Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Virgil Firuleasa - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea contestaţiilor formulate de un grup de 75 de cetãţeni impotriva înregistrãrii candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile preşedinţiale ce vor avea loc la data de 3 noiembrie 1996.
Contestaţiile au fost înregistrate la Biroul Electoral Central sub nr. 67 din 7 septembrie 1996, fiind depuse de domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti.
În temeiul <>art. 11 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale la data de 7 septembrie 1996 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 170 D/1996.
Curtea Constituţionalã a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) şi alin. (3) şi <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiilor depuse de domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti şi formulate de doamnele Ababei Irina Marioara, Ababei Iulia, domnul Ablachim Perudin, doamna Afrian Florica, domnii Adrian Viorel, Alecu Constantin, Alexandru Tudor, Andrei N. Alexandru, Andrei Gheorghe, Andriuta Dan, Babaiani Edinan, doamna Badea Doina, domnii Blidarus Nicolae, Boros I. Viorel, doamnele Bostan Maria, Calpaccian Domnica Mihaela, domnii Calpaccian Arsen, Cazan Ion, doamnele Calin Ana, Ciuta Floarea, domnii Ciuta Mihai, Chiper Sava, Colie Mircea, doamnele Colie Emanuela Viorica, Cotrus Janna, domnii Croitoru Sandu, Cristocea Bogdan, doamna Damian Constanta, domnii Dima Paul, Dobrin Dumitru, doamna Dumitrescu A. Maria, domnii Dumitrele Constantin, Elmi Mamurie, Enan Temo, doamnele Ene Margareta, Feticu Cleopatra, domnul Feticu Paul, doamnele Focseneanu Elena, Fundeanu Luminita, Furdu Ana Aura, domnul Furdu Ion, doamna Furdu Tereza, domnul Gheonea Gelu, doamna Grec Ileana, domnii Grunberg Francisc, Lacurezeanu Petre, Lambu Raul, Leoveanu Dan, Luca Robert Laurentiu, doamna Maftei Maria, domnii Marinescu Doru, Mandescu Marin, doamna Mandescu Maria, domnul Pesuc Vasile, doamna Pesuc Simona, domnul Pesuc Dragos, doamna Pesuc Elena, domnul Mercan Mircea, doamnele Mirea Dorina, Miu Dana, domnii Miu Petre, Mihailescu Vasile, Mot Pavel, Musatescu Iulian, doamna Mandru Ioana, domnii Neacsa G., Neacsu Constantin, Neagu Ionut, Niculae Ovidiu, Olteanu Aurica, doamna Omocea Adriana şi domnii Oprisan Ionel, Pariza George, Petrovici Liviu, Petre Aurel, contestaţii care au conţinut identic, înregistrate la Biroul Electoral Central sub acelaşi numãr, se susţine, în esenta, ca: potrivit <>art. 10 din Legea nr. 69/1992 , domnul Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze, deoarece a îndeplinit de mai multe ori funcţia de Preşedinte al României; în decembrie 1989 a fost ales, ca "emanat al Revoluţiei", în funcţia de conducãtor al României, exercitind toate atribuţiile unui şef de stat; în februarie 1990 a fost ales ca Preşedinte al României de cãtre Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala; în mai 1990 a fost ales Preşedinte al României în urma alegerilor desfãşurate în baza <>Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României; în decembrie 1991 a fost confirmat în funcţia de Preşedinte al României potrivit "art. 121" din Constituţie; în decembrie 1992 a fost confirmat pentru un nou mandat în funcţia de Preşedinte al României, pentru a patra oara, şi în noiembrie 1996 doreşte sa participe din nou la alegeri.
Luind cuvintul în fond, procurorul considera ca <>Decretul-lege nr. 92/1990 este un act normativ cu caracter provizoriu şi tranzitoriu şi care nu se referã la noţiunea de mandat presedintial, ci la unele prerogative ale funcţiei de Preşedinte al României. Noţiunea de mandat presedintial apare pentru prima data în <>Legea nr. 69/1992 , adoptatã în temeiul Constituţiei din 1991. Rezulta ca singurul mandat presedintial în înţeles constituţional este cel îndeplinit ca urmare a alegerilor din septembrie 1992. În consecinta, apreciazã contestaţiile ca neintemeiate şi solicita respingerea lor.
