Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE nr. 406 din 27 iulie 1992 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonantei nr. 3/1992 referitoare la taxa pe valoarea adaugata
Se aproba Normele pentru aplicarea <>Ordonanţei nr. 3/1992 a Guvernului României referitoare la taxa pe valoarea adãugatã.
PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN
Contrasemneazã: --------------- Ministrul economiei şi finanţelor, George Danielescu
Ministrul bugetului, veniturilor statului şi controlului financiar, Florian Bercea
NORME
pentru aplicarea <>Ordonanţei nr. 3/1992 referitoare la taxa pe valoarea adãugatã I. Operaţiuni impozabile Potrivit art. 2 din ordonanta, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprind operaţiunile privind: 1. Livrãrile de bunuri mobile Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar cãtre beneficiar, direct sau prin cei care acţioneazã în numele acestora. Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizeazã transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã: vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societãţii comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferãrii proprietãţii asupra bunurilor respective la o anumitã data, predarea de cãtre agenţii economici a unor bunuri cu titlu gratuit. Gazul, energia electrica şi termica şi altele similare sînt considerate ca bunuri mobile corporale. 2. Transferul proprietãţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice Intra în sfera taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã, potrivit precizãrilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus. În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanţei privind taxa pe valoarea adãugatã, se cuprind: a) toate construcţiile imobiliare prin natura lor, cum sînt: locuintele, vilele, construcţii industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitãrii altor activitãţi; b) terenurile pentru construcţii şi cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localitãţilor urbane sau rurale pe care sînt amplasate construcţiile sau alte amenajãri din localitãţi; c) bunurile de natura mobiliarã care nu pot fi detasate fãrã a fi deteriorate sau fãrã a antrena deteriorarea imobilelor insesi. 3. Prestãrile de servicii Prin prestare de servicii se înţelege orice activitate rezultatã dintr-un contract prin care o persoana se obliga sa execute o munca manualã sau intelectualã în scopul obţinerii unui profit şi care nu reprezintã livrãri de bunuri. Astfel de activitãţi pot avea ca obiect: a) lucrãri de construcţii-montaj; b) transport de persoane şi mãrfuri; c) închiriere de bunuri mobile sau imobile; d) operaţiuni de intermediere sau de comision; e) reparaţii de orice natura; f) cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ; g) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize; h) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare; i) vinzari pentru consumul pe loc de produse alimentare şi bãuturi. 4. Importul de bunuri şi servicii În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã intra importurile de bunuri şi servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoana fizica sau juridicã, în condiţiile prevãzute de Regulamentul vamal al României. II. Persoane fizice sau juridice care exercita activitãţi supuse taxei pe valoarea adãugatã Potrivit art. 2 din ordonanta, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor sau prestãrile de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora sa între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, trebuie ca acestea sa rezulte dintr-o activitate desfasurata de o maniera independenta de cãtre persoane fizice sau juridice. Acţioneazã de o maniera independenta persoanele care exercita o activitate pe propria lor rãspundere şi au libertate totalã în organizarea şi execuţia lucrãrilor pe care le comporta operaţiunile în cauza, cum sînt: - regiile autonome; - societãţile comerciale, indiferent de natura proprietãţii; - societãţile agricole de tip privat; - unitãţile cooperatiste; - asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ; - persoanele fizice şi asociaţiile familiale, autorizate sa desfãşoare activitãţi economice pe baza liberei iniţiative; - persoanele juridice, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfãşoare activitãţi economice pe baza liberei iniţiative sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã pentru importurile de bunuri şi servicii realizate peste limitele de scutire de taxe vamale potrivit Regulamentului vamal al României. Nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile realizate de persoanele care nu acţioneazã de o maniera independenta, cum este cazul salariaţilor şi altor persoane angajate printr-un contract de munca sau orice alt raport juridic de subordonare (contract civil, convenţie etc.) prin care se stabilesc condiţiile de munca, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajeazã, cum