Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Virgil Firuleasa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central de domnul Iulian Somacescu, cu nr. 332 din 6 octombrie 1996.
Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale la data de 7 octombrie 1996 şi formeazã obiectul dosarelor nr. 269 D/1996 şi nr. 270 D/1996.
Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , ale art. 11 alin. (2) şi (3) şi ale <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiilor, care au un conţinut identic, domnul Somacescu Iulian arata, în esenta, ca prin înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României s-au încãlcat dispoziţiile art. 51 din Constituţie, care prevãd ca "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". În opinia contestatorului, în decembrie 1991, continuarea şi terminarea mandatului presedintial aflat în curs au intrat sub incidenta art. 83 alin. (1) din Constituţie, astfel încît România are astãzi un preşedinte în funcţie pentru încã un an şi opt luni, deoarece domnul Ion Iliescu este obligat sa exercite aceasta funcţie pe o durata de 8 ani, potrivit celor doua mandate succesive obţinute în urma alegerilor din anii 1990 şi 1992. Drept consecinta, apreciazã ca, dupã adoptarea Constituţiei, alegerea pentru funcţia de Preşedinte al României nu ar fi trebuit sa aibã loc în anul 1992, ci în anul 1994, iar scrutinul urmãtor nu poate avea loc decît în anul 1998, invocind în acest sens şi dispoziţiile art. 5 din Decretul-lege nr. 92/1990. Anularea retroactivã a funcţiei de Preşedinte al României, funcţie obţinutã de domnul Ion Iliescu la 20 mai 1990, cu motivarea, nejuridica, ca ar fi fost ales "în mod provizoriu" sau ca "interimar", violeaza art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece contravine unuia dintre principiile statului democratic, "potrivit cãruia legitimitatea funcţiilor eligibile în stat este data numai de vointa poporului, exprimatã liber şi echitabil în cadrul unor alegeri cinstite". De aceea considera ca "orice candidatura la funcţia respectiva este acum prematura şi anticonstitutionala".
Se susţine, de asemenea, ca interpretarea de cãtre Curtea Constituţionalã a prevederilor Constituţiei şi ale <>Legii nr. 69/1992 violeaza, pe lîngã art. 51 din legea fundamentalã, şi art. 1 alin. (3) din aceasta, cu riscul ca, la prima amendare a Constituţiei, Curtea Constituţionalã în forma sa actuala sa fie desfiintata şi transformata într-o secţie a Curţii Supreme de Justiţie. Apreciazã ca necesitatea integrãrii societãţii româneşti în civilizatia euroatlantica îl obliga pe viitorul preşedinte sa declanseze procedura "de ameliorare a Constituţiei votate în 1991, marcata de grave contradictii". Art. 3 alin. (3) din Constituţie proclama România stat de drept, ceea ce implica o alta conceptie cu privire la separarea puterilor în stat.
Contestatorul mai susţine ca în anturajul presedintial acţioneazã un grup de interese care urmãreşte "a-l muta pe domnul Ion Iliescu de pe poziţia legalã de Preşedinte constituţional al României pentru încã un an şi opt luni, pe poziţia unui al treilea mandat de preşedinte anticonstitutional, avînd în vedere ca, în urmãtoarele 20 de luni, se vor petrece lucruri decisive pentru viitorul acestei pãrţi a lumii". În fine, prin contestaţie, domnul Somacescu Iulian face o serie de aprecieri cu privire la situaţia economiei tarii noastre, pe care o considera dezastruoasa, precum şi cu privire la imaginea României în Occident, pe care o califica negativa, dacã se va da posibilitatea domnului Ion Iliescu sa candideze pentru un al treilea mandat.
Deoarece contestaţiile au conţinut identic, pentru mai buna administrare a justiţiei, preşedintele Curţii Constituţionale pune în discuţie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 270 D/1996 la Dosarul nr. 269 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra contestaţiilor printr-o singura hotãrîre.
Procurorul, avînd cuvintul în fond, apreciazã ca motivele invocate sînt neintemeiate, ţinînd seama şi de cele statuate prin hotãrîrile anterioare ale Curţii Constituţionale, pronunţate în contestaţiile formulate la înregistrarea candidaturilor pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile preşedinţiale din anul 1996. Celelalte motive invocate în contestaţii nu sînt motive de neeligibilitate, ci consideratiuni politice de natura campaniei electorale. În concluzie solicita respingerea contestaţiilor.
CURTEA,
luind în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Din examinarea motivelor invocate de contestator rezulta ca, în realitate, acestea nu vizeazã înregistrarea candidaturilor la funcţia de preşedinte a domnilor George Muntean şi Petre Roman, ci ilegitimitatea constituţionalã a înregistrãrii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 3 noiembrie 1996.
Este de observat ca, prin contestaţii, se invoca faptul ca mandatul pe care îl exercita domnul Ion Iliescu în funcţia de Preşedinte al României se încheie în anul 1998. Motivul invocat excede cadrului procesual al unor contestaţii formulate în temeiul <>Legii nr. 69/1992 , întrucît obiectul sau îl constituie însãşi constituţionalitatea alegerilor de la 3 noiembrie 1996, precum şi a celor ce au avut loc în anul 1992. Deci, prin contestaţii, nu se invoca un impediment legal pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, ceea ce ar putea forma obiectul unui litigiu electoral. Curtea, în limita atribuţiilor sale prevãzute la art. 144 lit. d) din Constituţie şi la <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 , raportate la dispoziţiile <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , nu are competenta de a se pronunţa asupra constituţionalitãţii alegerilor din anul 1992, a celor ce vor avea loc la 3 noiembrie 1996 şi nice de a proroga mandatul Preşedintelui României pînã în anul 1998. În acest sens, Curtea s-a pronunţat prin hotãrîri recente în soluţionarea unor contestaţii formulate tot de domnul Iulian Somacescu şi nu exista temei pentru a reveni asupra celor statuate.
În legatura cu susţinerea ca, depasindu-şi competenta, Curtea ar fi dat interpretãri general obligatorii ale Constituţiei şi legilor, se retine, pe de o parte, ca aceasta afirmatie nu are legatura cu contestaţiile formulate, iar pe de alta parte, ca ea este inexactã, Curtea pronuntindu-se asupra intelesului normei constituţionale aplicabile şi al legii, numai în cauzele ce au fãcut obiectul jurisdicţiei sale.
Celelalte "motive" invocate în contestaţii, chiar dacã s-ar referii la domnii George Muntean şi Petre Roman, sînt consideratii de ordin politic şi ele nu reprezintã impedimente juridice pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2) , art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi ale art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrãrii de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. Sub acest aspect, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe hotãrîri, cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.
Prin natura lor, aceste motive exced atribuţiilor Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de <>Legea nr. 69/1992 , putind fi apreciate, eventual, numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În consecinta, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de fata urmeazã a fi respinse.
Pentru considerentele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a) şi ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor George Muntean şi Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnul Somacescu Iulian.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
---------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
