Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 261 din 8 iunie 1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art. 35 si 36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea in constructii
ART. 1 Se aproba Regulamentul privind conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor şi Regulamentul privind urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, prevãzute în anexele nr. 1-3 la prezenta hotãrîre ART. 2 Prevederile hotãrîrii intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.
p. PRIM-MINISTRU TEODOR VIOREL MELESCANU, ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Contrasemneazã: --------------- Ministrul lucrãrilor publice, şi amenajãrii teritoriului, Marin Cristea
p. Ministrul de stat, ministrul finanţelor, Dan Mogos, secretar de stat
ANEXA 1
REGULAMENT privind conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii constituie o componenta principala a sistemului calitãţii în construcţii şi reprezintã o parte semnificativã a funcţiei generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea şi asigurarea calitãţii stabileşte şi traduce în fapt politica în domeniul calitãţii, prin activitãţi prestabilite şi sistematice, destinate sa previnã noncalitatea, sa asigure realizarea şi garantarea calitãţii cerute, în condiţii rationale de cost şi termen, şi sa ofere încredere în capacitatea unitãţii. ART. 2 Sistemul conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii cuprinde doua pãrţi constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte: - conducerea calitãţii, care determina şi aplica politica în domeniul calitãţii; - asigurarea calitãţii, care reprezintã instrumentul de aplicare a politicii în domeniul calitãţii, prin activitãţi adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale stabilite între factorii implicaţi în procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiei. ART. 3 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut, şi metodologice pentru elaborarea, aplicarea şi dezvoltarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii. ART. 4 Prevederile regulamentului se adreseazã unitãţilor participante sau implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor: investitori, proprietari, unitãţi de cercetare, de proiectare, producãtori şi furnizori de produse de servicii pentru construcţii, executanti şi utilizatori. Prevederile se referã la activitãţile legate de construcţii pe intreaga durata de existenta a acestora. ART. 5 Detalierea elementelor de conţinut şi metodologice ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii se face prin proceduri specifice diferitelor unitãţi participante, ţinînd seama de categoria de importanta a construcţiei, de specificul şi complexitatea acesteia. ART. 6 Definiţiile termenilor utilizaţi sînt prevãzute în anexa nr. 1 a) la prezentul regulament.
CAP. 2 Elemente de conţinut şi metodologice ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii
ART. 7 Sistemul de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii comporta stabilirea urmãtoarelor elemente principale: - datele de intrare; - elementele principale de conţinut; - elementele metodologice ale dezvoltãrii şi aplicãrii sistemului; - documentele tehnice. Conţinutul şi dezvoltarea elementelor menţionate mai sus se face pe baza prevederilor prezentului regulament, în funcţie de specificul unitãţilor implicate. Acestea urmeazã a-şi stabili propriul lor sistem de conducere şi de asigurare a calitãţii.
Date de intrare ale sistemului ART. 8 Datele de intrare ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii sînt concretizate prin documentaţia tehnica anexatã contractelor (tema-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificaţie tehnica, caiet de sarcini etc.), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din reglementãrile tehnice în vigoare. ART. 9 Unitãţile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor au obligaţia sa asigure, prin sistemele proprii de conducere şi de asigurare a calitãţii, obţinerea nivelului de calitate convenit. Elemente principale de conţinut ale sistemului ART. 10 Sistemul de conducere şi de asigurare în construcţii cuprinde urmatorele elemente principale de conţinut: - programul de asigurarea a calitãţii; - organizarea aferentã sistemului; - funcţiunile sistemului. Acestea se elaboreazã, se aplica şi se actualizeazã continuu de cãtre unitãţile participante. Elementele principale de conţinut trebuie definite şi precizate potrivit specificului activitãţilor din unitãţile respective şi în conformitate cu cerinţele fata de acestea, determinate de anumiti factori care caracterizeazã produsele sau lucrãrile ce fac obiectul contractelor încheiate. ART. 11 Programul de asigurare a calitãţii în construcţii stabileşte dispoziţiile specifice directoare pentru definirea şi obţinerea calitãţii, precizînd obiective, regulile de operare, resursele şi secventele activitãţilor legate de calitate. Programul se referã atît la elemente interne (parţial confidenţiale) ale conducerii calitãţii specifice unitãţii respective, cît şi la cerinţe ale asigurãrii externe a calitãţii, potrivit contractelor încheiate. Programul este concretizat prin urmãtoarele documente principale: - manualul de asigurare a calitãţii, care descrie sistemul de conducere şi de asigurare a calitãţii şi care are caracter neconfidential; - procedurile aferente funcţiilor sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii şi procedurile tehnice de execuţie sau de proces. Pentru fiecare obiect al activitãţii (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectiva îşi stabileşte programul de asigurare a calitãţii prin care se precizeazã elementele de conţinut corespunzãtoare din manualul de asigurare a calitãţii, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum şi planul de control al calitãţii, verificãrii şi incercarii, în funcţie de modelul de asigurare a calitãţii şi condiţiile contractuale. ART. 12 Organizarea aferentã sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii, integrata în sistemul general de organizare şi de funcţionare a unitãţii, trebuie sa cuprindã: - definirea metodelor de conducere, a responsabilitãţilor şi a obiectivelor privind asigurarea calitãţii, cu precizarea legãturilor dintre compartimentele implicate; - numirea sau delegarea conducerii şi membrilor compartimentelor de asigurare a calitãţii şi de control al calitãţii şi investirea acestora cu autoritatea necesarã; - asigurarea independentei compartimentelor de asigurare a calitãţii şi de control al calitãţii, fata de conducerea nemijlocitã a producţiei din unitatea respectiva şi subordonarea lor directa pe linie organizatoricã, funcţionalã şi de autoritate, preşedintelui consiliului de administraţie sau directorului general; - formarea şi instruirea personalului. ART. 13 Funcţiile principale ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii, fata de care se stabilesc cerinţele diferitelor modele pentru categorii de asigurare a calitãţii, se referã la urmãtoarele: - analiza contractului; - controlul proiectãrii; - controlul documentelor; - aprovizionarea; - produse (servicii) furnizate de beneficiar; - recepţia, identificarea şi trasabilitatea (regasirea) produselor: - controlul proceselor privind execuţia produselor, lucrãrilor şi serviciilor; - verificarea şi încercarea produselor şi serviciilor prestate; - controlul şi verificarea pe parcursul execuţiei şi în final a lucrãrilor; - controlul şi verificarea finala a produselor, lucrãrilor şi serviciilor (numai pentru modelul nr. 3); - mijloace (echipamente) de control, mãsurare şi încercare; - stadiul contractelor şi încercãrilor; - controlul neconformitatilor; - acţiuni colective; - primirea, manipularea şi depozitarea produselor; - înregistrãri privind calitatea; - audit al sistemului calitãţii; - urmãrirea comportãrii în exploatare; - instruirea personalului. În cadrul sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii elaborat şi aplicat, se selecteaza pentru fiecare contract în parte acele funcţii care corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurarea a calitãţii.
