Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Sorin Marinescu - procuror
Georgeta Panoviciu - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, dupã cum urmeazã:
- nr. 247 din 26 septembrie 1996, a domnului Ene Viorel;
- nr. 251 din 26 septembrie 1996, a domnilor Ion Flueras, Iosif Antonescu, Simon Mihai şi Stroe Florea;
- nr. 252 din 26 septembrie 1996, a domnului Rai I. Mircea.
Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formeazã obiectul dosarelor nr. 233 D/1996, nr. 237 D/1996 şi nr. 238 D/1996.
Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) şi (3) şi <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiei domnului Ene Viorel se susţine, în esenta, ca domnul Petre Roman, în decembrie 1989, "îndeplinea funcţia de activist al P.C.R. la Centrul Universitar Bucureşti" şi, împreunã cu alţii, a uzurpat conducerea tarii. De asemenea, prin declaraţiile fãcute, "a compromis grav imaginea tarii, a poporului roman şi a instituţiilor fundamentale ale statului". Se mai arata ca a contribuit la "uciderea lui Nicolae Ceauşescu şi a sotiei sale prin regizarea unui simulacru de proces" şi ca "în repetate rinduri a pus în pericol ordinea şi liniştea publica şi siguranta nationala", culminind cu "dezastrul din martie de la Tirgu Mures" şi cu "impuscarea unor cetãţeni în iunie 1990 de cãtre militarii şi poliţiştii aflaţi sub comanda sa ca prim-ministru". Totodatã, se apreciazã ca domnul Petre Roman "a contribuit la compromiterea grava a imaginii României în lume", la "elaborarea şi utilizarea unor hotãrîri ilegale ale guvernului", la producerea unor pagube iremediabile economiei naţionale, "conducind cu aroganta şi incompetenta treburile statului", a împiedicat înfãptuirea justiţiei în dosarele teroristilor şi, sub conducerea sa, drepturile omului au fost grav incalcate. În concluzie, se solicita respingerea candidaturii domnului Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României.
În motivarea contestaţiei domnilor Ion Flueras, Iosif Antonescu, Simon Mihai şi Stroe Florea, depusa cu adeziunea a 1.903 sustinatori, se susţine, în esenta, ca domnul Petre Roman a subminat şi a distrus economia nationala, este complice de trei ori la chemarea minerilor şi este responsabil direct pentru cei 47 de morţi neidentificati, ingropati în cimitirul Straulesti II, precum şi pentru represiunea din 13-15 iunie 1990, ca şi pentru "umilinta la care l-a supus pe marele Dispãrut, Corneliu Coposu, cu prilejul contramanifestatiei din 29 ianuarie 1990". De asemenea, se considera ca este "complice moral, direct responsabil de moartea celor doi tineri, Aurica Crainiceanu şi Andrei Frumusanu", la 26 septembrie 1991, "o data cu venirea pentru a patra oara a minerilor". Se arata ca impotriva sa exista o plîngere penalã a celor 1.903 sustinatori, pe care o anexeazã în copie. În concluzie, se solicita respingerea candidaturii domnului Petre Roman "pentru a nu-i mai da posibilitatea sa se alieze cu jumãtatea sa, P.D.S.R.".
În motivarea contestaţiei domnului Rai I. Mircea se arata ca domnul Petre Roman, în calitate de prim-ministru, s-a fãcut partas la "complotul" ce a condus la distrugerea economicã şi socialã a tarii, ca este "coautor la desfiinţarea abuzivã a P.C.R., la mascarada proceselor politice intentate cuplului Ceauşescu.... şi membrilor C.P.Ex.", la asasinarea a circa 1.000 de persoane în decembrie 1989, la declanşarea tulburarilor provocate de mineri, la aplicarea prin "dictatura" a programului de privatizare, la devalorizarea monetara şi inflaţie, precum şi la distrugerea instituţiilor fundamentale ale statului şi a proprietãţii publice, la degradarea nivelului de trai, a moralitãţii şi comportamentului demografic al populaţiei. De asemenea, se considera ca domnul Petre Roman "poate fi acuzat" de complicitate în gestionarea frauduloasã a fondurilor valutare, la jaful patrimoniului naţional, la pãtrunderea infractorilor şi spionilor în ţara, la importul deşeurilor toxice etc. şi ca a dobîndit abuziv titlul de profesor. În concluzie, se considera ca neintrunind condiţiile morale necesare, candidatura domnului Petre Roman urmeazã a fi respinsã.
Deoarece toate contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, iar între motivele invocate exista o strinsa legatura, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru o mai buna administrare a justiţiei, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 237 D/1996 şi nr. 238 D/1996 la Dosarul nr. 233 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra tuturor contestaţiilor printr-o singura hotãrîre.
Procurorul, avînd cuvintul în fond, apreciazã ca neintemeiate contestaţiile, motivele invocate nefiind cauze legale de neeligibilitate, ci consideratiuni politice de natura campaniei electorale.
CURTEA,
luind în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Motivele invocate în contestaţii nu reprezintã impedimente juridice pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrãrii de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Petre Roman la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe hotãrîri emise cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.
Prin natura lor aceste motive exced atribuţiile Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de <>Legea nr. 69/1992 , putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În consecinta, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de fata urmeazã a fi respinse.
Pentru considerentele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) şi <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnii Ene Viorel, Ion Flueras, Iosif Antonescu, Simon Mihai, Stroe Florea şi Rai I. Mircea.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Georgeta Panoviciu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
