Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Virgil Firuleasa - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, dupã cum urmeazã:
- nr. 240 din 25 septembrie 1996, a domnului Bob Nicolae;
- nr. 236 din 24 septembrie 1996, a Partidului Social Democrat Roman;
- nr. 242 din 25 septembrie 1996, a domnului Popa I. Ioan;
- nr. 243 din 25 septembrie 1996, a domnului Duta N. Marin.
Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formeazã obiectul dosarelor nr. 229D/1996, nr. 230D/1996, nr. 231D/1996 şi nr. 232D/1996.
Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) şi (3) şi <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiei depuse de domnul Bob Nicolae se arata ca domnul Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze la funcţia de Preşedinte al României, deoarece a îndeplinit pînã în prezent doua mandate; primul, în perioada 1990-1992 şi al doilea, în perioada 1992-1996. Apreciazã ca depunerea candidaturii pentru un al treilea mandat contravine <>art. 81 alin. (4) din Constituţie, Decretului-lege nr. 92/1990 şi <>art. 10 din Legea nr. 69/1992 .
În motivarea contestaţiei Partidului Social Democrat Roman se susţine, în esenta, ca: domnul Ion Iliescu a îndeplinit, anterior alegerilor preşedinţiale programate pentru 3 noiembrie 1996, doua mandate de Preşedinte al României, corespunzãtor art. 81 alin. (4) din Constituţie; întrucît art. 150 alin. (1) din Constituţie prevede ca legile şi toate celelalte acte normative rãmîn în vigoare numai în mãsura în care nu contravin Constituţiei, rezulta ca Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, în care, de asemenea, s-a prevãzut "alegerea tuturor conducãtorilor politici" pentru unul sau, cel mult, doua mandate, act normativ cu caracter constituţional, ca şi <>Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 , au rãmas în vigoare; se mai susţine ca însãşi Curtea Constituţionalã, prin <>Hotãrîrea nr. 18 din 7 septembrie 1992 , a reţinut ca primul mandat al domnului Ion Iliescu a început la 20 mai 1990; se apreciazã ca cel de-al doilea mandat, septembrie 1992 - noiembrie 1996, "este guvernat de Constituţia din 1991" care a preluat şi menţinut principiul constituţional de "cel mult doua mandate" pentru funcţia de Preşedinte al României, prevãzut în Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989; se mai arata ca, potrivit art. 83 alin. (1) din Constituţie, durata maxima a mandatului este de 4 ani pentru a nu se permite exercitarea funcţiei de Preşedinte al României mai mult de 8 ani, or, dacã, prin absurd, "s-ar numara mandatele din decembrie 1991, data aprobãrii Constituţiei, un nou mandat al Preşedintelui Ion Iliescu ar depãşi şi numãrul de doua al mandatelor şi maximumul de 8 ani prevãzut în mod imperativ de Constituţie". În sprijinul acestor afirmaţii sînt invocate şi dispoziţiile <>art. 10 din Legea nr. 69 din 15 iulie 1992 pentru alegerea Preşedintelui României; considera ca depunerea candidaturii pentru a treia oara "capata o deosebita gravitate", ţinînd seama ca în funcţia pe care o ocupa trebuie sa "vegheze la respectarea Constituţiei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (2) din legea fundamentalã"; deoarece nu sînt îndeplinite condiţiile legale pentru înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, se impune anularea acestei înscrieri; potrivit art. 126 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului, coroborate cu art. 20 din Constituţie, solicita sa se dispunã judecarea în şedinţa publica, cu citarea contestatorului, iar, în caz contrar, pronunţarea sa se facã "în şedinţa publica potrivit legii, care în aceasta privinta nu creeazã nici un regim derogatoriu".
În motivarea contestaţiei domnului Popa I. Ioan se susţine ca domnul Ion Iliescu candideazã pentru al treilea mandat la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996 şi, în consecinta, se incalca principiile înscrise în Comunicatul cãtre ţara al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale din 22 decembrie 1989, prevederile Decretului-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, ale <>Decretului-lege nr. 92 din 14 martie 1990 , ale art. 81 alin. (4) şi art. 83 alin. (1) din Constituţie, precum şi ale <>art. 10 din Legea nr. 69 din 15 iulie 1992 .
