Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 283 din 21 iunie 1993 privind unele masuri referitoare la desfasurarea invatamantului in anul scolar (universitar) 1993/1994
ART. 1 În anul şcolar 1993/1994, sistemul de învãţãmânt din România cuprinde: - învãţãmântul preşcolar; - învãţãmântul primar, cu clasele I-IV; - învãţãmântul gimnazial, cu clasele V-VIII; - învãţãmântul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII; - învãţãmântul profesional, cu anii I-III sau I-IV; - învãţãmântul complementar sau de ucenici, cu anii I-II; - învãţãmântul tehnic de maiştri, cu anii I-II sau I-III; - învãţãmântul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III; - învãţãmântul superior cu anii I-VII; - învãţãmântul postuniversitar; - doctorat; - alte forme de perfecţionare.
SECŢIUNEA 1 Învãţãmîntul preşcolar
ART. 2 Învãţãmântul preşcolar se organizeazã pentru copii în varsta de 3-6 (7) ani şi se realizeazã prin grãdiniţe cu program normal, cu program prelungit, cu program sãptãmânal sau prin grãdiniţe speciale pentru copii cu deficiente (handicap). Grãdiniţele se înfiinţeazã de cãtre inspectoratele şcolare. Agenţii economici şi alte persoane juridice, precum şi persoane fizice pot infiinta şi finanta grãdiniţe cu acordul inspectoratelor şcolare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Învãţãmântului. Grãdiniţele se organizeazã cu cel puţin o grupa de copii din aceeaşi localitate sau din localitãţi rurale apropiate. Activitãţile în grãdiniţe se desfãşoarã pe grupe de copii. Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai puţin de 15 copii. La grãdiniţele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul Învãţãmântului grupa se constituie în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii şi nu mai puţin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii. Pentru fiecare grupa de preşcolari se încadreazã câte o educatoare, iar la grãdiniţele cu program prelungit, sãptãmânal şi la cele speciale pentru copii cu deficiente se încadreazã încã o educatoare la fiecare grupa pentru tura de dupã-amiaza. La grãdiniţele cu program sãptãmânal se încadreazã încã o educatoare la fiecare doua posturi. La grãdiniţele speciale pentru copii cu deficiente se încadreazã câte o educatoare la fiecare grupa pentru desfãşurarea activitãţii cu copii în zilele libere. ART. 3 Pentru copii orfani, fãrã sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, inspectoratele şcolare organizeazã case de copii preşcolari. Activitatea în casele de copii preşcolari se desfãşoarã pe grupe constituite, în medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii şi nu mai puţin de 8 copii. Încadrarea cu educatoare la aceste unitãţi se face conform reglementãrilor prevãzute în art. 8. ART. 4 În cadrul învãţãmântului preşcolar se pot organiza grãdiniţe sau grupe de învãţãmânt alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea funcţioneazã în baza metodologiei elaborate de Ministerul Învãţãmântului.
SECŢIUNEA 2 Învãţãmântul primar şi gimnazial
ART. 5 Învãţãmântul primar se organizeazã ca învãţãmânt de zi şi funcţioneazã cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata. În clasa I a învãţãmântului primar sunt cuprinşi, de regula, copiii care au împlinit varsta de 6 (7) ani pana la data începerii anului şcolar. ART. 6 În funcţie de mãrimea populaţiei şcolare, de gradul de dispersare a localitãţilor şi de baza materialã existenta, învãţãmântul primar funcţioneazã în şcoli cu clasele I-IV, I-VIII sau în licee. În învãţãmântul primar, clasa de început se constituie din 24 elevi, dar nu mai puţin de 10 elevi. Clasele a II-a , a III-a şi a IV-a vor funcţiona cu efectivele din anul şcolar precedent. În localitãţile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeazã şcoli cu clasele I-IV cu predare simultanã, dacã exista cel puţin 4 elevi de varsta acestor clase şi dacã au fost cuprinşi în şcoala toţi copii de varsta claselor I-IV din localitatea respectiva. Desfãşurarea procesului de învãţãmânt se asigura de cãtre: - un invatator pentru 4-20 elevi; - doi învãţãtori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I şi a III-a, iar al doilea la clasele a II-a şi a IV-a; - trei învãţãtori pentru 41-60 elevi; - patru învãţãtori pentru un numãr de peste 60 elevi. ART. 7 Învãţãmântul gimnazial se organizeazã ca învãţãmânt de zi şi fãrã frecventa cu clasele V-VIII. În învãţãmântul gimnazial, clasa de început, a V-a va fi constituitã cu efectivele existente în clasele a IV-a din anul şcolar 1992/1993, dar nu mai puţin de 18 elevi. ART. 8 În comunele şi satele în care funcţioneazã numai şcoli cu predare în limbi ale minoritãţilor naţionale trebuie sa se organizeze clase cu predare în limba romana, chiar dacã numãrul elevilor este mai mic de 10. ART. 9 În cazul învãţãmântului primar şi gimnazial, pentru copii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza şcoli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) şi şcoli (sau clase) cu program sportiv. Şcolile sau clasele cu program suplimentar de arta îşi desfãşoarã activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-IV se pot constitui şi grupe mixte. Numãrul de elevi din care se constituie o grupa şi organizarea activitãţii în aceste grupe se stabilesc prin norme, la începutul anului şcolar, de cãtre Ministerul Învãţãmântului. Şcolile cu program sportiv se organizeazã pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza şi în cadrul altor şcoli cu clasele I-VIII. Clasele de început, I şi a V-a, din şcolile cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie, precum şi din şcolile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi. Activitatea de specialitate din aceste şcoli se desfãşoarã pe clase, pe grupe sau individual. Numãrul de elevi din care se constituie o grupa se stabileşte prin norme la începutul anului şcolar, de cãtre Ministerul Învãţãmântului, în funcţie de specificul activitãţii. ART. 10 Pentru elevii din învãţãmântul primar, gimnazial şi liceal, cu aptitudini pentru sport, funcţioneazã cluburi sportive şcolare. Elevii acestor cluburi sunt selecţionaţi din toate clasele diferitelor şcoli unde se realizeazã pregãtirea de baza. Cluburile sportive şcolare pot funcţiona ca unitãţi independente sau în cadrul unor şcoli şi licee. În cadrul cluburilor sportive şcolare activitatea se organizeazã pe grupe; efectivele grupelor se stabilesc de cãtre Ministerul Învãţãmântului. ART. 11 În învãţãmântul primar şi gimnazial se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi moderne sau clase cu învãţãmânt alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Înfiinţarea claselor, numãrul elevilor, planurile şi programele de învãţãmânt precum şi modul de funcţionare a claselor se aproba la începutul anului şcolar de cãtre Ministerul Învãţãmântului. ART. 12 Pentru copiii cu deficiente se organizeazã, de cãtre Ministerul Învãţãmântului, şcoli cu clasele I-VIII. Pentru copii orfani, fãrã sustinatori legali sau proveniţi din familii dezmembrate, se organizeazã case de copii şcolari, în cadrul cãrora pot funcţiona şi unitãţi de învãţãmânt. În şcolile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. Pentru copiii cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi. La casele de copii şcolari care funcţioneazã împreunã cu şcoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, în medie din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi şi nu mai puţin de 8 elevi. La casele de copii şcolari grupele se constituie din 15 copii. ART. 13 Pentru a oferi copiilor şi elevilor posibilitatea de a desfasura activitãţi extraşcolare, funcţioneazã ca instituţii specializate subordonate inspectoratelor şcolare, cluburi ale copiilor şi elevilor şi administraţii permanente ale taberelor şcolare. Activitatea în aceste instituţii se desfãşoarã pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Învãţãmântului. ART. 14 Învãţãmântul preşcolar, primar şi gimnazial se desfãşoarã pe baza planurilor de învãţãmânt şi a programelor şcolare, unitare elaborate de Ministerul Învãţãmântului. ART. 15 Şcolile primare şi gimnaziale se înfiinţeazã de cãtre inspectoratele şcolare, cu respectarea prevederilor legale. ART. 16 Absolvenţilor învãţãmântului gimnazial li se elibereazã "Certificatul de absolvire a 8 clase".
