Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 4 din 9 februarie 1994 privind Memorandumul privind politica economica a Guvernului Romaniei pentru anii 1994-1995, convenit cu Fondul Monetar International
ART. 1 (1) Senatul susţine obiectivele de politica economicã ale Guvernului României pentru anii 1994-1995, cuprinse în Memorandumul convenit cu Fondul Monetar Internaţional, şi cere Guvernului, Bãncii Naţionale a României şi Fondului Proprietãţii de Stat sa ia mãsurile care decurg din angajamentele asumate. (2) Senatul este de acord, în principiu, cu coordonatele schitei bugetului consolidat pe anul 1994 şi cere Guvernului sa prezinte, într-un timp cît mai scurt posibil, proiectul bugetului de stat pe anul 1994, spre a fi dezbãtut şi aprobat conform procedurilor constituţionale. (3) Senatul îşi exprima disponibilitatea de a examina cu prioritate proiectele de legi care au ca obiect punerea în aplicare a prevederilor memorandumului, îndeosebi a pachetului de legi vizind asigurarea veniturilor necesare bugetului pe anul 1994. (4) Senatul cere Guvernului sa ia mãsurile de protecţie socialã compatibile cu starea economicã şi financiarã a tarii, în vederea menţinerii unui sprijin social adecvat pentru procesul de reforma. ART. 2 Senatul cere Guvernului, Bãncii Naţionale a României şi Fondului Proprietãţii de Stat sa înainteze Parlamentului României, în conformitate cu prevederile memorandumului, stadiul îndeplinirii criteriilor de performanta şi a sarcinilor indicative la termenele intermediare stabilite în acord cu Fondul Monetar Internaţional, pentru adoptarea pe cale legislativã a mãsurilor adecvate.
PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
MEMORANDUM privind politica economicã a Guvernului României
I. Introducere 1. În România se afla în plinã desfãşurare un program complex de reforme menit sa transforme ţara noastrã dintr-un sistem de planificare centralizata într-o economie de piata. Guvernul a pus în practica un set de reforme pe scara larga în domeniul legislativ şi institutional care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului în economie. Subvenţiile la consumator au fost eliminate şi numai pentru un numãr redus de bunuri de consum preţurile se afla încã sub control. Restricţiile cantitative la import au fost eliminate, pentru protejarea industriei naţionale folosindu-se doar taxe vamale. A fost realizatã în mare mãsura reforma sistemului financiar, iar bãncile pot opera acum liber în cadrul şi limitele normale de supraveghere şi control definite de Banca Nationala a României (B.N.R.) Toţi cetãţenii au acum dreptul sa se lanseze în afaceri, sa concureze pe piata, sa achizitioneze, sa detina şi sa dispunã de proprietãţi. În sfîrşit, Guvernul a început sa transfere activele statului cãtre populaţie. 2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma pentru 1994-1995 se impune adoptarea şi aplicarea simultanã a unor politici macroeconomice şi structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de folosire a mecanismului preţurilor, cursului de schimb şi ratei dobinzii pentru alocarea resurselor în economie au fost subminate, inter alia, de probleme structurale perturbatoare, incluzind lipsa disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreunã cu socurile externe şi cu lipsa finanţãrii externe, au contribuit la creşterea inflaţiei, devalorizarea puternica a cursului de schimb al leului şi scãderea nivelului rezervelor valutare. Principalul scop al politicii economice în perioada urmãtoare este de a rezolva aceste probleme prin combinarea politicilor financiare ferme cu un proces accelerat de privatizare şi de restructurare a întreprinderilor, finalizindu-se astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma şi punîndu-se bazele unei cresteri durabile. 3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru 1994-1995 este de a declansa un atac în forta asupra inflaţiei, în condiţiile în care etapa de ajustare a preţurilor în intreaga economie este practic încheiatã. Pentru a sprijini efectele antiinflationiste ale politicilor fiscale şi monetare, Guvernul întreprinde o serie de mãsuri de impunere a unor restrictii bugetare severe întreprinderilor de stat şi regiilor autonome şi de reducere substantiala a volumului real al plãţilor restante între întreprinderi. Pasi importanti au fost fãcuţi în direcţia îmbunãtãţirii disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistreazã pierderi, incluzind penalitãţi asupra arieratelor şi stimulente manageriale, şi accelerarii procesului de privatizare şi restructurare a întreprinderilor de stat. În continuare, în scopul îmbunãtãţirii alocãrii resurselor şi incurajarii creşterii economice se vor adopta mãsuri de liberalizare a cursului de schimb, de accentuare a deschiderii regimului valutar şi comercial, se va continua reforma financiarã şi se va urmãri întãrirea cadrului legal şi institutional, în vederea facilitãrii activitãţii sectorului privat şi îmbunãtãţirii concurentei. 4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protecţiei sociale este o creştere economicã sanatoasa în contextul unei inflatii scãzute. În acelaşi timp Guvernul considera ca reformele economice şi schimbãrile structurale pot reusi numai dacã se iau mãsuri prin bugetul de stat şi alte fonduri speciale pentru a reduce povara transformãrilor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile; în acest sens, un capitol important al acestui program îl constituie mãsurile specifice de realizare a acestui obiectiv. 5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sînt menţinerea sub control a inflaţiei, asigurarea condiţiilor pentru relansarea creşterii economice şi o situaţie viabila a balanţei de plati. Astfel, o data cu finalizarea etapei de stabilizare, este de asteptat ca procesul de creştere economicã sa continue într-un ritm gradat cu 4% pe an în ultima parte a deceniului, în timp ce rata inflaţiei va scãdea la niveluri exprimate de o singura cifra. Creşterea economicã susţinutã va necesita o creştere substantiala a investiţiilor fixe, ceea ce, în contextul dificultatii finanţãrii externe şi necesitãţii de stopare a deficitului contului curent extern, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public şi în majoritatea societãţilor comerciale de stat. 6. Eforturile de largire a bazei exporturilor şi de imbunatatire a eficientei utilizãrii importurilor, pe fundalul unei finantari externe limitate, sînt de asteptat sa reducã deficitul contului curent extern de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puţin de 2% în 1997. Datoritã incertitudinii perspectivelor pe termen mediu şi a unui "virf" de rambursare a datoriei externe la sfîrşitul acestui deceniu, Guvernul intenţioneazã sa sporeasca rapid rezervele valutare ale sistemului bancar, contribuind astfel la creşterea încrederii în cursul de schimb şi reducerea vulnerabilitatii economiei la socurile externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu acoperirea importurilor pe cel puţin trei luni pînã la sfîrşitul anului 1994 şi aproape patru luni pînã în 1997. Astfel, deşi se întreprind eforturi de mobilizare a resurselor interne şi de a menţine cererea la niveluri rezonabile, nevoile României de finanţare vor rãmîne totuşi semnificative, necesitind finanţare suplimentarã masiva în urmãtorii ani. Cu toate acestea, Guvernul se asteapta ca necesitãţile de finanţare exceptionala sa dispara pînã în 1998, reflectind îmbunãtãţirea prognozata a situaţiei contului curent, creşterea fluxului de investiţii strãine directe ca rãspuns la reforma economicã, inclusiv la liberalizarea cursului de schimb şi privatizarea întreprinderilor, ca şi perspectiva unei cresteri potenţiale a finanţãrii prin intermediul pieţei internaţionale de capital. 7. Guvernul va supune Parlamentului spre aprobare Memorandumul privind politica economicã, o schita a bugetului pe anul 1994 şi pachetul de legi privind creşterea veniturilor necesare pentru realizarea bugetului pe 1994.
II. Politici structurale şi macroeconomice pentru 1994 şi 1995 8. Guvernul va implementa un program de politici financiare şi structurale în vederea reducerii substanţiale a inflaţiei şi a constituirii rezervelor valutare, simultan cu asigurarea condiţiilor pentru relansarea producţiei. În ceea ce priveşte inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la maximul de 314% înregistrat în cele 12 luni încheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va încheia în decembrie 1994 şi aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale acestui aranjament. B.N.R. va desfasura operaţiuni pe piata valutarã astfel încît sa-şi sporeasca depozitele de rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. pînã la sfîrşitul anului 1995, iar strategia sa de intervenţie pe piata valutarã şi de acumulare a rezervelor va fi directionata în vederea îndeplinirii sarcinii indicative pentru rezervele internaţionale ale B.N.R., prevãzutã în anexa nr. I.