sînt: - persoanele fizice care presteazã munci salarizate sau remunerate de asociaţiile de locatari; - voiajorii, reprezentanţii firmelor sau comis-voiajorii; - artiştii de spectacole; - manechinii; - jurnalistii, corespondenţii locali de presa. De asemenea, nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã indemnizaţiile primite de persoanele care desfãşoarã activitãţi în cadrul societãţilor comerciale şi regiilor autonome, ca împuterniciţi mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administraţie sau în comisiile de cenzori. III. Operaţiuni care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã Potrivit art. 3 din ordonanta, nu sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de: a) asociaţiile fãrã scop lucrativ, pentru activitãţile avînd caracter social-filantropic; b) organizaţiile care desfãşoarã activitãţi de natura religioasã, politica sau civicã; c) organizaţiile sindicale, pentru activitãţile legate direct de apãrarea colectivã a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor; d) instituţiile publice, pentru activitãţile lor administrative, sociale, educative, de apãrare, ordine publica, siguranta statului, culturale şi sportive. Instituţiile publice cuprind Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, ministerele celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei publice. În situaţiile în care din operaţiunile de mai sus rezulta profit, unitãţile respective sînt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunãtãţirea serviciilor prestate. Asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile publice de mai sus intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã pentru alte operaţiuni privind livrãri de bunuri şi prestãri de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unitãţi subordonate, pentru obţinerea de profit. IV. Operaţiuni scutite Operaţiunile scutite sînt reglementate prin art. 5 lit. c) şi art. 6 din ordonanta şi nu se admite extinderea lor prin analogie. În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanta, se precizeazã: 1. Cu privire la livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate în ţara, de: a) unitãţi sanitare şi de asistenta socialã: Se încadreazã în scutirea prevãzutã la lit. a) numai operaţiunile rezultate din activitatea sanitarã şi de asistenta socialã efectuate de unitãţile autorizate sa desfãşoare astfel de activitãţi, indiferent de forma lor de organizare. În cazul cînd unitãţile de mai sus desfãşoarã şi alte activitãţi decît cele sanitare şi de asistenta socialã, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se efectueazã în mod distinct, ţinînd seama de prevederile normelor legale. Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obţinerii de profit, cum ar fi livrãrile de bunuri din gospodãriile anexe, prestãrile hoteliere, inclusiv pensiuni, activitãţile de comerţ, se supun taxei pe valoarea adãugatã dacã unitatea în cauza realizeazã din aceste activitãţi un venit total de peste 10 milioane lei anual; b) unitãţi de ştiinţa şi învãţãmînt, de cultura şi sport: Sînt scutite activitãţile desfãşurate de instituţiile publice sau private, precum şi de cele subordonate acestora în cadrul învãţãmîntului general, liceal, superior, sau în şcolile profesionale, complementare, de meserii şi postliceale, şcolile de maiştri, centrele de perfecţionare a pregãtirii profesionale, învãţãmîntul postuniversitar, precum şi de persoanele fizice care dau lecţii particulare legate de aceste forme de învãţãmînt. Sînt, de asemenea, scutite activitãţile efectuate în grãdiniţe, tabere de copii şi tineret, precum şi în unitãţile de învãţãmînt cu scop social. Celelalte categorii de învãţãmînt sînt supuse taxei. În aceste categorii intra activitãţile desfãşurate de diferite unitãţi de şcolarizare în domenii cum ar fi: - invatarea limbilor strãine; - conducerea auto sau pilotarea navelor şi aeronavelor; - pregãtirea în diverse discipline sportive: judo, carate, tenis, box etc.; - pregãtirea ghizilor de turism sau altor specialişti în domeniul agrementului. Aceste activitãţi, precum şi altele desfãşurate în mod sistematic, în scopul obţinerii de profit, sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã dacã unitatea în cauza realizeazã din aceste activitãţi un venit total de peste 10 milioane lei anual; c) organizaţiile de nevãzãtori şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi unitãţile economice la care aceştia îşi desfãşoarã activitatea, potrivit legii. Sînt scutite, potrivit art. 6 lit. f) organizaţiile şi asociaţiile fãrã scop lucrativ care desfãşoarã numai o activitate în scop social. Unitãţile economice organizate de acestea sînt scutite numai dacã folosesc munca membrilor lor, iar numãrul de persoane valide se încadreazã în reglementãrile legale în vigoare privind organizarea unor astfel de unitãţi. Unitãţile economice aparţinînd organizaţiilor şi asociaţiilor de mai sus care nu se încadreazã în reglementãrile prevãzute la alineatul precedent sînt supuse taxei pe valoarea adãugatã dacã realizeazã un venit total de peste 10 milioane lei anual; d) cantinele organizate pe lîngã unitãţile de învãţãmînt, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţioneazã cu regim de alimentaţie publica). Sînt scutite de taxa pe valoarea adãugatã numai vinzarile de preparate culinare proprii cãtre personalul care îşi desfãşoarã activitatea în unitãţile respective. Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele de mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii este supusã taxei pe valoarea adãugatã dacã aceste operaţiuni depãşesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual. 2. Cu privire la operaţiunile de import: Potrivit art. 6 lit. B. a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamalã, cu excepţia celor prevãzute la <>art. 13 din Legea nr. 35/1991 , sînt scutite şi de taxa pe valoarea adãugatã. În aceasta situaţie sînt: - bunurile dobîndite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale; - ajutoare şi donaţii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe ale administraţiei publice, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive, instituţii de învãţãmînt, fãrã a fi destinate sau folosite pentru subvenţionarea campaniei electorale sau a unor activitãţi ce pot constitui ameninţãri la siguranta nationala; - materialele pentru probe, experimentari sau cercetãri; - bunurile strãine care devin, potrivit legii, proprietatea statului; - mostrele fãrã valoare comercialã, materialele publicitare, de reclama şi documentare. Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: - sa fie trimise de expeditor cãtre destinatar fãrã nici un fel de obligaţii de plata; - sa nu facã obiectul unor comercializari ulterioare; - sa nu fie utilizate pentru prestaţii cãtre terţi, aducatoare de venituri; - sa fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenta contabila proprie. În cazul schimbãrii condiţiilor de mai sus, importatorii sînt obligaţi sa achite taxa pe valoarea adãugatã, concomitent cu plata taxelor vamale. De asemenea, sînt scutite urmãtoarele categorii de bunuri: - bunurile de origine romana; - bunurile care au fost reparate sau înlocuite de partenerii externi, în perioada de garanţie; - bunurile care se înapoiazã în ţara ca urmare a unei expedieri eronate; - bunurile introduse în ţara de cãtre persoane fizice, misiuni diplomatice şi oficii consulare acreditate în România, precum şi de membrii acestora, şi care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sînt scutite de plata taxelor vamale. V. Operaţiuni impozabile prin optiuni Potrivit art. 7 din ordonanta, agenţii economici, precum şi unitãţile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectueazã operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã, pot opta pentru plata acestei taxe pentru intreaga activitate sau numai pentru anumite operaţiuni. Plãtitorii de taxa prin opţiune beneficiazã de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau realizate în unitãţile proprii destinate realizãrii operaţiunilor impozabile, potrivit reglementãrilor cuprinse în cap. IV din ordonanta şi precizãrile din prezentele norme. Aprobarea se da de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor, pe baza de cerere şi justificare economicã, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã nu influenţeazã negativ alte operaţiuni sau produse scutite de taxa pentru protecţia socialã sau a unor activitãţi specifice. Agenţii economici, precum şi unitãţile economice din cadrul altor persoane juridice sînt obligaţi ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezulta operaţiunile supuse taxei pe valoarea adãugatã prin opţiune sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile şi al dreptului de deducere. Aprobarea este irevocabilã pînã la 31 decembrie al celui de-al patrulea an urmãtor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adãugatã prin opţiune şi se prelungeşte, de drept, pentru încã 5 ani, dacã în cursul perioadei iniţiale agentul economic plãtitor prin opţiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpãrate. VI. Faptul generator şi exigibilitatea Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 din ordonanta, faptul generator ia naştere, de regula, în momentul efectuãrii livrãrii bunurilor mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobiliare sau prestãrii serviciilor. Prin art. 10 alineatul ultim şi art. 11 din ordonanta se reglementeazã condiţiile în care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adãugatã aferentã unor operaţiuni specifice. În ceea ce priveşte bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporarã în ţara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naştere la data cînd bunurile în cauza sînt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalitãţile vamale corespunzãtoare noii destinaţii. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data cînd bunurile respective au fost valorificate cãtre beneficiarii interni. Potrivit prevederilor art. 12 din ordonanta, taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã la realizarea faptului generator, dar ea poate fi şi anticipata faptului generator. Taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã concomitent cu faptul generator pentru livrãrile sau cumpãrãrile de bunuri şi se situeaza în momentul trecerii bunurilor respective în posesia cumpãrãtorului sau delegatului sau ori cînd a avut loc transferul dreptului de proprietate indiferent sub ce forma. Exigibilitatea poate fi anticipata faptului generator atunci cînd factura este emisã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor. Orice act juridic prin care se realizeazã transferul dreptului de proprietate determina exigibilitatea taxei, fãrã a fi obligatorie şi livrarea concomitenta a bunurilor. Pentru prestãrile de servicii, inclusiv pentru lucrãrile imobiliare, la care se încaseazã avansuri sau se fac decontãri succesive, exigibilitatea intervine la data încasãrii sumelor, iar cu autorizarea organului fiscal, la data stabilirii debitului ce revine clientului pa baza de factura sau alt document înlocuitor. Antreprenorii de lucrãri imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrilor, pentru lucrãrile şi în condiţiile urmãtoare: 1. Lucrãri ce pot fi supuse plãţii taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrii: - lucrãrile imobiliare cu caracter deosebit executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva; - lucrãrile imobiliare, la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depãşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar. 2. Condiţii şi modalitãţi de opţiune Opţiunea se aproba de organul fiscal la care s-a înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, pe baza unei declaraţii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrãrilor, taxa pe valoarea adãugatã aferentã lucrãrilor, ce se încadreazã în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate dupã data declaraţiei respective. Dupã obţinerea aprobãrii opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adãugatã înainte de efectuarea livrãrii, iar beneficiarilor sa deducã taxa înainte de receptionarea lucrãrii. Opţiunea plãţii taxei pe valoarea adãugatã la livrarea lucrãrii se comunica beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare. Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea opţiunii şi obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã, în condiţiile prevãzute de art. 12 din ordonanta. Antreprenorul poate renunţa oricind la opţiunea primitã. În aceasta situaţie, are obligaţia achitãrii taxei pe valoarea adãugatã aferentã avansurilor încasate. VII. Baza de impozitare Ca regula generalã, baza de impozitare este constituitã pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmeazã a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrãrile sau prestãrile efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã. În cazul plãţii în natura trebuie sa se ţinã seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrãrii de bunuri sau prestãri de servicii. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, chiar dacã în contract se prevede plata în rate sau prin decontãri succesive. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sînt determinate în mod precis în momentul desfacerii mãrfurilor, toate sumele percepute ulterior livrãrii bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii lor. Reprezintã cheltuieli accesorii ale livrãrilor de bunuri sau prestãrilor de servicii, comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpãrãtor, în mãsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate. Prin art. 14 din ordonanta se reglementeazã situaţia în care unele sume încasate de furnizori sau prestatori ori bonificate de aceştia clienţilor nu se cuprind în baza de impozitare. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, reducerile de preţ trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii: a) sa fie efective şi în sume exacte în beneficiul cumpãrãtorului; b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare. VIII. Cotele de impozitare În conformitate cu art. 17 din ordonanta, pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrãrile de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare şi prestãrile de servicii, din ţara sau din import, se aplica o cota unica de 18% . Operaţiunile de export sau asimilate exportului de bunuri şi servicii sînt supuse cotei zero. 1. Cota de 18% Sînt supuse acestei cote operaţiunile care privesc livrãri de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare sau prestãri de servicii cãtre persoane fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adãugatã. 