SECŢIUNEA 3 Învãţãmîntul liceal
ART. 17 Învãţãmântul liceal se organizeazã prin licee, şcoli normale şi seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca învãţãmânt de zi, seral sau fãrã frecventa. Liceele, inclusiv şcolile normale şi seminariile teologice liceale, se înfiinţeazã de Ministerul Învãţãmântului, la propunerea inspectoratelor şcolare, a cultelor sau a ministerelor interesate. ART. 18 Învãţãmântul liceal se organizeazã şi funcţioneazã cu urmãtoarele tipuri: - licee teoretice; - licee industriale; - licee agricole; - licee silvice; - licee economice şi administrative; - licee de informatica; - licee de metrologie; - şcoli normale; - licee de arta; - licee cu program sportiv; - licee militare; - seminarii teologice liceale. ART. 19 Liceele teoretice se organizeazã cu clasele IX-XII învãţãmânt de zi sau fãrã frecventa şi cu clasele IX-XIII învãţãmânt seral, în profilurile: real şi umanist. Şcolile normale se organizeazã cu clasele IX-XIII învãţãmânt de zi. Liceele industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, de arta, cu program sportiv, de informatica şi de metrologie se organizeazã cu clasele IX-XII învãţãmânt de zi. Liceele industriale, agricole, economice şi administrative pot fi organizate şi cu învãţãmânt seral cu clasele IX-XIII. Liceele militare se organizeazã de Ministerul Apãrãrii Naţionale şi de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de învãţãmânt şi a programelor şcolare avizate de Ministerul Învãţãmântului. Seminariile teologice liceale se înfiinţeazã, la propunerea cultelor, de Ministerul Învãţãmântului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte şi cu respectarea legislaţiei şcolare în vigoare. Planurile de învãţãmânt şi programele şcolare pentru disciplinile de cultura generalã vor fi avizate de Ministerul Învãţãmântului. În cadrul învãţãmântului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi strãine şi clase bilingve. Înfiinţarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor şcolare şi cu aprobarea Ministerului Învãţãmântului. Planurile şi programele pentru clasele intensive şi bilingve se stabilesc de Ministerul Învãţãmântului la începutul anului şcolar. ART. 20 În învãţãmântul liceal, clasa de început a IX-a se constituie, în medie, din 30 elevi fãrã a depãşi 36 elevi, dar nu mai puţin de 18 elevi. În liceele de arta şi în cele cu program sportiv, clasa de început a IX-a se constituie din 24-36 elevi. ART. 21 Admiterea în clasa a IX-a în învãţãmântul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmântului. La concursul de admitere pot participa absolvenţi ai învãţãmântului gimnazial. ART. 22 Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot susţine examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de învãţãmânt liceal conferã titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere în învãţãmântul superior, în învãţãmântul postliceal de specialitate sau sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii. ART. 23 Absolvenţii învãţãmântului liceal care din diverse motive, în termenul prevãzut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le conferã dreptul sa ocupe funcţii pentru care se cer studii liceale-medii. ART. 24 Absolvenţii liceelor industriale, agricole, silvice, economice şi administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta şi ai seminariilor teologice pot obţine atestat profesional, în condiţiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Învãţãmântului şi Ministerul Muncii Şi Protecţiei Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a fãcut pregãtire de specialitate şi profesionalã într-o meserie.
SECŢIUNEA 4 Învãţãmântul profesional, complementar sau de ucenici
ART. 25 Învãţãmântul profesional se realizeazã prin şcoli profesionale cu durata de 3-4 ani, învãţãmânt de zi, potrivit nomenclatorului de pregãtire. Şcolile profesionale se organizeazã prin Ministerul Învãţãmântului de inspectoratele şcolare, ministere, alte organe centrale, societãţi comerciale, regii autonome precum şi de consilii locale. Aceste şcoli pot funcţiona de sine statator. Când sunt organizate împreunã cu licee, şcoli tehnice de maiştri sau şcoli postliceale de specialitate, se constituie grupuri şcolare cu conducere unica. Prin procesul de învãţãmânt organizat în aceste şcoli se asigura pregãtirea profesionalã, instruirea practica, precum şi o pregãtire generalã, în conformitate cu planurile şi programele de învãţãmânt stabilite de Ministerul Învãţãmântului, împreunã cu ministerele de resort. În învãţãmântul profesional, clasa de început, anul I se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. ART. 26 Admiterea în şcolile profesionale se face pe baza de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmântului. La concursul de admitere pot participa numai absolvenţi ai învãţãmântului gimnazial. ART. 27 La şcolile profesionale studiile se încheie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primesc diploma de absolvire, care le conferã dreptul sa exercite meseria în care s-au pregãtit . ART. 28 Învãţãmântul complementar sau de ucenici se organizeazã prin Ministerul Învãţãmântului de cãtre organele administraţiei locale, respectiv de cãtre agenţii economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cuprinşi în învãţãmântul liceal sau profesional. Învãţãmântul complementar sau de ucenici se organizeazã ca învãţãmânt de zi cu durata de 2 ani. Clasa de început se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Acesta poate funcţiona în cadrul grupurilor şcolare, liceelor, şcolilor profesionale sau şcolilor cu clasele I-VIII. În cadrul învãţãmântului complementar sau de ucenici se asigura pregãtirea generalã, precum şi pregãtirea profesionalã şi instruirea practica într-o meserie corespunzãtoare nevoilor locale din cooperatie, prestãri de servicii initiativa particularã şi din alte sectoare. ART. 29 Meseriile în care se pregãtesc elevii prin învãţãmântul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevãzute în indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regãsesc în nomenclatorul de pregãtire prin licee sau şcoli profesionale. ART. 30 Încheierea studiilor învãţãmântului complementar sau de ucenici se face prin examen de absolvire. Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite meseria în care au fost pregatiti. ART. 31 Absolvenţii învãţãmântului complementar sau de ucenici, precum şi cei ai învãţãmântului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile în învãţãmântul liceal, conform normelor stabilite de cãtre Ministerul Învãţãmântului.
SECŢIUNEA 5 Învãţãmântul tehnic de maiştri
ART. 32 Învãţãmântul tehnic de maiştri se organizeazã, prin Ministerul Învãţãmântului, la solicitarea ministerelor interesate şi a agenţilor economici prin şcoli tehnice de maiştri cu o durata de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau 2-3 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregãtire. ART. 33 Clasa de început la şcolile tehnice de maiştri se constituie, în medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. Aceasta se organizeazã în cadrul grupurilor şcolare. ART. 34 Concursul şi condiţiile de admitere, precum şi examenul de absolvire în şcolile tehnice de maiştri se organizeazã potrivit normelor stabilite de Ministerul Învãţãmântului în colaborare cu ministerele interesate. Absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri primesc diploma de absolvire, care le conferã dreptul de a profesa în specialitatea respectiva.