Politica fiscalã 9. Guvernul a întreprins eforturi susţinute în 1993 pentru a controla deficitul consolidat al bugetului administraţiei centrale, administraţiilor locale şi unor fonduri extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, se prevede ca deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile şi conturile extrabugetare) sa nu depãşeascã 4,5% din P.I.B., fata de 5,6% în 1992. Acest rezultat a fost obţinut mai ales pe baza politicilor stricte în privinta cheltuielilor şi îmbunãtãţirii colectãrii veniturilor. Urmare inlaturarii totale a subvenţiilor de consum începînd cu 1 mai 1993, se estimeaza ca subvenţiile totale mãsurate ca procent în P.I.B. sa scada de 13,6% în 1992 la circa 6% în 1993 şi, de asemenea, şi alte capitole de cheltuieli au fost sever restrînse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita şi prin introducerea prevederii de a bloca 40% din creşterile de cheltuieli în trimestrul IV 1993, pentru cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce priveşte veniturile, cea mai importanta schimbare care a avut loc se referã la introducerea T.V.A. la nivel de 18%, de la 1 iulie 1993, ceea ce a contribuit la creşterea semnificativã a bazei de impozitare pe consum. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scãzut în raport cu P.I.B. 10. Pentru a asigura realizarea obiectivelor sale de stabilizare economicã, Guvernul considera esenţialã continuarea implementarii politicii de austeritate bugetarã în 1994 şi, în acest scop, a elaborat mãsuri ferme de limitare a deficitului bugetar în 1994. Este, de asemenea, prevãzutã continuarea îmbunãtãţirii structurii de cheltuieli, care sa reflecte economiile ce vor fi obţinute prin politicile la care se angajeazã fiecare minister şi care va fi însoţitã de mãsuri fiscale care sa lãrgeascã substanţial baza de impozitare şi astfel sa contrabalanseze erodarea veniturilor. Guvernul va limita deficitul prevãzut pentru 1994 al bugetului consolidat la cel mult 3,6% din P.I.B. 11. În ceea ce priveşte veniturile, Guvernul urmeazã sa prezinte Parlamentului un pachet substanţial de mãsuri de creştere a acestora, de la care se asteapta o creştere a încasãrilor de aproximativ 2% din P.I.B. în 1994, oprindu-se astfel scãderea veniturilor bugetare ca procent în P.I.B. Aceste mãsuri includ schimbãri fundamentale în sistemul de impozitare a profitului, care vor introduce o corectare a bazei de impozitare funcţie de nivelul inflaţiei şi o reducere a impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv cele prevãzute pentru societãţile mixte în Legea privind regimul investiţiilor strãine. În plus, Guvernul a trimis Parlamentului spre aprobare proiecte de legi pentru îmbunãtãţirea sistemului de impozitare a veniturilor agricole, creşterea impozitelor locale şi a accizelor, prin introducerea de accize mai mari asupra produselor petroliere şi de noi accize pentru anumite bunuri de folosinta îndelungatã, inclusiv maşini de lux. De asemenea, în prezent Guvernul elaboreazã mãsuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea procedurilor de control şi colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Luind în considerare aceste mãsuri, Guvernul va asigura ca veniturile bugetului consolidat în 1994 sa creascã de la un nivel estimat la circa 29% în P.I.B. în 1993, la un nivel care sa nu fie inferior procentajului de 29,6 în P.I.B. în 1994. 12. În ceea ce priveşte cheltuielile, Guvernul considera ca este necesarã o reducere a cheltuielilor curente, în scopul atingerii obiectivelor prevãzute pentru deficitul bugetar şi al creãrii unei marje de resurse necesare pentru accelerarea procesului de restructurare economicã şi sprijinire a acestuia prin mãsuri precis orientate de protecţie socialã. O schita a bugetului pe 1994, care sa reflecte aceste obiective, va fi supusã Parlamentului spre aprobare, împreunã cu acest memorandum şi cu pachetul de legi privind veniturile, aliniate politicilor prevãzute în acest memorandum. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului întregul proiect al legii bugetului pînã la sfîrşitul lunii ianuarie 1994. Guvernul intenţioneazã sa reducã sever cheltuielile curente la bunuri şi servicii, ca şi pe cele pentru salarii, astfel încît, calculate ca un procent din P.I.B., acestea sa reflecte o scãdere de la 11,5% în 1993 la 11,4% în 1994, inter alia, prin restrictii salariale şi reducerea în continuare a numãrului funcţionarilor publici (în pofida unor cresteri de personal, necesarã pentru derularea reformei). De asemenea, vor fi reduse subvenţiile pentru agricultori şi alte categorii de producãtori, care constituiau o distorsiune în procesul de alocare a resurselor şi o povara financiarã importanta pentru buget; subvenţiile vor scãdea de la circa 6% în P.I.B. în 1993 la 3,5% în 1994. Prin îmbunãtãţirea orientarii transferurilor sociale, costurile transferurilor se vor reduce de la aproximativ 10,6% în P.I.B. în 1993 la 10,4% în 1994. În proiectul de buget pe 1994 sînt prevãzute mãsurile care sa reducã principalele cheltuieli. 13. Dupã cum este prevãzut şi în proiectul de buget, Guvernul intenţioneazã sa continue şi în 1994 aplicarea controlului strict asupra cheltuielilor, initiat în ultimul trimestru din anul 1993, care implica reducerea cheltuielilor pe mãsura nerealizarii veniturilor proiectate. Acest sistem va fi aplicat de la începutul anului 1994 şi prevederile legale aferente vor fi incluse în Legea bugetului pe 1994. Cheltuielile bugetare curente în 1994 vor fi astfel reduse la 14.863 miliarde lei în 1994 ridicindu-se la circa 27,7% din P.I.B. (o reducere de 1,1% din P.I.B. fata de nivelul din 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor creste de la 3,5% la 5% din P.I.B. Cheltuielile definite în sensul limitelor de mai sus vor include toate plãţile de capital sau de dobinda ale Guvernului, care sînt scadente dar neefectuate la data aplicãrii acestei limite. 14. Guvernul este hotãrît ca, simultan cu eliminarea subvenţiilor la consumatori şi intensificarea reformelor, sa menţinã şi sa imbunatateasca sistemul de protecţie socialã în vederea atenuarii presiunii asupra grupurilor vulnerabile ale populaţiei în timpul tranzitiei. În special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea în 1994 a sistemului de plati pe baza verificãrii mijloacelor de trai cãtre familiile cu venituri reduse (cu asistenta din partea Bãncii Mondiale). Datoritã resurselor limitate, este esenţialã îmbunãtãţirea directionarii sprijinului social existent. În cadrul proiectului de buget consolidat pe 1994, cheltuielile pentru asigurãri sociale (incluzind în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala şi maternitate şi ajutoare de şomaj) sînt prevãzute a reprezenta 8,2% din P.I.B. în anul 1994. Numãrul şomerilor este prevãzut sa creascã în 1994 şi ajutoarele totale de şomaj sînt anticipate sa fie 1,4% din P.I.B. în 1994; dacã aceste ajutoare sînt mai mari, cheltuielile aferente vor fi compensate de economii. 15. În plus fata de redirectionarea pe termen mediu a prevederilor sociale, Guvernul considera esenţialã implementarea unor programe de protecţie socialã care sa atenueze impactul imediat al mãsurilor de restructurare economicã asupra populaţiei cu venituri reduse, cum ar fi mãsurile luate în legatura cu eliminarea subvenţiilor la consumator în mai 1993 sub forma plãţilor speciale de pensii şi salarii, care sa se adauge recentei îmbunãtãţiri a regimului alocaţiilor pentru copii, în sensul generalizarii lor. Mai mult, mãsuri specifice de protecţie socialã sînt implementate în vederea protejãrii grupurilor cele mai vulnerabile de efectele mãsurilor de restructurare care vor fi luate în perioada decembrie 1993 - aprilie 1994, inclusiv pentru compensarea costului încãlzirii locuinţelor, cu respectarea obiectivelor fiscale generale stabilite în acest memorandum. 16. În plus fata de politicile de venituri şi cheltuieli planificate a fi aplicate în 1994, Guvernul a pregãtit un numãr de mãsuri suplimentare care sa fie aplicate în cazul în care veniturile şi/sau finanţarea externa în 1994 se vor situa sub nivelurile proiectate sau dacã evolutii ulterioare neaşteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decît cele prevãzute. Aceste mãsuri, ale cãror efecte sînt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B.), vor fi pregãtite în urmãtoarele domenii: accize noi sau majorate la bunurile de folosinta îndelungatã şi automobile (55 miliarde lei); accize majorate la produsele petroliere şi gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de impozitare T.V.A. (80 miliarde lei), un impozit redus pe veniturile din dobinzi ale persoanelor fizice (95 miliarde lei); reduceri de personal în sectorul de stat în cursul anului 1994 corespunzãtor unei scaderi de 2% anual (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subvenţiilor la producãtor, exceptind producãtorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puţin esenţiale (55 miliarde lei). În cazul în care deficitul de venituri şi/sau finanţare externa va depãşi 1% din P.I.B., vor fi implementate mãsuri suplimentare care sa asigure îndeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar. 17. Programul de investiţii publice în 1994 se va concentra asupra necesitãţilor esenţiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrãri edilitare şi telecomunicaţii, care vor fi finanţate cu respectarea limitelor deficitului bugetului consolidat. Datoritã faptului ca resursele pentru investiţii sînt reduse, Guvernul va acorda o deosebita atentie asigurãrii concentrarii programului de investiţii publice asupra modernizãrii şi asupra noilor proiecte cu rentabilitate maxima şi va institutionaliza o planificare adecvatã a investiţiilor publice. Guvernul a purtat discuţii susţinute cu Banca Mondialã asupra prioritatilor investiţiilor publice, iar în mai 1993 a avut loc intilnirea Grupului Consultativ care a avut drept scop solicitarea de fonduri suplimentare pe termen lung pentru acest program. Analizarea de cãtre Banca Mondialã a programului de investiţii publice a constituit un element important în evaluarea politicii fiscale proiectate în contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului Consultativ este programata pentru iunie 1994, iar evaluarile Bãncii Mondiale asupra programului de investiţii publice curente şi de perspectiva vor constitui şi ele un element important în evaluarea obiectivelor şi prioritatilor fiscale pentru 1995. 18. Guvernul este ferm hotãrît sa accelereze restructurarea economicã, dar este deplin constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei întreprinderilor şi sistemului bancar necesita analizarea amãnunţitã a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenţioneazã ca în 1994 sa contribuie la finanţarea restructurãrii majoritãţii întreprinderilor de stat, dupã cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietãţii de Stat (F.P.S.), prin utilizarea parţialã a dividendelor întreprinderilor şi a sumelor rezultate din privatizare şi vînzarea de active. O agenţie autonomã de restructurare din cadrul F.P.S. va contribui la finanţarea costurilor de reducere a dimensiunilor, rationalizare sau închidere a întreprinderilor care nu sînt viabile în forma lor actuala. Cheltuielile şi veniturile F.P.S. trebuie sa se încadreze în limitele deficitului bugetului consolidat prevãzute în acest program. Cheltuielile F.P.S., inclusiv cele privind activitatea Agenţiei de Restructurare, vor fi limitate la nivelul veniturilor provenind din dividende şi din procesul de privatizare şi, mai mult, nu vor depãşi 0,8% din P.I.B. în 1994; F.P.S. nu va emite garanţii. De asemenea, s-a fixat o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garanţiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micşorarea şi restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile şi aceasta limita se referã şi la asumarea datoriei întreprinderilor cãtre bãnci, în contextul atenuarii presiunii exercitate de restructurarea economicã. Nu se vor întreprinde acţiuni de garantare şi asumare de datorii, cu excepţia celor prevãzute în cadrul planurilor analizate de Agenţia de Restructurare şi convenite cu Guvernul. Limita acestor garanţii şi asumari de datorii va constitui un criteriu de performanta în cadrul aranjamentului (anexa nr. II). În sfîrşit, Guvernul, în strinsa colaborare cu F.P.S., va asigura disponibilizarea fondurilor în 1994, dacã este necesar, şi mai substanţial în 1995 pentru reconstituirea capitalului adecvat fata de activele ponderate în funcţie de risc la principalele bãnci de stat. Aceasta alocare se va efectua în limitele deficitului bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum. 19. Deficitul bugetar de 1.936 miliarde lei va fi finanţat în 1994 prin: credit intern net de 1.035 miliarde lei şi finanţare externa în valoare de 901 miliarde lei. Criteriile de performanta ale programului se vor stabili pe baza limitelor creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat, corespunzãtor celor de mai sus (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu excedentul finanţãrii interne nebancare şi al finanţãrii externe fata de nivelurile programate şi cu orice obligaţie a bugetului consolidat cãtre întreprinderi sau bãnci, scadenta dar neplatita. 20. Pentru 1995, Guvernul intenţioneazã continuarea reducerii deficitului bugetar pînã la aproximativ 3% din P.I.B. pentru a asigura îmbunãtãţirea prevãzutã a situaţiei balanţei de plati şi reducerea ratei inflaţiei. În vederea îndeplinirii acestui obiectiv, va fi realizatã o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, incluzind, în special, o realocare a cheltuielilor pentru subvenţii cãtre investiţiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul intenţioneazã sa introducã în ianuarie 1995 impozitul pe venitul global. Obiectivele şi conţinutul politicii fiscale guvernamentale în 1995 vor fi discutate în cadrul primei analize a programului şi aprobarea bugetului pentru 1995, care sa satisfacã sarcinile cantitative stabilite pentru prima analiza, va constitui un criteriu de performanta pentru tragerea din februarie 1995.