CURTEA,
luind în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
În raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 , şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Examinînd conţinutul contestaţiilor, Curtea constata ca acesta este absolut identic cu cel al altor 50 de contestaţii, depuse la Biroul Electoral Central tot de domnul avocat Nicolae Stefanescu-Draganesti, în ziua de 5 septembrie 1996, prezentate sub forma unor acte xeroxate în care diferã numele, prenumele şi adresa autorului contestaţiei.
În legatura cu temeiurile contestaţiilor, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Hotãrîrea nr. 1 din 8 septembrie 1996 şi nu exista motive sa revinã asupra celor statuate.
În sprijinul contestaţiilor s-au invocat prevederile <>art. 10 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit cãrora "Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevãzute de art. 35 din Constituţie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Preşedinte al României."
Invocarea acestor prevederi legale pentru contestarea legitimitatii constituţionale a candidaturii domnului Ion Iliescu, abstractie fãcînd de dispoziţiile legii fundamentale, chiar dacã este pertinenta, nu este concludenta, din moment ce obiectul contestaţiilor, prin referirea la nesocotirea unor dispoziţii din Constituţie, imprima litigiilor cu care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã trãsãturile contenciosului constituţional. Or, în contenciosul constituţional, Curtea, garant al supremaţiei Constituţiei, trebuie sa se raporteze la dispoziţiile acesteia, nu la cele ale unor acte subsecvente şi inferioare acestora.
Pe de alta parte, chiar dacã s-ar face abstractie de un asemenea imperativ, socotindu-se ca ne aflam în prezenta unui simplu contencios electoral, avînd în vedere principiul necontestat al ierarhiei normelor juridice, este de la sine înţeles ca norma legalã nu poate fi opusã normei constituţionale. Fiind vorba de un text adoptat dupã intrarea în vigoare a Constituţiei, prevederile sale nu pot fi interpretate decît în concordanta cu dispoziţiile art. 81 alin. (4) din Constituţie, referindu-se la aceeaşi interdicţie ce priveşte exclusiv mandatul constituţional de Preşedinte al României. Orice alta interpretare, fiind neconstitutionala, nu poate fi reţinutã, chiar dacã, sub aspect literal, textul ar permite-o.
În opinia autorilor contestaţiilor am fi în prezenta mai multor "mandate" îndeplinite deja, cuprinse în perioada decembrie 1989 şi decembrie 1992, care, astfel cum ele au fost periodizate, ar conduce la concluzia ca persoana a carei candidatura se contesta a îndeplinit patru "mandate".
Indiferent însã de modul de periodizare, argumentul adus în atentie implica examinarea urmãtoarelor probleme: natura juridicã a actelor normative preconstitutionale, pe baza cãrora s-au îndeplinit presupusele mandate; instituţia mandatului presedintial şi raportul dintre aceasta şi funcţia de şef al statului, îndeplinitã anterior.
S-au invocat, asadar, explicit sau implicit, prevederile Decretului-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 şi cele ale <>Decretului-lege nr. 92 din 14 martie 1990 , acte normative preconstitutionale, care, între altele, au cuprins şi reglementãri cu privire la instituţia de şef al statului.
În legatura cu Decretul-lege nr. 2/1989 trebuie sa se constate ca prin nici una dintre prevederile acestuia nici mãcar nu se indica funcţia de şef al statului sau mandatul presedintial. Art. 5 din acest act normativ se referã la preşedintele Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale, stabilindu-i sumar atribuţiile, unele dintre acestea fiind specifice prin natura lor prerogativelor unui şef de stat, altele însã neavînd nimic comun cu asemenea prerogative. Mai mult însã, unele atribuţii dintre cele care ar fi putut aparţine unui şef de stat unipersonal au fost rezervate, prin prevederile art. 2 din acel act normativ, Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale, ca organ colegial de putere.