SECŢIUNEA 6 Învãţãmântul postliceal de specialitate
ART. 35 Învãţãmântul postliceal de specialitate are o durata de 2 sau 3 ani şi se realizeazã în şcoli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Învãţãmântului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agenţilor economici. În aceste şcoli pot fi şcolarizaţi absolvenţi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc sa se pregãteascã în vederea exercitãrii unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social-cultural şi sanitar, conform nomenclatorului de pregãtire. Şcolile postliceale de specialitate se organizeazã ca învãţãmânt de zi şi seral în cadrul grupurilor şcolare sau împreunã cu unitãţile de învãţãmânt liceal, având conducere unica. ART. 36 Clasa de început la şcolile postliceale de specialitate se constituie, în medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi şi nu mai puţin de 18 elevi. ART. 37 Admiterea în şcolile postliceale de specialitate şi examenul de absolvire se organizeazã pe baza normelor stabilite de Ministerul Învãţãmântului. Absolvenţii primesc diploma de absolvire, care le conferã dreptul sa profeseze în specialitatea absolvitã.
SECŢIUNEA 7 Învãţãmântul superior
ART. 38 Învãţãmântul superior este organizat în: universitãţi, academii, institute, iar în cadrul acestora, pe facultãţi, şcoli de studii postuniversitare, colegii şi secţii de specializare. Instituţiile de învãţãmânt superior se înfiinţeazã prin hotãrâre guvernamentalã, iar facultãţile, colegiile şi secţiile de specializare, prin ordin al ministrului învãţãmântului. ART. 39 Învãţãmântul superior este o continuare, în sistem deschis, a pregãtirii realizate de învãţãmântul liceal. Învãţãmântul superior cuprinde: - învãţãmânt de nivel universitar; - învãţãmântul postuniversitar. Învãţãmântul de nivel universitar cuprinde: - învãţãmântul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3 ani); - învãţãmântul universitar de lungã durata (4-6 ani); - învãţãmântul universitar de studii aprofundate (1-2 ani). Învãţãmântul postuniversitar este organizat în: - învãţãmânt postuniversitar de specializare; - cursuri postuniversitare (1-12 luni); - şcoli de studii postuniversitare (1 1/2 - 2 ani); - doctorat. ART. 40 Învãţãmântul universitar de scurta durata este organizat în paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu învãţãmântul de lungã durata şi este destinat a pregati specialişti de execuţie superiori, intermediari personalului cu studii medii şi profesionale şi celui cu studii superioare de lungã durata. Învãţãmântul superior de lungã durata pregãteşte specialişti de execuţie şi conceptie. Durata studiilor la învãţãmântul de scurta durata este de 2-3 ani, la învãţãmântul de lungã durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele învãţãmântului de nivel universitar sunt: învãţãmânt de zi, seral şi fãrã frecventa. Durata studiilor la învãţãmântul seral şi fãrã frecventa este cu un an mai mare decât la învãţãmântul de zi. ART. 41 Începând cu anul universitar 1993-1994, învãţãmântul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri: a) Pentru învãţãmântul superior economic: - ciclul I va cuprinde, la învãţãmântul de zi studenţii din anii I şi II de studii, disciplinele din planurile de învãţãmânt fiind comune pe fiecare modul specific, atât pentru forma lungã de învãţãmânt, cat şi pentru forma scurta. - ciclul II va fi organizat separat pentru forma lungã de învãţãmânt, şi respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea desfasurindu-se pe specializãrile cuprinse în structura instituţiei de învãţãmânt superior, aprobatã prin ordin al ministrului învãţãmântului. Separarea studenţilor dupã ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lungã de învãţãmânt sau la forma scurta de învãţãmânt (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru învãţãmântul de zi, la forma lungã de învãţãmânt, studenţii din anii III şi IV (2 ani), iar la forma scurta de învãţãmânt (colegii universitare), studenţii din anul III (1 an); - ciclul III va fi organizat ca învãţãmânt de studii aprofundate cu durata de un an, numai la învãţãmântul de zi, şi va putea fi urmat pe baza de examen, numai de absolvenţii cu diploma ai ciclului II de la forma lungã de învãţãmânt, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice; Pentru învãţãmântul seral şi fãrã frecventa, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de învãţãmânt nu se organizeazã pentru ciclul III. Admiterea în învãţãmântul superior economic se va face prin concurs unic, atât pentru forma lungã de învãţãmânt cat şi pentru forma scurta (colegii universitare). b) Pentru celelalte domenii ale învãţãmântului superior (tehnic, arhitectura agricol, universitar, ştiinţe juridice, medical, arta), şcolarizarea la forma scurta de învãţãmânt - acolo unde va fi organizatã - se va desfasura dupã sistemul prezentat pentru învãţãmântul economic la lit. a) sau separat (în paralel) de forma lungã de învãţãmânt. Admiterea în acest din urma caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de învãţãmânt (lungã sau scurta). Şi pentru aceste domenii ale învãţãmântului se va organiza, numai la învãţãmântul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe baza de examen, de cãtre absolvenţii cu diploma de la forma lungã de învãţãmânt, cu rezultate foarte bune profesionale şi ştiinţifice; c) Pentru învãţãmântul superior tehnic şi agronomic (cu excepţia profilului Medicina veterinara), forma lungã de învãţãmânt va fi organizatã pe cicluri: - ciclul I va cuprinde studenţii din anul I şi II de studii, disciplinele din planurile de învãţãmânt fiind comune pe profil în cadrul aceleiaşi instituţii de învãţãmânt superior; - ciclul II va cuprinde studenţii din anii III, IV şi V de studii, activitatea desfasurindu-se pe specializãrile prevãzute în structura instituţiei de învãţãmânt superior aprobatã prin ordin al ministrului învãţãmântului. - ciclul III va fi organizat ca învãţãmânt de studii aprofundate cu durata de un an. ART. 42 Admiterea în ciclul II şi, respectiv ciclul III de învãţãmânt se va face prin concurs. ART. 43 Începând cu seriile de absolvenţi 1993/1994, finalizarea studiilor superioare va consta din susţinerea lucrãrii (proiectului) de diploma şi a 2-3 examene: - la învãţãmântul de scurta durata: o disciplina fundamentalã sau de baza şi o disciplina de specialitate; - la învãţãmântul de lungã durata: o disciplina fundamentalã sau de baza şi doua discipline de specialitate. Disciplinele şi tematica de examen vor fi stabilite de conducerile instituţiilor de învãţãmânt superior în conformitate cu planurile şi programele de învãţãmânt dupã care au studiat absolvenţii. ART. 44 Absolvenţilor învãţãmântului superior de scurta durata li se elibereazã "Diploma de absolvire". Absolvenţilor învãţãmântului superior de lungã durata li se elibereazã "Diploma de licenta", iar absolvenţilor învãţãmântului universitar de studii aprofundate li se elibereazã "Diploma de studii aprofundate". ART. 45 Persoanele posesoare ale diplomelor de licenta care au absolvit seminarul pedagogic pot funcţiona ca profesori în învãţãmântul preuniversitar. ART. 46 Începând cu anul universitar 1993/1994, instituţiile de învãţãmânt superior de stat pot scolariza studenţi în anul I de studii peste numãrul de locuri aprobat anual. Numãrul maxim de locuri care depãşeşte pe cel aprobat se stabileşte de Ministerul Învãţãmântului, la propunerea fiecãrei instituţii de învãţãmânt superior. Ocuparea locurilor stabilite peste numãrul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, în ordine descrescãtoare a mediilor, cu condiţia obţinerii cel puţin a mediei 5. ART. 47 Studenţii admişi peste numãrul de locuri aprobat suporta taxa de studiu. Cuantumul taxei trebuie sa acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice şi ale personalului auxiliar şi de servire. Cuantumul taxei de studiu şi modalitãţile de plata se aproba de Ministerul Învãţãmântului, la propunerea fiecãrei instituţii de învãţãmânt superior, şi sunt fãcute publice în timp util. ART. 48 Sumele încasate din taxa de studiu reprezintã surse de venit la fondul special pentru învãţãmânt. ART. 49 Taxa de studiu este calculatã pentru întregul an universitar (10 luni). Studentul care a fost admis cu taxa de studiu şi care se retrage din învãţãmânt în timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculatã de la începutul anului universitar, inclusiv luna în care s-a retras. ART. 50 Studenţii admişi cu taxa de studiu nu beneficiazã de burse sau alte forme de sprijin material şi nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare în cãminele studenţeşti şi nu pot fi trecuţi pana la absolvirea studiilor, în categoria studenţilor, şcolarizaţi fãrã taxe de studiu. ART. 51 Învãţãmântul postuniversitar este organizat în instituţiile de învãţãmânt superior pe doua forme, cu şi fãrã frecventa. Specializãrile la care se organizeazã învãţãmântul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Învãţãmântului, la solicitarea beneficiarilor şi la propunerea instituţiilor de învãţãmânt superior. ART. 52 Doctoratul constituie forma superioarã a pregãtirii profesional-ştiinţifice a specialiştilor în diferite ramuri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii. Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfãşurarea activitãţilor în perioada stagiului de pregãtire a doctoranzilor şi procedura de sustinere a tezelor în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor se stabilesc de cãtre Ministerul Învãţãmântului.