Elemente metodologice ale aplicãrii sistemului ART. 14 Aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii şi dezvoltarea elementelor de conţinut ale acestuia se efectueazã în mod diferenţiat, în funcţie de categoria de importanta a construcţiilor. ART. 15 Diferentierea în ceea ce priveşte aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii este evidenţiatã prin: a) categorii distincte de asigurare a calitãţii, concretizate în modele de asigurare a calitãţii, determinate în funcţie de: - factorii specifici care caracterizeazã construcţia (complexitatea şi nivelul de cunoaştere şi apreciere în procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de execuţie; caracteristicile construcţiei; gradul de siguranta proiectat; aspecte economice); - gradul de extindere a aplicãrii sistemului asupra activitãţilor şi etapelor duratei de existenta a construcţiei; b) cerinţe specifice de asigurare a calitãţii, aferente activitãţilor unitãţilor participante. ART. 16 Modelele de asigurare a calitãţii determina constituirea de ansambluri selecţionate de elemente şi funcţiuni corelate ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii, care, aplicate de cãtre unitãţile participante, le conferã acestora aptitudinea funcţionalã sau organizatoricã necesarã pentru a putea rãspunde cerinţelor contractuale în condiţii avantajoase (de riscuri, costuri şi beneficii) pentru pãrţi. ART. 17 Pentru construcţii se stabilesc trei modele de asigurare a calitãţii (modelele nr. 1-3), diferenţiate între ele, în principal, prin numãrul şi gradul de îndeplinire a cerinţelor fata de elementele şi funcţiunile sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii, conform "Listei orientative privind diferentierea modelelor de asigurare a calitãţii sub aspectul cerinţelor fata de funcţiunile sistemului" cuprinsã în anexa nr. 1 b). Modelul nr. 1 de asigurare a calitãţii cuprinde numãrul total de funcţiuni şi cerinţe ale sistemului şi se aplica în etapele de proiectare şi de fabricaţie a produselor, de execuţie şi de exploatare a construcţiei. Modelul nr. 2 de asigurare a calitãţii cuprinde un numãr parţial de funcţiuni şi cerinţe ale sistemului şi se aplica, de regula, în etapele de proiectare, fabricaţie a produselor şi execuţie a construcţiei. Modelul nr. 3 de asigurare a calitãţii cuprinde un numãr minim (optional) de funcţiuni ale sistemului şi se aplica la etapa de execuţie a construcţiei, de regula la faza finala. Între categoria de importanta a construcţiei şi modele de asigurare a calitãţii se recomanda respectarea corespondentei din urmãtorul tabel: ----------------------------------------------------------------------------- Categoria de importanta Modelul de asigurare a construcţiei a calitãţii ------------------------------------------------------------------------------ Exceptionala (A) Modelul nr. 1 sau reglementare specialã ------------------------------------------------------------------------------ Deosebita (B) Modelul nr. 1 ------------------------------------------------------------------------------ Normalã (C) Modelul nr. 2 sau 3 ------------------------------------------------------------------------------ Redusã (D) Modelul nr. 3 (optional) ------------------------------------------------------------------------------ ART. 18 Cerinţele specifice ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii (programul de asigurare a calitãţii cu documentele acestuia şi organizarea aferentã) se diferentiaza corespunzãtor funcţiilor determinate de cele trei modele. ART. 19 Încadrarea în cele trei modele a activitãţilor de realizare a obiectelor de construcţie sau a unor pãrţi ale acestora, precum şi a lucrãrilor, produselor sau serviciilor din construcţii, se stabileşte de cãtre proiectant, în acord cu investitorul sau proprietarul.
Documentele tehnice ale sistemului ART. 20 Elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii sînt fundamentate şi definite prin urmãtoarele documente principale, întocmite, ţinute la zi şi revizuite periodic de unitãţile implicate: a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizeazã nivelurile de calitate cerute: - detalii de execuţie şi specificaţii tehnice; - specificaţii de performanta; - caiete de sarcini; b) documente ale programului de asigurare a calitãţii: - manualul de asigurare a calitãţii; - proceduri ale funcţiunilor sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii; - proceduri şi/sau instrucţiuni tehnice sau administrative aferente activitãţilor şi operaţiunilor de execuţie; - planul de control al calitãţii, verificãrii şi încercãri; c) planul de audit; d) documente şi înregistrãri referitoare la calitate: - certificate de calitate buletine de încercãri, certificate de conformitate, procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate; - procese-verbale de lucrãri ascunse şi de recepţii parţiale, rapoarte de control privind calitatea execuţiei lucrãrilor de construcţii; - rapoarte privind costuri cu privire la calitate; - rapoarte de audit; - rapoarte privind neconformitãţile şi modul lor de tratare; - rapoarte de acţiuni corective: e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informãri, dãri de seama periodice) referitoare la calitate.
