Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 4 din 16 martie 1994 privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietatii de Stat pentru anul 1994
În temeiul art. 64 din Constituţia României şi al <>art. 28 alin. 3 din Legea nr. 58/1991 , avînd în vedere Raportul comun al Comisiei pentru privatizare a Senatului şi al Comisiei pentru politica economicã, reforma şi privatizare a Camerei Deputaţilor, precum şi dezbaterile care au avut loc în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 16 martie 1994,
Parlamentul României adopta prezenta hotãrîre.
ARTICOL UNIC Se aproba Programul de privatizare al Fondului Proprietãţii de Stat pentru anul 1994, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrîre.
Aceasta hotãrîre a fost adoptatã în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 16 martie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ADRIAN NASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
ANEXA 1
PROGRAMUL DE PRIVATIZARE AL FONDULUI PROPRIETĂŢII DE STAT PENTRU ANUL 1994
CAP. 1 Cerinţe pentru accelerarea procesului de privatizare
Accelerarea procesului de privatizare constituie una dintre prioritãţile procesului de tranzitie la economia de piata. Privatizarea oferã o sansa pentru relansarea economicã prin stimularea liberei iniţiative, îmbunãtãţirea calitãţii actului de conducere, întãrirea cointeresarii şi a disciplinei, creşterea eficientei în utilizarea resurselor, sporirea eforturilor de acumulare şi investiţii, la nivelul agenţilor economici.
1.1. În domeniul legislativ Procesul de privatizare are drept principal temei legal <>Legea nr. 58/1991 , precum şi o serie de alte acte normative referitoare la înfiinţarea unor instituţii cu diferite roluri în privatizare. Pentru desfãşurarea coerenta şi în ritm susţinut a reformei, apare necesarã adoptarea de noi legi.
& Legea bursei de valori (conform <>art. 73 din Legea nr. 58/1991 ) Privatizarea va fi impulsionata de posibilitatea tranzacţiilor pe piata secundarã a capitalurilor, ceea ce ar conduce la creşterea încrederii investitorilor în procesul de privatizare. Institutionalizarea pieţei secundare creeazã premisele stabilirii valorii reale a acţiunilor şi asigura transparenta mecanismului de tranzacţii, inclusiv a informatiei aferente.
& Legea reparaţiilor privind bunurile preluate de stat în mod abuziv (conform <>art. 77 din Legea nr. 58/1991 ) În absenta unor reglementãri specifice, exista numeroase litigii în curs sau potenţiale. În alte tari foste socialiste (Cehia şi Slovacia), problema a fost reglementatã înaintea demararii procesului de privatizare, cu scopul eliminãrii incertitudinilor patrimoniale şi al stabilirii încrederii în proprietatea privatã.
& Legea falimentului Falimentul, fenomen caracteristic economiei de piata, necesita o reglementare adecvatã printr-un cadru juridic şi institutional modern. Prevederile legale actuale (Ordonanta Guvernului nr. 23/1993 şi Legea nr. 76/1992 - republicatã) utilizeazã vechiul Cod comercial, oferind o soluţie tranzitorie care s-a dovedit greoaie în aplicare.
1.2. În domeniul organizatoric Reusita privatizãrii depinde, în mãsura considerabila, de funcţionarea eficienta a F.P.S. şi de conlucrarea acestuia cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect.
& Îmbunãtãţirea structurii organizatorice a F.P.S., precum şi a sistemului informaţional-decizional al acestuia la scara nationala, în care sens se va acţiona pentru: - preluarea de cãtre F.P.S. a direcţiilor teritoriale existente în prezent în subordinea A.N.P. şi crearea, în cadrul acestora, a unor compartimente specializate de analiza şi studii privind evoluţia şi eficienta privatizãrii la nivel local, regional şi naţional; - constituirea unei baze de date a F.P.S. adecvate initierii, desfãşurãrii şi controlului activitãţilor ante şi postprivatizare; - dezvoltarea relaţiilor sale cu F.P.P. prin mandatarea acestora pentru pregãtirea privatizãrii.
& Diversificarea metodelor şi tehnicilor de vînzare a acţiunilor societãţilor comerciale Experienta acumulatã în privatizarea-pilot şi în cea a societãţilor comerciale mici prim metoda standard a relevat necesitatea imbinarii unor principii şi metode comune cu particularizari ale acestora, menite sa rãspundã obiectivelor de ansamblu ale reformei. Totodatã, a rezultat oportunitatea unei mai bune coordonari a procesului de privatizare cu descentralizarea acestuia, într-o secventialitate cu diferite orizonturi de timp. La societãţile comerciale mijlocii şi mari, vînzarea acţiunilor se va face prin adresare unor categorii diverse de investitori (salariaţi şi conducere, investitori strategici, investitori privati, publicul larg). Pentru creşterea viabilitatii postprivatizare, şi în funcţie de specificul societãţii comerciale, se va selecta metoda (combinatia de metode) cea mai adecvatã. În general, aplicarea metodei de privatizare, înscriindu-se în cadru legal, se va caracteriza prin flexibilitate şi multitudine de forme şi metode, în funcţie de caracteristicile societãţii comerciale, evoluţia raportului cerere-oferta de capital privatizabil, precum şi de interferenta cerinţelor de protecţie a capitalului naţional (acţiuni preferenţiale, acţiuni "de aur") şi atragerea capitalului strãin.