SECŢIUNEA 8 Învãţãmântul şi educaţia pentru persoane cu probleme (cerinţe) speciale
ART. 53 Educaţia şi şcolarizarea specialã (adaptatã) se organizeazã pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor şcolarã, profesionalã şi socialã. Acestea sunt destinate copiilor de varsta prescolara, elevilor şi studenţilor care prezintã diferite deficiente ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv şi vizual), de limbaj, socioafectivi de comportament, persoanelor cu deficiente asociate sau severe. ART. 54 Pregãtirea şcolarã şi profesionalã, ocrotirea şi educaţia persoanelor cu probleme speciale se realizeazã prin: - instituţii speciale de învãţãmânt: grãdiniţe speciale, şcoli speciale şi cãmine şcoala cu clasele I-VIII, şcoli profesionale speciale, licee şi şcoli postliceale speciale, şcoli speciale de reeducare, clase şi grupe speciale pentru calificare şi recalificare pentru invalizi, în condiţiile prevãzute la art. 2 şi 12 din prezenta hotãrâre; - structuri şcolare (secţii, clase, grupe) integrate în alte unitãţi şcolare obişnuite din comunitatea localã sau şcoli şi structuri şcolare care funcţioneazã în instituţii de asistenta medicalã (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire socialã şi în penitenciare; - structuri educative alternative (centre de educaţie preventivã, complexe educative pentru tineret, centre de educaţie specialã) coordonate de Ministerul Învãţãmântului; - la domiciliu (pentru copii şi adulti handicapati nedeplasabili, în varsta de pana la 30 de ani). ART. 55 Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinşi în grãdiniţe şi învãţãmântul primar, inspectoratele şcolare organizeazã centre logopedice interşcolare - ca structuri de educaţie specialã integrata - încadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psiho-pedagogie specialã). ART. 56 Evaluarea psihopedagogicã a copiilor cu probleme speciale în scopul orientarii lor şcolare şi profesionale se realizeazã de comisiile de evaluare complexa, subordonate inspectoratelor şcolare şi coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog). ART. 57 Învãţãmântul pentru copii şi tineri cu probleme speciale este gratuit. ART. 58 Ministerul Învãţãmântului rãspunde de organizarea, evaluarea şi coordonarea învãţãmântului şi educaţiei pentru persoane cu probleme speciale. Pregãtirea perfecţionarea, numirea şi încadrarea personalului didactic, precum şi activitatea de cercetare, inovaţie şi elaborare a programelor şcolare din acest domeniu se realizeazã conform metodologiei Ministerului Învãţãmântului.
SECŢIUNEA 9 Învãţãmântul în limbile minoritãţilor naţionale
ART. 59 Minoritãţile naţionale au dreptul sa studieze şi sa se instruiascã în limba maternã în toate formele de învãţãmânt. ART. 60 În localitãţile cu populaţie din rândul minoritãţilor naţionale pot funcţiona grãdiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, licee, şcoli normale, secţii, clase sau grupe cu predare în limba maternã. Stabilirea acestor instituţii şcolare, secţii, clase sau grupe se face de inspectoratele şcolare în funcţie de solicitãri şi de ponderea populaţiei şcolare minoritate din zona. Istoria şi geografia României se vor preda în limba romana. În învãţãmântul superior se vor organiza grupe, ani sau secţii cu predarea în limba minoritãţilor pentru pregãtirea cadrelor necesare în activitatea didactica şi cultural artisticã. ART. 61 Ţinerii din rândul minoritãţilor naţionale trebuie sa cunoascã limba romana asigurindu-se condiţiile necesare în acest scop. Limba şi literatura romana este proba obligatorie la concursul de admitere în învãţãmântul liceal şi la examenul de bacalaureat. ART. 62 Tinerilor proveniţi din rindul minoritãţilor naţionale care au optat pentru clasa cu predare în limba romana li se asigura, la cerere, însuşirea limbii materne. ART. 63 La concursurile şi examenele de admitere în învãţãmântul de toate gradele, candidaţii din randurile minoritãţilor naţionale pot susţine probele în limba maternã, la disciplinele pe care le-au studiat în aceasta limba.
SECŢIUNEA 10 Sprijinirea învãţãmântului pentru romanii din afarã tarii
ART. 64 Ministerul Învãţãmântului realizeazã primirea la studii în România, ca bursieri ai statului roman sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine romana din ţãrile unde exista comunitãţi româneşti şi urmãreşte progresul şcolar şi integrarea acestora în instituţiile de învãţãmânt unde au fost repartizaţi. Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de şcolarizare pentru elevi şi studenţi, burse pentru doctorat şi burse pentru stagii de specializare cu durata între o luna şi 9 luni. ART. 65 Ministerul Învãţãmântului sprijinã organizarea unor stagii şi cursuri de perfecţionare în România pentru cadrele didactice din şcolile româneşti din strãinãtate, a unor simpozioane, mese rotunde şi alte manifestãri ştiinţifice cu participarea cadrelor didactice din şcolile româneşti din afarã tarii. De asemenea, asigura realizarea unor schimburi între elevi romani din strãinãtate şi elevi din România (concursuri şcolare, culturale şi sportive, tabere etc.). ART. 66 În vederea sprijinirii învãţãmântului pentru romanii din afarã tarii, Ministerul Învãţãmântului colaboreazã cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum şi cu fundaţii şi asociaţii din ţara care au ca obiect de activitate legãturile cu romanii din strãinãtate şi sprijinirea acestora cu fundaţii şi asociaţii ale comunitãţilor româneşti din strainatate.
