Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE Nr. 20 din 17 ianuarie 1996 pentru stabilirea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului
În temeiul dispoziţiilor <>art. 28 din Legea nr. 112 din 25 noiembrie 1995 ,
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1 Normele metodologice privind aplicarea <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, sînt cele prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrîre. ART. 2 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului împreunã cu Ministerul Finanţelor şi Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, precum şi prefectii şi autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura îndeplinirea mãsurilor ce decurg din aplicarea <>Legii nr. 112/1995 şi a prezentelor norme metodologice.
PRIM-MINISTRU NICOLAE VACAROIU
Contrasemneazã: Ministru de stat, ministrul finanţelor, Florin Georgescu
Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Marin Cristea
Ministrul justiţiei, Gavril Iosif Chiuzbaian
Secretarul general al Guvernului, Viorel Hrebenciuc
Secretar de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publica Localã, Octav Cozmanca
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE privind aplicarea <>Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului
CAP. 1 Cu privire la conţinutul unor notiuni ART. 1 (1) Beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute de <>Legea nr. 112/1995 numai foştii proprietari, persoane fizice, ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dupã 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, precum şi moştenitorii acestora, potrivit legii. (2) Imobilele cu destinaţia de locuinţe trecute ca atare în proprietatea statului, cu titlu, sînt acele imobile care au fost preluate ca locuinţe în proprietatea statului în baza unei prevederi legale în vigoare la data respectiva, cum ar fi: <>Decretul nr. 92/1950 , <>Decretul nr. 142/1952 , <>Decretul nr. 111/1951 , Decretul nr. 218/1960 , Decretul nr. 712/1966 , <>Legea nr. 4/1973 , <>Decretul nr. 223/1974 , precum şi alte asemenea acte normative, inclusiv hotãrîri ale fostului Consiliu de Miniştri sau ale Guvernului. (3) Locuintele care au fost preluate de stat în fapt, în condiţiile inexistentei unei reglementãri legale care sa reprezinte temeiul juridic al constituirii dreptului de proprietate al statului, sînt considerate ca fiind trecute, fãrã titlu, în proprietatea statului şi nu intra sub incidenta <>Legii nr. 112/1995 . ART. 2 În sensul dispoziţiilor art. 4 din lege, de prevederile acesteia beneficiazã cetãţenii romani, atît cei care îşi au domiciliul sau resedinta în ţara, cît şi cei care îşi au domiciliul sau resedinta în strãinãtate. Calitatea de cetãţean roman trebuie sa existe la data intrãrii în vigoare a legii. ART. 3 Rude pînã la gradul al doilea, prevãzute de dispoziţiile art. 5 alin. 5, art. 6 alin. 2, art. 7 alin. 4, art. 13 alin. 3 şi art. 16 alin. 3 din lege, sînt: a) în linie dreapta: pãrinţii şi copiii (gradul întîi); bunicii şi nepoţii (gradul al doilea); b) în linie colateralã: fraţii şi surorile. ART. 4 În sensul prevederilor art. 9 alin. 4 din lege, prin tineri casatoriti se înţelege situaţia în care nici unul dintre soţi nu a depãşit virsta de 30 de ani la data exprimarii opţiunii de cumpãrare, iar prin persoane trecute de 60 de ani se au în vedere numai titularii contractelor de închiriere care au împlinit aceasta virsta înainte de data cînd pot opta, potrivit legii, pentru cumpãrarea cu plata în rate a apartamentelor în care locuiesc. ART. 5 Potrivit art. 9 alin. 5 din lege, comisionul cuvenit unitãţilor specializate care evalueaza şi vînd apartamente este de 1% din valoarea apartamentului şi se încaseazã de cãtre acestea, numai dacã s-a încheiat contractul de vînzare. ART. 6 Sînt exceptate de la vînzare, potrivit art. 10 din lege, apartamentele care, la data intrãrii în vigoare a legii, aveau una sau mai multe dotãri speciale, cum sînt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifica, chiar dacã acestea nu mai sînt în funcţiune sau nu sînt utilizabile. ART. 7 Intra sub incidenta exceptiei prevãzute la art. 10 alin. 2 din lege locuintele care, pînã la data de 22 decembrie 1989, au avut destinaţia de case de oaspeti sau de protocol, precum şi cele care, dupã aceasta data, pînã la intrarea în vigoare a legii, au avut destinaţia de case de oaspeti sau de protocol, potrivit evidentelor existente la autoritãţile administraţiei publice locale sau la unitãţile specializate care le-au administrat. ART. 8 (1) Locuintele declarate monumente istorice şi din patrimoniul naţional sînt cele aflate în evidenta Ministerului Culturii şi/sau a serviciilor publice descentralizate ale acestuia, care sînt obligate sa ateste aceasta. (2) Ori de cîte ori unitãţile specializate care vînd locuinţe în condiţiile <>Legii nr. 112/1995 au indicii ca locuinta solicitatã ar putea face parte din categoria locuinţelor exceptate de la vînzare, au obligaţia sa solicite precizãri de la autoritatea administraţiei publice competente. ART. 9 (1) Resedinte atribuite în folosinta pentru foştii şi actualii demnitari sînt locuintele care au fost sau sînt atribuite, cu aceasta destinaţie, pe durata îndeplinirii unei funcţii de demnitar. Acestea se stabilesc de cãtre unitãţile vinzatoare, pe baza mentiunilor din contractul de închiriere sau, în lipsa acestora, pe baza evidentelor existente la autoritãţile administraţiei publice locale sau centrale, sau la unitãţile specializate pentru administrarea clãdirilor ori la alte persoane juridice care le-au avut în administrare. (2) Nu intra în aceasta categorie spaţiile de locuit atribuite, cu contract de închiriere, drept locuinta statornicã.