CAP. 3 Atribuţii, obligaţii, raspunderi
ART. 21 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului va stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea serviciilor de elaborare, audit şi certificare ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în construcţii. ART. 22 Unitãţile principale la procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor rãspund de îndeplinirea urmãtoarelor obligaţii principale referitoare la conducerea şi asigurarea calitãţii: a) elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în cadrul unitãţii proprii, potrivit specificului activitãţii desfãşurate şi prevederilor din contractele încheiate, prin: - întocmirea programului de asigurare a calitãţii; - înfiinţarea compartimentului de asigurare a calitãţii, inclusiv organizarea activitãţii de control tehnic de calitate din unitãţi conform cerinţelor sistemului de asigurare a calitãţii; - elaborarea procedurilor aferente funcţiunilor sistemului, precum şi a tuturor procedurilor şi instrucţiunilor tehnice pentru desfãşurarea activitãţilor din profilul unitãţii; - pregãtirea şi calificarea personalului necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calitãţii, punînd accentul pe însuşirea motivatiei pentru calitate şi pe efectuarea autocontrolului. Şeful compartimentului de control tehnic al calitãţii şi dirigintele de specialitate trebuie sa fie autorizaţi de cãtre Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) aplicarea diferenţiatã a sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii în cadrul unitãţii proprii şi asigurarea functionarii acestui sistem prin: - punerea în practica a tuturor prevederilor cerinţelor specifice de asigurare a calitãţii şi ale manualului de asigurare a calitãţii; - asigurarea îndeplinirii corecte a tuturor funcţiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate; - urmãrirea aplicãrii planului de control al calitãţii, de verificãri şi încercãri; - ţinerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii, inclusiv a tuturor înregistrãrilor relative la constatarea şi atestarea calitãţii; c) în unitãţile în care se aplica modelele nr. 1 şi 2 de asigurare a calitãţii, responsabilul tehnic cu execuţia, atestat, este încadrat în activitatea de asigurare a calitãţii. În unitãţile în care se aplica modelul nr. 3 de asigurare a calitãţii, responsabilul tehnic cu execuţia, atestat, constituie factorul care asigura un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere şi asigurare a calitãţii.
ANEXA 1 a)
TERMENI UTILIZAŢI 1. Auditul calitãţii (Examinarea Tehnica de Asigurare a Calitãţii - E.T.A.C.) - examinarea sistematica şi independenta, întreprinsã pentru a determina dacã activitãţile şi rezultatele referitoare la calitate satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacã aceste dispoziţii sînt aplicate în mod eficient şi apte sa atinga obiectivele stabilite.
Comentarii explicative: a) Auditul calitãţii se aplica, în principal, pentru validarea sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii (auditul calitãţii sistemului) în vederea evaluãrii şi confirmãrii dacã elementele programului de asigurare a calitãţii au fost stabilite şi implementate în concordanta cu cerinţele specificate şi dacã activitãţile desfãşurate şi rezultatele obţinute sînt eficiente şi capabile sa satisfacã obiectivele şi dispoziţiile prestabilite. b) Auditul calitãţii poate fi aplicat şi unor produse (auditul calitãţii produsului), procedee (auditul calitãţii procedeului) sau servicii (auditul calitãţii serviciului). c) Auditurile calitãţii sînt conduse de persoane care nu au responsabilitãţi directe în sectoarele supuse auditarii şi de preferinta se desfãşoarã în cooperare cu personalul sectoarelor respective. d) Unul dintre scopurile auditului calitãţii este de a evalua necesitatea acţiunilor de imbunatatire şi corectare. Nu trebuie sa se confunde auditul cu activitãţile de "supraveghere" sau de "control", care sînt conduse numai în scopul de a stapini (tine sub control) un proces sau de a accepta un produs. e) Auditurile calitãţii pot fi întreprinse pentru necesitaţi interne sau externe: - auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei unitãţii, în vederea verificãrii adecvarii şi eficientei sistemului propriu de conducere şi asigurare a calitãţii, în raport cu politica în domeniul calitãţii stabilite şi cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea circumstanţelor; - auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractantã, sau de un organism independent, actionind în numele beneficiarului, cu scopul de a determina şi confirma dacã activitãţile desfãşurate şi rezultatele acestora, obţinute în domeniul calitãţii, de cãtre executant (sau furnizor), ca cealaltã parte contractantã, corespund cu dispoziţiile stabilite prin reglementãrile tehnice şi prin clauzele contractuale şi dacã sînt apte sa atinga obiectivele fixate. 2. Categorie de asigurare a calitãţii - grupare de cerinţe minime necesare pentru a asigura prevenirea şi detectarea neconformitatilor posibile ale produselor (serviciilor, lucrãrilor, construcţiilor) care urmeazã a fi achiziţionate sau executate de un agent economic.
Comentarii explicative: a) Categoriile de asigurare a calitãţii sînt concretizate în modele distincte de asigurare a calitãţii, caracterizate prin cerinţe specifice fata de elementele şi funcţiunile sistemului de conducere şi asigurare a calitãţii. b) Categoriile de asigurare a calitãţii se diferentiaza între ele prin cerinţe specifice, proprii fiecãrui model aferent, ţinînd seama de aptitudinea funcţionalã sau organizatoricã a unei unitãţi (agent economic), necesare pentru a putea rãspunde condiţiilor contractuale, în condiţii avantajoase, precum şi de caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrãrilor sau construcţiilor) şi a categoriei lor de importanta. 3. Categorie de importanta a unei construcţii - grupare de factori şi criterii care permit considerarea acelei construcţii de cãtre participanţii la procesul de realizare şi la întregul ciclu de existenta a acestei construcţii, în funcţie de caracteristicile şi relaţiile sale cu mediul uman socioeconomic şi natural.
Comentarii explicative: a) Stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor este necesarã pentru aplicarea diferenţiatã, în funcţie de aceasta, a sistemului calitãţii şi a tuturor componentelor sale şi în special a sistemului de conducere şi asigurare a calitãţii, precum şi a altor proceduri legale. b) Categoriile de importanta a construcţiilor sînt: - categorii de importanta globalã, denumite curent categorii de importanta, care privesc intreaga construcţie sub toate aspectele; - categorii de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc o construcţie sau numai pãrţi ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte. 4. Cerinta specifica de asigurare a calitãţii - expresie a necesitãţilor (condiţiilor) ce trebuie îndeplinite pentru încadrarea unui produs într-o categorie de asigurare a calitãţii. 5. Control - acţiune (activitate) de evaluare a conformitatii (acceptabilitatii) unui produs (serviciu, lucrare), prin mãsurare, examinare (observare), încercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia şi prin înregistrarea datelor obţinute şi compararea lor cu specificaţiile tehnice.