CAP. 2 Dispoziţii finale
ART. 67 Reţeaua instituţiilor şcolare universitare şi a celor extraşcolare care aproba de Ministerul Învãţãmântului la propunerea ministerelor şi a inspectoratelor şcolare. Planul de şcolarizare pentru învãţãmântul preşcolar primar şi gimnazial complementar sau de ucenici, numãrul instituţiilor de educaţie, de ocrotire se repartizeazã pe inspectoratele şcolare de Ministerul Învãţãmântului. Planul de şcolarizare pentru învãţãmântul liceal, superior şi postuniversitar se repartizeazã pe instituţii de învãţãmânt de cãtre Ministerul Învãţãmântului cu consultarea celor interesaţi. Planul de şcolarizare pentru învãţãmântul profesional şi postliceal de specialitate se repartizeazã pe instituţii de învãţãmânt de cãtre Ministerul Învãţãmântului, în colaborare cu ministere interesate, la propunerea inspectoratelor şcolare. ART. 68 Ministerul Învãţãmântului elaboreazã planurile de învãţãmânt şi programele şcolare pentru învãţãmântul preuniversitar, în colaborare cu ministerele, regiile autonome şi alte unitãţi interesate pentru pregãtirea de specialitate, tehnologicã şi instruirea practica. Planurile de învãţãmânt pentru profilurile şi specializãrile din învãţãmântul superior se elaboreazã în comisii de specialişti pe baza propunerilor consiliilor facultãţilor şi se aproba de Ministerul Învãţãmântului. ART. 69 Numãrul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de învãţãmânt este cel prevãzut în anexa nr. 1. ART. 70 Profilurile şi specializãrile în care se realizeazã şcolarizarea în învãţãmântul superior sunt prevãzute în anexele nr. 2 şi 3. ART. 71 Ministerul Învãţãmântului, la propunerea inspectoratelor şcolare, poate organiza forme de învãţãmânt fãrã frecventa la toate gradele de învãţãmânt pentru copiii familiilor care îşi desfãşoarã activitatea temporar în strãinãtate, pentru sportivii de mare performanta aflaţi în cantonamente şi turnee indelungate, pentru elevii cu alte situaţii deosebite sau pentru cei care au depãşit varsta de şcolarizare şi doresc sa-şi continue studiile. ART. 72 În vederea pregãtirii forţei de munca necesare economiei de piata, Ministerul Învãţãmântului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor analiza domeniile, meseriile şi specialitatile de pregãtire, precum şi durata de şcolarizare prin învãţãmântul preuniversitar şi universitar de stat. ART. 73 Cursurile de perfecţionare în regim postuniversitar pentru toate categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Învãţãmântului, la propunerea organelor interesate. ART. 74 Ministerul Învãţãmântului rãspunde de conţinutul, îndrumarea şi controlul procesului instructiv-educativ privind pregãtirea generalã, de specialitate şi profesionalã din toate instituţiile de învãţãmânt, indiferent de gradul lor de subordonare. ART. 75 Ministerul Învãţãmântului împreunã cu ministerele şi celelalte organe centrale rãspund de organizarea, conţinutul şi controlul procesului instructiv-educativ cu privire la pregãtirea de specialitate şi profesionalã, pe baza unor protocoale încheiate între organele centrale implicate. Instituţiile de învãţãmânt vor intra în relaţii de parteneriat cu regii autonome, societãţi comerciale sau alţi agenţi economici interesaţi, pentru ca prin convenţii sa se stabileascã relaţii de colaborare privind pregãtirea de specialitate şi profesionalã, prin asigurarea bazei didactico-materiale. ART. 76 Inspectoratele şcolare rãspund de organizarea, controlul şi evaluarea procesului instructiv- educativ privind pregãtirea generalã, de specialitate şi profesionalã din toate instituţiile de învãţãmânt preuniversitar de pe raza judeţului, indiferent de gradul de subordonare al acestora. ART. 77 Conducerile instituţiilor de învãţãmânt de toate gradele sunt direct rãspunzãtoare de buna organizare şi desfãşurare a procesului instructiv-educativ, de gestionarea eficienta a resurselor şi a bazei materiale pe care o deţin. ART. 78 Norma de predare în învãţãmântul de toate gradele se stabileşte de Ministerul Învãţãmântului. ART. 79 Situaţiile deosebite privind funcţionarea unor grupe de preşcolari sau clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decât cele stabilite vor fi analizate şi aprobate de Ministerul Învãţãmântului. Formatiile de studiu pentru învãţãmântul superior se aproba de Ministerul Învãţãmântului, la propunerea instituţiilor de învãţãmânt superior. ART. 80 Finanţarea cheltuielilor unitãţilor învãţãmântului de stat se asigura: 1. de la bugetul de stat, prin Ministerul Învãţãmântului, pentru cifra de şcolarizare aprobatã; 2. din bugetul fondului special pentru învãţãmânt constituit din veniturile proprii realizate din activitatea practica a elevilor şi studenţilor, taxe de şcolarizare, de admitere şi alte venituri; 3. din fonduri proprii ale agenţilor economici sau din alte surse, pentru învãţãmântul complementar, profesional, tehnic de maiştri şi postliceal de specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au încheiat contracte de şcolarizare, luându-se în calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic, costurile de administraţie şi bursele elevilor. De asemenea, agenţii economici vor suporta cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a gradinitelor cu program prelungit şi sãptãmânal organizate de aceştia, vor putea sprijini financiar şi material instituţiile de învãţãmânt preuniversitar în condiţiile prevãzute de legea privind bugetul de stat şi vor suporta cheltuielile cu întreţinerea bazei materiale pentru pregãtirea practica asa cum se vor încheia convenţiile ce se stabilesc prin prezenta hotãrâre. La stabilirea fondurilor necesare pentru funcţionarea învãţãmântului se vor avea în vedere veniturile proprii care se realizeazã din activitatea practica a elevilor şi studenţilor din instituţiile de învãţãmânt de stat, alte venituri care se vor incasa, finanţarea de la buget fãcându-se în completare. ART. 81 Actele de studii, diplomele şi certificatele eliberate absolvenţilor de la toate gradele învãţãmântului de stat vor fi stabilite şi aprobate de Ministerul Învãţãmântului. ART. 82 În gospodãrirea bazei materiale a unitãţilor de învãţãmânt, consiliile judeţene şi locale au atribuţii de a aloca fonduri şi a exercita controlul gestionãrii acestora. Inspectoratele şcolare vor prezenta, la nivelul consiliilor judeţene, analiza periodicã privind starea învãţãmântului din judeţ. ART. 83 Schimbarea destinaţiei bazei materiale aferente procesului instructiv-educativ, a internatelor, cãminelor şi cantinelor, a taberelor, a satelor de vacanta, bazelor turistice şi de agrement şcolare, cu spaţiile şi terenurile aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Învãţãmântului şi avizul ministerelor sau organelor centrale interesate. ART. 84 În baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relaţiilor de cooperare internationala în domeniul învãţãmântului, Ministerul Învãţãmântului aproba, la propunerea inspectoratelor şcolare, lista nominalã a profesorilor strãini care vor desfasura activitate de predare în unele instituţii de învãţãmânt preuniversitar. În funcţie de condiţiile prevãzute în aceste acorduri referitoare la normarea, salarizarea şi acoperirea cheltuielilor de întreţinere a profesorilor strãini, inspectoratele şcolare în colaborare cu consiliile judeţene şi locale vor lua mãsuri pentru asigurarea acestor condiţii, în limitele creditelor bugetare alocate. Metodologia privind activitãţile pe care le vor desfasura profesorii strãini, planurile şi programele de învãţãmânt specifice vor fi elaborate de Ministerul Învãţãmântului. ART. 85 Ministerul Învãţãmântului celelalte ministere şi organe centrale care au în subordine şcoli organizeazã pentru elevii din învãţãmântul preuniversitar - cursuri de zi - concursuri pe discipline de învãţãmânt şi meserii, care se vor desfasura conform metodologiei stabilite de Ministerul Învãţãmântului. ART. 86 Structura anului şcolar (universitar) va fi stabilitã de Ministerul Învãţãmântului. ART. 87 În anul 1993 concursul de admitere în instituţiile de învãţãmânt superior şi în şcolile postliceale de specialitate se organizeazã o singura data, eventualele locuri rãmase neocupate fiind anulate de drept. ART. 88 Aplicarea prevederilor prezentei hotãrâri se va face, pentru învãţãmântul militar, conform reglementãrilor specifice. ART. 89 Începând cu anul de învãţãmânt 1993/1994, personalul didactic care preda discipline de cultura generalã în reţeaua unitãţilor de învãţãmânt cooperatist (UCECOM şi CENTROCOOP) se preia de cãtre Ministerul Învãţãmântului, cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului Învãţãmântului. ART. 90 Influentele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentelor hotãrâri vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de Ministerul Învãţãmântului. ART. 91 Anexele nr.1,2 şi 3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 92 Prezenta hotãrâre intra în vigoare începând cu anul de învãţãmânt 1993/1994. Pe aceeaşi data <>hotãrârile Guvernului nr. 461/1991 , nr. 345/1992 şi nr. 253/1992 se abroga.
