Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Camera Deputaţilor adopta prezenta hotãrîre.
ART. 1
Camera Deputaţilor ia act de Rezoluţia nr. 1003 (1993), adoptatã de Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei la data de 1 iulie 1993, cuprinsã în anexa nr. 1, prin care se afirma principiile etice ale ziaristilor, pe care Adunarea Parlamentarã le considera necesar a fi aplicate de profesioniştii acestui domeniu în intreaga Europa, precum şi de Rezoluţia nr. 1215 (1993), adoptatã la aceeaşi data, cuprinsã în anexa nr. 2, prin care Adunarea Parlamentarã recomanda Comitetului Ministrilor al Organizaţiei sa adopte o declaraţie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluţiei nr. 1003 (1993), şi sa promoveze aplicarea acestor principii de baza în statele membre ale Consiliului Europei.
ART. 2
Camera Deputaţilor recomanda tuturor ziaristilor şi mijloacelor de comunicare în masa sa ţinã seama şi sa aplice principiile deontologice cuprinse în rezoluţiile nr. 1003 (1993) şi nr. 1215 (1993) ale Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, avînd în vedere deosebita responsabilitate socialã ce le revine în evoluţia societãţii şi dezvoltarea vieţii democratice, în afirmarea valorilor morale şi a drepturilor omului.
Aceasta hotãrîre a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 12 septembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NASTASE
ANEXA 1
ADUNAREA PARLAMENTARĂ A
CONSILIULUI EUROPEI
A 44-a Sesiune ordinarã
REZOLUŢIA Nr. 1003 (1993) *)
cu privire la etica ziaristica
-----------------
*) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a şedinţa).
Adunarea afirma urmãtoarele principii ale ziaristicii, cu convingerea ca acestea ar trebui puse în aplicare de cei care practica aceasta meserie în intreaga Europa.
Informaţii şi opinii
1. În afarã drepturilor şi obligaţiilor legale, stipulate în legislaţia de specialitate, mijloacele de informare în masa au o rãspundere morala fata de cetãţeni şi de societate, rãspundere care trebuie scoasa în evidenta mai ales în momentul actual, cînd informaţia şi comunicarea joaca un rol de mare importanta în ceea ce priveşte atît formarea atitudinii individuale a cetãţeanului, cît şi evoluţia societãţii şi a vieţii democratice.
2. Profesia de ziarist implica drepturi şi obligaţii, libertãţi şi responsabilitãţi.
3. Principiul de baza al oricãrei evaluãri etice a ziaristicii este ca trebuie facuta o distincţie clara între ştiri şi pãreri, evitindu-se orice confuzie între acestea. Ştirile sînt informaţii, adicã fapte şi date, în timp ce opiniile exprima ginduri, idei, convingeri sau judecati de valoare ale mijloacelor de informare în masa, editorilor sau ziaristilor.
4. Ştirile trebuie difuzate cu respectarea adevãrului, dupã ce au fost efectuate verificãrile de rigoare, prezentarea, descrierea sau naratiunea fiind fãcute într-un mod impartial. Zvonurile nu trebuie confundate cu ştirile. Titlurile şi rezumatele stirilor trebuie sa reflecte cît mai fidel conţinutul faptelor şi al datelor prezentate.
5. Exprimarea opiniilor poate consta în reflectii sau comentarii asupra unor idei generale sau în observaţii privind informaţii avînd legatura cu evenimente concrete. Deşi opiniile sînt inevitabil subiective şi, prin urmare, nu pot şi nu trebuie supuse criteriului adevãrului, ele trebuie totuşi exprimate într-o maniera onesta şi etica.
6. Opiniile exprimate sub forma de comentarii ale unor evenimente sau acţiuni cu referinta la persoane sau instituţii nu trebuie sa nege sau sa ascundã în mod intentionat fapte sau date reale.