CAP. 2 Cu privire la criteriile şi metodologia de evaluare a apartamentelor şi a anexelor aferente ART. 10 Fac obiectul restituirii în natura, al despãgubirii sau al vinzarii-cumpãrãrii, dupã caz, urmãtoarele categorii de locuinţe: a) locuintele construite din fondurile statului înainte de 1 ianuarie 1977 şi dupã 1 ianuarie 1977, cumpãrate ulterior ca locuinţe proprietate personalã şi trecute apoi în proprietatea statului; b) locuintele construite din fondurile populaţiei, cu sprijinul statului în credite şi execuţie şi trecute ulterior în proprietatea statului; c) locuintele construite din alte fonduri decît cele ale statului şi trecute ulterior în proprietatea statului. ART. 11 Valoarea despãgubirilor care se acorda foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura, valoarea apartamentelor care se restituie în natura, precum şi preţul de vînzare, dupã caz, se determina în acelaşi mod şi pe baza aceloraşi norme, cu precizarea ca, în cazul despãgubirilor se ia în calcul şi valoarea terenului, determinata potrivit <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat, cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. ART. 12 (1) Valoarea de despãgubire, valoarea apartamentelor care se restituie în natura sau preţul de vînzare al apartamentelor, dupã caz, se determina pe baza prevederilor <>Decretului nr. 93/1977 , asa cum a fost modificat prin <>art. 3 din Decretul nr. 256/1984 , ale <>Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale <>Legii nr. 85/1992 , republicatã, tinindu-se seama de: tipul apartamentului, suprafata utila, regimul de înãlţime, starea tehnica, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcţiei, gradul de uzura şi alte elemente de construcţie a apartamentelor prevãzute în actele normative sus-menţionate. (2) Dupã depunerea cererilor, în condiţiile legii, de cãtre persoanele îndreptãţite la restituirea în natura a apartamentelor sau, dupã caz, la acordarea despãgubirii, se va proceda la stabilirea valorii locuinţelor respective şi a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, dupã cum urmeazã: a) se determina suprafata utila a apartamentului pe baza mãsurãtorilor efectuate la fata locului de cãtre comisiile tehnice de specialitate, folosindu-se şi elementele din arhivele existente la societãţile comerciale şi/sau la unitãţile specializate; b) mãsurãtorile se fac pe baza dimensiunilor interioare dintre fetele tencuite ale pereţilor, mãsurate la o înãlţime de 1 m de la nivelul pardoselilor; c) prin suprafata utila a locuinţei se înţelege suprafata tuturor încãperilor ce alcãtuiesc locuinta. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, bãi, bucatarii, încãperile pentru WC şi dus, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind în suprafata utila a locuinţei: pragurile, golurile de usi şi ale trecerilor cu deschideri de pînã la 1 m, nisele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (cîte 0,50 mp pentru fiecare soba şi cazan de baie), în cazul în care încãlzirea se face cu sobe. În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin plaierele, nu se cuprind în suprafata utila a locuinţei; d) suprafeţele ocupate de dulapuri inzidite, amplasate în interiorul apartamentului, se iau în considerare ca suprafeţe utile; e) la suprafata utila se adauga suprafeţele logiilor şi ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafata lor. În cazul apartamentelor construite dupã 1 ianuarie 1977 şi care fac obiectul <>Legii nr. 112/1995 , logiile şi balcoanele cu suprafata totalã de pînã la 2,50 mp pe apartament nu intra în suprafata utila, fiind incluse în preţurile de vînzare, iar dacã aceasta suprafata este mai mare de 2,50 mp, diferenţa de suprafata se înmulţeşte cu coeficientul 0,35 şi se adauga la suprafata utila a locuinţei; f) se vor evidenţia separat (avînd alte preţuri) suprafeţele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor şi ale altor dependinţe exterioare, precum şi lungimea imprejmuirilor etc.; g) în cazul clãdirilor alcãtuite din apartamente cu acces dinspre exterior, fãrã a fi utilizate în comun spaţii construite din cadrul clãdirii, suprafata utila va cuprinde şi spaţiile de circulaţie care fac parte din apartamentul ce se evalueaza, exclusiv rampa scarilor. ART. 13 Pentru stabilirea valorii de despãgubire, a valorii apartamentelor care se restituie în natura sau a preţului de vînzare al apartamentului, dupã caz, pentru locuintele realizate iniţial din fonduri de stat, cumpãrate ulterior ca locuinţe proprietate personalã şi apoi trecute în proprietatea statului, precum şi pentru apartamentele realizate din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie, trecute în proprietatea statului şi care fac obiectul <>Legii nr. 112/1995 , se folosesc normele prevãzute în <>Decretul-lege nr. 61/1990 (anexa nr. 1 şi anexa nr. 2), în funcţie de data realizãrii lor, înainte sau dupã 1 ianuarie 1977, cu completãrile prevãzute la <>art. 16 din Legea nr. 85/1992 , republicatã. ART. 14 Pentru evaluarea locuinţelor, altele decît cele executate din fondurile de stat sau din fondurile populaţiei cu sprijinul statului în credite şi execuţie, se folosesc preţurile pe mp suprafata utila şi normele prevãzute în <>Decretul nr. 93/1977 , asa cum a fost modificat prin art. 3 pct. 1 şi 2, respectiv, în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 , iar pentru anexele gospodãreşti ale acestora se folosesc normele din tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la acelaşi decret. ART. 15 Evaluarea terenurilor se face pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, atît pentru apartamentele prevãzute la art. 13, cît şi pentru cele prevãzute la art. 14 din prezentele norme metodologice. ART. 16 Pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii, sau pentru cazurile în care locuintele ori pãrţi din acestea sînt situate la demisol sau la mansarda, se aplica termenii de corectie prevãzuţi în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 sau, dupã caz, în tabelele nr. 1 şi 2 din anexele nr. 1 şi 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 , cu completãrile prevãzute la <>art. 16 din Legea nr. 85/1992 , republicatã. ART. 17 (1) Gradul de finisaj al locuinţelor poate fi superior sau inferior, avînd elementele caracteristice prevãzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 şi, respectiv, gradele de confort care sînt prevãzute în anexele nr. 1 şi 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . (2) Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcţie de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele doua grade de finisaj, justificindu-se încadrarea facuta, iar gradul de confort se stabileşte potrivit suprafeţei utile. (3) În cazul în care în apartamentele de tipul prevãzut la art. 14 din prezentele norme metodologice exista elemente ce depãşesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scãri interioare din lemn de esenta de calitate superioarã sau placate cu marmura, semineuri decorative, tavane bogat decorate şi altele asemenea), la valoarea rezultatã din aplicarea preţurilor unitare din tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 se va adauga valoarea