Comentarii explicative: Controlul calitãţii, efectuat în cadrul acţiunii de asigurare a calitãţii, în scopul verificãrii conformitatii unui produs (serviciu sau lucrare) cu condiţiile (exigenţele) de calitate specificate, cuprinde urmãtoarele forme: 1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenit în cadrul unitãţii (organizaţiei) sale în scopul verificãrii calitãţii producţiei (furniturii, lucrãrii, serviciului) proprii, constind din examinarea modului de respectare a condiţiilor de calitate, care cuprinde: a) controlul intern, desfãşurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului, dupã reguli definite, compus din: - autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor operaţiuni, cu corectarea imediata, de cãtre acestea, a erorilor comise; - controlul ierarhic, efectuat de şefii ierarhici (responsabili de producţie sau de activitãţile respective), asupra lucrãrilor personalului din subordine; b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra producţiei (activitãţii) în toate stadiile sale, de cãtre personalul (controlorii independenţi) compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioarã a unitãţii, avînd ca scop verificarea şi validarea operaţiunilor de control intern. 2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism independent agreat, actionind în numele beneficiarului, cu misiunea de: - a preveni riscurile greşelilor în asigurarea şi controlul calitãţii; - a asista pe beneficiar în obţinerea eficienta a calitãţii; - a valida controlul interior al executantului. 6. Criteriu de calitate - indiciu (nivel) limita impus unei caracteristici de calitate. 7. Data - fapt, notiune, informaţie (indicaţie, instrucţiune, rezultat, etc.),reprezentate sub forma conventionala adecvatã comunicãrii, interpretãrii sau prelucrãrii.
Comentarii explicative: a) Datele constituie elementele exterioare de începere (date de intrare sau intrari) sau rezultate (date de ieşire sau ieşire) ale unei activitãţi (acţiune), proces sau sistem. b) Intrãrile sistemului de conducere şi asigurare a calitãţii sînt concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, dupã caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificaţii tehnice, caiete de sarcini etc., avînd la baza prevederile reglementãrilor tehnice în vigoare, exprimate de regula prin condiţii tehnice, de calitate sau exigente (în cazul reglementãrilor tehnice cu caracter exigential). c) Ieşirile sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii sînt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzãtoare, obţinute în urma aplicãrii sistemului în activitatea (procesul) respectiva, ca: documentaţii tehnice finale sau, dupã caz, procese fizice care rãspund condiţiilor (cerinţelor) de calitate prescrise. 8. Exigenta (cerinta) pentru calitate - expresie a necesitãţilor (trebuintelor), sub forma unui ansamblu de specificaţii anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entitãţi, destinate sa permitã realizarea şi evaluarea acesteia. 9. Exigenta esenţialã - exigenta obligatorie care trebuie satisfacuta de o construcţie (lucrare) pentru a fi conformã cu specificaţiile reglementãrilor tehnice aplicabile. 10. Funcţiune a sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii - ansamblul de acţiuni (activitãţi), componente ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii, care reflecta aptitudinea funcţionalã a unei unitãţi de a rãspunde cerinţelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu). 11. Manualul de asigurare a calitãţii - document care enunta politica calitãţii şi descrie dispoziţiile şi prevederile generale ale sistemului de conducere şi de asigurare a calitãţii, concretizat în programul de asigurare a calitãţii al unei unitãţi, cuprinzînd organizarea, responsabilitãţile, autoritatea şi relaţiile reciproce dintre compartimentele şi persoanele care dirijeaza şi efectueazã, verifica şi analizeazã problemele ce au incidenta asupra calitãţii, avînd ca scop final definirea şi obţinerea calitãţii ansamblului activitãţilor şi prestaţiilor desfãşurate de unitatea respectiva. 12. Modelul de asigurare a calitãţii - ansamblu selecţionat de elemente corelate ale sistemului de conducere şi asigurare a calitãţii, combinate pentru a satisface necesitãţile de asigurare a calitãţii, într-o situaţie data. 13. Neconformitate - nesatisfacerea cerinţelor (exigenţelor) specificate. 14. Plan de control al calitãţii, verificãri şi încercãri - document al programului de asigurare a calitãţii care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificãrile şi incercarile necesare, pe faze de lucrãri şi etape de realizare (pe parcursul şi la finalizarea lucrãrilor respective), cuprinzînd şi referiri la procedurile şi instrucţiunile aferente, pentru verificarea calitãţii unui produs, lucrare sau serviciu. 15. Procedura - metoda (mod) specificatã de îndeplinire a unei activitãţi.
Comentarii explicative: a) Termenul de "procedura" se utilizeazã adesea şi pentru a semnifica şi documentul scris, prin care se descrie metoda în sine. În aceste cazuri, pentru a face distincţie între cele doua semnificatii, se recomanda a se utiliza termenul de "procedura scrisã" sau "procedura documentata". b) În sistemul de conducere şi asigurare a calitãţii, prin "procedura" (scrisã) se înţelege documentul care defineste şi descrie modul de îndeplinire (execuţie) a unei activitãţi precizînd mijloacele şi mãsurile necesare, inclusiv responsabilitãţile şi controalele aferente. c) În sistemul de conducere şi asigurare a calitãţii se disting trei categorii de proceduri şi anume: - procedura a funcţiunii de sistem, reprezentind documentul care descrie obiectul şi modul de îndeplinire a unei activitãţi legatã de o funcţiune a sistemului de conducere şi asigurare a calitãţii, stabilind desfãşurarea operaţiunilor, responsabilitãţile şi controalele aferente; - procedura/instrucţiune tehnica de proces sau de execuţie, reprezentind documentul care descrie activitãţile necesare pentru executarea diverselor lucrãri şi operaţiuni din cadrul procesului de producţie (conceptie, fabricaţie sau execuţie, utilizare etc.), inclusiv responsabilitãţile şi controalele aferente; - procedura/instrucţiune administrativã, reprezentind documentul care descrie activitãţile şi responsabilitãţile interne din cadrul compartimentelor organizatorice şi functionale ale unei unitãţi. 16. Program (plan) de asigurare a calitãţii - principalul document al sistemului de conducere şi asigurare a calitãţii, care enunta dispoziţiile specifice ale acestuia, luate pentru definirea şi obţinerea calitãţii cerute şi care precizeazã regulile practice, resursele şi secventele planificate ale activitãţilor legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac obiectul unui contract. 17. Durata de existenta (viata) a construcţiei - durata de timp dupã care construcţia a încetat definitiv sa-şi îndeplineascã funcţiunea ce i-a fost data. 18. Unitate - persoana juridicã cu activitate în construcţii (institut de învãţãmînt superior, institut de cercetare şi agent economic cu activitate de cercetare, proiectare, execuţie, exploatare etc.).