Dreptul la informaţie ca drept fundamental al omului - editori, patroni şi ziarişti
7. Activitatea mijloacelor de informare în masa este una de "mediere"; ele presteazã servicii de informare şi drepturile de care se bucura în ceea ce priveşte libertatea informatiei sînt în funcţie de destinatari, adicã de cetãţeni.
8. Informaţia este un drept fundamental, evidenţiat de jurisprudenta Comisiei Europene şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului în legatura cu art. 10 al Convenţiei europene a drepturilor omului şi recunoscut ca atare în art. 9 al Convenţiei europene privind canalele de televiziune transnationale, precum şi în toate constitutiile democratice. Este un drept al cetãţeanului, care are, prin urmare, şi dreptul de a cere ca informaţia furnizatã de ziarişti sa fie transmisã cu respectarea adevãrului, în cazul stirilor, şi în mod onest, în cazul opiniilor, fãrã nici o intervenţie exterioarã, fie din partea autoritãţilor publice, fie din partea sectorului privat.
9. Autoritãţile publice nu trebuie sa se considere proprietari ai informatiei. Reprezentativitatea acestor organe este baza legalã a eforturilor vizind garantarea şi dezvoltarea pluralismului în cadrul mijloacelor de informare în masa şi crearea condiţiilor necesare pentru exercitarea libertãţii de expresie şi a dreptului la informare, cenzura fiind exclusa. Sînt aspecte de care Comitetul Ministrilor este constient, astfel cum dovedeşte şi Declaraţia sa privind libertatea expresiei şi informatiei, adoptatã la 29 aprilie 1982.
10. Trebuie avut în vedere faptul ca ziaristica se sprijinã pe mijloacele de informare în masa, care, la rindul lor, au la baza o structura de întreprindere în cadrul cãreia trebuie facuta distincţie între editori, patroni şi ziarişti. În acest sens, pe lîngã libertatea mijloacelor de informare în masa, trebuie asigurata şi protejata de presiuni interne libertatea în cadrul mijloacelor de informare în masa.
11. Companiile care îşi desfãşoarã activitatea în domeniul informatiei trebuie sa fie agenţi socioeconomici cu caracter special, ale cãror obiective patronale trebuie sa ţinã seama de necesitatea de a asigura exercitarea unui drept fundamental.
12. Organizaţiile respective trebuie sa asigure o totalã transparenta în materie de proprietate şi gestiune a mijloacelor de informare, astfel încît cetãţenii sa cunoascã exact cine sînt proprietarii şi ce interese economice au în legatura cu mijloacele de informare în masa.
13. În cadrul acestor organizaţii, editorii şi ziaristii trebuie sa coabiteze, ţinînd seama de faptul ca respectul legitim fata de orientarea ideologica a editorilor sau patronilor este limitat de imperativul absolut al corectitudinii, în cazul stirilor, şi al onestitatii, în cazul opiniilor. Este un element esenţial al respectãrii dreptului fundamental al cetãţenilor la informaţie.
14. Consecinta acestor imperative este necesitatea de a întãri garanţiile libertãţii de expresie a ziaristilor, pentru ca ei sînt aceia care, în ultima instanta, transmit informaţia. În acest sens, trebuie precizat şi dezvoltat cadrul legal al clauzei de constiinta şi al secretului profesional fata de sursele confidenţiale şi, în acelaşi timp, puse de acord prevederile legislaţiei naţionale în acest domeniu, pentru ca acestea sa poatã fi aplicate în cadrul mai larg al spaţiului democratic european.
15. Nici editorii, nici patronii, nici ziaristii nu trebuie sa considere ca informaţia este un bun personal. Organizaţiile care se ocupa de difuzarea informatiei nu trebuie sa o trateze ca pe o marfa, ci ca pe un drept fundamental al cetãţeanului. În consecinta, nici calitatea informaţiilor sau opiniilor, nici substanta acestora nu trebuie exploatate în scopul de a spori numãrul de cititori sau de a largi audienta şi, prin urmare, veniturile publicitare.