acestor elemente, determinata pe baza de deviz, conform cataloagelor de preţuri RpC populaţiei - seria 1982. (4) Elementele de arta şi ornamentele deosebite (usi furnituri, timplarie sculptata sau incrustata, lambriuri, mobila fixa, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii şi altele asemenea) se vor evalua separat. ART. 18 Valoarea ascensorului, în cazul locuinţelor prevãzute la art. 14 din prezentele norme metodologice, stabilitã pe baza valorii de înlocuire şi de uzura, se împarte proporţional pe fiecare apartament, în raport cu suprafata utila a acestuia, şi se ia în considerare la determinarea preţului apartamentului. ART. 19 În funcţie de nivelul la care este situata locuinta se aplica corecţia de nivel prevãzutã în tabelele nr. 2 şi 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . ART. 20 (1) Pentru locuintele de tipul celor prevãzute la art. 14 din prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplica coeficientul de uzura în timp, prevãzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 , corespunzãtor vechimii, grupei din care face parte clãdirea şi stãrii tehnice a acesteia. (2) Grupele de clãdiri sînt prevãzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 , iar starea tehnica, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la acelaşi decret. (3) Pentru anexele gospodãreşti, coeficienţii de uzura sînt cei prevãzuţi în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 . ART. 21 Pentru locuintele de tipul celor prevãzute la art. 13 din prezentele norme metodologice se aplica coeficientul de uzura în timp prevãzut în tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . ART. 22 (1) Vechimea construcţiei se stabileşte pe baza autorizaţiei de construcţie, a actelor eliberate de administraţiile financiare privind înscrierea în rolurile fiscale sau a oricãrui act în care sînt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv. (2) În lipsa actelor prevãzute la alin. (1), vechimea se stabileşte prin cercetãri la fata locului, îndeosebi pe baza eventualelor inscripţii de pe clãdire sau mãrturii. ART. 23 În cazul apartamentelor realizate total sau parţial prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficienţilor pentru uzura în timp se va tine seama de vechimea corespunzãtoare a pãrţilor de clãdire. Pentru spaţiile supraetajate se considera ca acestea au o vechime egala cu media duratei consumate a celor doua pãrţi, noua şi veche, ale clãdirii. ART. 24 În valoarea stabilitã potrivit art. 12 din prezentele norme metodologice nu se cuprinde cota-parte aferentã din totalitatea reparaţiilor capitale fãcute clãdirii în care se afla locuinta, precum şi alte reparaţii efectuate în decursul timpului, în scopul conservãrii şi menţinerii în stare de funcţiune a clãdirii pe durata existenţei acesteia. ART. 25 (1) Preţurile locuinţelor şi ale anexelor gospodãreşti, determinate în condiţiile prevãzute la articolele precedente, se menţin sau se diferentiaza cu +,-10%, în funcţie de amplasarea locuinţelor în cadrul localitãţilor, pe baza criteriilor prevãzute la pct. 13 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . (2) Zonarea localitãţilor este cea stabilitã de cãtre consiliile judeţene, respectiv al sectorului agricol Ilfov şi al municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului sau al fostei Comisii Naţionale de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, în vederea vinzarii locuinţelor construite din fondurile statului. ART. 26 Valoarea rezultatã din aplicarea normelor de evaluare din <>Decretul nr. 93/1977 , <>Decretul nr. 256/1984 (<>art. 3 de modificare a Decretului nr. 93/1977 ), <>Decretul-lege nr. 61/1990 şi <>Legea nr. 85/1992 , republicatã, în funcţie de structura de rezistenta şi materialele folosite, regimul de înãlţime, gradul de finisaj, starea tehnica de întreţinere, tipul de încãlzire, dotãrile suplimentare, nivelul la care este situata locuinta, gradul de uzura, precum şi de toate celelalte criterii prevãzute în prezentele norme metodologice, este la nivelul preţurilor în vigoare de la data de 1 ianuarie 1990. ART. 27 Pentru stabilirea valorii despãgubirilor care se acorda foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura, a valorii apartamentelor care se restituie în natura, precum şi pentru stabilirea preţului de vînzare, dupã caz, nivelul preţurilor la data de 1 ianuarie 1990, determinat potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii brute pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plãţii despãgubirii sau cumpãrãrii locuinţei, fata de cele existente în luna ianuarie 1990. ART. 28 Comisia Nationala pentru Statistica, prin direcţiile teritoriale, va comunica trimestrial, cu prioritate, societãţilor comerciale şi unitãţilor specializate în vînzarea locuinţelor, consiliilor locale şi judeţene, abilitate sa aplice <>Legea nr. 112/1995 , coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii brute pe economie din ultima luna a trimestrului expirat fata de cele realizate în ianuarie 1990. ART. 29 (1) Vînzarea apartamentelor în condiţiile <>Legii nr. 112/1995 se face de cãtre societãţile comerciale şi/sau unitãţile specializate în vînzarea locuinţelor sau care administreazã locuintele, existente la data intrãrii în vigoare a legii. (2) Unitãţile prevãzute la alineatul precedent vor urmãri încasarea ratelor şi a dobinzilor aferente, stabilite potrivit legii, şi îşi vor desfasura activitatea pe toatã perioada necesarã. ART. 30 Valoarea despãgubirilor care se acorda, potrivit legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pentru garaje, precum şi preţul de vînzare al garajelor sînt cele stabilite potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicatã. ART. 31 În cazul apartamentelor locuite de mai mulţi chiriaşi, indiferent dacã, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat sau nu s-au efectuat modificãri constructive, pentru vînzarea apartamentului cãtre actualii titulari ai contractelor de închiriere, cu acordul acestora, se stabileşte valoarea întregului apartament şi apoi se calculeazã cota-parte indivizã aferentã fiecãrui viitor proprietar, proporţionalã cu suprafata utila pe care o foloseşte în exclusivitate. ART. 32 În cazurile de despãgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, la valorile calculate potrivit prevederilor din prezentele norme metodologice, pentru construcţii (apartamente, anexe gospodãreşti şi garaje) se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilitã pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. ART. 33 În situaţiile de vînzare cãtre chiriaşi a apartamentelor şi, cînd este cazul, a anexelor gospodãreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobîndeşte şi asupra terenului situat sub aceste construcţii, în condiţiile <>art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 . ART. 34 Nu fac obiectul despãgubirii cãtre foştii proprietari sau al vinzarii cãtre titularii contractelor de închiriere spaţiile cu alta destinaţie (spaţii comerciale, ateliere etc.), existente în imobilele care intra sub incidenta <>Legii nr. 112/1995 , dacã nu au avut destinaţia de locuinţe la data trecerii în proprietatea statului.