Politica monetara şi reforma sectorului financiar 21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare severe însoţite de rate ale dobinzii real pozitive este esenţialã pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, creşterea încrederii pe plan intern în moneda nationala şi asigurarea unui cadru adecvat liberalizarii cursului de schimb. Politica monetara va constitui, astfel, principala ancora nominalã a programului de stabilizare pe 1994, revenindu-i sarcina ca, împreunã cu mãsurile de politica fiscalã şi salariala şi cu instruirea unei discipline financiare mai stricte, sa reducã substanţial rata inflaţiei. În lumina experienţei de dupã 1990, Guvernul şi B.N.R. au întreprins recent un numãr de reforme structurale în vederea îmbunãtãţirii eficientei politicii monetare, prezentatã în continuare. 22. În primul rind, implementarea unei politici monetare stricte a fost subminata în trecut de insuficienta disciplina financiarã din întreprinderile de stat, care a dus la creşterea rapida a plãţilor restante, întreprinderile finantindu-şi astfel activitatea din resurse exterioare sistemului bancar. Guvernul considera prioritara reducerea volumului plãţilor restante în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program susţinut în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în societãţile comerciale de stat şi regiile autonome, asa cum este descris în paragrafele de la 37 la 52 de mai jos, şi este prevãzut ca implementarea ferma a acestor mãsuri sa contribuie la o reducere realã substantiala a nivelului plãţilor restante. Reducerea plãţilor restante la nivelurile stabilite în anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ în cadrul primei şi celei de-a doua analize; mai mult, obiectivele privind plãţile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 vor constitui o sarcina indicativa în cadrul programului şi, dacã aceasta nu va fi realizatã, Guvernul se va consulta cu reprezentanţii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum şi va propune modificãrile necesare ale criteriului de performanta referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie 1994. 23. B.N.R. nu va întreprinde nici o operaţiune de compensare selectiva sau globalã şi nu va aplica nici un aranjament special de acordare de credit bãncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitãrii lichidãrii datoriei sau creanţelor acumulate sub forma plãţilor restante între întreprinderi. 24. În al doilea rind, în vederea eliminãrii totale a obstacolelor în aplicarea politicii monetare, Guvernul şi B.N.R. vor elimina, treptat, pînã la sfîrşitul anului 1993, toate creditele de refinantare subvenţionate (cu excepţia volumului existent de creanţe conform Legii nr. 7/1992). B.N.R. nu va acorda, pe durata acestui aranjament, nici un credit de refinantare cu dobinda sub nivelul ratei de referinta, şi nici credite la care dobinda este amînatã pentru perioade mai mari de o luna. 25. În al treilea rind, conform convenţiei cu B.N.R., Guvernul a întreprins acţiuni ferme de a limita impactul monetar al finanţãrii deficitului prin transferarea unei pãrţi considerabile a creditului sau de la B.N.R. la C.E.C. şi prin transferarea majoritãţii depozitelor sale de la bãncile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament, Guvernul va întreprinde mãsuri pentru ca mãrimea datoriei sale cãtre B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate în art. 31 al Legii nr. 34/1991 privind Statutul B.N.R., reducind astfel substanţial presiunea pe care finanţarea bugetarã o exercita asupra administrãrii bazei monetare (pasivul B.N.R.). Guvernul şi B.N.R. considera ca rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare stricte a fost intarit prin mãsurile structurale descrise mai sus, care au completat mãsurile anterioare de eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a rezervelor de lichiditati obligatorii şi de imbunatatire a eficientei sistemului rezervelor obligatorii prin lãrgirea bazei acestora, ca urmare a includerii depunerilor populaţiei şi aplicãrii unor penalizãri severe pentru nerespectarea acestuia. 26. În acest context şi luind în considerare scãderea programata a volumului plãţilor restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, pornind de la estimari prudente ale evoluţiei preţurilor şi cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o creştere a masei monetare (exprimatã în moneda nationala) de 60% în timpul primului semestru din 1994 şi 36% în cel de-al doilea semestru, în funcţie de scãderea rapida a nivelului inflaţiei. Programul de credit pentru 1994 va tine cont de aceasta creştere monetara şi de creşterea propusã a rezervelor internaţionale nete, dar, de asemenea, va asigura ca exista în 1994 o creştere corespunzãtoare a nivelului real al creditului bancar cãtre sectorul neguvernamental, inclusiv întreprinderile de stat şi private. Activele interne nete ale sistemului bancar sînt proiectate sa creascã cu aproximativ 56% şi 32% în primul şi, respectiv, al doilea semestru ale anului 1994. Plafoanele la stocul de active interne nete ale sistemului bancar constituie un criteriu de performanta, dupã cum este prevãzut în anexa nr. 5. Datoritã schimbãrilor majore care afecteazã în prezent sistemul financiar din România, inclusiv reforma cursului de schimb şi a ratei dobinzii, este posibil ca cererea de bani sa se abata considerabil de la proiectiile cuprinse în acest program. În cazul unei evolutii a cererii de bani substanţial diferita de cea anticipata pînã la 30 iunie 1994 (ca şi în cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru arierate la acea data), Guvernul şi B.N.R. se vor consulta cu F.M.I. în vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din 1994, inclusiv a propunerii de modificare, dupã caz, a criteriilor de performanta pentru 30 septembrie 1994. La data efectuãrii primei analize, se vor conveni cu F.M.I. şi obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca şi criteriile de performanta privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 decembrie 1994, 31 martie 1995 şi 30 iunie 1995. 27. Deşi datele privind distribuţia creditului bancar sînt insuficiente, B.N.R. va acorda o atentie deosebita facilitãrii accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficienta a mãsurilor prudentiale care sa evite dirijarea creditului bancar cãtre întreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului şi F.P.S. de a aplica mãsuri de restructurare şi instituire a disciplinei financiare în întreprinderi vor constitui o completare esenţialã a acestor politici. În plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea şi supravegherea creşterii creditului cãtre întreprinderile de stat şi sectorul privat. 28. Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii monetare în 1994, B.N.R. intenţioneazã sa continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditati nete prin operaţiuni de refinantare la niveluri corespunzãtoare obiectivelor monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, repere cantitative pentru baza monetara (pasivul B.N.R.), ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivul privind masa monetara a fost discutat cu experţii F.M.I. şi corespunde programului privind politica monetara din cadrul aranjamentului, constituind, de asemenea, sarcina indicativa în cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuãrii primei analize, sarcina indicativa pentru masa monetara va fi stabilitã pentru restul perioadei pînã la expirarea aranjamentului. 29. Reformele prezentate mai sus în vederea intaririi aspectului structural al politicii monetare au ca scop facilitarea menţinerii controlului strict asupra creşterii bazei monetare, contribuind astfel la creşterea semnificativã a ratei nominale a dobinzii. Acţiunile recente întreprinse de B.N.R. în aceasta direcţie au inclus reintroducerea licitaţiilor de credit în care rata dobinzii determinata pe piata a depãşit substanţial rata normalã de referinta, ca şi o creştere semnificativã a ratei creditului "overdraft", avînd drept consecinta o creştere puternica a ratei medii a dobinzii purtate de credite B.N.R. În ultimele luni, B.N.R. a extins folosirea licitaţiilor de credit, împreunã cu aplicarea de penalizãri pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor de credit obişnuite şi eliminind practic creditele subvenţionate. În continuare, B.N.R. dezvolta şi intareste aceste modalitãţi de refinantare prin solicitarea de garanţii pentru fiecare instrument de refinantare şi prin evitarea utilizãrii excesive sau a dependentei bãncile de creditul "overdraft", prin fixarea de plafoane pentru bãnci în ce priveşte accesul la aceasta facilitate. În plus, transferarea majoritãţii depozitelor publice de la bãncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul bãncilor la credite ieftine din aceasta sursa. B.N.R. supravegheazã şi introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit în sistemul bancar prin intermediul penalizãrilor financiare la sumele excesive în tranzit aplicate fiecãrei bãnci. 30. Acţiunile de aplicare a restrictiilor monetare se prevãd a avea ca rezultat o creştere rapida şi semnificativã a ratei dobinzii la C.E.C. şi la bãncile comerciale la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul şi B.N.R. considera aceasta esenţialã pentru întãrirea încrederii în activele interne şi pentru acordarea de stimulente corespunzãtoare deponentilor interni. Pentru a îmbunãtãţi eficienta alocãrii creditelor şi a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratei dobinzii şi niveluri ale ratelor care sa reflecte condiţiile pieţei. Dacã ratele dobinzilor bãncilor comerciale se adapteaza prea lent la schimbãrile intervenite în ratele B.N.R., aceasta va aplica un set de mãsuri suplimentare în scopul îmbunãtãţirii structurii ratei dobinzii. Asemenea mãsuri ar putea include, inter alia, transferul depozitelor guvernamentale aflate încã la bãncile comerciale, de la acestea la B.N.R., preluarea depunerilor de la C.E.C. şi alte bãnci, emiterea de titluri de valoare B.N.R. cu dobinda aliniata la structura ratei B.N.R., în vederea absorbirii lichiditatii, şi, dacã este cazul, mãsuri administrative, cum ar fi limitarea accesului la licitaţiile de refinantare pentru bãncile care nu reuşesc sa-şi adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodicã a evoluţiei ratei dobinzii, B.N.R. va introduce pînã la sfîrşitul lunii decembrie 1993 un sistem de urmãrire sistematica şi regulatã a ratei, care va cuprinde evolutiile ratelor la depunerile şi împrumuturile majore la C.E.C. şi la bãncile comerciale. 31. Creşterea substantiala a ratei dobinzii înregistrate în ultima perioada, care a generat profituri importante pentru B.N.R., se asteapta sa fie şi în continuare la niveluri mari pînã la reducerea inflaţiei şi diminuarea corespunzãtoare a ratei dobinzii. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intenţioneazã sa utilizeze o parte a profitului sau în scopul constituirii capitalului şi rezervelor proprii la niveluri care sa permitã anularea pierderilor majore rezultate din reevaluari înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve în acest scop, pentru anularea creanţelor restante fata de administraţia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R., va fi transferat la bugetul de stat. 32. Aplicarea efectivã în 1994 a controlului monetar indirect, ca şi reactia ratei dobinzii la acţiunea mecanismelor pietii, va fi usurata de înfiinţarea pieţei titularilor de valoare şi de capital, în special în ce priveşte instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtind dobinda la nivelul pieţei. Guvernul intenţioneazã sa înceapã emiterea titlurilor de valoare pînã la sfîrşitul lunii ianuarie 1994, iar evoluţia acestui program va fi discutata în cadrul primei analize. 33. Guvernul şi B.N.R. sînt ferm hotariti sa înfiinţeze o piata moderna de capital care sa faciliteze finanţarea investiţiilor de cãtre agenţii economici, ca şi asigurarea unei surse nemonetare pentru finanţarea publica. În 1994 va fi aplicat un program care sa sprijine dezvoltarea pieţei titlurilor de valoare, iar Guvernul şi B.N.R. vor susţine aprobarea unei legi privind înfiinţarea Bursei de valori în procedura de urgenta, aplicarea acestei legi fiind consideratã ca reper structural la data efectuãrii primei analize. În plus, optimizarea sistemului de plati şi clearing constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. şi se asteapta înregistrarea unor progrese vizibile pînã la data efectuãrii primei analize. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de cãtre bãncile comerciale a unor noi instrumente de plata, care ar putea fi onorate în cel mai scurt timp posibil pentru a accelera plãţile dintre clienţii diferitelor bãnci. Sub egida B.N.R. va fi înfiinţat un sistem modern de plati; realizarea acestuia constituie, de asemenea, un reper structural la data celei de-a doua analize. 34. O alta mãsura avutã în vedere de Guvern şi de B.N.R. este de a determina C.E.C.-ul sa fie mai receptiv la condiţiile de piata. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reforma şi restructurarea activitãţii C.E.C., inclusiv modificãri în legislaţie care sa clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Stimulentele manageriale vor fi întãrite şi va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor, ca premisa pentru lãrgirea gamei de servicii oferite de C.E.C. În plus, Guvernul, împreunã cu B.N.R., intenţioneazã sa asigure pe durata programului rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen de la C.E.C., ca şi rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflaţiei decît în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structuralã a C.E.C. vor fi discutate în cadrul primei analize, iar progresele în implementarea acesteia vor constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize. 35. Ţinînd seama de influenta pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra creşterii economice, B.N.R. întreprinde mãsuri pentru întãrirea activitãţii sale curente de supraveghere bancarã. În acest scop B.N.R. primeşte asistenta tehnica de la C.E. - PHARE şi din alte surse. Pînã la sfîrşitul lunii ianuarie 1994 vor fi emise directive prudentiale pentru sistemul bancar în privinta clasificarii şi acordãrii împrumuturilor, ca şi în ce priveşte constituirea de rezerve, adecvarea capitalului şi riscul valutar. Începînd cu luna decembrie 1993, B.N.R. iniţiazã inspecţii lunare la sediile bãncilor de stat şi private, în vederea asigurãrii soliditatii financiare a acestor instituţii, ca şi a respectãrii de cãtre acestea a legilor şi regulamentelor în vigoare. Succesul reformei bancare presupune creşterea personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, pentru a asigura aplicarea directivelor prudentiale de cãtre bãnci şi a permite un program corespunzãtor de inspecţii pe teren. De asemenea, B.N.R. şi Guvernul vor incuraja bãncile importante sa-şi înfiinţeze sectoare care sa faciliteze restructurarea întreprinderilor şi sa întreprindã acţiuni care sa întãreascã disciplina financiarã în cadrul acestor întreprinderi. Dupã definitivarea programului de restructurare a întreprinderilor mari care înregistreazã pierderi şi începerea implementarii acestei operaţiuni, creditele neperformante rãmase la bãnci vor fi complet provizionate, iar provizioanele vor fi neimpozabile cel mai tirziu pînã în anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de cãtre B.N.R. are drept scop sa contracareze eventuala lipsa de încredere în sistemul financiar; mai mult, în cazul apariţiei de dificultãţi în sistemul financiar, Guvernul şi B.N.R. vor limita sprijinul acordat la onorarea garanţiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca şi la facilitarea B.N.R. de acordare de credite de ultima instanta. 36. Paralel cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul şi B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare şi restructurare a bãncilor comerciale şi vor pregati un plan corespunzãtor pentru aceasta, care va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea bãncilor va fi realizatã pe baza unor expertize detaliate ale bilanţurilor bãncilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatelor desprinse din rapoartele anuale privind activitatea de supraveghere pentru 1993 şi 1994, B.N.R. va pregati evaluãri în scris asupra necesitãţii volumului şi eşalonãrii recapitalizarii bãncilor. Bilanţul bãncilor comerciale de stat va fi restructurat în timp printr-o combinatie adecvatã de titluri guvernamentale şi capital nou, incluzind mai ales o injecţie de capital privat, în vederea creşterii capitalului bancar la niveluri suficiente pentru îndeplinirea standardelor convenite pe plan internaţional. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare şi recapitalizare a bãncilor, care este prevãzut sa includã şi privatizarea a doua bãnci de stat pînã în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreunã cu alte mãsuri de reforma a sectorului financiar, vor fi elaborate împreunã cu reprezentanţii Bãncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru reforma sectorului financiar şi a întreprinderilor (F.E.S.A.L.).