ANEXA 1 b)
LISTA ORIENTATIVA PRIVIND DIFERENTIEREA MODELELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII SUB ASPECTUL CERINŢELOR FATA DE FUNCŢIUNILE SISTEMULUI ------------------------------------------------------------------------------ Nr. Denumirea funcţiunilor principale ale Modelul crt. sistemului de asigurare a calitãţii --------------------- 1 2 3 ------------------------------------------------------------------------------ 1 Manual de asigurare a calitãţii ** ** - ------------------------------------------------------------------------------ 2 Analiza contractului ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 3 Controlul proiectãrii ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 4 Controlul documentelor ** ** - ------------------------------------------------------------------------------ 5 Aprovizionarea ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 6 Produse (servicii) furnizate de beneficiar ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 7 Recepţia, identificarea şi trasabilitatea ** * - (regasirea) produselor ------------------------------------------------------------------------------ 8 Controlul proceselor privind execuţia produselor, ** ** * lucrãrilor şi serviciilor ------------------------------------------------------------------------------ 9 Verificarea şi încercarea produselor şi ** ** * serviciilor prestate ------------------------------------------------------------------------------ 10 Controlul şi verificarea pe parcursul execuţiei ** ** - şi în final a lucrãrilor ------------------------------------------------------------------------------ 11 Controlul şi verificarea finala a produselor, - ** lucrãrilor şi serviciilor (numai pentru modelul 3) ------------------------------------------------------------------------------ 12 Mijloace de control, mãsurare şi încercare ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 13 Stadiul controalelor şi încercãrilor ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 14 Controlul neconformitatilor ** ** * ------------------------------------------------------------------------------ 15 Acţiuni colective ** ** - ------------------------------------------------------------------------------ 16 Primirea, manipularea şi depozitarea produselor ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 17 Înregistrãri privind calitatea ** ** ** ------------------------------------------------------------------------------ 18 Audit al sistemului calitãţii ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 19 Urmãrirea comportãrii în exploatare ** * - ------------------------------------------------------------------------------ 20 Instruirea personalului ** * - ------------------------------------------------------------------------------ Legenda privind îndeplinirea cerinţelor fata de funcţiunile sistemului ------- ** grad de îndeplinire totalã * grad de îndeplinire parţialã absenta
ANEXA 2
REGULAMENT privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanta a construcţiilor, în scopul aplicãrii diferenţiate a sistemului calitãţii, conform legii. ART. 2 Construcţiile reprezintã lucrãrile concepute şi executate pentru îndeplinirea unor funcţii economico-sociale sau ecologice. Ele sînt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condiţiile locale de teren şi mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de munca şi cu materialele inglobate. ART. 3 Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor construcţiilor noi sau existente. ART. 4 Construcţiile se încadreazã, dupã importanta lor, în urmãtoarele categorii: a) de importanta globalã, denumite curent categorii de importanta, care privesc intreaga construcţie, sub toate aspectele; b) de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc intreaga construcţie sau pãrţi ale acesteia, sub anumite aspecte.
CAP. 2 Categorii de importanta
ART. 5 Categoriile de importanta a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobatã de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigenţelor esenţiale, ţinînd seama de urmãtoarele aspecte: a) implicarea vitala a construcţiilor în societate şi natura (gradul de risc sub aspectul siguranţei etc.); b) implicarea funcţionalã a construcţiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit şi în natura (destinaţia, modul de utilizare s.a.); c) caracteristici proprii construcţiilor (complexitatea, considerentele economice s.a.). ART. 6 Categoriile de importanta care se stabilesc pentru construcţii sînt: - construcţii de importanta exceptionala (A); - construcţii de importanta deosebita (B); - construcţii de importanta normalã (C); - construcţii de importanta redusã (D). În anexa 2 a) se prezintã lista exemplificativa cu încadrarea unor construcţii în categorii de importanta. ART. 7 Categoria de importanta se stabileşte de cãtre proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente. Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singura categorie de importanta şi aceasta va fi înscrisã în toate documentele tehnice privind construcţia (autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea tehnica a construcţiei, documentele de asigurare s.a.).
CAP. 3 Clase de importanta
ART. 8 Clase de importanta se stabilesc prin reglementãri tehnice şi au la baza criterii specifice. ART. 9 Clasele de importanta se coreleazã cu categoriile de importanta de cãtre proiectant la construcţiile noi/sau de cãtre expertul tehnic atestat, la construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calitãţii.
CAP. 4 Dispoziţii finale
ART. 10 Categoria şi clasa de importanta stabilite pentru o construcţie nu se vor modifica decît la schimbarea destinaţiei sau în alte condiţii care impun aceasta, prin documentaţii motivate. ART. 11 Investitorii sau proprietarii pot sa prevadã prin clauze contractuale cu proiectantii unele exigente esenţiale sau alte cerinţe superioare celor corespunzãtoare categoriei sau clasei de importanta a construcţiei. ART. 12 Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii vor adopta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare şi prin ordine ale ministrilor apãrãrii naţionale, de interne şi al directorului Serviciului Roman de Informaţii vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii şi clase de importanta, conform legii.