CAP. 3 Cu privire la constituirea şi utilizarea Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 ART. 35 (1) În baza prevederilor art. 13 din lege, se constituie, la dispoziţia Ministerului Finanţelor, Fondul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 din urmãtoarele surse: a) sumele obţinute din vînzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natura, dupã deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor, inclusiv penalitãţile virate pentru nevãrsarea în termen a sumelor obţinute din vînzarea apartamentelor; b) sumele obţinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu aceasta destinaţie, în condiţiile prevãzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publica. (2) Constituirea şi utilizarea Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 se efectueazã prin urmãtoarele conturi: a) contul 50.21 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 ", deschis la trezoreriile statului (municipale, orãşeneşti şi perceptii), pe seama Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene; b) contul 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 ", deschis în judeţul Mehedinti, municipiul Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov (în care nu funcţioneazã trezorerii ale statului), la unitãţile Bãncii Comerciale Romane - S.A., pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, respectiv a administraţiei financiare, în cazul sectorului agricol Ilfov, dupã caz; c) contul 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 ", deschis la Centrala Bãncii Naţionale a României, pe seama Ministerului Finanţelor. ART. 36 (1) Fondul extrabugetar constituit în baza <>Legii nr. 112/1995 , colectat în conturile de disponibil menţionate la art. 35, se utilizeazã pentru efectuarea cheltuielilor de natura şi în ordinea prevãzute la <>art. 13 din Legea nr. 112/1995 . (2) Angajarea şi plata de cheltuieli pentru constituirea de locuinţe care sa fie repartizate cu prioritate chiriaşilor aflaţi în situaţia prevãzutã la <>art. 5 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 se vor putea face numai dupã plata tuturor despãgubirilor, a rambursarii împrumuturilor şi dupã plata costurilor aferente împrumuturilor respective. ART. 37 (1) Unitãţile specializate, care evalueaza şi vînd apartamentele care fac obiectul <>Legii nr. 112/1995 , au obligaţia sa încaseze contravaloarea acestora de la cumpãrãtor, sa retina comisionul de 1%, potrivit art. 13 lit. a) din legea sus-menţionatã, iar suma rãmasã sa o vireze, în termen de 3 zile lucrãtoare, în contul 50.21, deschis la trezoreria statului din localitatea unde îşi are sediul vinzatorul sau în contul 64.74, deschis la unitãţile Bãncii Comerciale Romane - S.A., dupã caz. (2) Pe versoul ordinului de plata, vinzatorul va mentiona: suma încasatã din vînzarea apartamentelor, suma reţinutã, reprezentind comisionul de 1%, precum şi suma rãmasã şi virata în contul Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 ; comisionul de 1% se calculeazã şi se retine la fiecare încasare care se face în contul apartamentului vîndut - plata integrala, parţialã ori rata, exclusiv dobinda. (3) Nerespectarea termenului de virare atrage aplicarea majorãrilor de intirziere prevãzute de lege, ca şi în cazul veniturilor de stat. (4) Sumele încasate în contul 50.21 se vireazã de cãtre trezoreriile municipale, orãşeneşti şi perceptii în acelaşi cont deschis la trezoreria municipiului resedinta de judeţ, pe seama direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat. În acelaşi mod procedeazã şi unitãţile Bãncii Comerciale Romane - S.A. ART. 38 Plata despãgubirilor se efectueazã de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, astfel: a) pe baza hotãrîrilor primite de la comisiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov sau a hotãrîrilor judecãtoreşti definitive, dupã caz, prin care sînt prevãzute despãgubirile aprobate, direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, prin Direcţia trezoreriei, vireazã sumele aprobate drept despãgubiri, din contul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 , deschis la trezoreria municipiului resedinta de judeţ sau la unitatea Bãncii Comerciale Romane - S.A., în contul indicat de beneficiarul despãgubirii, deschis la o banca comercialã sau la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, dupã caz; b) în cazul în care, la nivelul judeţului, suma despãgubirilor aprobate este mai mare decît sumele încasate din vînzarea apartamentelor, direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana va prezenta Ministerului Finanţelor o cerere pentru alimentarea contului Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 , care va cuprinde urmãtoarele date: sume încasate din vînzarea apartamentelor, sume virate drept despãgubiri, despãgubiri neacoperite financiar, sume necesare de virat prin redistribuire. ART. 39 (1) În vederea asigurãrii resurselor financiare aferente plãţii despãgubirilor în toate judeţele, în municipiul Bucureşti şi în sectorul agricol Ilfov, Ministerul Finanţelor este autorizat sa procedeze astfel: a) pe baza urmãririi, pe judeţe, municipiul Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov, a execuţiei Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 , va analiza constituirea şi utilizarea fondului respectiv şi, în cazul în care la unele judeţe, la municipiul Bucureşti sau la sectorul agricol Ilfov rezulta surse mai mari decît cheltuieli, iar la alte judeţe, la municipiul Bucureşti sau la sectorul agricol Ilfov, necesitaţi de fonduri în plus pentru acoperirea despãgubirilor legal aprobate, se va proceda la retragerea disponibilitãţilor existente în plus şi la alimentarea conturilor de disponibil în care s-au înregistrat minusuri de resurse; b) în cazurile în care, din calculele efectuate pe ansamblu, rezulta ca resursele Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 nu acoperã plata integrala a despãgubirilor şi a finanţãrii celorlalte cheltuieli prevãzute de lege, Ministerul Finanţelor va lansa împrumuturi de stat potrivit Legii nr. 91/1993 privind datoria publica, pentru finanţarea despãgubirilor foştilor proprietari, rezultate din aplicarea <>Legii nr. 112/1995 . (2) Împrumuturile de stat se evidenţiazã în contul Ministerului Finanţelor 64.74 "Disponibil din Fondul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 ", dupã care se alimenteazã conturile de disponibil ale acestui fond, deschise pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, a municipiului Bucureşti, ori pe seama Administraţiei financiare a sectorului agricol Ilfov, dupã caz, pentru plata despãgubirilor, precum şi pentru celelalte cheltuieli prevãzute de lege. ART. 40 Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat şi Administraţia financiarã a sectorului agricol Ilfov vor raporta lunar Ministerului Finanţelor execuţia Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 , pe structura contului de execuţie, anexat ca model la prezentele norme metodologice (anexa nr. 3).