2. Cota zero Se aplica potrivit prevederilor art. 17 lit. b) operaţiunilor de export de bunuri şi servicii efectuate de agenţi economici cu sediul în România. a) Export de bunuri Cuprinde livrãrile de bunuri expediate sau transportate în afarã României, direct de cãtre vinzator sau prin intermediar. Sînt supuse cotei zero numai livrãrile de bunuri pentru care se justifica realitatea exportului, prin: - organizarea şi conducerea evidentei tehnico-operative şi contabile distincte; - prezentarea declaraţiei de export vizata de organele vamale, din care sa rezulte datele necesare pentru identificarea declarantului, expeditorului şi destinatarului, precum şi date referitoare la natura şi valoarea mãrfurilor. b) Prestãri de servicii la export În aceasta categorie se cuprind operaţiunile legate direct de exportul de bunuri mobile corporale, precum şi alte prestãri de servicii efectuate pentru persoane fizice sau juridice nerezidente în România şi care îndeplinesc condiţiile stabilite pentru exportul de bunuri, respectiv se conduce o evidenta tehnico-operativã şi contabila distinctã şi se prezintã declaraţia de export vizata de organele vamale. Sînt considerate operaţiuni legate direct de exportul de bunuri mobile corporale cele privind: - transportul mãrfurilor la destinaţie în strãinãtate; - prestãrile accesorii la transportul bunurilor exportate; încãrcãri-descãrcãri ale mijloacelor de transport, manipulari ale mãrfurilor; - închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecţia mãrfurilor exportate; - paza şi depozitarea mãrfurilor exportate; - operaţiunile de prezentare şi ambalare ale produselor destinate exportului; - alte servicii prestate de cãtre comisionari sau alţi intermediari care intervin în operaţiunile de export. 3. Cota ce se aplica asupra preţurilor cu amãnuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populaţiei sau altor consumatori finali Cota de 18% prevãzutã de art. 17 din ordonanta se aplica asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanta, în care nu este cuprinsã taxa pe valoarea adãugatã. Pentru bunurile sau serviciile comercializate prin comerţul cu amãnuntul (magazine comerciale, consignatii, unitãţi de alimentaţie publica sau alte unitãţi care au relaţii directe cu populaţia sau cu alţi consumatori finali), preţurile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adãugatã. În aceste condiţii, taxa pe valoarea adãugatã se determina prin aplicarea unei cote recalculate, dupã formula 18:118x100, asupra sumei obţinute din vînzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor cãtre populaţie sau alţi consumatori finali. IX. Regimul deducerilor Potrivit art. 18 din ordonanta, plãtitorii taxei pe valoarea adãugatã au dreptul la deducerea taxei aferente intrãrilor de bunuri sau servicii destinate realizãrii de operaţiuni impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero. Prin art. 19 din ordonanta se stabilesc condiţiile în care agenţii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor, şi anume: a) sa justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei. Documentele legale în care trebuie sa figureze taxa deductibilã sînt: - facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile sau serviciile cumpãrate de la furnizori din ţara; - declaraţia vamalã de import vizata de organele vamale pentru taxa plãtitã la importuri; - documentul care confirma achitarea taxei de cãtre agentul economic, pentru livrãrile cãtre sine; b) sa justifice ca bunurile în cauza sînt destinate pentru nevoile firmei şi sînt proprietatea acesteia. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni. În situaţia în care un agent economic realizeazã atît operaţiuni impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero, precum şi operaţiuni scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanta, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor impozabile obligatoriu sau supuse cotei zero. Gradul de participare a bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea de operaţiuni impozabile se determina lunar ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate, supuse taxei pe valoarea adãugatã sau cotei zero şi suma reprezentind ansamblul operaţiunilor realizate în luna respectiva. Modalitãţile de exercitare a dreptului de deducere sînt reglementate prin art. 21 din ordonanta, şi anume: a) prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri sau serviciile prestate a taxei aferente intrãrilor; b) prin rambursarea de cãtre organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentã intrãrilor şi taxa facturatã de agentul economic pentru livrãrile de bunuri sau serviciile prestate. Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferenţelor de taxa sînt urmãtoarele: - diferenţa rezultatã potrivit art. 21 lit. a) se achitã pînã la data de 25 a lunii urmãtoare; - diferenţa rezultatã potrivit art. 21 lit. b) se regularizeazã astfel: a) pentru unitãţile care realizeazã operaţiuni de export, prin rambursare pînã la finele lunii urmãtoare celei în care s-a realizat exportul, pe baza de documentaţie şi cerere transmise organului fiscal competent cu cel puţin 10 zile înainte de încheierea lunii respective; b) pentru unitãţile care realizeazã atît operaţiuni supuse taxei, cît şi operaţiuni scutite de plata taxei, prin compensarea minusului dintr-o luna cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat în lunile urmãtoare. În situaţiile în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile urmãtoare, nu acoperã integral taxa deductibilã, diferenţa se ramburseazã de organul fiscal competent, astfel: - pînã la data de 30 a lunii urmãtoare expirãrii unui trimestru, în cazul în care suma de rambursat depãşeşte 1 milion lei. Rambursarea se face pe baza de documentaţie şi cerere transmise organului fiscal competent cu cel puţin 10 zile înainte de expirarea lunii respective; - pînã la 31 decembrie, pentru unitãţile cu sume de rambursat pe 11 luni sub 1 milion lei, pe baza de documentaţie şi cerere remise organului fiscal competent pînã la data de 20 decembrie. Regularizarea sumelor aferente întregului an se face pe baza de documentaţie, transmisã în luna ianuarie a anului urmãtor, ce va fi soluţionatã de organul fiscal competent în cel mult 20 de zile de la primirea acesteia. Sumele sub 10.000 lei nu se ramburseazã, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele urmãtoare. Întreprinderile cu producţie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii urmãtoare încheierii sezonului. Dupã întocmirea documentaţiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi reţinutã din taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor sau serviciilor facturate în perioada urmãtoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea. În baza art. 24 din ordonanta, se stabilesc urmãtoarele cazuri în care Ministerul Economiei şi Finanţelor poate cere agenţilor economici garanţii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect solicitate la rambursare: - cînd suma de rambursat depãşeşte 1 milion lei, ca urmare a livrãrii produselor la export; - cînd din documentaţia prezentatã rezulta ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adãugatã, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate; - cînd din verificãri au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligaţiile plãtitorilor. Garanţiile vor fi constituite de cãtre agenţii economici din bunuri şi alte valori, pînã la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile. În cadrul acestui termen organele fiscale sînt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferenţe. X. Obligaţiile plãtitorilor Persanele fizice şi juridice care realizeazã livrãri de bunuri sau prestãri de servicii ce se încadreazã în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã au obligaţiile prevãzute de art. 25 din ordonanta. A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale: a) sa depunã sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare în termen de 15 zile de la data începerii activitãţii sau a modificãrii condiţiilor de exercitare a acesteia. Declaraţia de înregistrare se face prin completarea formularului anexa la <>Hotãrîrea Guvernului nr. 349/1992 . Agenţii economici care devin plãtitori de taxa ca urmare a depãşirii plafonului de venit prevãzut pentru scutire de taxa pe valoarea adãugatã sînt obligaţi sa depunã declaraţia de înregistrare pînã la finele lunii urmãtoare celei în care au realizat depãşirea. Organul fiscal primitor al declaraţiei verifica dacã formularul este corect completat, este semnat de împuternicitul legal şi stampilat corespunzãtor. Dupã verificare, înregistreazã declaraţia şi remite agentului economic înştiinţarea de înregistrare ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã. Pentru agenţii economici în funcţiune la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã, înştiinţarea de înregistrare se face pe baza datelor din declaraţia de înregistrare, anexa la <>Hotãrîrea Guvernului nr. 349/1992 . Numãrul de înregistrare va fi menţionat de agentul economic pe facturi şi orice document privind taxa pe valoarea adãugatã emis de acesta; b) în caz de încetare a activitãţii sa solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneazã situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã. Cererea se face pe formularul anexa la <>Hotãrîrea Guvernului nr. 349/1992 , completat, semnat şi stampilat potrivit celor arãtate la lit. a). B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare: a) persoanele fizice şi juridice care realizeazã operaţiuni impozabile sînt obligate sa consemneze livrãrile de bunuri sau prestãrile de servicii, cu excepţia celor prevãzute de ordonanta, în facturi fiscale sau documente inlocuitoare. Procurarea formularelor şi gestionarea acestora se vor face cu respectarea normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi a documentelor contabile. În documentele inlocuitoare ale facturilor fiscale, plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã sînt obligaţi sa consemneze, în