ANEXA 2 a)
CATEGORII DE IMPORTANTA A CONSTRUCŢIILOR - Lista exemplificativa -
I. Categoria de importanta A - Construcţii de importanta exceptionala 1. Construcţii cu funcţiuni deosebit de importante, a cãror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate şi natura, pe zone foarte extinse. Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval. 2. Construcţii cu caracter de unicat, cu valoare deosebita de patrimoniu. Exemple: ansambluri şi clãdiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial.
II. Categoria de importanta B - Construcţii de importanta deosebita 1. Construcţii cu funcţii importante, a cãror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate şi natura, pe zone limitate. Exemple: construcţii din industria chimica; cai ferate, şosele, poduri, porturi şi aeroporturi de interes naţional; baraje pentru acumulari mari de apa; construcţii social - culturale cu aglomerari mari de oameni; staţii de emisie de radio şi televiziune. 2. Construcţii de valoare deosebita de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori. Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive şi biblioteci de importanta nationala.
III. Categoria de importanta C - Construcţii de importanta normalã 1. Construcţii cu funcţii obişnuite, a cãror neîndeplinire nu implica riscuri majore pentru societate şi natura. Exemple: clãdiri de locuinţe cu mai mult de doua niveluri; construcţii industriale şi agrozootehnice curente; construcţii social-culturale care nu intra în categoriile de importanta A şi B. 2. Construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu. Exemple: clãdiri de cult; muzee de importanta localã.
IV. Categoria de importanta D - Clãdiri de importanta redusã Construcţii cu funcţii obişnuite, a cãror neîndeplinire afecteazã un numãr redus de oameni. Exemple: clãdiri de locuinţe parter şi un etaj; dependinţe gospodãreşti; construcţii provizorii.
ANEXA 3
REGULAMENT privind urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor sunt componente ale sistemului calitãţii în construcţii. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul general pentru desfãşurarea acestor activitãţi, se aplica tuturor categoriilor de construcţii şi sunt obligatorii pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proiectanţi, executanti, proprietari, administratori, utilizatori) pe toatã durata de existenta a acestor construcţii. ART. 3 Urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţiile în timp reprezintã acţiuni distincte sistematice şi complementare astfel: a) urmãrirea comportãrii construcţiilor se face în vederea menţinerii exigenţelor esenţiale; b) realizarea interventiilor în timp asupra construcţiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmãrire. ART. 4 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sînt definiţi în anexa nr. 1 a).
CAP. 2 Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor
ART. 5 Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor este de doua categorii: - urmãrirea curenta; - urmãrirea specialã. Categoria de urmãrire, perioadele la care se realizeazã, precum şi metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de cãtre proiectant, în funcţie de categoria de importanta a construcţiilor şi se consemneazã în cartea tehnica a construcţiilor prin grija proprietarului.
Urmãrirea curenta ART. 6 Urmãrirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind starea tehnica a construcţiei, care, corelata cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, are ca obiectiv menţinerea construcţiilor la parametrii proiectati. ART. 7 Urmãrirea curenta are caracter permanent şi se realizeazã asupra tuturor construcţiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanţii sãi autorizaţi. Constatãrile fãcute în cadrul acţiunii de urmãrire curenta se înregistreazã în cartea tehnica a construcţiei de factorii mentionati mai sus, iar în cazul constatãrii unor degradari se stabilesc mãsurile de intervenţii în timp. ART. 8 Urmãrirea curenta se realizeazã prin examinare vizuala directa, cu mijloace simple de mãsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica şi a reglementãrilor tehnice de urmãrire a comportãrii în exploatare specifice, pe categorii de lucrãri şi de construcţii. ART. 9 La construcţiile la care s-a depãşit durata de serviciu, se schimba destinaţia sau condiţiile de exploatare. La acestea şi la cele la care se constata deficiente semnificative în cadrul urmãririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc mãsurile necesare. ART. 10 În cadrul urmãririi curente, la apariţia unor degradari ce se considera ca pot afecta exploatarea în condiţii de siguranta a construcţiei, proprietarul va solicita o consultanţa de specialitate (în vederea instruirii urmãririi extinse, conform reglementãrilor tehnice în vigoare).
Urmãrirea specialã ART. 11 Urmãrirea specialã este o activitate sistematica şi cuprinde investigaţii specifice, suplimentare fata de urmãrirea curenta, asupra unor parametri ce caracterizeazã aptitudinea de utilizare pentru care construcţia a fost proiectata. ART. 12 Urmãrirea specialã se instituie la: - construcţii noi de importanta deosebita sau exceptionala, stabilitã prin proiect; - construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasa (sau care au suferit avarii) stabilitã în urma unei expertize. ART. 13 Urmãrirea specialã se realizeazã pa baza de proiect de cãtre personal tehnic de specialitate. Urmãrirea specialã nu exclude urmãrirea curenta. Rezultatele urmãririi speciale se înscriu în cartea tehnica a construcţiei.
Obligaţii şi raspunderi privind urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor ART. 14 Obligaţii şi raspunderi ale investiţiilor: a) stabilesc împreunã cu proiectantul acele construcţii care se supun urmãririi speciale, asigura întocmirea proiectului şi predarea lui la proprietari şi comunica întocmirea lui la Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) comunica proprietarilor, care preiau construcţiile, obligaţiile care le revin în cadrul urmãririi speciale. ART. 15 Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor; a) rãspund de activitatea privind urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor, sub toate formele, angajeazã dupã caz responsabili autorizaţi, comanda expertizarea construcţiilor în cazurile prevãzute la art. 9 şi art. 12, comanda proiectul de urmãrire specialã şi comunica instituirea urmãririi speciale la Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) la înstrãinarea sau închirierea construcţiilor, stipuleazã în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmãrirea comportãrii în exploatare a acestora. ART. 16 Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor: a) stabilesc împreunã cu investitorul şi/sau proprietarul acele construcţii care sînt supuse urmãririi speciale; b) elaboreazã, pe baza unei comenzi, documentaţiile tehnice pentru urmãrirea curenta şi proiectul de urmãrire specialã. ART. 17 Executantii au obligaţia sa efectueze urmãrirea curenta a construcţiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului şi sa protejeze dispozitivele pentru urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor, pînã la recepţia acestora, dupã care acestea se vor preda proprietarului. ART. 18 Administratorii şi utilizatorii rãspund de realizarea obligaţiilor contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmãrire a comportãrii în exploatarea a construcţiilor. ART. 19 Persoanele care efectueazã urmãrirea curenta şi urmãrirea specialã, denumite responsabili cu urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa aibã o pregãtire tehnica în construcţii, cel puţin de nivel mediu iar cei care efectueazã urmãrirea specialã sa fie autorizaţi de Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) sa cunoascã cartea tehnica a construcţiei şi sa ţinã la zi jurnalul evenimentelor; c) sa efectueze urmãrirea curenta, iar pentru urmãrirea specialã supravegheazã aplicarea programelor şi proiectelor întocmite în acest sens.