& Organizarea activitãţii de restructurare În funcţie de prioritãţile din procesul de restructurare, în anul 1994, F.P.S. va operationaliza: - pentru societãţile comerciale mari - supravegherea şi restructurarea/ reabilitarea severã, de amploare; - funcţionarea societãţilor de strategie sau a altor societãţi specializate, în elaborarea şi implementarea proiectelor de restructurare şi privatizare.
& Selecţionarea şi specializarea personalului propriu şi a colaboratorilor: - în funcţie de evoluţia procesului de privatizare, F.P.S. va adapta, în mod corespunzãtor, schema organizatoricã şi structura de personal; - în concordanta cu specificul activitãţii, personalul propriu va fi perfectionat în cadrul unor programe interne şi/sau prin intermediul asistenţei tehnice internaţionale. Se va finaliza acţiunea de numire a reprezentanţilor F.P.S. în calitate de acţionar majoritar în adunãrile generale ale actionarilor, cu care se vor încheia contractele de reprezentare; - În conformitate cu prevederile Legii contractului de management, F.P.S. va selectiona managerii şi va încheia contractele de management.
& Controlul societãţilor comerciale aflate în portofoliu În conformitate cu prevederile legale referitoare la controlul actionarilor, acesta va fi efectuat: - direct (prin reprezentanţi); - prin subcontractare (societãţi de strategie); - prin studii şi analize efectuate de firme de consultanţa.
& Dezvoltarea laturii financiare a activitãţii F.P.S. Procesul de privatizare şi restructurare implica un efort financiar deosebit. În afarã bugetului propriu al F.P.S., care este limitat, se va dezvolta activitatea de identificare a surselor de finanţare (asistenta tehnica nerambursabila, acorduri bilaterale, împrumuturi bancare, linii de credit) şi de dirijare eficienta a fondurilor obţinute pentru pregãtirea privatizãrii societãţilor comerciale selectate de F.P.S.
& Intensificarea mediatizarii activitãţii F.P.S. Imaginea activitãţii F.P.S. va fi reflectatã printr-o promovare mai insistenta, cu diverse mijloace, atît pe plan intern, cît şi extern, pentru creşterea transparenţei procesului şi atragerea investitorilor potenţiali. Colaborarea cu instituţii similare din alte tari va contribui la cunoaşterea reciprocã a activitãţii şi la îmbunãtãţirea experienţei în domeniu.
1.3. În domeniul relaţiilor cu ministerele şi alte organe ale administra- tiei publice
& Perfecţionarea cadrului relational în pregãtirea, desfãşurarea şi stimularea privatizãrii F.P.S. va acţiona, pe baza de consens, cu toate organismele implicate în privatizare şi ţinînd seama de cerinţele de complementaritate funcţionalã cu acestea, pentru precizarea modalitãţilor concrete şi eficace de implicare în desfãşurarea accelerata a privatizãrii. În acest sens F.P.S. îşi stabileşte coordonatele programului de privatizare pe baza şi în deplina concordanta cu: - strategia de reforma economico-socialã a Programului de guvernare; - strategiile şi politicile de dezvoltare sectoriala, orientãrile prognozelor sectoriale şi programele de cercetare-dezvoltare elaborate de ministere; - politica şi mãsurile de atragere a capitalului strãin prin investiţii directe şi/sau constituirea de societãţi comerciale, promovata de A.R.D.; - mãsurile de coordonare a procesului de privatizare de competenta A.N.P., privind cadrul legislativ favorizant şi cadrul metodologic; - strategiile de privatizare şi restructurare ale societãţilor comerciale la care F.P.S. este gestionar al participatiei statului.
& Corelarea conţinutului, standardizarii, codificarii informaţiilor privind societãţile comerciale prevãzute în diverse acte normative Bazele de date ale Oficiului Registrului comerţului, F.P.S., A.N.P., Ministerului Finanţelor, referitoare la societãţile comerciale cu capital de stat nu concorda şi sînt dificil de corelat. Potenţialul de accelerare a privatizãrii rezida în organizarea riguroasã a informatiei, cu specificarea clara a organismelor şi instituţiilor participante, standardizarea şi omogenizarea codificarilor şi a conţinutului raportarilor agenţilor economici, corelarea termenelor, sancţionarea abaterilor etc. Aceasta se impune şi în perspectiva transformarii unor regii autonome în societãţi comerciale. F.P.S. va întreprinde demersuri pe lîngã celelalte organisme şi, în colaborare cu acestea, va contribui la formarea unui sistem informatic referitor la societãţile comerciale cu capital de stat.