Privatizarea, reforma întreprinderii şi disciplina financiarã 37. Guvernul priveşte privatizarea activelor proprietate de stat ca esenţialã pentru îmbunãtãţirea eficientei şi competitivitatii economiei româneşti şi relansarea creşterii economice. Progrese însemnate s-au înregistrat în procesul de vînzare a întreprinderilor mici cãtre sectorul privat, ca şi în domeniul transferului proprietãţii pãmîntului şi locuinţelor. Guvernul a vîndut cãtre populaţie majoritatea locuinţelor. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe cooperative agricole, prin distribuirea pãmîntului cãtre ţãrani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privatã, restul de 20% aparţinînd fostelor întreprinderi de stat, transformate în societãţi comerciale, şi care vor fi privatizate în timp. Cu toate acestea, procesul de înregistrare, care ar facilita vînzarea terenurilor, nu este finalizat; finalizarea sa este prevãzutã pentru jumãtatea anului 1994. În acelaşi timp, Parlamentul dezbate legea privind dreptul posesorilor de pãmînt de a-l arenda sau ipoteca, ceea ce va duce la sporirea producţiei agricole; adoptarea şi promulgarea acestei legi sînt prevãzute pentru februarie 1994. Ca o consecinta a acestor mãsuri, s-a produs deja o orientare a forţei de munca cãtre sectorul privat, care, la sfîrşitul anului 1992, detinea 37% din totalul forţei de munca (inclusiv sectorul privat agricol) ; în prezent, sectorul privat contribuie cu 26% la realizarea P.I.B. 38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul institutional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor. În anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populaţiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. deţine 30% din aproximativ o cincime din numãrul societãţilor comerciale. Certificatele au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetãţeni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct în acţiuni la diferite întreprinderi sau utilizate la licitaţii pentru cumpãrarea de acţiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înfiinţat şi F.P.S., ca organism independent, rãspunzãtor fata de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini finalizarea rapida a privatizãrii şi este rãspunzãtor pentru administrarea, controlul financiar şi vînzarea sau lichidarea celor 70 procente rãmase din capitalul societãţilor comerciale. F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul va fi preluat pînã în martie 1994. 39. Pentru desfãşurarea operativã a privatizãrii, întreprinderile de stat au fost provizoriu împãrţite de F.P.S. în trei categorii, funcţie de mãrimea lor. F.P.S. intenţioneazã sa desfãşoare o privatizare paralela (simultanã); pentru fiecare categorie vor fi aplicate mãsuri specifice de accelerare a procesului. Întreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda M.E.B.O. sau printr-o procedura de licitaţie competitivã simpla, similar cu procedura competitivã utilizata pentru vînzarea activelor întreprinderilor şi vor fi destinate, în principal, investitorilor romani. Mai mult de 130 din cele aproximativ 2.600 de societãţi comerciale clasificate drept "mici" au fost privatizate pînã la sfîrşitul lunii noiembrie 1993. Pentru întreprinderile mijlocii, în numãr de aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizãrii a fost acordatã F.P.S. şi F.P.P. Începînd cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost întreprins de Agenţia Nationala de Privatizare (A.N.P), implicind 32 societãţi, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea bãncilor şi a societãţilor comerciale mari va fi în sarcina F.P.S. şi F.P.P., într-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzînd peste 100 întreprinderi mijlocii şi mari care urmeazã a fi privatizate cu prioritate. 40. Guvernul considera accelerarea privatizãrii ca fiind esenţialã pentru restructurarea economiei româneşti atît ca dovada a hotãrîrii autoritãţilor de a acţiona pe termen lung în vederea instalãrii economiei de piata, cît şi ca mijloc de atragere a încrederii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind distribuite populaţiei şi metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul este în curs de a reanaliza cãile de a sprijini simplificarea procedurilor în scopul accelerarii ritmului privatizãrii. 41. F.P.S. a pregãtit un program de privatizare pentru 1994, precum şi un raport financiar anual asupra activitãţilor sale din 1993. Aceste documente au fost supuse Parlamentului şi puse la dispoziţia F.M.I. F.P.S. intenţioneazã sa privatizeze încã 1.930 de întreprinderi mici pînã la sfîrşitul lunii decembrie 1994, cu un capital social de 280 miliarde lei la 31 decembrie 1992. De asemenea, F.P.S. îşi propune sa privatizeze, în anul 1994, 403 întreprinderi mijlocii cu un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. În sfîrşit, F.P.S. intenţioneazã sa realizeze privatizarea a 35 întreprinderi mari pînã la sfîrşitul anului 1994 cu un capital social de 442 miliarde lei la 31 decembrie 1992. 42. Avînd în vedere privatizarile propuse în program pentru întreprinderile mici, mijlocii şi mari, se apreciazã ca un numãr de întreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societãţi comerciale cu capital majoritar de stat vor fi privatizate în 1994. Progresul semnificativ realizat în îndeplinirea obiectivelor privatizãrii în 1994, prevãzute mai sus, vor constitui un reper structural pentru prima analiza în cadrul programului, cînd, de asemenea, vor fi discutate obiectivele pentru privatizare în 1995. Realizarile efective în domeniul privatizãrii în anul 1994, precum şi obiectivele şi progresele iniţiale semnificative în 1995, vor constitui un reper structural pentru a doua analiza în cadrul programului. 43. Guvernul considera ca progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezintã calea cea mai rapida de imbunatatire a administrãrii şi disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datoritã duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul, în colaborare cu F.P.S., în calitate de acţionar principal, intenţioneazã sa ia de urgenta mãsuri de imbunatatire a administrãrii şi performantei financiare în majoritatea societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta se va realiza atît prin acţiuni specifice de restructurare, de reducere a dimensiunilor sau de închidere a întreprinderilor neviabile şi cu pierderi, cît şi prin stabilirea unor înţelegeri cu întreprinderile, pe baza contractelor de management. Aceasta va avea ca efect îmbunãtãţirea disciplinei financiare a întreprinderilor, a alocãrii resurselor în economie şi va crea premisele accelerarii procesului de transferare a proprietãţii. Legea contractului de management pentru întreprinderilor de stat, aprobatã de Parlament în octombrie 1993, oferã cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în aceasta direcţie. 44. Deoarece restructurarea şi reorientarea majoritãţii întreprinderilor vor fi realizate, în timp, de F.P.S. şi F.P.P., de actionarii privati şi de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar sa joace un rol important în restructurarea, micşorarea sau închiderea unui numãr semnificativ de întreprinderi cu pierderi şi/sau arierate mari. Acestea sînt întreprinderi ale cãror dificultãţi au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzãtor de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale bãncilor comerciale. Citeva dintre acţiunile prezente şi viitoare în aceasta direcţie sînt prezentate în paragrafele urmãtoare. 45. În primul rind, în septembrie 1993, Ministerul Finanţelor şi B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plata, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de arierate, în timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru încã o întreprindere de stat. 46. În al doilea rind, ca un pas important în reinstaurarea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost "izolate" fata de creditul bancar 30 întreprinderi aflate sub supravegherea Comitetului de Restructurare, compus din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. şi F.P.S. Acest comitet este însãrcinat sa decidã în ce mãsura garanţiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate pe baza planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi. Acţiunile recomandate de aceste planuri - care pot fi modificate de comun acord cu Comitetul de Restructurare - au început sa fie aplicate în ultimul trimestru al anului 1993. În toate cazurile în care situaţia financiarã a acestor întreprinderi nu se imbunatateste semnificativ în urma aplicãrii acestor planuri, comisiile la nivel de întreprindere vor recomanda mãsurile de conservare sau de lichidare necesare pentru închiderea întreprinderii. Asemenea recomandãri vor fi prezentate Comitetului de Restructurare în termen de 180 de zile de la prezentarea planurilor de restructurare. În plus, Comitetul de Restructurare a identificat 3 întreprinderi pentru care lichidarea reprezintã singura opţiune. În scopul initierii acestui program, în ianuarie 1994, a fost convenit cu Banca Mondialã un grafic precis pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, completat cu o protecţie socialã adecvatã. 