Prin <>Decretul-lege nr. 92/1990 s-a instituit într-adevãr funcţia de şef al statului, sub denumirea "Preşedintele României". În condiţiile date, reglementarea acestei instituţii se remarca prin elemente specifice esenţiale, diferite de Constituţie, îndeosebi cele la care s-au referit art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2), art. 81 şi 82 din acest act, privind virsta minima pentru a fi ales, interdicţia pentru unele persoane de a fi alese, procedura contenciosului electoral, validarea alegerii şi momentul de la care cel ales este declarat preşedinte, precum şi cele care au stabilit atribuţiile preşedintelui şi raporturile sale cu celelalte autoritãţi publice. Mai mult, este de observat ca <>Decretul-lege nr. 92/1990 nu a stabilit durata îndeplinirii funcţiei de preşedinte. Comparind acele reglementãri cu reglementãrile constituţionale actualmente în vigoare, avînd ca obiect instituţia de Preşedinte al României, cuprinse la art. 35 şi la art. 80 - 100 din Constituţie, rezulta ca, deşi, formal, cît priveşte denumirea instituţiei, s-ar pãrea ca sintem în prezenta uneia şi aceleiaşi autoritãţi, în realitate cele doua instituţii sînt esenţial diferite. Pe calea unei asemenea examinari comparative rezulta, asadar, ca sub aceeaşi denumire au fost reglementate instituţii de autoritate publica esentialmente diferite, prima avînd un caracter tranzitoriu, cealaltã, în condiţii de stabilitate constituţionalã.
O alta constatare însã este deplin pertinenta şi concludenta pentru formularea unei judecati de valoare în problema litigioasa asupra cãreia urmeazã a se pronunţa Curtea Constituţionalã, şi anume ca nici un act normativ preconstitutional nu consacra instituţia mandatului presedintial. Aceasta instituţie este pentru prima oara reglementatã prin Constituţia din 1991.
Mandatul presedintial are determinãri constituţionale specifice şi inedite fata de reglementãrile anterioare. Acestea privesc mai ales funcţia ce deriva din mandat, condiţiile de dobîndire, de validare şi de începere a mandatului, durata acestuia, incompatibilitãţile şi imunitãţile pe care le antreneaza, atribuţiile ce deriva din mandat şi, implicit, raporturile în care se afla deţinãtorul acestuia cu celelalte autoritãţi publice, rãspunderea ce revine titularului mandatului pentru modul de exercitare a acestuia. Nici o alta funcţie, dobindita pe baza unor reglementãri anterioare Constituţiei, nu a avut ca fundament un asemenea mandat, asa încît trebuie admis ca prevederile Constituţiei României marcheaza o soluţie de ruptura sau de reasezare, esenţial diferita, a instituţiei de şef al statului. Pe cale de consecinta, mandatul presedintial reglementat de Constituţia României nu poate fi aşezat în prelungirea unor durate de îndeplinire a funcţiei de Preşedinte al României, anterioare intrãrii în vigoare a legii fundamentale.
Un alt motiv pentru contestarea înregistrãrii candidaturii domnului Ion Iliescu este acela ca, dupã intrarea în vigoare a Constituţiei, de la data de 8 decembrie 1991 şi pînã la alegerile din septembrie 1992, acesta a îndeplinit un alt mandat constituţional. Dar exercitarea funcţiei de preşedinte în aceasta perioada s-a fãcut în temeiul prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Instituţiile republicii, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei Constituţii, rãmîn în funcţiune pînã la constituirea celor noi".