ANEXA 1
PLAN DE ŞCOLARIZARE pentru anul şcolar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de învãţãmânt
I. Învãţãmânt preşcolar Numãrul copiilor cuprinşi în grãdiniţe, din care în: 730.500 - grãdiniţe cu program normal 548.000 - grãdiniţe cu program prelungit,sãptãmânal, pentru copii deficiente, case de copii preşcolari, cãmine şcoala 182.500 II. Învãţãmânt primar gimnazial Numãrul elevilor în: 1.220.000 a) clasele I-IV b) clasele V-VIII - învãţãmânt de zi 1.300.000 - învãţãmânt seral 1.000 - învãţãmânt fãrã frecventa 6.000 III.Instituţii de educaţie şi ocrotire 1.Numãrul elevilor în clasele şi grupele cu program de muzica, arte plastice şi coregrafie 25.000 2.Numãrul elevilor în şcolile cu program de educaţie fizica şi sport 33.000 3.Numãrul elevilor care se pregãtesc pe linie sportiva în cluburile sportive şcolare 75.000 4.Numãrul elevilor în casele de copii şcolari 30.000 5.Numãrul cadrelor didactice care indruma activitatea extraşcolarã în cluburile elevilor şi prescolarilor 3.000 6.Numãrul posturilor de profesori în centrele de corectare a vorbirii 440 IV. Învãţãmântul liceal a) Învãţãmânt de zi Numãrul elevilor în clasele a IX-a - total 180.000 b) Învãţãmânt seral Numãrul elevilor în: 1. clasa a IX-a 10.000 2. clasa a X-a 7.500 3. clasa a XI-a 35.000 V. Învãţãmânt profesional Numãrul elevilor în anul I - învãţãmânt de zi 79.000 VI.Învãţãmânt complementar sau de ucenici Numãrul elevilor în anul I - învãţãmânt de zi 48.000 VII.Învãţãmânt postliceal de specialitate Numãrul elevilor în anul I 14.820 VIII.Învãţãmânt special pentru elevi cu deficiente senzoriale şi intelectuale 1. Numãrul elevilor în şcolile cu deficiente senzoriale şi intelectuale în clasele I-VIII 31.500 2. Numãrul elevilor din şcoli profesionale pentru minori cu deficiente de auz, de vedere, mintale şi motorii 17.000 3. Numãrul elevilor din liceele speciale pentru tineri cu deficiente de auz, de vedere şi motorii 900 4. Numãrul elevilor din şcoli postliceale speciale pentru tineri cu deficiente de vedere şi motorii 150 5. Numãrul elevilor din şcoli speciale de reeducare (învãţãmânt primar, gimnazial, liceal şi profesional) 1.000 6. Numãrul minorilor din centrele de educare specialã şi recupe- rare a copiilor cu deficiente 1.000 IX. Învãţãmânt superior Numãrul studenţilor din anul I 46.000 X. Învãţãmânt postuniversitar Numãrul cursanţilor 15.000
ANEXA 2
NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR din învãţãmântul superior de scurta durata (colegii universitare) ---------------------------------------------------------------------------- Profilul Specializarea Durata studiilor Titlu (ani) obţinut ---------------------------------------------------------------------------- ADMINISTRAŢIE-SECRETARIAT -Birotica 3 secretar super. -Admninistr.localã-secretar. 3 secretar super. -Comunicare profesionalã 3 interpret prof. AGRICOL -Protecţia plantelor 3 conductor tehn. -Legumicultura-Floricultura 3 conduct.tehnic -Viticultura - Pomicultura 3 conduct.tehnic -Arhitectura peisagistica 3 conduct.tehnic ARHITECTURA -Arhitectura clãdirilor 3 cond.arhitect -Urbanism 3 cond.arhitect BIBLIOTECONOMIE -Biblioteconom.-arhivistica 3 bibliotecar-arh CHIMIE INDUSTRIALA -Tehnologie chimica 3 conductor tehn. -Tehnologia silicatilor şi a prelucrãrii sticlei 3 conductor tehn. CONSTRUCŢII -Tehnologia construcţiilor 3 conductor tehn. -Lucrãri edilitare 3 conductor tehn. -Construcţii şi exploatarea lucrãrilor hidrotehnice 3 conductor tehn. -Drumuri şi poduri 3 conductor tehn. -Cai ferate-lucrãri de arta 3 conductor tehn. -Instalaţii 3 conductor tehn. -Amenajarea teritor.agricol 3 conductor tehn. -Organiz.şi economia constr.3 conductor tehn. ECONOMIC Modul Management -Organiz.prod. şi a muncii 3 tehnician econ. Modul Finanţe şi bãnci -Gestiune bancarã 3 tehnician econ. Modul Gestiune,contabili- tate şi control financiar -Contab.şi gestiune financ. 3 tehnician econ. Modul Cibernetica,statis- -Prelucrarea electronica a tica şi inform.economicã informatiei economice 3 tehnician econ. Modul Comerţ-Marketing -Conducerea unitãţilor comerciale şi de turism 3 tehnician econ. -Controlul calit.produselor 3 tehnician econ. Modul Economia mediului şi a prod.agroalimentare -Managementul prod.agricole şi alimentare 3 tehnician econ. EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT -Maiestrie sportiva 3 antrenor ELECTRIC -Controlul calitãţii şi metrologie 3 conductor tehn. -Maşini şi aparate electr. 3 conductor tehn. -Instalaţii electrice 3 conductor tehn. MECANIC -Tehnologia prel.metalelor 3 conductor tehn. -Tehnologii de mecan. fina 3 conductor tehn. -Optometrie 3 conductor tehn. -Automobile 3 conductor tehn. -Materiale şi defectoscopie 3 conductor tehn. -Mecanizarea construcţiilor 3 conductor tehn. MEDICINA -Cosmetica medicalã 3 cosmetician med MEDICINA VETERINARA -Igiena şi laborator veter. 3 asistent veter. -Tehnica veterinara 3 asistent veter. METALURGIE -Turnatorie,forja,tratament.3 conductor tehn. termice -Control procese metalurgice3 conductor tehn. MUZEOGRAFIE -Tehnici de cercet.şi conser. patrimon.arheolog.-muzeal 3 muzeograf -Muzeografie 3 muzeograf NAVE ŞI ECHIPAMENTE NAVALE -Constr.şi montaje de nave 3 conductor tehn. NAVIGAŢIE -Navigaţie-transport fluvial3 conductor tehn. PETROL -Foraj-extracţie 3 conductor tehn. -Exploatarea şi valorific. gazelor naturale 3 conductor tehn. STOMATOLOGIE -Tehnica dentara 3 dentist ELECTROMECANIC -Exploat.maşini şi utilaje 3 conductor tehn. -Tehnologia transporturilor 3 conductor tehn. -Electromecanica fluviala 3 conductor tehn. -Expl.aparaturii medicale 3 conductor tehn. -Expl.utilajului petrolier şi petrochimic 3 conductor tehn. ELECTRONIC -Electronica 3 conductor tehn. -Comunicaţii- expl.poştalã 3 conductor tehn. ENERGETIC -Termoenergetica 3 conductor tehn. -Hidroenergetica 3 conductor tehn. -Transportul şi distribuţia energiei electrice 3 conductor tehn. FORESTIER -Tehnica culturilor silvice 3 conductor tehn. -Tehnolog.exploatãri.forest.3 conductor tehn. -Tehnolog.prelucr.lemnului 3 conductor tehn. GEODEZIE -Topografie 3 conductor tehn. GEOGRAFIE -Cartografie 3 cartograf INFORMATICA -Tehnologie informatica 3 informatician JURNALISTICA -Secretariat de redactie 3 secretar redac. ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR -Tehnica de calcul 3 conductor tehn. TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE -Tehnologii alimentare 3 conductor tehn. TEXTILE-PIELARIE -Tehnologia tricoturilor 3 conductor tehn. -Tehnologia confecţiilor din tesaturi şi tricouri 3 conductor tehn. -Tehnol.firelor şi tesaturi.3 conductor tehn. ZOOTEHNIE -Creşterea animalelor mici 3 conductor tehn. -Crest.animalelor, controlul şi valorific. productiilor 3 conductor tehn. ---------------------------------------------------------------------------- ANEXA 3