47. În al treilea rind, în privinta altor întreprinderi de stat cu pierderi foarte mari, F.P.S. şi Agenţia de Restructurare, actionind în colaborare cu Guvernul, intenţioneazã sa se asigure ca deciziile operative luate de întreprinderi corespund criteriilor financiare, în principal folosind pirghia contractelor de management. În prima parte a anului 1994, acest proces va fi extins pentru a cuprinde cel puţin 250 societãţi comerciale care, împreunã cu un grup de circa 50 regii autonome la care se face referire mai jos, înregistreazã peste 30% din plãţile restante fata de creditorii bancari şi nebancari şi aproximativ 50% din pierderile nete ale sectorului de stat. Progresul semnificativ în implementarea acestui plan, ca şi analiza progreselor înregistrate în restructurarea celor 30 întreprinderi "izolate", menţionate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului. Progresele semnificative ulterioare şi reducerea pierderilor şi arieratelor întreprinderilor menţionate în prezentul paragraf, asa cum sînt prevãzute pentru momentul primei analize, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza, cînd se vor stabili şi obiectivele pentru 1995. În aceasta privinta, reperele cantitative privitor la pierderile întreprinderilor sînt stabilite în anexa nr. 7. 48. Regiile autonome sînt considerate o categorie aparte de întreprinderi datoritã faptului ca nu sînt constituite ca societãţi pe acţiuni şi nu exista intenţia privatizãrii lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanta Guvernului nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definitie a regiilor autonome, conform cãreia acestea se vor limita la realizarea activitãţii lor de baza. Un numãr de asemenea regii, cum este "Renel", întreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a început aplicarea prevederilor acestei ordonanţe prin transferarea funcţiilor şi activelor nestrategice cãtre alte societãţi comerciale. A fost înfiinţat un grup de lucru însãrcinat cu continuarea aplicãrii prevederilor acestei ordonanţe, în special analizarea regiilor existente şi stabilirea activelor care vor fi predate. Ministerele respective, împreunã cu Ministerul Finanţelor, vor institui controlul managerial al acestor întreprinderi şi vor solicita întocmirea de planuri financiare eficiente, în prima etapa pentru 50 regii autonome importante. Modalitãţile de restructurare şi reforma a acestor regii sînt stabilite corespunzãtor principiilor Bãncii Mondiale. Implementarea mãsurilor de reducere substantiala a numãrului acestor regii - în prezent 900 - şi de impunere a unor restrictii bugetare severe cu pãstrarea unei corespondente între venituri şi cheltuielile curente şi de capital va fi, de asemenea, luatã în considerare în cadrul primei analize a programului. 49. În ceea ce priveşte cadrul legal de asigurare a administrãrii eficiente a întreprinderilor, Guvernul a întreprins o serie de acţiuni pentru a impune penalizãri mai severe întreprinderilor care nu respecta disciplina financiarã. În acest scop, Legea nr. 76/1992, aprobatã în iulie 1992, prevede posibilitatea creditorilor de a confisca activele interne ale debitorilor. În iulie 1993, aceasta lege a fost amendata în vederea intaririi prevederilor sale, inter alia, prin aplicarea unei dobinzi la plãţile restante fata de alte întreprinderi şi o prevedere similarã se aplica impozitelor neachitate la scadenta; ratele acestor dobinzi vor fi majorate şi redefinite drept marje procentuale peste dobinda de refinantare practicatã de B.N.R. la licitaţiile sale, pînã la sfîrşitul lunii ianuarie 1994. În acelaşi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri ale salariilor conducerii va fi aplicatã întreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-şi achitã obligaţiile, ci contribuie la creşterea arieratelor. 50. Legea falimentului, consideratã de Guvern parte integrantã a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiarã, este prevãzutã a fi adoptatã de Parlament cu maxima prioritate şi Guvernul va face eforturi pentru aprobarea acestei legi pînã la jumãtatea lunii februarie 1994. Pînã atunci, creditorii iniţiazã în mod efectiv acţiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment în cadrul Codului comercial existent. Este în pregãtire un proiect de lege privind înfiinţarea tribunalelor comerciale în vederea facilitãrii aplicãrii Legii falimentului şi simplificarii procesului de obţinere a drepturilor creditorilor conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea şi aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern şi este de asteptat sa aibã loc pînã la jumãtatea anului 1994. Pînã la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiţiei a aprobat o procedura de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul creãrii unor secţii speciale care sa se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a început în ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta în prezent surse de asistenta tehnica pentru pregãtirea judecãtorilor care vor rezolva aceste probleme. 51. B.N.R. elaboreazã propuneri de încurajare a apariţiei pieţei creditului comercial pentru a creste transparenta şi eficienta creditului între întreprinderi şi progresele în acest sens vor fi discutate în cadrul primei analize a programului. Guvernul intenţioneazã ca prin aceste mãsuri sa reducã progresiv practica întreprinderilor de a-şi finanta activitatea prin arierate. 52. Dacã mãsurile descrise mai sus se vor dovedi ineficiente în încercarea de a reduce arieratele, Guvernul va întreprinde acţiuni suplimentare directe pentru a se asigura ca întreprinderile publice din sectorul real (regiile autonome) nu acorda noi credite întreprinderilor debitoare şi ca îşi plãtesc la timp datoriile cãtre furnizori şi va aplica asemenea mãsuri şi societãţilor comerciale aflate sub controlul sau conform Legii nr. 76/1992. Penalizãrile financiare aferente arieratelor vor fi majorate pentru a preveni o eventuala extindere a acestora.
Preţuri şi salarii 53. Procesul liberalizarii preţurilor este în prezent aproape finalizat în ce priveşte comerţul cu amãnuntul, cu excepţiile prezentate mai jos, şi pe durata acestui program nu vor fi introduse noi controale asupra preţurilor. Mai mult, Guvernul va întreprinde noi acţiuni pentru a-şi reduce participarea în procesul de negociere a preţurilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor şi notificãrilor prealabile ale modificãrilor preţurilor. De la 1 mai 1993 Guvernul a înlãturat practic toate subvenţiile de consum; totuşi rãmîne în vigoare un sistem de control al preţurilor pentru un numãr redus de bunuri de consum. Guvernul este hotãrît sa reducã subvenţiile la producãtor în 1994 corelat cu proiectul de buget şi din nou în 1995. Controlul asupra preţurilor pentru bunurile de consum care au fost subvenţionate pînã la 1 mai 1993 va fi înlãturat pînã la 1 martie 1994 şi sistemul existent de supraveghere a preţurilor pentru produsele menţionate în Hotãrîrea Guvernului nr. 206/1993 va fi limitat în continuare la produsele şi serviciile realizate de monopolurile naturale şi la produsele şi serviciile subvenţionate. 54. Guvernul recunoaşte importanta protecţiei consumatorilor impotriva practicilor neloiale şi de monopol, ca şi necesitatea rezolvarii urgente a problemei concurentei reale, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile şi vînzarea de produse agricole, prin majorarea stimulentelor acordate producãtorilor evitind astfel apariţia unor preţuri de consum prea ridicate. În viitorul apropiat, stimularea mecanismelor de piata va continua sa se facã prin proceduri ad-hoc, dar se intenţioneazã ca, pînã la sfîrşitul anului 1993, sa fie prezentat Parlamentului un proiect de lege a concurentei dupã modelul vest-european şi american şi sa se creeze un organism însãrcinat cu aplicarea acestei legi. O data cu crearea acestei autoritãţi va inceta responsabilitatea Ministerului Finanţelor în domeniul supravegherii preţurilor, aceasta trecind în sarcina noii unitãţi. Promulgarea Legii concurentei şi înfiinţarea organismului menţionat vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului. 55. Guvernul considera ca fiind foarte importanta introducerea în preţurile practicate de întreprinderi a costurilor reale ale inporturilor din import, pentru a se evita variatii mari ale preţurilor şi apariţia efectelor perturbatoare ale unei treceri lente. În special, Guvernul este decis ca în viitorul apropiat sa continue ajustarea preţurilor tuturor produselor energetice livrate agenţilor economici pentru a se menţine paritatea cu preţurile internaţionale. 56. O politica a veniturilor bazatã pe impozite este consideratã de Guvern ca fiind esenţialã pentru stoparea presiunii inflationiste şi promovarea concurentei în economia nationala. Guvernul intenţioneazã sa continue aplicarea schemei de indexare prospectiva a salariilor pentru realizarea cresterilor permise de lege pentru fondul de referinta al salariilor pentru toate întreprinderile de stat şi functionarii publici. Se va continua aplicarea unui impozit suplimentar asupra întreprinderilor pentru creşterea excesiva a fondului de salarii peste nivelul de referinta (cu cote mergind pînã la 500%). Pentru a se evita spirala preţuri-salarii, în special creşterea inflaţiei datoritã reflectãrii cresterilor corective de preţuri, coeficientul de indexare va asigura numai o compensare parţialã a cresterilor de preţuri. În plus, Guvernul va continua sa urmãreascã îndeaproape evoluţia fondului de salarii al întreprinderilor, acolo unde se va dovedi necesar, pentru a se asigura ca plafoanele salariale funcţioneazã într-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal.