mod distinct, urmãtoarele date: - numãrul de înregistrare fiscalã; - data emiterii documentului; - numele şi adresa furnizorului; - numele şi adresa beneficiarului; - denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau serviciile prestate; - preţurile unitare şi valoarea totalã, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã; - cota de taxa pe valoarea adãugatã (18%); - suma taxei pe valoarea adãugatã. Unitãţile care practica preţuri cu amãnuntul sau tarife pentru servicii cãtre populaţie sau alţi consumatori finali, în care este inclusã şi taxa pe valoarea adãugatã, completeazã urmãtoarele elemente în facturi sau documente inlocuitoare: - preţurile cu amãnuntul ale bunurilor livrate sau tarifele pentru serviciile prestate; - valoarea totalã a livrãrilor sau serviciilor; - cota taxei pe valoarea adãugatã, recalculata asupra preţurilor cu amãnuntul; - suma taxei pe valoarea adãugatã; b) cumpãrãtorii sînt obligaţi sa solicite, de la furnizori sau prestatori, facturi sau documente inlocuitoare pentru toate bunurile sau serviciile achiziţionate şi sa verifice înscrierea în documentele respective a datelor prevãzute la lit. a) de mai sus. Se precizeazã ca taxa înscrisã pe o factura sau document înlocuitor este datoratã bugetului de stat, chiar dacã operaţiunea în cauza nu este impozabilã sau dacã taxa înscrisã este mai mare decît cea legalã. De asemenea, în situaţia în care pentru o operaţiune impozabilã nu s-a înscris taxa pe valoarea adãugatã în factura sau în documentul înlocuitor ori taxa înscrisã este mai mica decît cea legalã, cumpãrãtorul pierde dreptul de deducere, integral, dacã taxa nu este înscrisã sau parţial dacã este subevaluata; c) sînt scutiţi de obligaţia emiterii facturilor agenţii economici care realizeazã operaţiuni impozabile privind: 1. transporturile cu taximetre; 2. bunurile şi serviciile executate şi folosite în unitãţile proprii; 3. vinzarile de bunuri şi prestãrile de servicii cãtre populaţie, pe baza de bonuri fãrã nominalizãri privind cumpãrãtorul. Agenţii economici care se încadreazã în situaţiile de mai sus sînt obligaţi sa reflecte operaţiunile realizate în documentele tehnico-operative specifice prevãzute în normele metodologice în vigoare. Pentru alte operaţiuni decît cele menţionate la pct. 1-3 de mai sus, stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor, scutirea de obligaţia emiterii facturilor se da de cãtre Direcţia generalã a finanţelor publice şi a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti. d) importatorii sînt obligaţi sa întocmeascã declaraţia vamalã de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe şi accizele datorate de aceştia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat. C. Cu privire la evidenta operaţiunilor: a) sa ţinã în mod regulat evidenta contabila potrivit normelor în vigoare, care sa-i permitã sa determine suma impozabilã şi taxa pe valoarea adãugatã datorate pentru livrãrile şi serviciile efectuate, precum şi a celei deductibile aferente intrãrilor sau sa aibã un registru cu pagini numerotate în care sa înscrie zilnic, fãrã ştersãturi şi spaţii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adãugatã datoratã pentru vinzari şi deductibilã pentru intrari. Documentele justificative şi modul de reflectare în evidenta contabila sau în registre a operaţiunilor prevãzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit <>art. 4 din Legea nr. 82/1991 ; b) sa întocmeascã şi sa depunã lunar, la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plãtitor, pînã la data de 25 a lunii urmãtoare, deconturi privind suma impozabilã şi taxa exigibilã realizatã. Formularul se procura de la organul fiscal, se completeazã cu toate datele solicitate, se semneazã de persoanele autorizate şi i se aplica ştampila care angajeazã firma; c) sa furnizeze organelor fiscale care efectueazã verificãri sau investigaţii privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adãugatã aferentã operaţiunilor efectuate atît la sediul principal, cît şi la sucursale sau agenţii; d) sa furnizeze pînã la data de 15 august a fiecãrui an, pe un formular remis de organul fiscal la care s-a înregistrat ca plãtitor, informaţiile referitoare la operaţiunile prevãzute a fi realizate în anul urmãtor. D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adãugatã: a) sa achite taxa datoratã potrivit decontului întocmit, lunar, pînã la 25 ale lunii urmãtoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plãtitor sau la banca comercialã, dupã caz; b) sa achite taxa pe valoarea adãugatã aferentã produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale. Taxa datoratã se determina de cãtre importator prin completarea datelor din formularul pe care îl procura de la organul vamal. Taxa achitatã se confirma prin semnatura şi ştampila ce angajeazã organul vamal. Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum şi pentru cele scutite de taxe vamale în baza <>art. 13 din Legea nr. 35/1991 , importatorii sînt obligaţi sa întocmeascã declaraţia vamalã de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele şi accizele datorate de aceştia şi pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat. Taxa pe valoarea adãugatã datoratã se plãteşte la organul vamal conform reglementãrilor în vigoare privind plata taxelor vamale. Pentru bunurile din import la care se acorda liber de vama cu caracter provizoriu, precum şi pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporarã în ţara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat sa depunã o garanţie egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele şi taxa pe valoarea adãugatã aferente bunurilor respective. Importatorul are drept de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adãugatã datoratã dupã vînzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de cãtre beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercita potrivit prevederilor cap. VI din ordonanta; c) sa achite taxa datoratã bugetului de stat concomitent cu declaraţia înaintatã organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b). XI. Dispoziţii finale În baza art. 26 din ordonanta, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vînzare, încasare şi alte documente necesare aplicãrii prevederilor legale privind taxa pe valoarea adãugatã se stabilesc de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi sînt obligatorii pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã. Potrivit art. 27 din ordonanta, agenţii economici care realizeazã operaţiuni impozabile au obligaţia asigurãrii condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevãzute de reglementãrile în domeniul taxei pe valoarea adãugatã, iar cei care au ca obiect de activitate comerţul cu amãnuntul, activitãţi hoteliere, prestãri de servicii cãtre populaţie şi alte activitãţi de asemenea natura au şi obligaţia instalãrii aparatelor de marcat, care sa corespundã cerinţelor privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã. În acest scop, agenţii economici vor asigura pregãtirea adecvatã a personalului propriu şi dotarea cu aparatura tehnica necesarã realizãrii în condiţii optime a lucrãrilor prevãzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adãugatã. Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a legii contabilitãţii, iar corectarea taxei pe valoarea adãugatã facturatã în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanta, prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmeazã a fi scãzute, şi în negru, pentru cele de adãugat. Conform art. 31 din ordonanta, taxa pe valoarea adãugatã se aplica pentru toate livrãrile de bunuri şi prestãri de servicii facturate dupã intrarea în vigoare a legii, indiferent de data încheierii contractelor, executãrii produselor sau prestãrii serviciilor. Agenţii economici sînt obligaţi sa factureze, pînã la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã, toate bunurile efectiv livrate şi serviciile prestate anterior datei respective, potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor. Impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare, emise şi neîncasate la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã, se vãrsa la bugetul de stat la încasarea contravalorii acestora, potrivit metodologiei în vigoare pînã la data introducerii taxei pe valoarea adãugatã. Potrivit art. 30 din ordonanta, impozitul pe circulaţia mãrfurilor cuprins în valoarea materiilor prime şi materialelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminatã sau produsele finite existente în unitãţi la data aplicãrii ordonanţei, nu se deduce din taxa datoratã pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii efectuate dupã aceasta data. Fac excepţie produsele exportate, pentru care se restituie impozitul pe circulaţia mãrfurilor potrivit autorizãrii şi metodologiei în vigoare pînã la data aplicãrii taxei pe valoarea adãugatã. Art. 32-34 din ordonanta reglementeazã dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorãri pentru plãţile cu intirziere şi de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenţie. În situaţiile prevãzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sînt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activitãţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adãugatã raportatã de alţi agenţi economici cu profil similar. Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorãrile şi amenzile prevãzute de art. 34 şi 36, dupã caz, din ordonanta. Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac conform <>Legii nr. 32/1968 , cu excepţia art. 25, 26 şi 27. Ca urmare, contravenienţii nu beneficiazã de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, dupã caz, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, a jumãtate din minimul amenzii prevãzute în actul normativ pentru fapta sãvîrşitã. ----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