NOMENCLATORUL SPECIALIZĂRILOR din învãţãmântul superior de lungã durata ---------------------------------------------------------------------------- Profilul Specializarea Durata Titlu studiilor (ani) obţinut ---------------------------------------------------------------------------- AERONAVE -Construcţii aerospatiale 5 inginer -Sisteme de propuls.(turbomot.,rachete)5 inginer -Echipamente şi instalaţii de bord 5 inginer AGRICOL -Agricultura 5 inginer -Pedologie-agrochimie 5 inginer -Horticultura 5 inginer -Agromontanologie 5 inginer -Inginerie genetica(în agricultura) 5 inginer ARHITECTURA -Arhitectura 6 arhitect ARTA CINEMATOGR.-Regie de film şi televiziune 4 licenţiat în arta cinemat.şi telev. -Imagine de film şi televiziune 4 licenţiat în arta cinemat.şi telev. -Comunicaţii audiovizuale 4 licenţiat în arta cinemat.şi telev. -Multimedia-sunet,montaj,grafica comp. 4 licenţiat în arta cinemat.şi telev. ARTA TEATRALA -Actorie 4 licenţiat în arta teatrala -Arta actorului manuitor de papusi şi 4 licenţiat în arta marionete teatrala -Teatrologie 4 licenţiat în arta teatrala -Coregrafie 4 licenţiat în arta teatrala -Regie teatru 5 licenţiat în arta teatrala ARTE PLASTICE -Pictura 5 licenţiat în arte ŞI DECORATIVE plastice -Sculptura 5 lic.arte plastice -Grafica 5 lic.arte plastice -Arte textile(tapiserie-contexturi 5 licenţiat în arte moda - imprimeuri) plastice -Ceramica - sticla- metal 5 lic.în arte plast. -Scenografie 5 lic.arte plastice -Design 5 lic.arte plastice -Arta murala 5 lic.arte plastice -Conservarea şi restaurarea op.de arta 5 lic.arte plastice -Istoria şi teoria artei 4 lic.arte plastice -Arta fotografica 4 lic.arte plastice -Pedagogia artei(profesor de desen) 5 lic.arte plastice BIOLOGIE -Biologie 4 lic.în biologie -Biochimie 4 licent.în biologie -Biologie- chimie 4 lic.în biologie şi chimie -Biologie - ştiinţe agricole 4 licenţiat biologie şi ştiinţe agric. -Biologie - geografie 4 licenţiat biologie şi geografie -Ecologie şi protecţia mediului 4 licenţiat în biol. CHIMIE A.Chimie industriala -Tehnologia substanţelor anorganice 5 inginer -Tehnologia substanţelor organice 5 inginer -Petrochimie şi carbochimie 5 inginer -Ştiinţa şi ingin.materialelor oxidice 5 inginer -Inginerie chimica 5 inginer -Tehnologia chimica a produselor,text., pielii,blanurilor şi inlocuitorilor 5 inginer -Tehnologia compusilor macromoleculari 5 inginer -Inginerie biochimica 5 inginer -Tehnologia prelucrãrii petrolului şi petrochimie 5 inginer -Ingineria prelucrãrii produselor nat. 5 inginer -Tehnologia celulozei,hârtiei,poligraf. şi fibre 5 inginer B.Chimie -Chimie 4 licenţiat chimie universitari -Biochimie tehnologicã 4 licenţiat chimie -Chimie - fizica 4 licenţiat în chi- mie şi fizica Construcţii -Constr.civile,industriale şi agricole 5 inginer -Cai ferate, drumuri şi poduri 5 inginer -Construcţii hidrotehnice 5 inginer -Inginerie sanitarã şi protecţia mediu.5 inginer -Inginerie civilã (în limbi strãine) 5 inginer -Îmbunãtãţiri funciare şi dezv.ruralã 5 inginer -Construcţii miniere 5 inginer CONSTRUCŢII ŞI ECHIPAM.NAVALE -Instalaţii şi echipamente navale 5 inginer -Nave şi inginerie oceanica 5 inginer ECONOMIC Modul management-Managementul firmei 4 economist -Managementul social 4 economist Modul Economie generalã -Economie-pedagogie 4 licenţiat econom. -Economia şi dreptul afacerilor 4 economist Modul Economia mediului şi prod.agroalimentare -Economia şi gestiunea prod.agroalim. 4 economist -Economia mediului 4 economist Modul Finanţe şi bãnci -Finanţe şi asigurãri 4 economist -Bãnci şi burse de valori 4 economist Modul Gestiune, contabilitate şi control financ. -Contabilitate şi informat.de gestiune 4 economist -Expertize contabile şi control financ.4 economist -Gestiunea financiarã a întreprinderii 4 economist Modul Cibernetica,statistica şi informatica economicã -Cibernetica şi previziune economicã 4 1/2 economist -Statistica social-economicã 4 1/2 economist -Informatica economicã 4 1/2 economist -Economie matematica 4 1/2 economist Modul Comerţ-Marketing -Marketing 4 economist -Merceologie 4 economist -Turism şi servicii 4 economist -Comerţ 4 economist Modul Relaţii economice internaţionale -Tranzacţii internaţionale 4 economist -Economie mondialã 4 economist Modul Gestiune economicã -Gestiunea afacerilor(în limbi strãine)4 economist -Economia întreprinderii(limbi strãine)4 economist EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT -Educaţie fizica şi sport 4 licenţiat ed.fiz. -Kinetoterapie 4 licenţiat în educ. fizica medicalã ELECTRIC -Construcţii electrotehnice 5 inginer -Acţionari electrice 5 inginer -Electrotehnica generalã 5 inginer -Electrofizica 5 inginer -Metrologie 5 inginer -Inginerie electrica şi calculatoare 5 inginer (în limbi strãine) ELECTROMECANIC -Roboti industriali 5 inginer -Tehnologii şi sisteme electrofizice 5 inginer -Tehnica transporturilor 5 inginer -Electromecanica 5 inginer -Ingineria sistemelor de circul.rutiera5 inginer -Tracţiune electrica 5 inginer ELECTRONIC -Electronica aplicatã 5 inginer -Comunicaţii 5 inginer -Microelectronica 5 inginer -Telecomenzi şi electronica în transp. 5 inginer ENERGETIC -Centrale termoelectrice 5 inginer -Centrale nuclearoelectrice 5 inginer -Electroenergetica 5 inginer -Centrale hidroelectrice şi ing.mediu. 5 inginer -Energetica industriala 5 inginer FARMACIE -Farmacie 5 farmacist FILOLOGIE -Limba şi literatura romana - o limba şi literatura strãinã 4 licenţiat filolog. -O limba şi literatura strãinã- limba şi literatura romana sau o limba şi literatura strãinã 4 licenţiat filolog. -Filologie clasica (limba latina- limba greaca veche) 4 licenţiat filolog. -Limbi moderne aplicate 4 licenţiat filolog. -Limba şi literatura rom.