Prevederile menţionate au asigurat continuitatea vieţii statale a tarii prin prorogarea functionarii autoritãţilor publice existente pînã la constituirea celor noi, dupã regulile stabilite în Constituţie. În aceste condiţii şi-au desfãşurat activitatea Preşedintele României, Parlamentul, Guvernul, instanţele judecãtoreşti, organele de procuratura etc. Cît priveşte autoritãţile publice cu caracter electiv - Parlamentul şi Preşedintele României -, acestea şi-au continuat activitatea, în temeiul art. 151 alin. (1) din Constituţie, pe baza legitimãrii conferite anterior, în urma scrutinului din 20 mai 1990, conform <>Decretului-lege nr. 92/1990 .
În consecinta, numai prin alegerile din 1992, organizate înãuntrul termenului de un an de la adoptarea Constituţiei, prevãzut de art. 80 alin. (2) combinat cu <>art. 99 din Decretul-lege nr. 92/1990 , aceste autoritãţi publice s-au constituit pentru prima oara ca instituţii noi, în sensul art. 151 din Constituţie.
Desigur, în ce priveşte atribuţiile acestor autoritãţi, Constituţia a fost de imediata aplicare. Dar caracterul nou, constituţional, al acestor autoritãţi, avînd semnificatia unei rupturi fata de legitimitatea lor anterioarã, este, fãrã indoiala, consecinta alegerilor din septembrie 1992. De aceea perioada cuprinsã între intrarea în vigoare a Constituţiei şi alegerile din 1992 nu poate avea semnificatia mandatului constituţional prevãzut de art. 81 alin. (4) din Constituţie.
Este adevãrat, asa cum s-a mai arãtat, ca mandatele pe care le poate exercita Preşedintele României sînt cel mult doua, dar aceasta numai în condiţiile cuprinse în legea fundamentalã a tarii, deoarece numai aceasta a dat valoare juridicã limitãrii respective.
Fata de cele arãtate, rezulta ca mandatul de Preşedinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituţional al domnului Ion Iliescu. În consecinta, contestaţiile ce face obiectul judecaţii de fata urmeazã sa fie respinse.
Pentru considerentele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a) şi ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi cele ale art. 2 alin. (2) şi <>art. 11 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, formulatã de doamnele Ababei Irina Marioara, Ababei Iulia, domnul Ablachim Perudin, doamna Afrian Florica, domnii Adrian Viorel, Alecu Constantin, Alexandru Tudor, Andrei N. Alexandru, Andrei Gheorghe, Andriuta Dan, Babaiani Edinan, doamna Badea Doina, domnii Blidarus Nicolae, Boros I. Viorel, doamnele Bostan Maria, Calpaccian Domnica Mihaela, domnii Calpaccian Arsen, Cazan Ion, doamnele Calin Ana, Ciuta Floarea, domnii Ciuta Mihai, Chiper Sava, Colie Mircea, doamnele Colie Emanuela Viorica, Cotrus Janna, domnii Croitoru Sandu, Cristocea Bogdan, doamna Damian Constanta, domnii Dima Paul, Dobrin Dumitru, doamna Dumitrescu A. Maria, domnii Dumitrele Constantin, Elmi Mamurie, Enan Temo, doamnele Ene Margareta, Feticu Cleopatra, domnul Feticu Paul, doamnele Focseneanu Elena, Fundeanu Luminita, Furdu Ana Aura, domnul Furdu Ion, doamna Furdu Tereza, domnul Gheonea Gelu, doamna Grec Ileana, domnii Grunberg Francisc, Lacurezeanu Petre, Lambu Raul, Leoveanu Dan, Luca Robert Laurentiu, doamna Maftei Maria, domnii Marinescu Doru, Mandescu Marin, doamna Mandescu Maria, domnul Pesuc Vasile, doamna Pesuc Simona, domnul Pesuc Dragos, doamna Pesuc Elena, domnul Mercan Mircea, doamnele Mirea Dorina, Miu Dana, domnii Miu Petre, Mihailescu Vasile, Mot Pavel, Musatescu Iulian, doamna Mandru Ioana, domnii Neacsa G., Neacsu Constantin, Neagu Ionut, Niculae Ovidiu, Olteanu Aurica, doamna Omocea Adriana şi domnii Oprisan Ionel, Pariza George, Petrovici Liviu, Petre Aurel.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