CAP. 4 Cu privire la organizarea şi funcţionarea comisiilor ART. 41 (1) În comune, oraşe, municipii şi judeţe se organizeazã comisii locale, comisii judeţene şi comisii tehnice de specialitate. (2) Comisiile locale se organizeazã în comune, oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti, în care exista locuinţe care fac obiectul <>Legii nr. 112/1995 . (3) Comisiile locale vor fi formate din 3-5 membri la comune şi 5-11 membri la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti. (4) Consiliile locale vor face propuneri nominale privind componenta comisiilor locale. Presedinti ai comisiilor locale vor fi primãrii, iar în cazul în care aceştia se afla în imposibilitatea obiectivã de exercitare a funcţiei, viceprimarii. Secretarii comisiilor vor fi secretarii comisiilor locale. Propunerile nominale, fãcute de consiliul local, se transmit, de îndatã, prefectului, sub semnatura primarului. (5) Prefectul stabileşte, prin ordin, componenta nominalã a fiecãrei comisii, putind dispune, în cazuri justificate, înlocuirea oricãrui membru al acesteia ori sa solicite luarea de cãtre autoritãţile publice competente a altor mãsuri de tragere la rãspundere, potrivit dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin. (6) Comisia localã are urmãtoarele atribuţii principale: a) primeşte şi înregistreazã într-un registru special cererile şi actele prevãzute de lege; cererile se pot depune personal sau prin mandatar, cu procura specialã, autentificatã de notarul public; b) verifica dacã actele depuse sînt cele prevãzute de lege; c) întocmeşte cîte un dosar separat pentru fiecare solicitant şi numeroteaza actele primite; d) transmite în termen legal comisiei judeţene şi, dupã caz, Comisiei municipiului Bucureşti sau Comisiei sectorului agricol Ilfov, propunerile, împreunã cu dosarul separat, sub semnatura preşedintelui comisiei; situaţiile deosebite care apar la primirea actelor prevãzute de lege vor fi analizate şi soluţionate de comisie, în prezenta majoritãţii membrilor sãi, acestea consemnindu-se într-un proces-verbal care se înainteazã, împreunã cu dosarul, comisiei judeţene; e) informeazã periodic consiliul local despre exercitarea atribuţiilor sale, prezentind un raport la încheierea activitãţii. (7) Comisiile judeţene, Comisia municipiului Bucureşti şi Comisia sectorului agricol Ilfov se organizeazã pe baza propunerii nominale fãcute, dupã caz, de cãtre consiliile judeţene, Consiliul Local al Municipiului Bucureşti sau Consiliul Local al Sectorului Agricol Ilfov. (8) Comisiile judeţene, Comisia municipiului Bucureşti şi Comisia sectorului agricol Ilfov îşi pot constitui, dintre membrii lor, un secretariat tehnic care sa pregãteascã lucrãrile necesare comisiei. (9) Prefectul stabileşte, prin ordin, componenta nominalã a fiecãrei comisii, putind dispune, în cazuri justificate, înlocuirea oricãrui membru al acesteia ori sa solicite luarea de cãtre autoritãţile publice competente a altor mãsuri de tragere la rãspundere, potrivit dispoziţiilor <>art. 18 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin. (10) Comisiile judeţene, Comisia municipiului Bucureşti şi Comisia sectorului agricol Ilfov exercita urmãtoarele atribuţii principale: a) primesc propunerile şi dosarele întocmite în acest scop de la comisiile locale; b) solicita sau transmit, dupã caz, în situaţiile prevãzute la <>art. 15 alin. 4 din Legea nr. 112/1995 , relaţiile necesare, inclusiv evaluarile efectuate; c) desemneazã, prin hotãrîre, componenta nominalã a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor; d) analizeazã fiecare cerere primitã, temeinicia actelor prezentate, evaluarea efectuatã de comisiile tehnice de specialitate şi hotãrãsc, în fiecare caz, cu votul majoritãţii membrilor lor; e) comunica hotãrîrile în termen de 5 zile de la adoptarea acestora, sub semnatura preşedintelui, persoanelor îndreptãţite care au fãcut cerere, prevãzute la <>art. 17 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 , şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Hotãrîrile rãmase definitive se comunica şi primarului localitãţii în care se afla imobilul, precum şi serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor; f) informeazã periodic consiliul judeţean, Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, Consiliul Local al Sectorului Agricol Ilfov, precum şi pe prefecţi despre exercitarea atribuţiilor şi prezintã, la încheierea activitãţii, un raport; g) întocmesc un registru special, care cuprinde: numele şi prenumele persoanei care semneazã cererea şi domiciliul acesteia; obiectul cererii; hotãrîrea comisiei; numãrul şi data hotãrîrii; persoanele fizice şi juridice cãrora li s-a transmis hotãrîrea. (11) Lucrãrile comisiilor judeţene, ale Comisiei municipiului Bucureşti şi ale Comisiei sectorului agricol Ilfov se consemneazã într-un proces-verbal. În acesta se vor mentiona nominal, dacã este cazul, membrii comisiei care au votat impotriva adoptãrii hotãrîrii sau cei care s-au abtinut de la vot, cu motivarile susţinute. (12) Comisiile de la toate nivelurile sînt obligate sa facã public sediul unde îşi desfãşoarã lucrãrile. (13) Evaluarea apartamentelor se realizeazã de cãtre comisiile tehnice de specialitate. Componenta nominalã a comisiilor tehnice de specialitate pentru evaluarea apartamentelor se stabileşte prin hotãrîre de cãtre comisiile judeţene, Comisia municipiului Bucureşti şi Comisia sectorului agricol Ilfov. Numãrul membrilor în aceste comisii este de: 3-5 la comune şi 5-9 la oraşe, municipii şi sectoarele municipiului Bucureşti. (14) Comisiile judeţene, a municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov pot organiza, în raport cu volumul activitãţilor, mai multe comisii tehnice de specialitate. (15) Preşedintele comisiei tehnice de specialitate este un specialist în expertizari, reprezentant al consiliului judeţean, al Consiliului Local al Municipiului Bucureşti şi al Consiliului Local al Sectorului Agricol Ilfov, ceilalţi membri putind fi desemnaţi dintre specialiştii autoritãţilor publice şi ai unitãţilor vinzatoare de la nivel local. Comisiile tehnice de specialitate efectueazã evaluarile potrivit criteriilor legale cuprinse în prezentele norme. (16) Rezultatul evaluãrii se consemneazã într-un proces-verbal semnat de toţi membrii comisiei. Eventualele obiecţii ale unor membri se prezintã într-o nota separatã. Procesul-verbal şi nota se înainteazã comisiilor judeţene, Comisiei municipiului Bucureşti şi Comisiei sectorului agricol Ilfov, dupã caz, sub semnatura preşedintelui.