16. Orice informaţie conformã imperativelor etice necesita o tratare a beneficiarilor ei ca persoane şi nu ca masa.
Funcţia ziaristului şi activitatea sa etica
17. Informarea şi comunicarea, sarcini de care se achitã ziaristul prin intermediul mijloacelor de informare în masa, beneficiind de sprijinul deosebit al noilor tehnologii, joaca un rol determinant în evoluţia individului şi a societãţii. Sînt elemente indispensabile ale vieţii democratice, deoarece garantarea participãrii cetãţenilor la viata publica este o condiţie a dezvoltãrii plenare a democraţiei. Aceasta participare nu ar fi posibila dacã cetãţenii nu ar primi informaţiile necesare despre viata publica pe care mijloacele de informare în masa au datoria sa le furnizeze.
18. Importanta informatiei, în special a stirilor transmise de radio şi televiziune, în domeniul culturii şi educaţiei a fost subliniata în Recomandarea nr. 1067 a Adunãrii. Impactul informatiei asupra opiniei publice tine de domeniul evidentei.
19. Ar fi greşit sa se traga de aici concluzia ca mijloacele de informare în masa reprezintã opinia publica sau ca trebuie sa înlocuiascã funcţiile specifice ale autoritãţilor publice sau ale instituţiilor cu caracter educativ sau de cultura, cum ar fi şcolile.
20. Aceasta ar echivala cu o transformare a mijloacelor de informare în masa şi a ziaristicii în puteri sau contraputeri ("mediocratia"), fãrã însã ca acestea sa reprezinte cetãţeni sau sa fie supuse controlului democratic, asa cum sînt autoritãţile publice, şi fãrã ca sa dispunã de cunoştinţele de specialitate ale instituţiilor culturale sau educaţionale de resort.
21. Prin urmare, ziaristica nu trebuie sa denatureze informaţia adevarata, impartiala, şi opiniile oneste, nici sa le exploateze în scopuri proprii, într-o încercare de a crea sau modela opinia publica, deoarece ligitimitatea sa se bazeazã pe respectul efectiv al dreptului fundamental al cetãţenilor la informaţie, ca parte a respectului pentru valorile democratice. În acest sens, legitimitatea ziaristicii investigative depinde de adevãrul şi corectitudinea informatiei şi a opiniilor exprimate şi este incompatibilã cu campaniile ziaristice organizate pornind de la poziţii prestabilite şi interese particulare.
22. În redactarea informaţiilor şi a opiniilor, ziaristii trebuie sa respecte principiul prezumţiei de nevinovatie, în mod special în cazurile care sînt în curs de judecata, şi sa se abţinã de la formularea de verdicte.
23. Trebuie respectat dreptul cetãţenilor la viata privatã. Persoanele care deţin funcţii publice au dreptul ca viata lor particularã sa fie apãratã, cu excepţia acelor cazuri în care viata lor particularã are un efect asupra vieţii publice. Faptul ca o persoana deţine o funcţie publica nu înseamnã ca poate fi privatã de dreptul la viata particularã.
24. Încercarea de a realiza un echilibru între dreptul la respectarea vieţii private, consacrat în art. 8 al Convenţiei europene a drepturilor omului, şi libertatea de expresie, stipulatã în art. 10, este amplu ilustrata de jurisprudenta recenta a Comisiei Europene şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului.
25. În ziaristica scopul nu scuza mijloacele; informaţia trebuie obţinutã prin mijloace legale şi etice.
26. La cererea persoanelor interesate, mijloacele de informare în masa trebuie sa rectifice, prin mijloace informative adecvate, automat şi urgent, furnizind toate informaţiile şi opiniile care s-au dovedit false sau eronate. Legislaţia nationala trebuie sa prevadã sancţiuni adecvate şi, acolo unde este cazul, despãgubiri.
27. Pentru a armoniza aplicarea şi exercitarea acestui drept în statele membre ale Consiliului Europei, trebuie puse în aplicare Rezoluţia nr. (74) 26 privind dreptul la replica - Poziţia individului în raport cu presa - adoptatã de Comitetul Ministrilor la 2 iulie 1974, precum şi prevederile pertinente ale Convenţiei europene privind canalele de televiziune transnationale.