& Clarificarea drepturilor patrimoniale, îndeosebi asupra terenurilor Existenta titlului de proprietate asupra terenului conditioneaza privatizarea unei societãţi comerciale. M.L.P.A.T şi Departamentul pentru Administraţie Publica Localã pot contribui la clarificarea situaţiei terenurilor din patrimoniul societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Incertitudinile patrimoniale şi litigiile în curs pe aceasta tema constituie, în prezent, obstacolul major în declanşarea privatizãrii unei societãţi. Cu regularitate, F.P.S. va aduce la cunostinta instituţiilor competente lista societãţilor comerciale selectate pentru privatizare, dar cu situaţia neclara în ce priveşte terenul, solicitind soluţionarea urgenta a problemelor.
& Corelarea programelor de restructurare cu cele de dezvoltare localã/regionala în funcţie de necesitaţi sociale Programele de restructurare a societãţilor comerciale mari în vederea privatizãrii acestora pot avea un important impact social pe plan local. În restructurarea societãţilor comerciale, F.P.S. va tine seama de efectele admisibile din punct de vedere social. În acelaşi timp, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va trebui sa susţinã, cu prioritate, programe de asistenta socialã şi de reorientare a forţei de munca în zonele în care restructurarea unor mari societãţi va crea temporar disponibil de forta de munca. În acest proces, un rol important vor avea şi direcţiile teritoriale ale F.P.S.
& Intensificarea mecanismelor de piata Pentru accelerarea privatizãrii se impun şi alte mãsuri la nivel macroeconomic sau sectorial, de natura sa favorizeze formarea sectorului privat viabil şi anume: - formarea pe baze economice, concurentiale a preţurilor şi liberalizarea accesului pe piata valutarã; - implicarea eficienta în privatizare a unitãţilor din sistemul financiar-bancar în calitate de investitori institutionali şi prin servicii specializate, de consultanţa etc.; - dezvoltarea pieţei de capital prin crearea şi funcţionarea realã a fondurilor de investiţii, în mãsura sa acopere o parte crescinda a cererii de capital în domeniul privatizãrii. Adoptarea unei politici fiscale care sa promoveze, pe baze nediscriminatorii, participarea investitorilor potenţiali, autohtoni şi strãini, la privatizarea şi restructurarea societãţilor comerciale.
CAP. 2 Orientãri strategice şi politici de privatizare în anul 1994
2.1. Obiective Orientãrile strategice de privatizare ale F.P.S. în anul 1994 decurg din strategia de reforma economico-socialã a Programului de guvernare şi ţin seama de analizele sectoriale ale ministerelor, în mãsura disponibilitatii şi utilitãţii acestora în raport cu specificitatea procesului de privatizare. Aceste orientãri vizeazã: - accelerarea privatizãrii societãţilor comerciale din sfera producţiei materiale şi din alte sectoare prioritare; - continuarea privatizãrii societãţilor comerciale mici prin procedura standard şi adaptarea acesteia la condiţiile specifice ale diferitelor sectoare; - privatizarea societãţilor comerciale mijlocii şi mari, prin diverse metode şi combinatii ale acestora, potrivit particularitatilor fiecãrui caz; - restructurarea şi privatizarea societãţilor comerciale mari, ţinînd seama, precumpanitor, de strategia sectoriala/subsectoriala, respectiv de evoluţia prognozata a pieţei specifice, concurenta, poziţia societãţii în lantul producţie-distribuţie etc.; societãţilor comerciale mari, aflate în poziţie de monopol sau oligopol, nu vor fi privatizate sau incluse în programele sectoriale fãrã elaborarea prealabilã a proiectelor de restructurare şi privatizare; - privatizarea şi restructurarea societãţilor comerciale mijlocii ţinînd seama, în primul rind, de concluziile studiilor de fezabilitate, de potentialii investitori privati şi de resursele acestora, în raport cu cerinţele de competitivitate ale societãţilor respective; - descentralizarea privatizãrii prin subcontractarea cu societãţi specializate a activitãţilor specifice şi prin mandatarea unor societãţi de strategie subsectoriala cu atribuţii de elaborare a unor proiecte complexe de restructurare şi privatizare şi de coordonare a implementarii acestora; - lichidarea societãţilor comerciale care nu pot fi reabilitate, cu evaluarea costurilor financiare şi sociale. În vederea accelerarii procesului de privatizare, F.P.S. va acorda în continuare facilitãţile prevãzute de lege.
2.2. Politici de privatizare pe sectoare Experienta acumulatã în anul 1993 cu privire la privatizarea cu prioritate a anumitor sectoare - agricultura, industria alimentara, comerţul, turismul, industria de textile-confecţii, industria pielariei şi incaltamintei, prelucrarea lemnului, transporturile, construcţiile şi materialele de construcţii, industria localã şi serviciile de interes local - justifica menţinerea aceloraşi optiuni în programul pe anul 1994. Privatizarea în aceste sectoare, ca şi în celelalte, se va face ţinînd seama de: - eficienta sectorului de activitate, condiţionatã de interdependenta agenţilor economici şi de libera concurenta; - efectele benefice produse de privatizare în întregul lant de producţie şi distribuţie din sectoarele respective; - efectul de antrenare exercitat de societãţile privatizate asupra celorlalţi agenţi economici.