În motivarea contestaţiei domnului Duta N. Marin se arata, în esenta, ca: înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu este contrarã art. 81 alin. (4) din Constituţie; domnul Ion Iliescu este implicat direct în lovitura de stat din decembrie 1989 şi în condamnarea la moarte, fãrã probe, a soţilor Ceauşescu; se face vinovat de moartea a numeroase persoane care au participat la evenimentele din decembrie 1989; dupã preluarea puterii, împreunã cu fostele structuri de partid şi de securitate şi cu ajutorul organelor de procuratura şi justiţie, a instaurat un regim de dictatura şi teroare pentru reprimarea tuturor oponentilor politici, inclusiv a sa. În acest sens, susţine ca i s-au reţinut drepturile salariale, fãrã temei legal, timp de 16 luni, i s-a desfãcut nejustificat contractul de munca, nu a beneficiat de prevederile Legii nr. 18/1991 şi, deşi s-a adresat organelor de procuratura, justiţie, inclusiv ministrului justiţiei, procurorului general, preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, indicind în acest sens un numãr mare de dosare şi plingeri, nu i s-a fãcut dreptate; mai arata ca a sesizat şi pe Preşedintele Ion Iliescu, însã acesta "nu a mediat cazul sau cu puterea judecãtoreascã şi executivã, legalizind genocidul politic"; de asemenea, mai susţine ca Frontul Salvãrii Naţionale, Partidul Democraţiei Sociale din România şi Guvernul au conceput şi aplicat un plan de distrugere a patrimoniului agrar şi industrial al tarii, au împãrţit rezerva de circa 3 miliarde dolari, prin liberalizarea preţurilor au transformat România într-o piata de desfacere a Vestului şi, prin Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58 din 14 august 1991, "au decimat industria, comerţul şi turismul în favoarea unor reţele de afaceristi", toate acestea şi datoritã Preşedintelui Ion Iliescu care "nu a aparat interesul naţional".
Deoarece contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu, iar între motivele invocate exista o strinsa legatura, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru o mai buna administrare a justiţiei, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 232D/1996, nr. 231D/1996 şi nr. 230D/1996 la Dosarul nr. 229D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra tuturor contestaţiilor printr-o singura hotãrîre.
Procurorul, avînd cuvintul în fond, pune concluzii de respingere a contestaţiilor, deoarece motivele pe care acestea se întemeiazã au fost soluţionate de Curtea Constituţionalã prin hotãrîri deja pronunţate. Cît priveşte consideratiile de ordin politic, economic, moral şi material, arata ca acestea nu reprezintã cauze de neeligibilitate.
CURTEA,
luind în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Contestaţiile se întemeiazã, în esenta, pe un singur motiv, şi anume depunerea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru un al treilea mandat. În legatura cu acest motiv, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Hotãrîrea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 septembrie 1996, şi nu exista motive sa se revinã asupra celor statuate. Astfel, s-a stabilit ca "mandatul presedintial reglementat de Constituţia României nu poate fi aşezat în prelungirea unor durate de îndeplinire a funcţiei de Preşedinte al României anterioare intrãrii în vigoare a legii fundamentale" şi ca "mandatul de Preşedinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituţional al domnului Ion Iliescu". În consecinta, motivul invocat în legatura cu numãrul mandatelor exercitate pînã în prezent de domnul Ion Iliescu este neîntemeiat.
În sprijinul argumentarii din contestaţia Partidului Social Democrat Roman s-a invocat şi referirea la funcţia de Preşedinte al României din <>Hotãrîrea nr. 18/1992 a Curţii Constituţionale, pronunţatã într-un litigiu ce interesa funcţiile îndeplinite de domnul Ion Iliescu ca preşedinte al Consiliului Frontului Salvãrii Naţionale şi al Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, nefacindu-se însã distincţia necesarã între aceste funcţii anterioare Constituţiei şi regimul funcţiei de Preşedinte al României, definit prin mandatul constituţional prevãzut de art. 81 alin. (4).
Fata de cele arãtate, rezulta ca mandatul de Preşedinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituţional al domnului Ion Iliescu.
În aceeaşi contestaţie s-a solicitat ca pronunţarea hotãrîrii sa se facã în şedinţa publica. Este adevãrat ca, potrivit art. 121 alin. 3 din Codul de procedura civilã, "hotãrîrea se pronunţa întotdeauna în şedinţa publica", iar art. 581 din Codul de procedura civilã nu cuprinde o norma derogatorie în acest sens. Dar, potrivit <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , procedura jurisdicţionalã prevãzutã de prezenta lege se completeazã cu regulile procedurii civile, în mãsura în care ele sînt compatibile cu natura procedurii în fata Curţii Constituţionale, iar compatibilitatea se hotãrãşte exclusiv de Curte. De altfel, hotãrîrea Curţii se publica integral în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Celelalte "motive" invocate, îndeosebi în contestaţia domnului Duta N. Marin, nu reprezintã impedimente juridice pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrãrii de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ion Iliescu la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe hotãrîri, cu prilejul alegerilor din 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.
Prin natura lor, aceste motive de ordin politic, economic şi moral exced atribuţiile Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de <>Legea nr. 69/1992 , putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În consecinta, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de fata urmeazã a fi respinse.
Pentru considerentele arãtate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) şi <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnul Bob Nicolae, de Partidul Social Democrat Roman şi de domnii Popa I. Ioan şi Duta N. Marin.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Constantin Burada
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