Sectorul extern 57. Pentru îmbunãtãţirea situaţiei balanţei de plati şi acordarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul întreprinde o serie de acţiuni pentru reforma pieţei valutare şi unificarea cursului de schimb, în contextul aplicãrii unei politici financiare restrictive. Elementele iniţiale ale reformei, care vor fi implementate în ianuarie 1994, includ modificãri ale mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitaţii, astfel încît sa se asigure echilibrul deplin cerere-oferta; canalizarea tuturor tranzacţiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, spre sistemul de licitaţii; asigurarea accesului liber la licitaţiile valutare al întreprinderilor; şi autorizarea bãncilor comerciale naţionale şi strãine din România de a cumpara sãptãmînal valuta în nume propriu, în cadrul limitelor prudentiale instituite asupra poziţiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervinã direct pe piata, cu excepţia cumpãrãrilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale şi pentru efectuarea de operaţii de reglare a pieţei şi nu va exercita niciodatã presiuni asupra participanţilor la tranzacţii, astfel încît cursul de schimb sa fie determinat exclusiv de piata. Funcţionarea pieţei valutare va fi strict supravegheatã pentru a se asigura reflectarea deplina a forţelor pieţei. Vor face obiectul acestei supravegheri în special primele acordate de oficiile de schimb, volumul tranzacţiilor efectuate pe piata, accesul liber al întreprinderilor pe piata valutarã fãrã intervenţii sau intirzieri, acoperirea lipsei de valuta pentru plãţile curente ale întreprinderilor şi competitivitatea cursului de schimb. Autoritãţile vor informa F.M.I. despre evolutiile pieţei, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. la licitaţii şi prin consultaţii periodice ale reprezentanţilor Fondului cu participanţii asupra experienţei lor în domeniul evoluţiei pieţei. În perioada anterioarã reformei mecanismului de licitaţie descris mai sus, politica valutarã şi monetara va fi directionata spre eliminarea treptata a diferenţei dintre cursul determinat prin licitaţie şi cursul paralel neoficial. Dupã reformarea pieţei valutare, aceste politici vor avea drept scop micşorarea diferenţei dintre cursul stabilit la licitaţie şi cel al oficiilor de schimb. 58. De asemenea, vor fi intreprinsi pasi în vederea dezvoltãrii progresive a tranzacţiilor directe între bãnci şi între acestea şi oficiile de schimb, cu asistenta tehnica din partea F.M.I., astfel încît pînã în aprilie 1994 sa funcţioneze pe deplin piata valutarã interbancara directa şi sa se permitã participarea directa pe piata a oficiilor de schimb şi a bãncilor comerciale. Funcţionarea acestei pieţe va avea urmãtoarele caracteristici: Toţi participanţii autorizaţi, respectiv toate bãncile autorizate sa deruleze operaţii valutare şi toate oficiile de schimb autorizate, vor putea sa cumpere sau sa vinda valuta, direct de la orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociabile, fãrã limitãri (cu condiţia ca autoritãţile sa impunã limite prudentiale pentru volumul net al valutei deţinute de agenţii autorizaţi). Înfiinţarea pieţei interbancare pînã la 30 aprilie 1994 constituie criteriu de performanta pentru tragerea din mai 1994. 59. Persoanele juridice vor putea cumpara valuta de la orice banca autorizata în scopul efectuãrii de plati pentru tranzacţii internaţionale curente permise de lege. Recent, B.N.R. a mãrit limita instituitã asupra accesului la valuta pentru rezidentii persoane fizice în vederea realizãrii cãlãtorilor în strãinãtate la 500.000 lei anual. B.N.R. intenţioneazã ca în viitorul apropiat sa modifice aceste limite, asa încît sa fie stabilite la un nivel de 500 dolari S.U.A. Sumele care depãşesc aceasta limita vor fi puse la dispoziţie cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzacţii curente autorizate, cum ar fi pentru cãlãtorii, studii sau îngrijire medicalã. Guvernul intenţioneazã sa anuleze pînã la sfîrşitul perioadei acestui aranjament toate acordurile bilaterale de plati în vigoare şi sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R. care constituie restrictii valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanta, în perioada în care acordul stand-by este în vigoare, Guvernul nu va încheia acorduri bilaterale de plati care nu respecta prevederile art. VIII al Statutului F.M.I. În plus, tot ca un criteriu de performanta, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple şi nici nu le va intensifica pe cele existente, dupã cum nu va institui sau intensifica nici restrictii la import pentru îmbunãtãţirea situaţiei balanţei de plati, pe perioada aranjamentului. 60. Guvernul a liberalizat în mare mãsura sistemul comercial. Toate interdicţiile şi contingentele la export au fost inlaturate, cu excepţia unei liste restrînse de bunuri supuse controlului intern al preţurilor sau deficitare, poluante, considerate strategice sau pentru care exista restrictii din partea ţãrilor importatoare. Interdicţiile se vor menţine temporar la cereale, unt, unele minerale iar contingentele la îngrãşãminte chimice şi unele uleiuri minerale. Guvernul, conform angajamentelor sale internaţionale, este ferm hotãrît sa elimine aceste interdicţii şi contingente pînã la sfîrşitul lui 1995, pe mãsura ce controlul preţurilor la respectivele produse este înlãturat sau oferta interna se imbunatateste. În vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi bãuturile alcoolice, tutun şi televizoare vor fi modificate la începutul anului 1994 pentru a se elimina discriminarea bunurilor strãine. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a se asigura deplina participare a tarii noastre la sistemul comercial multilateral, pe baza principiilor de piata, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. şi negocierea unui Protocol standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare. 61. Se estimeaza ca exporturile au crescut cu 5% în 1993, datoritã, în parte, reorientarii comerţului cãtre pieţele occidentale, iar importurile au scãzut uşor, reflectind parţial scãderea importurilor de cereale datoritã unei recolte foarte bune. Cu o imbunatatire semnificativã a situaţiei balanţei comerciale, deficitul contului curent este proiectat sa scada cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,3 miliarde dolari (aproximativ 5% din P.I.B.) în 1993. În 1994-1995, se prognozeaza creşterea exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectind devalorizarea leului, efectul încheierii acordului interimar de asociere cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 şi acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate de cãtre S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sînt prognozate sa creascã foarte puţin în aceasta perioada, reflectind devalorizarea realã a leului şi impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 şi 0,6 miliarde dolari (2,6% din P.I.B.) în 1995. 62. Se asteapta ca investiţiile strãine sa joace un rol important în restructurarea economiei, ca şi în limitarea acumularii de datorie externa. Pentru a atrage investitorii strãini, România a liberalizat substanţial regimul investiţiilor strãine, cum ar fi limitarile asupra repatrierii dividendelor şi veniturilor, permitind efectuarea de investiţii strãine directe în practic toate sectoarele şi eliminind limitele asupra participãrii cu capital strãin într-o societate comercialã înfiinţatã în România. Ca o consecinta a continuãrii şi extinderii acestei politici liberale şi a eforturilor în direcţia accelerarii privatizãrii, se asteapta o creştere a fluxurilor de investiţii strãine cu 80% în 1994 şi o creştere şi mai substantiala în urmãtorii ani. 63. Guvernul îşi propune o creştere anuala a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. în perioada 1994-1995 şi la un nivel care sa acopere 3,5 luni de importuri la sfîrşitul anului 1995. În concordanta cu acest obiectiv, au fost stabilite obiectivele trimestriale privind nivelul rezervelor internaţionale nete, care vor reprezenta un criteriu de performanta (anexa nr. 8). În plus, rezervele internaţionale nete ale B.N.R. sînt programate sa creascã cu 200 milioane dolari în 1994 şi 450 milioane dolari în 1995 şi aceste obiective trimestriale vor constitui sarcini indicative conform anexei nr. 1. 64. Luind în seama şi creşterea planificata a rezervelor valutare, necesitãţile totale de finanţare sînt proiectate la un nivel de 2,0 miliarde dolari în 1994 şi 1,3 miliarde dolari în 1995. Au fost identificate surse de finanţare în valoare de aproximativ 1,8 miliarde dolari în 1994 şi de 1,2 miliarde dolari în 1995, în principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L. şi împrumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.D./B.E.I. şi surse bilaterale, altele decît membrii G-24/C.E. În consecinta, va exista necesitatea unei finantari suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari în 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea diferenţei. 65. Efectuarea la timp a tragerilor din împrumuturile externe constituie o componenta esenţialã a programului guvernamental de reforma şi stabilizare. Evoluţia tragerilor aferente finanţãrii externe, în special împrumutul F.E.S.A.L. şi creditele C.E./G-24 vor fi urmãrite în cadrul ambelor analize. În cazul apariţiei unui deficit al finanţãrii externe, Guvernul va acţiona rapid în direcţia inaspririi politicilor fiscale şi monetare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor din acest program. 66. Guvernul îşi propune sa urmãreascã o politica prudenta de gestionare a datoriei în vederea limitãrii creşterii datoriei externe în concordanta cu capacitatea de plata a României, acordindu-se atentie deosebita structurii datoriei şi virfului serviciului datoriei prevãzut pe anul 1999. Astfel, Guvernul a stabilit limite maxime la contractarea şi garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani şi de 1-12 ani, inclusiv datoria contractatã sau garantatã de bãncile comerciale cu capital de stat, care constituie criterii de performanta conform anexei nr. IX. Vor fi stabilite, de asemenea, criterii de performanta în ce priveşte plafoanele împrumuturilor garantate sau contractate public cu scadente sub un an, cu excepţia finanţãrii normale a importurilor, dupã cum este prevãzut în anexa nr. X. În sfîrşit, va constitui criteriu de performanta neacumularea de arierate externe ale bugetului consolidat, B.N.R., regiilor autonome şi bãncilor comerciale cu capital de stat. Pentru a se asigura încadrarea în aceste limite, Guvernul va urmãri îndeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe a sectorului public.
ANEXA 1 Sarcini indicative privind nivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale B.N.R. ------------------------------------------------------------------------------- Sarcini indicative ------------------------------------------------------------------------------- (milioane dolari S.U.A.) ------------------------- Volum la : 30 septembrie 1993 - 732 31 decembrie 1993 - 732 31 marie 1994 - 731 30 iunie 1994 - 664 30 septembrie 1994 - 621 31 decembrie 1994 - 532 ------------------------------------------------------------------------------- Rezervele internaţionale nete ale B.N.R. constau din diferenţa dintre activul şi pasivul acestora. Pentru scopurile programului, activul rezervelor este definit ca: aur monetar, disponibilitati în DST, orice poziţie a rezervelor la F.M.I. şi disponibilitãţile în valuta convertibilã ale B.N.R. Sînt excluse din rezervele brute activele pe termen lung, activele în moneda neconvertibila şi metalele preţioase, altele decît aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul scriptic de 362,18 dolari S.U.A. pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 913 milioane dolari S.U.A., inclusiv aur evaluat la 852 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivul rezervelor este definit ca: obligaţii ale B.N.R. în moneda convertibilã privind credite, depuneri, operaţiuni de swap şi alte obligaţii cãtre rezidenţi şi nerezidenti, care au o scadenta iniţialã de pînã la un an inclusiv, ca şi obligaţiile decurgind din creditele F.M.I., creditul releu de la B.R.I., indiferent de data scadentei. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor B.N.R., conform definitiei de mai sus, avea valoarea de 1645 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele exprimate în alta moneda decît dolarii S.U.A., inclusiv DST, vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la 30 septembrie 1993. Toate modificãrile în definirea şi evaluarea activelor sau pasivelor, ca şi detaliile operaţiunilor de vînzare, cumpãrare sau swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate reprezentanţilor F.M.I. Sarcinile vor fi ajustate în sus cu suma cu care tragerile din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat depãşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3. Îndeplinirea acestor sarcini va fi urmãritã pe baza datelor din conturile B.N.R., transmise lunar Fondului de aceasta, în forma prevãzutã într-un memorandum tehnic separat.
ANEXA 2 Limite privind preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi emiterea garanţiilor guvernamentale la creditul bancar cãtre întreprinderi ------------------------------------------------------------------------------- Datoria preluatã şi garanţiile Limite maxime acordate de Guvern ------------------------------------------------------------------------------- (miliarde lei) Cumulativ de la 30 septembrie 1993 pînã la : 31 decembrie 1993 (indicativ) 42 31 martie 1994 (criteriu de performanta) 95 30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 158 30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 231 31 decembrie 1994 (indicativ) 311 ------------------------------------------------------------------------------- Pentru scopurile programului, preluarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi emiterea de garanţii pentru preluarea acestei datorii în circumstanţe viitoare precis formulate, sînt considerate echivalente ca sens. La 30 septembrie 1993, volumul creditelor bancare interne cãtre întreprinderi, garantate de stat, se ridica la 128,4 miliarde lei, exclusiv creditele prevãzute în proiectul de lege referitoare la preluarea la buget a datoriei întreprinderilor, transmis Parlamentului anterior datei de 10 decembrie 1993. Limitele se aplica tuturor acţiunilor de preluare la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci, care cad sub incidenta proiectelor legislative înaintate Parlamentului dupã data de 9 decembrie 1993, ca şi tuturor garanţiilor noi acordate pentru creditul bancar intern cãtre între- prinderi. Bugetul consolidat este definit în anexa nr. 3. Datele pentru urmãrirea acestui obiectiv vor fi furnizate F.M.I. lunar de Ministerul Finanţelor, în forma stabilitã în memorandumul tehnic separat.