Agricultura şi industria alimentara Strategia de privatizare pe anul 1994 are în vedere structura de actionariat creata ca efect al aplicãrii Legii fondului funciar. Ţinînd seama de faptul ca sectorul privat din agricultura a devenit preponderent (detinind peste 80% din suprafata agricolã şi între 60 şi 90% din efectivele de animale) şi ca mijloacele de munca se gãsesc în proprietatea statului, prioritãţile de privatizare se vor esalona astfel: - societãţile comerciale prestatoare de servicii (Agromec, Agrocapa, Agrotransport); - societãţile comerciale din domeniul circulaţiei mãrfurilor (Prodas, societãţi comerciale de legume-fructe); - societãţile comerciale de industrializare a produselor agricole; - societãţile comerciale de producţie. Un caz special îl reprezintã serviciile de mecanizare a lucrãrilor agricole care, în prezent, sînt prestate de societãţi comerciale independente, în privatizarea cãrora trebuie sa se aibã în vedere evitarea perpetuarii unor monopoluri locale. Privatizarea Agromecurilor se face prin vînzarea de acţiuni, în conformitate cu normele metodologice elaborate în acest scop de F.P.S. în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. În vederea dimensionarii optime în raport cu beneficiarii serviciilor şi cu solicitarile potenţialilor cumpãrãtori, F.P.S. şi F.P.P., cu consultarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, vor proceda la divizarea unor societãţi existente şi crearea altora noi pe structura actualelor secţii sau grupuri de secţii. Vînzarea acţiunilor prin negociere directa se poate face cãtre asociaţia formatã din membrii conducerii şi salariaţii societãţii agricole private şi cãtre producãtorii agricoli individuali, constituiţi într-o forma asociativa cu personalitate juridicã. O atentie deosebita se va acorda restructurãrii sectorului de valorificare şi comercializare a produselor agricole prin constituirea unor societãţi specializate pentru anumite produse agricole, care sa contribuie la fluidizarea achiziţionãrii, stocãrii, procesarii primare şi transportului de mare volum. Industria alimentara este unul din sectoarele care vor fi privatizate în ritm mai intens, utilizînd combinatii de metode, de la oferta publica la atragerea unui investitor strategic, apt sa susţinã finanţarea şi integrarea societãţilor din lantul productiv, organizarea eficienta şi desfacerea producţiei şi dezvoltarea competitivã în raport cu piata internationala.
Comerţul Strategia F.P.S. în domeniul comerţului se va axa pe: continuarea privatizãrii societãţilor comerciale mici prin procedura standard, privatizarea societãţilor comerciale mijlocii sau mari eficiente, cu rol important în lantul producţie-distribuţie, cu piata bine determinata, stabilã şi, pe cît posibil, specializatã pe anumite grupe de produse. Pentru accelerarea privatizãrii în comerţ, se va acţiona în direcţia inlaturarii unor dificultãţi specifice care privesc: - obţinerea dreptului de proprietate asupra spaţiilor utilizate şi asupra terenurilor (de menţionat ca, pe totalul unitãţilor comerciale, 34,5% din spaţiile de distribuţie a bunurilor de consum aparţin altor instituţii - cea mai mare parte regiilor autonome pentru administrarea clãdirilor -, cu care exista litigii în instanţele de judecata); - existenta contractelor de locatie de gestiune sau închiriere încheiate pe perioade lungi.
Transporturile Strategia de privatizare şi restructurare a societãţilor comerciale din transporturi se va corela cu proiectele de imbunatatire a infrastructurii şi de dezvoltare a comunicaţiilor. În acţiunile de privatizare se va tine seama de urmãtoarele caracteristici ale activitãţii de transporturi din ţara noastrã: - gradul ridicat de uzura fizica şi morala a mijloacelor de transport existente; - dificultãţile aprovizionarii cu combustibili şi piese de schimb; - precaritatea bazei de întreţinere şi servicii specifice, care determina necesitatea unor investiţii ulterioare privatizãrii. Societãţile de transporturi rutiere sînt primele în mãsura sa realizeze adaptarile necesare privatizãrii. Avînd în vedere caracteristicile acestor societãţi (ponderea foarte mare a valorii autovehiculelor - 85-92% din patrimoniu), vînzarea acţiunilor se face potrivit procedurii elaborate de F.P.S. împreunã cu Ministerul Transporturilor. În domeniul transporturilor aeriene şi navale exista o puternica presiune concurentiala internationala. Pentru stabilizarea poziţiei societãţilor româneşti este necesarã asocierea cu firme de renume din domeniu (investitori strategici). În sfera prestãrilor de servicii, vor fi organizate distinct şi vor avea prioritate societãţile comerciale mici din domeniul auto şi naval.