CAP. 5 Dispoziţii finale ART. 42 Nu pot fi membri ai comisiilor locale, ai comisiilor judeţene, ai Comisiei municipiului Bucureşti şi ai Comisiei sectorului agricol Ilfov, precum şi ai comisiilor tehnice de specialitate, persoanele care beneficiazã de prevederile <>Legii nr. 112/1995 . ART. 43 Membrii comisiilor menţionate la art. 42 îşi desfãşoarã activitatea în cadrul atribuţiilor de serviciu. Aceste comisii îşi stabilesc un program special de lucru, astfel încît sa se asigure derularea în condiţii optime a atribuţiilor pe care le au şi finalizarea acestora în termenele prevãzute de lege. ART. 44 Sumele obţinute din vînzarea locuinţelor, reprezentind plati integrale, avansuri, rate şi dobinzi, dupã deducerea comisionului de 1% din valoarea locuinţelor, se constituie în Fondul extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 şi se depune la serviciile publice descentralizate ale Ministerului Finanţelor, urmînd a fi destinate exclusiv plãţii despãgubirilor cuvenite foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în limita prevãzutã de <>Legea nr. 112/1995 . ART. 45 Prefectii judeţelor, prefectul municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov, în colaborare cu preşedinţii consiliilor judeţene şi cu primãrii, vor stabili mãsurile corespunzãtoare pentru asigurarea condiţiilor necesare activitãţii comisiilor, precum şi instruirea membrilor acestora. ART. 46 Anexele nr. 1 şi 2 cu privire la criteriile şi metodologia de evaluare a apartamentelor şi a anexelor aferente acestora, precum şi anexa nr. 3, modelul de raportare a execuţiei Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 , fac parte din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1.1 - Model de calcul -
FIŞA TEHNICA ŞI DE CALCUL pentru locuintele şi anexele aferente, aflate în proprietatea statului, altele decît cele executate din fondurile statului sau prin sprijinul statului cu credite şi execuţie
Locuinta nr. ...... din clãdirea situata în str. ..... nr. ....... localitatea ........
I. Caracteristicile locuinţei 1. Structura de rezistenta a clãdirii în care este situata locuinta şi descrierea elementelor de construcţii şi instalaţii: - fundaţie de ...................... stare .................... - zidãrie de ....................... stare .................... - sarpanta de ...................... stare .................... - invelitoare din .................. stare .................... - planşee de ....................... stare .................... - timplarie exterioarã ............. stare .................... - timplarie interioarã ............. stare .................... - tencuieli exterioare ............. stare .................... - glet de .......................... stare .................... - stucaturi ........................ stare .................... - vopsitorii ....................... stare .................... - calcio vechio .................... stare .................... - lambriuri ........................ stare .................... - ornamente şi decoratiuni ......... stare .................... - pardoseli calde .................. stare .................... - pardoseli reci ................... stare .................... - instalaţii sanitare .............. stare .................... - instalaţii electrice ............. stare .................... - instalaţii de încãlzire .......... stare .................... Fata de elementele de mai sus, starea locuinţei este ......... cu un grad de finisaj .............. 2. Numãrul de niveluri ale clãdirii ............. 3. Numãrul de locuinţe din cadrul clãdirii ............ 4. Nivelul la care este situata locuinta pentru care se acorda despãgubiri sau care se vinde ........ 5. Numãrul de camere ale locuinţei ................ 6. Sistemul de încãlzire a locuinţei (centrala de zona sau termoficare, centrala termica proprie care deserveste exclusiv aceasta clãdire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) ........... 7. Vechimea clãdirii în ani: (se va specifica în baza cãrui act s-a stabilit vechimea) ...... 8. Tipul locuinţei [<>Decretul nr. 256/1984 (anexa nr. 4, tabelul nr. 1)] .................... 9. Relevee anexate ................... (plan de situaţie, plan de nivel curent)
II. Suprafeţele locuinţei şi ale anexelor 1. Suprafata utila a locuinţei (mãsurarea dimensiunilor interioare ale încãperilor şi calcularea suprafeţelor utile, conform art. 12 din prezentele norme metodologice) mp ...................... 2. Suprafata utila a camerei de serviciu situata la subsol, demisol sau mansarda mp ...................... 3. Suprafata utila a pivnitei şi a boxelor de la subsol în folosinta exclusiva a locuinţei mp ...................... 4. Suprafata utila a terasei rezultatã din retragerea din gabarit mp ...................... 5. Suprafata utila a garajului mp ...................... 6. Construcţii-anexe (tip, dimensiuni, vechime şi stare) ......................
III. Evaluarea locuinţei 1. Valoarea de înlocuire a locuinţei (cost/mp corespunzãtor construcţiei, regimului de înãlţime şi gradului de finisaj - superior sau inferior - prevãzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 ) .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
2. Valoarea de înlocuire - camera de serviciu situata la subsol, demisol sau mansarda (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 ); - pivnite, boxe în subsol, în folosinta exclusiva (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 ) .......mp x ........ lei/mp = ...... lei. - terasa rezultatã din retragere în gabarit (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 ) .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
TOTAL CAP. I - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ..............lei. Se adauga sau se scade, pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii (tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 ). A. Se adauga: - încãlzire centrala .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
- construcţia şi echipamentul centralei termice .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
- încãlzire cu gaze la sobe .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
- obloane .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
- valoarea elementelor deosebite ce depãşesc caracteristicile gradului de finisaj superior (evaluatã pe baza de deviz de cãtre comisia de specialişti) ..... lei.