CAP. 3 Intervenţiile în timp asupra construcţiilor
ART. 20 Intervenţiile în timp asupra construcţiilor sînt fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmãrire a comportãrii în exploatare a construcţiilor. Intervenţiile în timp sînt determinate de: exploatarea normalã, acţiunile accidentale şi acţiunile omului, pentru aducerea la parametrii iniţiali sau îmbunãtãţirea, respectiv reabilitarea acestora.
Intervenţiile determinate de exploatarea normalã ART. 21 Intervenţiile determinate de exploatarea normalã a construcţiilor sînt lucrãrile de întreţinere şi reparaţii şi au ca obiectiv menţinerea caracteristicilor esenţiale proiectate, pe intreaga durata de serviciu a construcţiilor. O data cu aceste intervenţii, se recomanda proprietarilor sa acţioneze pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de exploatare şi de economisire a energiei. ART. 22 Lucrãrile de întreţinere constau în reconditionarea periodicã a unor detalii de suprafata cu durata scurta de existenta (finisaje, proiectii superficiale, straturi de uzura) şi întocmirea unor piese din instalaţii şi echipamente de uzura rapida. ART. 23 Lucrãrile de reparaţii constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau pãrţi de construcţie şi instalaţii ieşite din uz, ca urmare a exploatãrii sau acţiunii agenţilor de mediu. Lucrãrile de întreţinere şi reparaţii se efectueazã periodic, în funcţie de categoria de importanta a construcţiilor şi de materialele încorporate, conform instrucţiunilor tehnice în vigoare sau în baza unui proiect şi a prevederilor din cartea tehnica a construcţiei.
Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale ART. 24 Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale asupra construcţiilor (incendii, explozii, inundatii, uragane, alunecãri şi prabusiri de teren, zapezi foarte mari, cutremure) care afecteazã grav integritatea acestora, constau în efectuarea unor lucrãri de inlaturare a efectelor acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul calitativ iniţial. Aceste intervenţii cuprind de regula urmãtoarele categorii de lucrãri: - susţinerea provizorie a construcţiei avariate; - demolarea şi îndepãrtarea pãrţilor de construcţie avariate grav; - remedierea degradãrilor elementelor de construcţie; - consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale; - reconstruirea integrala a unor pãrţi de construcţie indepartate. ART. 25 Remedierea consta în reparaţii şi/sau consolidãri uşoare şi are ca scop reducerea pãrţilor de construcţie la un nivel calitativ apropiat de cel iniţial. ART. 26 Consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performantelor mecanice (rezistenta, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele iniţiale. ART. 27 Reconstruirea integrala a unor pãrţi de construcţie indepartate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor iniţiale. ART. 28 Intervenţiile asupra construcţiilor, determinate de acţiunile accidentale, se efectueazã pa baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice. Pentru intervenţiile determinate de acţiunea cutremurelor se vor respecta şi prevederile reglementãrilor în vigoare.
Intervenţiile determinate de acţiunile omului ART. 29 Intervenţiile determinate de acţiunile omului asupra construcţiilor au ca scop principal: schimbãri de destinaţie ale construcţiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performantelor prevãzute iniţial, inclusiv în urma unor modificãri functionale şi retehnologizari. Aceste intervenţii cuprind urmãtoarele categorii de lucrãri: - transformãri, completãri sau înlocuiri ale unor pãrţi de construcţie; - extinderi sau supraetajari de construcţii; - modernizãri sau reabilitari. ART. 30 Intervenţiile determinate de acţiunile omului se efectueazã pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice.
Obligaţii şi raspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor ART. 31 Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor: a) organizeazã şi rãspund de activitatea de intervenţii în timp asupra construcţiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza contractelor încheiate cu ei; b) solicita acordul Inspecţiei de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului pentru intervenţiile asupra construcţiilor prevãzute la art. 24-30. ART. 32 Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor: a) elaboreazã în baza unei comenzi proiecte pentru lucrãri de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale; b) elaboreazã caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrãrile de intervenţii în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnica a construcţiei. ART. 33 Executantii lucrãrilor de intervenţii în timp asupra construcţiilor au obligaţia sa respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop. ART. 34 Utilizatorii construcţiilor au obligaţia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activitãţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.