-balcanologie 4 licenţiat filolog. -Limba şi lit.romana-o limba şi literat. strãinã sau etnologie 4 licenţiat filolog. -Limba şi literatura maghiara-limba şi lit.romana sau o limba şi literatura strãinã sau etnologie maghiara 4 licenţiat filolog. -Bibliologie şi ştiinţa informãrii 4 licenţiat filolog. -Comunicare şi relaţii publice 4 licenţiat filolog. FILOZOFIE -Filozofie 4 licenţiat filolog. FIZICA -Fizica 4 licenţiat în fiz. -Fizica-chimie 4 licenţiat în fizi- ca şi chimie -Fizica tehnologicã 5 inginer FORESTIER -Silvicultura 5 inginer -Exploatãri forestiere 5 inginer -Proiectarea mobilei şi a produselor finite din lemn 5 inginer -Prelucrarea lemnului 5 inginer GEODEZIE -Geodezie 5 inginer -Cadastru 5 inginer GEOGRAFIE -Geografie 4 licenţiat geograf. GEOLOGIE -Geologie 4 licenţiat geolog. -Geologie tehnica 5 inginer -Geofizica 5 inginer -Mineralogie tehnica şi experimentala 5 inginer -Geochimie 5 inginer -Geologie petroliera 5 inginer INSTALAŢII -Instalaţii pentru construcţii 5 inginer -Instal.şi echipamente pt.prot.atmosf. 5 inginer ISTORIE -Istorie 4 licenţiat istorie -Ştiinţe politice 4 lic.ştiinţe polit. -Istorie - o limba şi liter.strãinã 4 lic.istorie-filol. -Istorie- filozofie 4 lic.istorie-filoz. -Istorie -geografie 4 lic.ist.-geografie JURNALISTICA -Jurnalistica 4 lic. jurnalistica -Jurnalistica - o limba şi lit.strãinã 4 lic.jurn.şi filol. MATEMATICA -Matematica 4 licenţiat matemat. -Informatica 4 licenţiat informat -Matematica-mecanicã 4 lic.matem.-mecanic -Matematici aplicate 4 lic.în matematica -Matematica - fizica 4 lic. matem.-fizica -Matematica - informatica 4 lic.matem.-inform. MECANIC -Maşini şi echipamente termice 5 inginer -Maşini hidraulice şi pneumatice 5 inginer -Echipamente de proces 5 inginer -Mecanicã fina 5 inginer -Tehnologia construcţiilor de maşini 5 inginer MECANIC -Maşini unelte 5 inginer -Utilajul şi tehnologia sudarii 5 inginer -Mecanicã agricolã(maşini şi inst.agr.)5 inginer -Construcţii de maşini agricole 5 inginer -Autovehicule rutiere 5 inginer -Material rulant de cale feratã 5 inginer -Mecanicã şi inginerie mecanicã 5 inginer (în limbi strãine) 5 inginer -Utilaj tehnologic 5 inginer -Ing.tehnologicã şi mecanicã.în constr.5 inginer -Utilaje şi instalaţii portuare 5 inginer -Maşini şi utilaje pt.construcţii 5 inginer -Utilajul şi tehn.ambalarii mãrfurilor 5 inginer -Creaţia tehnica în constr. de maşini 5 inginer -Maşini şi instalaţii miniere 5 inginer -Instal.şi util.pt.transportul şi depo- zitarea prod.petroliere şi a gazelor 5 inginer -Tehnologii şi echipamente neconvent. 5 inginer MEDICINA -Medicina generalã 6 medic -Medicina tradiţionala 6 medic -Fiziokinetoterapie 6 lic.fiziokinetot. MEDICINA VETERINARA -Medicina veterinara 6 medic veterinar METALURGIE -Ingineria proceselor siderurgice 5 inginer -Metalurgie neferoasa 5 inginer -Turnarea metalelor 5 inginer -Prelucrari plastice şi tratam.termice 5 inginer -Ştiinţa materialelor 5 inginer -Tehnologii carbochimice 5 inginer MINE -Exploatãri miniere subterane 5 inginer -Prepararea substanţe. minerale utile 5 inginer -Exploatãri miniere la zi 5 inginer -Topografie miniera 5 inginer MUZICA -Interpretare instrumentala 5 licenţiat muzica Profesor de instrument -Canto;Profesor de canto 5 licenţiat muzica -Regie de teatru muzical 5 licenţiat muzica -Compoziţie;Profesor de instrument şi profesor de muzica 5 licenţiat muzica -Dirijat de orchestra;Profesor de în- strument şi profesor de muzica 5 licenţiat muzica -Dirijat de cor academic;Profesor de muzica şi profesor de instrument 5 licenţiat muzica -Profesor de muzica religioasã; Profesor de muzica 5 licenţiat muzica -Pedagogie muzicala;Profesor de muzica şi profesor de instrument 5 licenţiat muzica -Jazz şi muzica uşoarã;Profesor de muzica şi profesor de instrument 5 licenţiat muzica NAVIGAŢIE -Navigaţie şi transport maritim 5 inginer PETROL -Forajul sondelor şi exploatarea zaca- mintelor de petrol şi gaze 5 inginer SISTEME DE PRODUCŢIE -Ingineria sistemelor de producţie 5 inginer -Ingineria şi gestiunea sist.agricole 5 inginer SOCIOPSOHOPEDAGOGIE -Pedagogie 4 licenţiat pedagog. -Psihologie 4 licenţiat psihol. -Sociologie 4 Sociolog;licenţiat în sociologie -Psihopedagogie specialã 4 lic.psihopedagogie -Asistenta socialã 4 asistent social -Pedagogie-limba şi literatura romana 4 licenţiat pedagog. sau limba şi literatura maghiara şi filologie -Sociologie-politologie 4 lic.sociologie şi politologie -Psihopedagogie-cibernetica 4 lic.psihopedagogie -Psihosociologie 4 sociolog;licenţiat în psihosociologie ŞTIINŢA SISTEMELOR ŞI A CALCULATOARELOR -Calculatoare 5 inginer -Automatica şi informatica industriala 5 inginer ŞTIINŢE APLICATE -Inginerie matematica 5 inginer -Inginerie fizica 5 inginer -Mecanicã aplicatã 5 inginer ŞTIINŢE JURIDICE -Drept 4 licenţiat st.juri. -Drept economic şi administrativ 4 lic.în drept econ. şi administrativ ŞTIINŢE UMANE -Ştiinţe umane (în limbi strãine) 4 lic.în ştiinţe um. STOMATOLOGIE -Stomatologie 6 stomatolog TEOLOGIE -Teologia ortodoxa pastorala 4 licenţiat teologie -Teologie ortodoxa - Litere 4 licenţiat teologie -Teologie ortodoxa - Asistenta socialã 4 lic. teologie şi asistenta socialã -Teologie ortodoxa-patrimoniu cultural 4 lic.în teologie şi arte plastice -Teologie baptista - Litere 4 lic.teolog.filolog -Teologie baptista - Asistenta socialã 4 lic.în teologie şi asistenta socialã -Teologie greco-catolica - Litere 4 lic.teolog.filolog -Teologie greco-catolica-Asistenta soc.4 lic.în teologie şi asistenta socialã -Teologie reformata - Litere 4 lic.teol.şi filol. -Teologie reformata -Asistenta socialã 4 lic.teol.şi asist. socialã TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE -Tehn.şi controlul calitãţii prod.alim.5 inginer -Tehn.prelucrãrii produsele agricole 5 inginer -Pescuit şi avacultura 5 inginer TEXTILE-PIELARIE -Filatura - tesatorie 5 inginer -Tricotaje-confecţii textile 5 inginer -Confecţii din piele şi inlocuitori 5 inginer -Design şi creaţie tehnica în textile şi pielarie 5 inginer ZOOTEHNIE -Zootehnie 5 inginer -Biotehnologii (în agricultura) 5 inginer ---------------------------------------------------------------------------- -------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