Construcţiile Privatizarea în acest sector este favorizata de existenta urmãtoarelor premise: - valoarea relativ redusã a capitalului social; - mobilitatea organizatoricã ridicatã; - capacitatea mare de absorbţie a forţei de munca; - potenţialul apreciabil de dezvoltare, factor favorizant al relansarii economice; - efectul de antrenare exercitat asupra celorlalte sectoare ale economiei. Strategia de privatizare va fi orientata în urmãtoarele direcţii principale: - divizarea societãţilor comerciale mari al cãror obiect de activitate se poate împãrţi în activitãţi autonome pe plan local; - identificarea investitorilor capabili sa susţinã financiar societãţile comerciale mari cu activitate de antrepriza generalã, cu lucrãri de amploare în ţara şi strãinãtate, cu specializare deosebita; - continuarea privatizãrii prin procedura standard a societãţilor comerciale mici.
Turismul Strategia de privatizare a turismului trebuie sa aibã ca obiectiv crearea unui sector privat, puternic şi eficient, capabil sa concureze în competiţia de atragere a turistilor din ţara şi din strãinãtate. Coordonatele strategiei de privatizare în sector sînt: - pentru marile complexe hoteliere sau lanturi de hoteluri se vor identifica investitori strategici interni sau externi, cu posibilitãţi financiare şi se va accelera procesul de privatizare prin vînzarea de acţiuni pe baza de oferta publica; - capacitatile turistice de interes local vor fi vîndute unor investitori locali sau integrate în proiecte de dezvoltare localã; - investiţiile directe de capital strãin se vor orienta spre modernizarea bazei turistice şi ridicarea nivelului prestaţiei turistice la standardele internaţionale. Se va acţiona pentru eliminarea disfunctionalitatilor manifestate în 1993 şi care au constat în: - interpretarea diferita a unor reglementãri referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului de cãtre unele organisme - primãrii, oficii de cadastru abilitate sa acorde aprobãri, vize etc. - pentru izvoare de ape minerale, pirtii de schi, parcaje auto; - existenta a peste 35% din activele societãţilor comerciale de turism în imobile naţionalizate; - revendicarile altor instituţii - sindicatele, bãncile, unele ministere (M.Ap.N., Ministerul Sãnãtãţii), regii autonome, consilii locale sau cooperatia mestesugareasca - privind imobilele ocupate de societãţile din turism; - existenta unor contracte de locatie de gestiune sau închiriere nefondate economic şi nedecurgind din strategia de dezvoltare a societãţilor respective. În paralel cu privatizarea societãţilor comerciale din turism, o atentie deosebita se va acorda acţiunii de restructurare a turismului balnear, care se bazeazã pe o importanta resursa naturala, factorii de cura din ţara noastrã fiind competitivi pe plan internaţional. Întregul proces de privatizare din turism va avea în vedere asigurarea protecţiei adecvate a patrimoniului turistic naţional.
Industria de textile-confecţii şi industria pielariei şi incaltamintei Direcţiile principale ale privatizãrii constau în: - continuarea procesului de identificare a societãţilor mici privatizabile şi cuprinderea acestora în procedura standard în anul 1994; - pregãtirea societãţilor mijlocii şi mari în vederea privatizãrii; - intensificarea procesului de identificare şi realocare a activelor (subunitati) neperformante ce pot fi vîndute, închiriate sau date în locatie de gestiune; - pregãtirea societãţilor comerciale care, în vederea accesului pe pieţe externe, au nevoie de parteneri strãini pentru asociere în vederea privatizãrii. Cooperarea F.P.S. cu F.P.P., A.N.P. şi A.R.D. în elaborarea unor pachete de oferte pentru investitorii strãini (parteneri traditionali şi strategici, instituţii financiare, mari comercianţi).
Prelucrarea lemnului Factorii care determina locul prioritar al acestui sector în acţiunile de privatizare sînt atractivitatea pentru investitorii privati, competitivitatea şi traditia, posibilitatea desfacerii pe piata interna şi pe cea externa, asigurarea materiilor prime din ţara (în proporţie de 95%) şi usurinta relativã în adaptarea tehnologiilor şi produselor la cerinţele pieţei. În paralel cu procesul de privatizare a societãţilor comerciale mici prin procedura standard, societãţile comerciale mijlocii şi mari vor fi supuse analizei în vederea unor restructurari organizatorice, de activitate şi/sau manageriale în faza de pregãtire a privatizãrii. În situaţiile în care studiul de fezabilitate a privatizãrii şi a eventualei restructurari pentru societate releva ca privatizarea integrala nu este posibila sau oferta de cumpãrare de acţiuni este insuficienta, se vor promova diferite forme de reducere a participãrii statului direct prin vînzare şi indirect prin majorare de capital sau asociere. Principalele obiective ale restructurãrii societãţilor din sector sînt: - restructurarea capacitãţilor pentru produsele stratificate (PAL, PFL, placaj, furnir) în funcţie de resursele de lemn, astfel încît sa se susţinã calitativ şi sortimental dezvoltarea producţiei de mobila; - redimensionarea capacitãţilor de producţie a mobilei prin specializarea acesteia pe grupe de produse, urmãrindu-se creşterea şi diversificarea exportului; - reorganizarea activitãţii societãţilor mijlocii şi mari prin divizari, fuziuni sau asocieri, în scopul asigurãrii unei poziţii stabil-competitive pe piata specifica.