ANEXA 3 Limite ale creditului net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat ------------------------------------------------------------------------------- Limite ------------------------------------------------------------------------------- (în miliarde lei) ------------------ Stoc la 30 septembrie 1993 - 423 Stoc la : 31 decembrie 1993 (indicativ) 525 31 martie 1994 (criteriu de performanta) 547 30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 738 30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 765 31 decembrie 1994 (indicativ) 1.560 ------------------------------------------------------------------------------- Bugetul consolidat se defineste ca bugetul de stat, bugetele autoritãţilor locale, fondurile asigurãrilor sociale, alte fonduri extrabugetare prevãzute în Legea bugetului pe 1993, fondul de reevaluare a stocurilor, fondul de reevaluare a stocului de aur şi argint, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor în afarã cadrului bugetar, fondurile aferente contravalorii în lei a importurilor externe, F.P.S. şi Agenţiei de Restructurare, ca şi operaţiile extrabugetare ale ministerelor finanţate prin credite externe. Orice noi fonduri create pe durata programului în vederea derulãrii unor operaţiuni de natura fiscalã (asa cum sînt definite în manualul G.F.S. al F.M.I.) vor fi incluse în definitia bugetului consolidat. Creditul net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat se defineste ca toate creanţele sistemului bancar asupra bugetului, mai puţin depozitele statului în sistemul bancar. Creanţele bãncilor asupra Guvernului rezultind din prevederile Legii nr. 7/1992 sînt excluse din definitia creanţelor asupra Guvernului. Împrumuturile Guvernului cãtre bãnci pentru finanţarea creditarii agenţilor economici sînt excluse din definitia depozitelor guvernamentale; o lista convenitã a conturilor care vor fi considerate în cadrul acestui program drept depozite guvernamentale va fi prezentatã într-un memorandum tehnic separat. Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat la 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie 1994 vor fi, fiecare dintre ele, ajustate în jos la paritate cu suma cu care valoarea actuala a acestui credit la 31 decembrie 1993 este mai mica decît sarcina indicativa pentru aceasta data. Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi ajustate în jos la paritate, ca rãspuns la transferurile din contul tranzitoriu de reevaluare a aurului, deschis la B.N.R., cãtre orice alt cont decît contul permanent corespunzãtor de reevaluare din bilanţul B.N.R. Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi ajustate în jos la fiecare data de verificare cu suma cu care volumul plãţilor restante ale Guvernului cãtre rezidentii interni depãşeşte volumul acestora la 30 septembrie 1993. Pentru scopurile programului, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi ajustate în jos cu creşterea cumulativa a stocului datoriei guvernamentale cãtre sectorul nebancar. Datoria guvernamentalã cãtre acest sector se ridica la 30 septembrie 1993 la 1,7 miliarde lei. În plus, limitele creditului net cãtre bugetul consolidat vor fi ajustate în jos cu contravaloarea în lei a tragerilor din împrumuturile externe cãtre stat care depãşeşte 150 milioane dolari în primele şase luni ale anului 1994, 295 milioane dolari în primele noua luni ale anului 1994 şi 391 milioane dolari pentru întregul an. Datele referitoare la creanţele şi debitele sistemului bancar cãtre bugetul consolidat sînt preluate din bilanţurile B.N.R. şi ale bãncilor comerciale şi vor fi furnizate lunar F.M.I. într-o forma stabilitã în memorandumul tehnic separat. Datele referitoare la transferurile aferente conturilor de reevaluare a aurului vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre B.N.R. Datele referitoare la volumul arieratelor şi al datoriei publice cãtre sectorul nebancar vor fi furnizate lunar F.M.I. de cãtre Ministerul Finanţelor, ca şi datele referitoare la creditul extern net cãtre bugetul consolidat.
ANEXA 4 Repere cantitative pentru volumul de plati restante ale întreprinderilor de stat ------------------------------------------------------------------------------- Reper ------------------------------------------------------------------------------- (miliarde lei) --------------- Volum la 30 septembrie 1993 3.012 Volum la : 31 decembrie 1993 3.721 31 martie 1994 4.550 30 iunie 1994 4.325 30 septembrie 1994 4.009 31 decembrie 1994 4.009 ------------------------------------------------------------------------------- Plãţile restante ale întreprinderilor de stat sînt definite ca suma obligaţiilor de plata cu termene depasite ale întreprinderilor de stat cãtre creditorii interni (indiferent de forma de proprietate), dar excluzind obligaţiile de plata cu termene depasite cãtre bãnci. Obligaţiile de plata cu termene depasite sînt definite ca totalitatea obligaţiilor de plata scadente dar neonorate, înregistrate de o întreprindere în cadrul termenilor unui contract sau, dacã nu este specificat nici un termen contractual, de la 30 zile în sus, fãrã reducere pentru sumele datorate întreprinderii debitoare. Întreprinderile cu capital de stat sînt definite ca totalitatea regiilor autonome, a societãţilor comerciale şi a oricãror alte întreprinderi în care Guvernul sau F.P.S. au o participare majoritara de capital. În scopul urmãririi programului, volumul plãţilor restante va fi ajustat în sus cu orice suma decurgind din aplicarea oricãrui program global sau parţial de compensare a volumului plãţilor restante ale întreprinderilor. Un program de compensare a volumului plãţilor restante este definit ca orice activitate organizatã de acordare de credit sau subvenţii cãtre bãnci în scopul permiterii întreprinderilor sa imprumute cu dobinzi mai mici decît cele ale pieţei pentru a-şi plati obligaţiile restante cãtre orice creditor. Obiectivele vor fi urmãrite prin intermediul datelor colectate trimestrial de Direcţia generalã a contabilitãţii din Ministerul Finanţelor şi transmise F.M.I. în forma convenitã. Ori de cîte ori vor aparea schimbãri în practicile contabile ale întreprinderilor care raporteazã Direcţiei generale a contabilitãţii care ar putea induce modificãri în definitia datelor, Ministerul Finanţelor va transmite o notificare F.M.I. şi va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atît pe baza vechii definiţii, cît şi a celei noi.
ANEXA 5 Limitele activelor interne nete ale sistemului bancar ------------------------------------------------------------------------------- Limite ------------------------------------------------------------------------------- (în miliarde lei) ----------------- Stoc la 30 septembrie 1993 3.146 Stoc la : 31 decembrie 1993 (sarcina indicativa) 3.943 31 martie 1994 (criteriu de performanta) 5.153 30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 6.164 30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 7.194 31 decembrie 1994 (sarcina indicativa) 8.149 ------------------------------------------------------------------------------- Activele interne nete ale sistemului bancar (inclusiv bãncile nou-înfiinţate) sînt definite ca diferenţa între obligaţiile sistemului bancar fata de sectorul nebancar (bani în sens larg) şi rezervele internaţionale nete, ambele exprimate în moneda nationala. Banii în sens larg includ depozitele în valuta ale rezidenţilor dar exclud toate depozitele guvernamentale, ca şi depozitele instituţiilor monetare strãine sau ale altor nerezidenti. Rezervele internaţionale nete sînt definite în anexa nr. 8. Pentru scopurile programului, rezervele internaţionale nete şi acele componente ale banilor, în sens larg, care sînt exprimate în valuta, vor fi transformate în lei la cursuri de schimb scriptice convenite de comun acord. Limitele vor fi ajustate în jos cu suma cu care tragerile nete din împrumuturile externe pentru bugetul consolidat depãşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3. Ţinînd cont de efectele practicilor contabile ale C.E.C. asupra masei monetare înregistrate, limitele indicative pentru 31 decembrie 1993 vor fi ajustate în sus cu 200 miliarde lei dacã depozitele la termen şi la vedere la C.E.C. depãşesc suma de 600 miliarde lei la 31 decembrie 1993. Dacã este necesarã aceasta ajustare, limitele pentru 31 martie 1994 şi toate datele ulterioare vor fi ajustate în sus cu suma cu care depozitele la vedere şi la termen la C.E.C. la 31 ianuarie 1994 depãşeşte cifra de 425 miliarde lei, sub rezerva ca aceasta ajustare sa nu depãşeascã 200 miliarde lei. Limitele vor fi urmãrite pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar F.M.I. de cãtre B.N.R., în forma convenitã.
ANEXA 6 Sarcini indicative privind masa monetara (pasivul B.N.R.) ------------------------------------------------------------------------------- Sarcina indicativa ------------------------------------------------------------------------------- (miliarde lei) ------------- Volum la 30 septembrie 1993 1.009 Volum la : 31 decembrie 1993 1.280 31 martie 1994 1.560 30 iunie 1994 1.922 30 septembrie 2.284 31 decembrie 1994 2.477 ------------------------------------------------------------------------------- Masa monetara (pasivul B.N.R.) este definitã ca fiind suma monedei în circulaţie în afarã B.N.R. şi a depozitelor bãncilor comerciale la B.N.R. Pentru scopurile programului, depozitele bãncilor la B.N.R. nu includ obligaţiile B.N.R. prezentate ca: (i) fondul de stat în valuta; (ii) depozite la bãnci pentru fixing; şi (iii) contul general al trezoreriei. Datele despre masa monetara vor fi colectate din bilanţul lunar al B.N.R., care va fi furnizat F.M.I. în forma convenitã. La 30 septembrie 1993, moneda în circulaţie în afarã B.N.R. va avea un volum de 882,3 miliarde lei, iar depozitele bãncilor comerciale la B.N.R. se ridicau la 127,2 miliarde lei. Estimarile volumului masei monetare pe baza datelor din conturile B.N.R. vor fi furnizate F.M.I. sãptãmînal.
ANEXA 7 Repere cantitative privind nivelurile cumulative maxime ale pierderilor nete înregistrate de un grup de întreprinderi de stat ------------------------------------------------------------------------------- Reper ------------------------------------------------------------------------------- (miliarde lei) --------------- Schimbãri cumulative de la 1 ianuarie 1993 pînã la : 30 septembrie 1993 (volum actual) 59,2 31 decembrie 1993 102,2 31 martie 1994 157,6 30 iunie 1994 220,6 30 septembrie 1994 287,8 31 decembrie 1994 356,5 ------------------------------------------------------------------------------- Pierderile nete ale grupului de mari întreprinderi care înregistreazã pierderi sînt definite ca pierderile unui grup stabilit de 300 întreprinderi de stat selectate anterior aprobãrii Consiliului executiv al F.M.I., întreprinderi care înregistreazã cel puţin 50% din pierderile nete ale tuturor întreprinderilor de stat în primele noua luni ale anului 1993. Pierderile nete sînt definite ca suma tuturor cheltuielile, impozitelor pe circulaţia mãrfurilor, taxelor pe valoarea adãugatã, accizelor şi cheltuielilor de protocol (mese, cadouri etc.) din care se scade suma tuturor veniturilor şi subvenţiilor primite pentru pierderi aferente producţiei vîndute şi neîncasate, exprimatã în moneda nationala. Definitia întreprinderilor de stat include toate societãţile comerciale sau alte întreprinderi cu capital majoritar de stat (inclusiv F.P.S. şi orice alta agenţie guvernamentalã) şi regiile autonome. Nivelurile maxime menţionate mai sus vor fi cumulative şi vor fi urmãrite pe baza datelor colectate lunar de cãtre Direcţia generalã a contabilitãţii din Ministerul Finanţelor. Ori de cîte ori apar schimbãri în practicile contabile ale întreprinderilor care raporteazã Direcţiei generale a contabilitãţii şi care induc modificãri în seriile de date, Ministerul Finanţelor va notifica F.M.I. şi va furniza acestuia un raport trimestrial, calculat atît pe baza vechii definiţii, cît şi a celei noi.
