrã citare.
Deoarece contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu, iar între motivele invocate exista o strinsa legatura, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru o mai buna administrare a justiţiei, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 274 D/1996, nr. 276 D/1996 şi nr. 278 D/1996 la Dosarul nr. 273 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra contestaţiilor printr-o singura hotãrîre.
Procurorul, avînd cuvintul în fond, pune concluzii de respingere a contestaţiilor ca neintemeiate, deoarece Curtea Constituţionalã a statuat, prin <>Hotãrîrea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , ca primul mandat presedintial a fost exercitat ca urmare a alegerilor din anul 1992, astfel încît domnul Ion Iliescu poate candida pentru un nou mandat la alegerile din anul 1996. În ceea ce priveşte solicitarea referitoare la judecarea contestaţiilor cu citarea pãrţilor, arata ca, conform prevederilor <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 , aceasta nu este intemeiata, iar consideratiile de ordin politic, economic şi moral nu reprezintã cauze de neeligibilitate.
CURTEA,
luind în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Contestaţiile se întemeiazã, în esenta, pe un singur motiv, şi anume ca domnul Ion Iliescu a îndeplinit doua mandate de Preşedinte al României dupã intrarea în vigoare a Constituţiei din anul 1991. În legatura cu acest motiv, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Hotãrîrea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 septembrie 1996, şi nu exista motive sa se revinã asupra celor statuate. Astfel, s-a stabilit ca "mandatul presedintial reglementat de Constituţia României nu poate fi aşezat în prelungirea unor durate de îndeplinire a funcţiei de Preşedinte al României anterioare intrãrii în vigoare a legii fundamentale" şi ca "mandatul de Preşedinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituţional al domnului Ion Iliescu". În consecinta, motivul invocat în legatura cu numãrul mandatelor exercitate pînã în prezent de domnul Ion Iliescu este neîntemeiat.
În sprijinul argumentarii contestaţiei domnului Pãtraşcu Gheorghe s-a invocat şi referirea la funcţia de Preşedinte al României din Hotãrîrea nr. 18/1992 a Curţii Constituţionale, pronunţatã într-un litigiu ce interesa funcţiile îndeplinite de domnul Ion Iliescu ca preşedinte al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale şi al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, fãrã însã sa se facã distincţia necesarã între aceste funcţii anterioare Constituţiei şi regimul juridic al funcţiei de Preşedinte al României, definit prin mandatul constituţional prevãzut la art. 81 alin. (4). Examinînd <>art. 5 din Decretul-lege nr. 2/1989 se constata ca aceste dispoziţii se referã la funcţia de preşedinte al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale, ulterior al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala şi nu de Preşedinte al României.
Prin urmare, Curtea Constituţionalã nu s-a referit niciodatã în hotãrîrile sale la existenta unor mandate constituţionale înaintea celui început dupã alegerile din septembrie 1992.
Celelalte "motive" invocate nu reprezintã impedimente juridice pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi ale art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrãrii de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ion Iliescu la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe hotãrîri recente, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate. Prin natura lor, aceste motive de ordin politic, economic şi moral exced atribuţiilor Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de <>Legea nr. 69/1992 , putind fi apreciate, eventual, numai de cãtre corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În consecinta, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de fata urmeazã a fi respinse.
Pentru considerentele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a) şi ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnii Pãtraşcu Gheorghe, Anghel Alexandru, Turianu Corneliu, Creanga Mihai, de doamnele Stoica Gabriela, Dandara Livia, Lazar Gilda, de domnul Marculescu Florin Gabriel, de doamnele Iuga Garofita, Popescu Simona şi de domnul Florea Paul.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