CAP. 4 Postutilizarea construcţiilor
ART. 35 Declanşarea activitãţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe o data cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face: a) la cererea proprietarului sau administratorului construcţiei cu acordul proprietarului; b) la cererea autoritãţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care: - construcţia a fost executatã fãrã autorizaţie de construire; - construcţia nu prezintã siguranta în exploatare şi nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere; - construcţia prezintã pericol pentru mediul înconjurãtor şi nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol; - cerinţele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiinţãrii construcţiei. ART. 36 La construcţiile proprietate publica, decizia de declansare a activitãţilor din etapa de postutilizare va fi luatã în baza unui studiu de fezabilitate tinindu-se cont de cazurile prevãzute la art. 35 şi din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a acţiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii. La construcţiile proprietate privatã, la depãşirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizãrii pentru aceeaşi funcţiune sau schimbarea acesteia. ART. 37 Desfãşurarea activitãţilor şi lucrãrilor din etapa de postutilizare se efectueazã pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare, elaborata de autoritãţile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcţiilor şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor şi Ordinului ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevãzute în Legea nr. 50/1991*). Fac excepţie de la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare, conform Legii nr. 50/1991, construcţiile şi instalaţiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apãrãrii Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii, pentru care se vor elabora reglementãrile specifice. ART. 38 Elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrãrilor de demolare şi executarea lucrãrilor respective se efectueazã de agenţi economici cu activitate în construcţii. ART. 39 Documentaţia tehnica aferentã lucrãrilor din etapa de postutilizare va cuprinde urmãtoarele: - planul de amplasare a construcţiilor (poziţiei, dimensiuni, orientare, vecinãtãţi) cu indicarea construcţiei(lor) sau a pãrţilor de construcţie ce urmeazã a fi demolate; - planurile sau releveele construcţiilor, din care sa rezulte destinaţia, alcãtuirea construcţiei, şi funcţiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare etc.) întocmite la o scara convenabila; - planurile recordurilor la unitãţile exterioare (apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon); ---------------------- *) Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991. - planurile de asigurare şi refacere a continuitãţii unitãţilor exterioare pentru vecinãtãţi care ar trebui, eventual, sa fie întrerupte la demolarea construcţiilor; - condiţii tehnice de calitate, corespunzãtoare exigenţelor esenţiale; - detalierea şi precizarea fazelor activitãţilor şi lucrãrilor; - proceduri tehnice pentru executarea lucrãrilor de demontare-demolare, cuprinzînd descrierea detaliatã a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi mãsuri de protecţia muncii; - recomandãri (la construcţiile proprietate publica) privind modul de reconditionare a produselor şi elementelor de construcţie recuperate cu ocazia demontarii şi demolarii; - recomandãri pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natura; - mãsuri pentru protecţia mediului înconjurãtor, în zona de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor; - devizul lucrãrilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate. Documentaţia tehnica pentru lucrãrile de postutilizare trebuie verificata de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei şi stablitatii clãdirile invecinate care pot fi afectate de demolare.
Fazele activitãţilor şi lucrãrilor din etapa de postutilizare a construcţiilor ART. 40 Dezafectarea construcţiei cuprinde urmãtoarele faze: - încetarea activitãţilor din interiorul construcţiei; - suspendarea unitãţilor; - asigurarea continuitãţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinãtãţi; - evacuarea din construcţie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.). ART. 41 Demontarea şi demolarea construcţiei cuprinde urmãtoarele faze: - dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii functionale, de finisaj şi izolaţii; - demontarea pãrţilor şi elementelor de construcţie; - demolarea pãrţilor de construcţie nedemontabile (zidãrii, structuri de rezistenta etc.), inclusiv a fundaţiilor construcţiei; - dezmembrarea pãrţilor şi elementelor de construcţie şi instalaţiilor demontate, recuperarea componentelor şi produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii; - transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea în natura. ART. 42 Reconditionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor proprietate publica cuprind urmãtoarele faze: - reconditionarea produselor de construcţie recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operaţiuni simple executate în ateliere; - reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcţii; - pregãtirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţie rezultate din recuperare, reconditionare şi reciclare, prin verificarea calitãţii acestora şi prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcţii. ART. 43 Reintegrarea în natura a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde urmãtoarele faze: - utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi; - refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor prin taluzari adecvate şi lucrãri de protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor.
Obligaţii şi raspunderi privind postutilizarea construcţiilor ART. 44 Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor şi administratorilor cu acordul proprietarilor: Asigurarea, declanşarea activitãţilor şi realizarea lucrãrilor din etapa de postutilizare prin: a) asigurarea fondurilor necesare pentru proiectarea şi executarea lucrãrilor; b) elaborarea documentaţiei tehnice aferente de cãtre persoane fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrãri; c) obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de desfiinţare de la autoritãţile competente; d) încredinţarea execuţiei lucrãrilor din etapa de postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii; e) urmãrirea respectãrii condiţiilor de calitate stabilite pe baza exigenţelor, precum şi a reconditionarii şi reciclarii în grad cît mai ridicat a materialelor şi produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei. ART. 45 Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor: a) elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrãrilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate; b) asigurarea, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare, a respectãrii prevederilor din avize şi autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate corespunzãtoare exigenţelor esenţiale, precum şi a unui grup cît mai ridicat de recuperare, reconditionare şi reciclare a materialelor şi produselor rezultate din demontare şi demolare; c) asigurarea asistenţei tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect. ART. 46 Obligaţii şi raspunderi ale executantilor: a) începerea execuţiei lucrãrilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a documentaţiei tehnice verificate, funcţie de categoria de importanta a construcţiei; b) respectarea prevederilor din documentaţia tehnica aferentã şi din autorizaţia de desfiinţare; c) realizarea condiţiilor de calitate prevãzute în documentaţia tehnica; d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi operaţiunilor şi a mãsurilor de protecţia muncii; e) luarea mãsurilor de protecţie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum şi prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinãtãţi.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 47 Activitatea de urmãrire a comportãrii în exploatare şi investiţii în timp şi cea privind postutilizarea construcţiilor se vor executa cu respectarea reglementãrilor tehnice în vigoare. Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului va lua mãsuri pentru îmbunãtãţirea reglementãrilor existente privind: a) instrucţiunile-cadru pentru urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor; b) instrucţiunile tehnice pentru urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţiile în timp privind construcţiile alcãtuite din diferite materiale; c) instrucţiuni tehnice (revizuire) pentru urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţii în timp privind categoriile de construcţii şi de lucrãri de construcţii cu destinaţie curenta; d) indrumatoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatura şi echipamente specifice, recomandate pentru activitãţile de urmãrire a comportãrii în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra acestora; e) instrucţiuni tehnice privind demolarea parţialã sau totalã a construcţiilor. ART. 48 Organele administraţiei publice centrale vor lua mãsuri ca unitãţile specializate de profil sa revizuiasca instrucţiunile tehnice în vigoare privind urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţii în timp, pentru categoriile de construcţii şi lucrãri de construcţii specifice domeniului lor de activitate. ART. 49 Urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii prevederilor prezentului regulament se fac de cãtre Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 50 Finanţarea activitãţilor prevãzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale. -----------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