CAP. 3 Programul de privatizare
3.1. Restructurarea societãţilor comerciale Restructurarea, în cadrul procesului de reforma economicã, se desfãşoarã pe trei niveluri distincte, intercorelate organizatoric şi institutional: - ajustarea structuralã, la nivel macroeconomic, a ponderii diferitelor ramuri şi activitãţi economice, elaborata de Consiliul de Coordonare, Strategie şi Reforma Economicã; - restructurarea sectoriala/subsectoriala, elaborata la nivelul ministerelor, cu aplicare la domeniile de activitate economicã supuse unei schimbãri generalizate privind volumul, structura şi calitatea produselor şi serviciilor, numãrul şi forma de organizare a agenţilor economici participanţi, programe de reconversie a forţei de munca şi programe de protecţie socialã; - restructurarea microeconomica, realizatã de cãtre F.P.S., pe baza studiilor de restructurare sectoriala/subsectoriala, urmãrind respectarea unor criterii de performanta potrivit cu cerinţele de adaptare a întreprinderii, sub acţiunea conjugata a schimburilor mediului economic şi a particularitatilor locale, la cerinţele economiei de piata. Ţinînd cont de strategiile sectoriale elaborate de ministere, direcţiile de restructurare-privatizare din cadrul F.P.S. selecteaza societãţile comerciale ce urmeazã a fi restructurate/privatizate şi întocmeşte listele cu ofertele de privatizare. În acest sens, vor fi avute în vedere diferitele tipuri de restructurare, posibil de efectuat înainte sau dupã privatizare în concordanta cu cerinţele de maximizare a eficientei economice. Prin procesul de restructurare se urmãreşte: - redimensionarea societãţilor comerciale sau a capacitãţilor de producţie în funcţie de cererea solvabilã, avînd în vedere resursele umane şi de materii prime şi disponibilitãţile financiare existente; - realizarea de divizari sau fuzionari de societãţi comerciale în scopul valorificãrii superioare a capacitãţilor de producţie existente, forţei de munca, relaţiilor de colaborare, al creãrii unei pieţe concurentiale; - oprirea temporarã, pînã la gãsirea soluţiilor tehnico-economice şi a resurselor financiare, a societãţilor sau subunitatilor care lucreazã cu pierderi dar au perspective de reabilitare; - lichidarea societãţilor comerciale nerentabile şi fãrã perspectiva de redresare în actuala organizare, cu realocarea activelor spre alte utilizãri. F.P.S. abordeaza procesul de restructurare în temeiul atribuţiilor conferite de <>Legea nr. 58/1991 , în condiţiile optiunilor macroeconomice ale Guvernului, ale strategiilor sectoriale elaborate de ministere, ţinînd cont de resursele financiare disponibile, urmãrind pregãtirea pentru privatizare a societãţilor comerciale din sectoarele prioritare. Identificarea societãţilor comerciale restructurabile se va face luind în considerare: - importanta strategica a societãţilor comerciale în cadrul sectorului sau a acestuia în cadrul economiei (ponderea în P.I.B., în populaţia ocupatã, în consumul de resurse etc.); - strategiile sectoriale din care rezulta perspectiva evoluţiei pe o perioada de 5-10 ani; - opţiunile potenţialilor cumpãrãtori sau investitori; - analizele proprii utilizînd criterii specifice de identificare; - recomandãrile F.P.P. coactionare; - situaţia economico-financiarã a societãţilor comerciale. În vederea stabilirii modului de restructurare şi a criteriilor de performanta, se vor face analize economice şi financiare la nivelul fiecãrei societãţi comerciale în cadrul unor studii de fezabilitate a restructurãrii şi privatizãrii. Procesul de restructurare a societãţilor comerciale mijlocii şi mari cuprinde: - restructurarea organizatoricã, prin care se urmãreşte flexibilitatea societãţilor comerciale în raport cu cerinţele pieţei pe baza creãrii de societãţi mai mici a cãror privatizare se poate realiza mai rapid; - restructurarea financiarã, avînd drept scop creşterea lichiditatii sau solvabilitãţii; - restructurarea tehnica şi tehnologicã, avînd drept scop ridicarea performantelor şi calitãţii produselor; - restructurarea managerialã, cu scopul promovãrii unor strategii adecvate adaptãrii la condiţiile concurentiale. În funcţie de performanţele evidentiate de studiile de restructurare, se va face ierarhizarea societãţilor comerciale şi, în limitele fondurilor financiare disponibile, se va trece la restructurarea efectivã a acestor societãţi. Societãţile comerciale nerentabile, de mari dimensiuni, cu pondere semnificativã în ansamblul activitãţii ramurii/sectorului, care propaga efecte negative puternice asupra celorlalte societãţi şi asupra sistemului financiar bancar, sînt supuse unei supravegheri speciale şi izolate financiar, prin Direcţia de restructurare şi operaţiuni de supraveghere din cadrul F.P.S. care acţioneazã pentru: - definirea urgenta de mãsuri pentru stoparea efectelor negative asupra celorlalţi agenţi economici şi minimizarea pierderilor, pornind de la oprirea activitãţilor cu pierderi pînã la lichidarea pãrţilor neviabile din societãţile comerciale respective; - a