B. Se scad: - invelitoare de carton bitumat, sita, sindrila, stuf sau paie .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
- lipsa unor instalaţii: - cada de baie ..... lei/buc ... lei - lavoar ..... lei/buc .... lei; - chiuveta bucatarie ......... lei/buc ....... lei
- lipsa fundaţiilor .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
- pardoseli de pãmînt .......mp x ........ lei/mp = ...... lei.
TOTAL CAP. II - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ........ lei. 3. Corecţia de nivel (tabelele nr. 2 şi 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ) ........ lei x ..... = .... lei. TOTAL: ........... lei
4. Aplicarea coeficientului de uzura în timp (tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 ) ........ lei x ..... = .... lei.
5. Cota-parte lift ........ lei x ..... = .... lei.
TOTAL CAP. III: ........... lei.
IV. Valoarea lucrãrilor de arta şi a ornamentelor Evaluate de specialişti - se va anexa modul de calcul
TOTAL CAP. IV:............. lei.
V. Evaluarea anexelor locuinţelor (tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 şi pentru uzura, tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 )
TOTAL EVALUARE CAP. V: ........... lei.
VI. Total general locuinţe şi anexa
VII. Menţinerea sau diferentierea cu +/- 10% a preţului apartamentului şi al anexelor acestuia, stabilit potrivit alineatului precedent în funcţie de amplasarea clãdirilor în cadrul localitãţilor, în conformitate cu prevederile art. 25 din prezentele norme.
VIII. Totalul prevãzut la cap. VII este obţinut la nivelul datei de 1 ianuarie 1990. Acesta se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii brute din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii sau cumpãrãrii locuinţei fata de cel existent în ianuarie 1990, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile teritoriale (art. 27 din prezentele norme metodologice).
IX. Se adauga valoarea garajului, stabilitã potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicatã.
X. În cazul despãgubirii foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, se va adauga valoarea terenului aferent, stabilitã pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului.
XI. Preţul astfel obţinut se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii brute din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii fata de cel existent la 28 februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile teritoriale.
ANEXA 1.2 - Model de calcul -
FIŞA TEHNICA ŞI DE CALCUL pentru locuintele aflate în proprietatea statului, realizate iniţial din fondurile statului, cumpãrate ulterior ca locuinţe proprietate personalã şi apoi trecute în proprietatea statului, precum şi cele realizate prin sprijinul statului cu credite şi execuţie
Data calculului (ziua, luna, anul) .................... Localitatea ............ sectorul (judeţul) ........... Ansamblul ............................................. Strada .................................... nr. ....... Blocul ................................................ Apartamentul ..........................................
I. Caracteristicile locuinţei 1. Clãdirea recepţionatã la: a) .... (ziua, luna, anul pentru clãdiri recepţionate înainte de 1 ianuarie 1977 sau pentru cele proiectate şi începute înainte de 1 ianuarie 1977 şi recepţionate pînã la 31 decembrie 1989). Rezulta vechimea (ani) ..... b) .... (ziua, luna, anul pentru cele începute dupã 1 ianuarie 1977 şi recepţionate pînã la 31 decembrie 1989). Rezulta vechimea (ani) ..... 2. a) Gradul de confort (pentru locuintele prevãzute în clãdiri conform pct. I.1.a) de mai sus). .... (conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ). b) Tipul de mãrime (pentru locuintele prevãzute în clãdiri conform pct. I.1.b) de mai sus). ..... (conform tabelului nr. 1 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ). 3. Numãrul de camere ale locuinţei .... 4. Suprafata utila a locuinţei .... mp (calculatã conform art. 12 alin. (2) din normele metodologice). 5. Suprafata logiilor şi a balcoanelor locuinţei ....mp (se corecteaza cu coeficientul 0,35, conform art. 12 alin. (2) din normele metodologice şi se adauga la suprafata utila). 6. Numãrul de niveluri ale clãdirii (se completeazã: parter, P + .... etaje, P + demisol + ... etaje sau P + ... etaje + mansarda). 7. Nivelul la care este situata locuinta .... 8. Gradul seismic al zonei unde este amplasata clãdirea sau cel avut în vedere la data construirii clãdirii ..... 9. Sistemul de încãlzire a clãdirii: .... (centrala, centrala termica proprie, care serveşte exclusiv clãdirea, sau sobe cu gaze sau cu combustibil solid). 10. Îmbunãtãţiri ale locuinţei şi ale clãdirii: a) ...... (timplarie metalicã exterioarã, tocuri metalice la uşile interioare sau rulouri (obloane) din lemn la ferestre - pentru locuinţe prevãzute în clãdiri, conform pct. I.1.a) de mai sus); b) .... (plastica arhitecturala şi finisaje exterioare imbunatatite, timplarie metalicã sau din mase plastice, tocuri metalice la uşile interioare - pentru locuinţe prevãzute în clãdiri, conform pct. I.1.b) de mai sus). 11. Suprafata utila boxa: ....mp. 12. Suprafata utila garaj: .....mp. 13. Finisaje interioare, superioare sau inferioare celor prevãzute în tabelul nr. 4 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 : .......................... .......................... Dacã finisajele au fost realizate de chiriaş din fonduri proprii şi fãrã compensarea chiriei datorate, contravaloarea lor nu se cuprinde în preţul locuinţei. 14. Lungimea imprejmuirii clãdirii din care face parte locuinta: ...m. 15. Suprafata utila a locuinţei...mp/Suprafata utila totalã a clãdirii ....mp = 0, ..... Rezulta cota-parte a imprejmuirii, care este egala cu cota-parte de proprietate asupra pãrţilor comune. 16. Caracteristicile imprejmuirii: ..... (din lemn, din zidãrie şi beton, conform tabelului nr. 2 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ). 17. Anexe gospodãreşti: ................. 18. Amplasarea clãdirii din care face parte locuinta, în cadrul localitãţii: ......................... (conform zonarii localitãţii stabilite de consiliul judeţean, Consiliul Local al Municipiului Bucureşti sau Consiliul Local al Sectorului Agricol Ilfov, dupã caz, pe baza criteriilor prevãzute la pct. 13 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 , avizatã de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului sau de fosta Comisie Nationala pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului).