28. Pentru asigurarea calitãţii muncii şi independentei ziaristilor, aceştia trebuie sa aibã un salariu corespunzãtor şi sa beneficieze de condiţii şi instrumente de lucru adecvate.
29. În relaţiile pe care ziaristii, în exercitarea profesiei, le întreţin cu autoritãţile publice sau cu diverse sectoare economice, aceştia trebuie sa evite orice coniventa de natura sa afecteze independenta sau imparţialitatea exercitãrii profesiei lor.
30. Ziaristii nu trebuie sa confunde subiectele controversate sau senzationale cu subiectele importante din punct de vedere informativ. În exercitarea profesiei lor, aceştia nu trebuie sa aibã ca scop principal dobindirea prestigiului şi a influentei personale.
31. Avînd în vedere complexitatea procesului de difuzare a informatiei, care se bazeazã din ce în ce mai mult pe folosirea noilor tehnologii, pe rapiditate şi capacitate de sintetizare, ziaristii trebuie sa aibã o pregãtire profesionalã adecvatã.
Statutul redactiei ziaristice
32. În cadrul organizaţiilor care se ocupa de difuzarea informaţiilor, editorii, patronii şi ziaristii trebuie sa coabiteze. În acest scop, trebuie elaborat statutul personalului ziaristic, care sa reglementeze relaţiile profesionale între ziarişti, editori şi patroni în cadrul mijloacelor de informare, independent de normele obişnuite privind relaţiile de serviciu. Acest statut poate prevedea crearea de comitete de redactie.
Situaţii de conflict şi cazuri de protecţie specialã
33. În cadrul societãţii apar uneori situaţii tensionate şi conflictuale ca efect al terorismului, discriminarii fata de minoritãţi, xenofobiei sau rãzboiului. În astfel de situaţii, mijloacele de informare în masa au obligaţia morala de a apara valorile democratice: respectul pentru demnitatea umanã, rezolvarea problemelor prin mijloace paşnice, în spiritul tolerantei; prin urmare, au obligaţia sa se opunã violenţei şi incitarii la ura şi confruntare, respingind orice discriminare bazatã pe criterii de cultura, sex sau religie.
34. Nimeni nu trebuie sa ramina neutru fata de apãrarea valorilor democratice. În acest scop, mijloacele de informare în masa trebuie sa joace un rol major în prevenirea tensiunilor şi sa incurajeze înţelegerea, toleranta şi încrederea reciprocã între diferitele comunitãţi în regiunile aflate în conflict, astfel cum a procedat secretarul general al Consiliului Europei, incurajind adoptarea de mãsuri de încredere în fosta Iugoslavie.
35. Luind în considerare influenta deosebita a mijloacelor de informare în masa şi, în special, a televiziunii, asupra sensibilitãţii copiilor şi tinerilor, trebuie sa se evite difuzarea de emisiuni, mesaje sau imagini care exalta violenta, exploatarea sexului sau depravarea, precum şi folosirea deliberata a unui limbaj nepotrivit.
Etica şi autocontrolul în ziaristica
36. Avînd în vedere condiţiile şi principiile de baza enumerate mai sus, mijloacele de informare în masa trebuie sa se angajeze sa respecte în mod riguros principiile etice care garanteazã libertatea expresiei şi dreptul fundamental al cetãţenilor de a primi informaţii adevãrate şi opinii oneste.
37. Supravegherea aplicãrii acestor principii necesita crearea de organisme sau mecanisme de autocontrol formate din editori, ziarişti, asociaţii ale utilizatorilor mijloacelor de informare în masa, specialişti din mediile universitare şi judecãtoreşti; aceştia vor avea sarcina de a elabora rezoluţii privind respectarea preceptelor etice de cãtre ziarişti, rezoluţii pe care mijloacele de informare în masa se vor angaja sa le publice. Aceste mãsuri vor ajuta cetãţeanul, care are dreptul la informare, sa emita judecati critice asupra activitãţii ziaristului şi a credibilitatii sale.