acorda asistenta şi a colabora cu managerul la analiza societãţilor comerciale şi la elaborarea planurilor de restructurare; - a se ocupa de crearea unor echipe de management corespunzãtoare (restructurare managerialã); - a identifica şi utiliza resursele financiare (fonduri speciale de la bugetul de stat, donaţii internaţionale şi bilaterale şi alte resurse atrase); - a controla şi stimula implementarea mãsurilor de restructurare/reabilitare, investiţii, planuri sociale, servicii pentru atragerea investiţiilor strãine; - a iniţia programe de soluţionare a dificultãţilor de ordin social, în colaborare cu autoritãţile competente (M.M.P.S., administraţiile locale). Direcţia de restructurare şi operaţiuni de supraveghere din cadrul F.P.S. monitorizeazã şi ia mãsurile de competenta actionarilor şi pentru: - societãţile comerciale intrate în procedura de încetare de plati (prefaliment) şi faliment; - societãţile comerciale neviabile, lichidate la initiativa actionarilor. F.P.S., în colaborare cu ministerele, va continua crearea unor societãţi comerciale de strategie, care grupeazã unitãţi cu interese comune. Acestea asigura elaborarea prognozelor şi strategiilor de restructurare, sînt mandatate sa gestioneze şi sa implementeze proiectele de restructurare aprobate şi asigura, în acelaşi timp, reprezentarea fondurilor în adunãrile generale ale societãţilor comerciale la care deţin acţiuni.
3.2. Vinzarea de acţiuni Vînzarea de acţiuni prin oferta publica se va aplica societãţilor comerciale mari, cu performanţe financiare semnificative. Avantajele oferite de aceasta metoda sînt atragerea fondurilor din partea unui numãr extins de mici investitori, precum şi încurajarea actionariatului public, respectiv privatizarea în masa, prin utilizarea carnetelor cu certificate de proprietate. Aplicabilitatea metodei va fi determinata de operationalizarea pieţei secundare a titlurilor de valoare şi a intermediarilor specializaţi. Vînzarea prin licitaţie este metoda cea mai rapida şi se va aplica pentru orice dimensiune a pachetului de acţiuni oferite, putind fi organizatã pentru investitori preselectionati şi pentru cei potenţiali. Metoda de vînzare prin negociere directa va fi aplicatã, de preferinta, în situaţia în care exista un singur investitor strategic potenţial sau condiţiile impuse în contractul de vînzare de acţiuni sînt complexe şi au o importanta majorã pentru asigurarea viabilitatii societãţilor comerciale. Metodele combinate de privatizare se vor folosi în cazurile în care, din analiza societãţii comerciale, s-a constatat necesitatea asigurãrii unei structuri optime a actionariatului privat şi în cele ale societãţilor mari ale cãror acţiuni se pot vinde în mai multe etape, prin adresare cãtre toate categoriile de investitori potenţiali. F.P.S. şi F.P.P. vor decide metodele de vînzare sau combinatia acestora pentru fiecare societate comercialã ţinînd seama fie de planul de privatizare elaborat pe baza unei analize detaliate, fie de procedura aplicabilã tipului de societate comercialã selectata. Pentru anul 1994, oferta de privatizare prin vînzare de acţiuni a F.P.S. este estimatã astfel: ------------------------------------------------------------------------------- Tipul societãţilor comerciale Numãrul Capitalul social (mil. lei) *) ------------------------------------------------------------------------------- Mici 1.930 280.000 ------------------------------------------------------------------------------- Mijlocii 403 443.000 ------------------------------------------------------------------------------- Mari 35 442.000 ------------------------------------------------------------------------------- TOTAL 2.368 1.165.000 ------------------------------------------------------------------------------- *) Date de bilanţ la 31.12.1992. La aceasta oferta se adauga privatizarile începute şi nefinalizate încã, asa cum sînt menţionate în Raportul de activitate al F.P.S. în anul 1993. Pe principalele sectoare şi tipuri de societãţi, oferta de privatizare în anul 1994 va fi urmãtoarea:
a) SOCIETĂŢI COMERCIALE MICI ------------------------------------------------------------------------------- Domeniul de activitate Numãrul Capitalul social (mil. lei) *) ------------------------------------------------------------------------------- Industrie 280 110.000 ------------------------------------------------------------------------------- Agricultura 1.036 122.600 ------------------------------------------------------------------------------- Industrie alimentara 131 12.400 ------------------------------------------------------------------------------- Transporturi 141 16.700 ------------------------------------------------------------------------------- Construcţii 100 8.400 ------------------------------------------------------------------------------- Comerţ 215 6.000 ------------------------------------------------------------------------------- Turism 27 3.900 ------------------------------------------------------------------------------- *) Date