II. Calculul preţului locuinţei 1. Preţul locuinţei: a) .... lei (pentru locuinţe prevãzute în clãdiri, conform pct. I.1.a), pe baza tabelului nr. 1 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 - în funcţie de gradul de confort, numãrul de camere su suprafata utila); b) .... lei (pentru locuintele prevãzute în clãdiri, conform pct. I.1.b), pe baza tabelului nr. 1 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 - în funcţie de numãrul de camere, tipul de mãrime şi suprafata utila). 2. Adaosul/scãderea de preţ rezultat din diferenţa de suprafata utila a locuinţei, fata de suprafata utila prevãzutã în tabelul nr. 1 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 , pentru locuintele de confort sporit şi confort I şi II, precum şi fata de suprafata utila prevãzutã în tabelul nr. 1 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . 3. Adaosul de preţ pentru logii şi balcoane: a) pentru locuinţe prevãzute în clãdiri conform pct. I.1.a): ....lei/mp x 0,35 x ...mp suprafata logii şi balcoane; b) pentru locuinţe prevãzute în clãdiri conform pct. I.1.b): .... lei/mp x 0,35 x (....-2,50 mp) suprafata logii şi balcoane. La aceasta categorie de locuinţe se ia în calcul numai suprafata logiilor şi a balcoanelor care depãşeşte 2,5 mp. 4. La preţul obţinut conform pct. II.1., la care se adauga sau se scade conform pct. II.2., se adauga preţul logiilor şi al balcoanelor conform pct. II.3., obtinindu-se preţul locuinţei de .... lei. 5. Se aplica corecţia de preţ pentru regimul de înãlţime a clãdirii din care face parte locuinta (tabelele nr. 1 şi 2 din anexele nr. 1 şi nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ). 6. Se aplica corecţia de preţ pentru gradul seismic al zonei în care se afla clãdirea din care face parte locuinta, potrivit prezentelor norme metodologice. 7. Corecţia de preţ pentru sistemul de încãlzire a clãdirii din care face parte locuinta: - încãlzire cu sobe cu combustibil solid (conform anexei nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ); - centrala termica proprie care serveşte exclusiv clãdirea din care face parte locuinta (conform anexei nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 ). 8. Adaosul de preţ pentru îmbunãtãţiri ale locuinţei şi ale clãdirii, de natura celor prevãzute la pct. I.10: a) timplarie exterioarã metalicã sau din mase plastice; b) tocuri metalice la uşile interioare; c) rulouri (obloane); d) plastica arhitecturala şi finisaje exterioare imbunatatite în limita maxima prevãzutã la pct. 5 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . 9. Corectie de preţ pentru nivelul la care este situata locuinta, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 sau nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . 10. Corectie de preţ pentru uzura în timp a locuinţei, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . 11. Corectie de preţ pentru locuinta situata la demisol sau la mansarda, pe baza prevederilor pct. 12 din tabelul nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . 12. Adaosul/scãderea de preţ pentru locuinta cu finisaje superioare/inferioare şi instalaţii, fata de cele prevãzute în tabelul nr. 4 din anexa nr. 2 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 . Nu se iau în considerare, deşi se evidenţiazã separat în fişa tehnica, finisajele interioare şi instalaţiile aferente realizate din fondurile proprii ale chiriaşului şi care nu au fost compensate cu chiria. 13. Corecţia de preţ pentru amplasarea clãdirii în cadrul localitãţii (art. 25 din prezentele norme metodologice).
III. Calculul preţului boxei ..... lei/mp x .... mp (suprafata utila a boxei) = .... lei. Se aplica corecţia de preţ pentru uzura în timp a boxei, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 .
IV. Calculul preţului imprejmuirii ...... lei/m x .... m (cota-parte de împrejmuire) = ... lei. Se aplica corecţia de preţ pentru uzura în timp a imprejmuirii, pe baza prevederilor din tabelul nr. 2 din anexa nr. 1 la <>Decretul-lege nr. 61/1990 .
V. Calculul preţului anexelor gospodãreşti Baremurile de preţ/mp în funcţie de sistemul construcţiei şi de materialele de construcţie, precum şi de uzura, în funcţie de vechimea efectivã, sînt cele prevãzute în <>Decretul nr. 256/1984 (tabelul nr. 7 din anexa nr. 2).
VI. Totalul preţului locuinţei, al imprejmuirii şi al anexelor gospodãreşti la nivelul datei de 1 ianuarie 1990 Preţul se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii brute pe economie din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii sau cumpãrãrii locuinţei fata de cel realizat în ianuarie 1990, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile teritoriale (art. 27 din prezentele norme metodologice).
VII. Se adauga valoarea garajului, stabilitã potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicatã.
VIII. Pentru despãgubirea foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, în cazul în care au avut în proprietate terenul aferent, se va adauga valoarea acestuia, stabilitã pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului.
IX. Preţul astfel obţinut se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii brute din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii fata de cel existent la 28 februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, prin direcţiile teritoriale.
ANEXA 1.3 - model -
DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE ŞI CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT
CONT DE EXECUŢIE a Fondului extrabugetar conform <>Legii nr. 112/1995 la finele lunii .... - mii lei - ------------------------------------------------------------------------------- Realizari ------------------------------------------------------------------------------- 1. Venituri - total - ............. a) Încasãri din contravaloarea apartamentelor vîndute în condiţiile <>Legii nr. 112/1995 b) Majorãri de intirziere c) Sumele primite de la Ministerul Finanţelor prin redistribuire d) Sumele primite de la Ministerul Finanţelor, din împrumuturi de stat, în condiţiile <>Legii nr. 112/1995
2. Cheltuieli total: .............. a) Despãgubiri plãtite conform hotãrîrilor comisiilor judeţene sau hotãrîrilor judecãtoreşti b) Sumele virate la Ministerul Finanţelor pentru redistribuire
3. Sold la finele lunii ..............
4. Documente privind despãgubiri aprobate şi neachitate pînã la finele lunii ------------------------------------------------------------------------------- ----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