38. Organismele sau mecanismele de autocontrol, asociaţiile de utilizatori ai mijloacelor de informare în masa şi departamentele universitare de resort vor putea publica anual rezultatele cercetãrilor efectuate a posteriori în ceea ce priveşte corectitudinea informaţiilor difuzate de mijloacele de informare în masa, în raport cu faptele reale. Va exista, în acest fel, un barometru al credibilitatii care va da cetãţenilor mãsura valorii etice a fiecãrui mijloc de informare în masa sau a fiecãrei secţiuni a unui mijloc de informare, chiar şi a fiecãrui ziarist. Mãsurile corective luate în consecinta vor contribui, în acelaşi timp, la ridicarea nivelului la care este practicatã profesia de ziarist.
ANEXA 2
ADUNAREA PARLAMENTARĂ A
CONSILIULUI EUROPEI
A 44-a Sesiune ordinarã
REZOLUŢIA Nr. 1215 (1993) *)
cu privire la etica ziaristica
--------------------
*) Text adoptat de Adunare la data de 1 iulie 1993 (cea de-a 42-a şedinţa).
1. Adunarea reaminteste activitãţile sale în domeniul mass-media şi în special Rezoluţia sa nr. 428 (1970) privind mijloacele de comunicare în masa şi drepturile omului, ca şi Recomandarea sa nr. 963 (1983) privind mijloacele culturale şi de educare în vederea reducerii violenţei.
2. Ca urmare a criticilor suferite de mass-media în timpul rãzboiului din Golf, Comisia pentru cultura şi educaţie a organizat o audiere parlamentarã privind etica ziaristicii, pe data de 26 iunie 1991, la Helsinki, în cursul cãreia au fost exprimate o serie de ingrijorari.
3. Începînd din anul 1970, Adunarea Parlamentarã, dar şi alte instanţe ca Parlamentul European (Rezoluţia din 16 septembrie 1992 privind concentrarea mijloacelor de comunicare în masa şi pluralismul opiniilor), au cerut elaborarea unor coduri deontologice ale ziaristicii. Totuşi, prevederile deja existente în acest domeniu nu au un ecou internaţional îndeajuns de extins, eficacitatea lor practica raminind deci foarte limitatã.
4. Reprezentanţii diferitelor state membre ale Consiliului Europei beneficiazã din ce în ce mai mult de aceleaşi surse de informare în cadrul unui spaţiu informativ european comun.
5. În consecinta, Adunarea recomanda Comitetului Ministrilor:
- sa invite guvernele statelor membre sa vegheze ca legile sa garanteze organizarea mijloacelor publice de informare, astfel încît sa asigure neutralitatea informaţiilor, pluralismul opiniilor şi egalitatea sexelor, ca şi dreptul de rãspuns al fiecãrui cetãţean care a fãcut obiectul unei alegatii;
- sa studieze, în colaborare cu organizaţiile nonguvernamentale, ca de exemplu Federaţia Internationala a Ziaristilor (F.I.J.), posibilitatea stabilirii, în cadrul Consiliului Europei, a unui mecanism european de informare care sa beneficieze de reprezentativitatea internationala pe care acestea o implica, care sa rezulte, dacã este posibil, din organele şi mecanismele de autocontrol naţionale corespunzãtoare, avînd un mod de funcţionare şi un rol similare;
- sa promoveze crearea de asociaţii ale beneficiarilor mijloacelor de informare şi sa incurajeze şcolile sa creeze un sistem de invatare a utilizãrii mijloacelor de informare;
- sa adopte o declaraţie privind etica ziaristicii, conform liniilor directoare ale Rezoluţiei nr. 1003 (1993), şi sa promoveze aplicarea acestor principii de baza în statele membre ale Consiliului Europei.
--------------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