de bilanţ la 31.12.1992. În anul 1994, procesul de privatizare a societãţilor comerciale mici va continua în ritm accelerat, aplicind procedura standard de privatizare şi ţinînd seama de principalele particularitãţi şi problemele apãrute în aplicare. Ritmul, durata şi amploarea privatizãrii societãţilor comerciale mici sînt condiţionate de eliminarea constringerilor manifestate în procesul respectiv, şi anume: - intirzierea obţinerii titlurilor de proprietate asupra terenurilor; - întocmirea defectuoasã sau cu intirziere a unor documentaţii şi transmiterea lor la F.P.S.; - lipsa de clarificare a duratei şi condiţiilor contractelor de locatie de gestiune sau închiriere în curs; - nivelul disponibilitãţilor bãneşti ale populaţiei, constatindu-se ca salariaţii constituiţi în asociaţii cu personalitate juridicã nu dispun de resurse financiare pentru plata avansului minim de 30%; - nivelul ridicat al dobinzilor la creditele bancare; - lipsa garanţiilor asociaţiilor de salariaţi, ceea ce face ca bãncile sa nu le acorde credite; - nivelul dividendelor previzionate nu asigura posibilitatea achitãrii creditului F.P.S. într-o perioada de 6 ani, de cãtre asociaţia salariaţilor. Date fiind constringerile reale menţionate, F.P.S. va lua mãsurile necesare menite sa diminueze influenta lor defavorabila asupra dinamicii privatizãrii, în colaborare cu factorii implicaţi. În cazuri bine justificate, pe baza analizei documentaţiei de privatizare, F.P.S. va negocia contractele de vînzare-cumpãrare, în condiţiile în care plata avansului nu va fi mai mica de 15% din preţul acţiunilor vîndute, iar eşalonarea ratelor nu va depãşi 10 ani de la data semnãrii contractului. Societãţile comerciale mici, care vor fi identificate ca avînd o poziţie strategica, vor fi exceptate de la procedura standard şi vor urma un plan individual de privatizare şi restructurare.
b) SOCIETĂŢI COMERCIALE MIJLOCII ------------------------------------------------------------------------------- Domeniul de activitate Numãrul Capitalul social (mil. lei) *) ------------------------------------------------------------------------------- Industrie 193 267.700 ------------------------------------------------------------------------------- Agricultura 19 40.000 ------------------------------------------------------------------------------- Industrie alimentara 60 48.000 ------------------------------------------------------------------------------- Transporturi 25 26.000 ------------------------------------------------------------------------------- Construcţii 42 22.000 ------------------------------------------------------------------------------- Comerţ 52 31.000 ------------------------------------------------------------------------------- Turism 12 7.800 ------------------------------------------------------------------------------- *) Date de bilanţ la 31.12.1992. Privatizarea societãţilor comerciale mijlocii va avea în vedere identificarea unor potenţiali investitori strategici, cu o capacitate financiarã capabilã sa asigure pe termen lung viabilitatea societãţilor respective, initiativa cumpãrãrii de acţiuni de cãtre salariaţi şi conducere sau apariţia mai multor investitori dispusi sa cumpere pachete de acţiuni. Pornind de la situaţia realã, concretã pentru fiecare societate comercialã, F.P.S. va adopta metoda sau combinatia de metode de privatizare cea mai adecvatã.
c) SOCIETĂŢI COMERCIALE MARI ------------------------------------------------------------------------------- Domeniul de activitate Numãrul Capitalul social (mil. lei) *) ------------------------------------------------------------------------------- Industrie 11 201.000 ------------------------------------------------------------------------------- Agricultura 18 163.700 ------------------------------------------------------------------------------- Industrie alimentara 1 22.000 ------------------------------------------------------------------------------- Transporturi 1 24.000 ------------------------------------------------------------------------------- Construcţii 2 13.300 ------------------------------------------------------------------------------- Comerţ 1 10.200 ------------------------------------------------------------------------------- Turism 1 7.800 ------------------------------------------------------------------------------- *) Date de bilanţ la 31.12.1992. Privatizarea societãţilor comerciale mari este direct legatã de restructurare, costurile operaţiunilor premergãtoare privatizãrii fiind mari şi necesitind evaluãri, expertize contabile, estimarea viabilitatii societãţilor comerciale respective. Privatizarea acestor societãţi este strict condiţionatã de identificarea unor potenţiali investitori, deţinãtori de resurse financiare suficiente, capabili sa preia o parte semnificativã a efortului investitional şi sa asigure o poziţie competitivã pe piata a societãţilor privatizate. --------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