ANEXA 8 Sarcini privind nivelurile minime ale rezervelor internaţionale nete ale sistemului bancar ------------------------------------------------------------------------------- Sarcina ------------------------------------------------------------------------------- (în milioane $ S.U.A.) Stoc la : 30 septembrie 1993 240 31 decembrie 1993 (sarcina indicativa) 219 31 martie 1994 (criteriu de performanta) 182 30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 243 30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 276 31 decembrie 1994 (sarcina indicativa) 370 -------------------------------------------------------------------------------- Rezervele internaţionale nete cuprind activul rezervelor, mai puţin obligaţiile (pasivul) asupra rezervelor. Pentru scopurile programului, activul rezervelor va fi definit ca incluzind aurul monetar, disponibilitãţile în D.S.T., poziţia de rezerva la F.M.I. şi disponibilitãţile de valute liber convertibile ale B.N.R. şi ale bãncilor comerciale. Din activul rezervelor vor fi excluse : activele pe termen lung, activele exprimate în monede neconvertibile, metalele preţioase, altele decît aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ scriptic de 362,18 dolari S.U.A pe uncie. La 30 septembrie 1993, activul rezervelor internaţionale ale sistemului bancar se ridica la 1.675 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 852 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, obligaţiile asupra rezervelor se definesc ca obligaţii, exprimate în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale bãncilor comerciale fata de nerezidenti, cu o scadenta iniţialã de pînã la 1 an inclusiv obligaţii aferente creditelor primite de la F.M.I. şi creditului-releu de la B.R.I., indiferent de scadenta. La 30 septembrie 1993, pasivul rezervelor internaţionale ale României, asa cum este definit mai sus, se ridica la suma de 1.435 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele exprimate în alte valute decît dolarul S.U.A., inclusiv D.S.T., vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile de schimb fata de dolar la 30 septembrie 1993. Orice modificare în definirea şi evaluarea activului sau pasivului, precum şi detaliile oricãror operaţiuni reprezentind vinzari, cumpãrãri sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate reprezentanţilor F.M.I. Sarcinile vor fi ajustate în sus cu suma cu care tragerile nete din împrumuturi externe pentru bugetul consolidat depãşesc nivelurile specificate în anexa nr. 3. Îndeplinirea sarcinilor va fi urmãritã pe baza datelor din conturile sistemului bancar, furnizate lunar Fondului de cãtre B.N.R., în forma convenitã.
ANEXA 9 Limitele pentru contractarea şi garantarea de datorii externe ------------------------------------------------------------------------------- Limite maxime (în milioane $ S.U.A.) ---------------------------- Datorie externa contractatã sau cu scadenta cu scadenta garantatã între între 1-5 ani 1-12 ani ------------------------------------------------------------------------------- Cumulativ de la 30 septembrie 1993 pînã la : 31 decembrie 1993 (indicativ) 60 220 31 martie 1994 (criteriu de performanta) 180 415 30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 235 615 30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 290 810 31 decembrie 1994 (indicativ) 345 1.060 ------------------------------------------------------------------------------- Limitele se aplica la contractarea şi garantarea de datorii externe în monede convertibile de cãtre bugetul consolidat, B.N.R., regiile autonome şi bãncile comerciale la care Guvernul sau F.P.S. are participare majoritara de capital, care au scadente iniţiale între un an şi 12 ani. Referirea la bugetul consolidat se face conform definitiei din anexa nr. 3. Limitele nu se aplica la schimbãrile (modificãrile) în pasivul rezervelor internaţionale, asa cum este definit acesta în anexa nr. 8. Datoria care este sub incidenta acestor limite va fi evaluatã în dolari S.U.A. la cursul de schimb de la data la care contractul sau garanţia intra în vigoare. Încadrarea în aceste limite va fi urmãritã pe baza datelor furnizate lunar F.M.I., în forma convenitã, de cãtre B.N.R. şi Ministerul Finanţelor.
ANEXA 10 Limitele datoriei externe pe termen scurt ------------------------------------------------------------------------------- Limite ------------------------------------------------------------------------------- (în milioane $ S.U.A.) --------------------- Datoria efectivã la 30 septembrie 1993 101 Datorie efectivã la data de : 31 decembrie 1993 (indicativ) 80 31 martie 1994 (criteriu de performanta) 70 30 iunie 1994 (criteriu de performanta) 60 30 septembrie 1994 (criteriu de performanta) 40 31 decembrie 1994 (indicativ) 12 ------------------------------------------------------------------------------- Limitele se aplica la volumul datoriei pe termen scurt, contractatã sau garantatã de bugetul consolidat (definit în anexa nr. 3), B.N.R., regiile autonome şi bãncile comerciale în care statul are participare majoritara de capital, care are scadenta iniţialã de pînã la 1 an inclusiv. Datoria pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decît creditele de import obişnuite; soldurile aranjamentelor bilaterale de plati sînt incluse în datoria pe termen scurt. Limitele nu se aplica pasivului rezervelor, asa cum este definit în anexa nr. 8. Datoria care cade sub incidenta acestor limite va fi exprimatã în dolari S.U.A la cursul de schimb de la data la care contractul sau garanţia intra în vigoare. Încadrarea în aceste limite va fi urmãritã pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de cãtre B.N.R. şi Ministerul Finanţelor, în forma convenitã.
ANEXA 11 Rezumatul criteriilor de performanta şi reperelor cantitative şi structurale Criterii de performanta
Limite pentru activele interne nete ale sistemului bancar Niveluri minime pentru rezervele internaţionale nete ale sistemului bancar Limite pentru creditul net al sistemului bancar cãtre bugetul consolidat Limite pentru volumul datoriei externe pe termen mediu şi lung, contractatã sau garantatã de Guvern Limite pentru datoria externa pe termen scurt Limite pentru asumarea la bugetul consolidat a datoriei întreprinderilor cãtre bãnci şi pentru emiterea de garanţii guvernamentale la creditele bancare cãtre întreprinderi Neacumularea de plati restante la datoria externa Neintroducerea de: restrictii la schimbul valutar practici valutare multiple sau restrictii asupra importurilor în vederea sprijinirii balanţei de plati şi nici intensificarea celor existente Înfiinţarea pieţei valutare interbancare pînã la sfîrşitul lunii aprilie 1994 Aprobarea de cãtre Parlament, pînã în luna februarie 1995, a bugetului pe anul 1995, întocmit conform cadrului convenit pentru prima analiza
Repere structurale pentru prima analiza (noiembrie 1994) Aprobarea de cãtre Parlament şi aplicarea prevederilor Legii de înfiinţare a Bursei de valori Promulgarea Legii concurentei şi înfiinţarea agenţiei însãrcinate cu aplicarea prevederilor sale Elaborarea planurilor privind restructurarea şi privatizarea bãncilor comerciale Realizarea unor progrese semnificative în procesul de privatizare a întreprinderilor în 1994 Analiza celor 30 de întreprinderi "izolate"; extinderea supravegherii financiare pentru a cuprinde cel puţin 250 întreprinderi, care, împreunã cu circa 50 regii autonome, înregistreazã cel puţin 50% din pierderile nete şi 30% din arieratele sectorului de stat; realizarea unor programe de cãtre F.P.S. şi departamentul sau de restructurare (actionind în cooperare cu Guvernul) în asigurarea aplicãrii deciziilor operationale stabilite în cadrul acestor întreprinderi în conformitate cu criteriile financiare, în special prin aplicarea contractelor de management; stabilirea obiectivelor în aceasta direcţie pentru 1995
Repere structurale pentru cea de-a doua analiza Înfiinţarea unui sistem modern de plati sub egida B.N.R. Realizarea unor progrese semnificative în implementarea reformei structurale a C.E.C. Implementarea primei faze a planului de restructurare şi recapitalizare a bãncilor, care este de asteptat sa includã şi privatizarea a doua bãnci cu capital de stat Rezultatul final al privatizãrii întreprinderilor de stat în 1994 şi stabilirea obiectivelor şi realizarea unor progrese iniţiale semnificative în 1995 Realizarea în continuare a unor progrese semnificative în direcţia restructurãrii şi reducerii volumului pierderilor şi arieratelor grupului de 250 întreprinderi şi 50 regii autonome incluse în obiectivele primei analize
Repere cantitative pentru analizele programului Volumul arieratelor întreprinderilor de stat Volumul pierderilor nete ale grupului de întreprinderi de stat
Sarcini indicative Masa monetara (pasivul B.N.R.) Rezervele internaţionale nete ale B.N.R.
ANEXA 12 Principalii indicatori economici ------------------------------------------------------------------------------- 1990 1991 1992 1993 1994 1995 proiec- progr. progr. tii ------------------------------------------------------------------------------- (modificãri procentuale) PIB în preţuri constante -7,4 -15,1 -15,4 - - +2 Preţuri cu amãnuntul (sf. per.) ... 228,8 198,5 287 77 29 Preţuri cu amãnuntul (medie)^1) 4,7 161,1 210,3 253 152 38 (procent în PIB) Sold bugetar ^2) Sold 1,2 0,6 -5,6 -3,5 -3,6 -3,0 Venituri 40,5 41,0 37,6 29,0 29,6 29,5 Cheltuieli 39,3 40,4 43,2 32,5 33,2 32,5 (modificãri procentuale) Masa monetara (sf. per.) 22,0 101,2 74,8 128 118 45 (în miliarde dolari S.U.A., dacã nu se indica altfel) Importuri ^3) 5,4 4,9 5,4 5,4 5,3 5,5 Exporturi ^3) 3,6 3,5 4,3 4,5 4,9 5,3 Cont curent extern -1,8 -1,3 -1,5 -1,3 -0,8 -0,6 (% în PIB)^3) -7,9 -4,7 -7,5 -4,8 -3,3 -2,6 Datoria externa bruta ^4) 1,1 2,1 3,5 4,4 5,8 6,3 din care : la F.M.I. - 0,8 1,0 1,1 1,6 1,3 Rezerve valutare brute ^5) 0,5 0,5 0,7 0,8 1,5 1,6 (în luni de import) 1,2 1,2 1,7 1,8 3,4 3,5 ------------------------------------------------------------------------------- ^1) Media ponderatã a preţurilor bunurilor şi serviciilor vîndute şi, respectiv, prestate de întreprinderi de stat şi cooperative şi preţurilor practicate pe piata taraneasca pînã la sfîrşitul anului 1990; indicele preţurilor de consum începînd cu ianuarie 1991. ^2) Bugetul consolidat. ^3) Exclusiv devize convertibile. ^4) Devize convertibile, inclusiv acreditive şi plati datorate pentru importurile primite. ^5) Inclusiv bãnci comerciale, în afarã lichiditatilor lor pe termen scurt.
Schita bugetului consolidat pe anul 1994 ------------------------------------------------------------------------------- din care : ------------------------- Bugetul Fondu- Fondul Bugetul Bugetul de stat rile propri- conso- consolidat şi alte asigu- etatii lidat Miliarde lei fonduri rari- de ca % *) lor stat din sociale PIB ------------------------------------------------------------------------------- Venituri totale 15.868,1 **) 9.852,8 4.581,2 408,0 29,6 Venituri curente 15.834,8 9.847,8 4.581,2 408,0 29,6 Venituri din impozite 15.079,7 9.700,0 4.398,3 - 28,2 Venituri din alte surse 755,1 147,8 182,9 408,0 1,4 Venituri din capital 33,3 5,0 - - 0,1 Cheltuieli totale 17.804,1 **)11.976,3 4.393,7 408,0 33,2 Cheltuieli curente 14.863,0 **) 9.773,8 4.393,7 173,8 27,7 Bunuri şi servicii 6.114,9 4.892,7 248,3 - 11,4 Salarii 3.354,2 3.109,6 34,6 - 6,3 Alte bunuri şi servicii 2.760,7 1.783,1 213,7 - 5,1 Alte cheltuieli curente 50,0 50,0 - - 0,1 Subvenţii 1.897,1 1.633,3 - - 3,5 Transferuri 5.573,3 **) 2.001,7 4.145,4 142,2 10,4 Dobinzi 1.227,7 1.196,1 - 31,6 2,3 Cheltuieli de capital 2.667,5 1.961,7 - 201,4 5,0 Împrumuturi minus rambursãri 273,6 240,8 - 32,8 0,5 Surplus (+)/Deficit (-) -1.936,0 -2.123,5 +187,5 - 3,6 ------------------------------------------------------------------------------- *) Cheltuielile din fondul de reevaluare a aurului şi argintului vor fi zero în 1994. **) Excluzind 716 miliarde lei care reprezintã transferul de la bugetul de stat. -----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
