Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Virgil Firuleasa - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Emil Constantinescu pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central de domnul Somacescu Iulian, cu nr. 140 din 12 septembrie 1996, precum şi de domnul Rai I. Mircea, cu nr. 153 din 12 septembrie 1996.
Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale la aceeaşi data şi formeazã obiectul dosarelor nr. 188D/1996 şi nr. 193D/1996.
Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fãrã citarea pãrţilor, avînd în vedere cerinta legalã a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor <>art. 14 din Legea nr. 47/1992 , art. 11 alin. (2) şi alin. (3) şi <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , raportate la <>art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedura civilã.
Magistratul-asistent prezintã obiectul contestaţiilor.
În motivarea contestaţiei domnului Somacescu Iulian se susţine, în esenta, ca "alegerile prezidenţiale planificate sa aibã loc în anul 1996, simultan cu cele parlamentare, nu sînt constituţionale, deci înscrierea de candidaturi pentru funcţia de Preşedinte al României, existind deja un Preşedinte ales şi obligat prin Constituţie sa exercite acea funcţie încã doi ani, este, de asemenea, neconstitutionala". În argumentarea acestei opinii, contestatorul considera ca, dupã adoptarea Constituţiei, alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României nu ar fi trebuit sa aibã loc în 1992, ci în 1994, pînã la împlinirea duratei mandatului de 4 ani, prevãzut de art. 83 alin. (1) din Constituţie, calculatã de la data validãrii alegerilor din 20 mai 1990, astfel încît scrutinul urmãtor nu poate avea loc decît în anul 1998. În acest sens se invoca prevederile art. 83 alin. (1) din Constituţie şi dispoziţiile <>art. 5 din Decretul-lege nr. 92/1990 , sustinindu-se, totodatã, ca, dupã adoptarea Constituţiei, Preşedintele României a exercitat atribuţiile prevãzute de aceasta, ceea ce implica şi ca durata mandatului nu poate fi decît de 4 ani.
În motivarea contestaţiei depuse de domnul Rai I. Mircea se arata, în esenta, ca, sub aspect politic, nu se justifica înregistrarea candidaturii domnului Emil Constantinescu pentru funcţia de Preşedinte al României, întrucît înainte de 1989, în calitate de secretar de partid în cadrul Universitatii Bucureşti, a depus jurãmînt de credinţa fata de Republica Socialistã România şi Partidul Comunist Roman, jurãmînt pe care l-a încãlcat dupã lovitura de stat din 1989; dupã anul 1989 a obţinut titlul de profesor universitar direct din cel de lector, sarind peste treapta de conferenţiar; în calitate de profesor şi rector al Universitatii Bucureşti desfãşoarã activitate politica, deşi acest lucru este interzis; a tradat valorile comunismului, contribuind la introducerea capitalismului, ceea ce a condus la dezorganizarea vieţii economico-sociale şi la întãrirea influentei organismelor euroatlantice.
Deoarece ambele contestaţii au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Emil Constantinescu, pentru o mai buna administrare a justiţiei, preşedintele Curţii Constituţionale pune în discuţie conexarea dosarelor.
Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 193D/1996 la Dosarul nr. 188D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra celor doua contestaţii printr-o singura hotãrîre.
Procurorul, avînd cuvintul în fond, apreciazã ca motivele invocate în contestaţia domnului Somanescu Iulian sînt neintemeiate, ţinînd seama şi de cele statuate prin <>Hotãrîrea Curţii Constituţionale nr. 8 din 11 septembrie 1996 . În ce priveşte contestaţia domnului Rai I. Mircea, arata ca motivele invocate sînt neintemeiate, nefiind cauze legale de neeligibilitate, ci simple consideratii politice. În concluzie, solicita respingerea contestaţiilor.
CURTEA,
luind în dezbatere contestaţiile înaintate Biroului Electoral Central, constata ca este competenta sa le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al <>art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 .
Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine urmãtoarele:
Contestaţia domnului Somacescu Iulian se întemeiazã pe un singur motiv esenţial, şi anume ca mandatul de 4 ani pe care îl exercita domnul Ion Iliescu, în funcţia de Preşedinte al României, se încheie în 1998, astfel încît alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996 nu pot avea loc, fiind neconstituţionale.
În legatura cu acest motiv, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Hotãrîrea nr. 8 din 11 septembrie 1996 , în sensul ca exced cadrul procesual al unei contestaţii formulate în temeiul <>Legii nr. 69/1992 . De asemenea, prin aceeaşi hotãrîre s-a statuat ca, potrivit legii, contestaţia nu poate privi decît candidaţii individualizati dupã înregistrarea candidaturii lor la Biroul Electoral Central şi nu contestarea, în general, a candidaturilor la funcţia de Preşedinte al României pentru alegerile din acest an.
În legatura cu motivul invocat în contestaţie privind exercitarea de cãtre Preşedintele României a atribuţiilor prevãzute de Constituţie, dupã intrarea în vigoare a acesteia, asa cum s-a statuat prin <>Hotãrîrea nr. 1 din 8 septembrie 1996 , aceasta a fost consecinta caracterului imediat aplicabil al prevederilor constituţionale respective. În ce priveşte, însã, instituţia Preşedintelui României, aceasta, ca şi celelalte autoritãţi publice, a rãmas în funcţie în temeiul art. 151 alin. (1) din Constituţie. De aceea, dupã intrarea în vigoare a Constituţiei, autoritãţile publice cu caracter electiv - Parlamentul şi Preşedintele României - şi-au continuat activitatea în temeiul prevederilor constituţionale sus-menţionate, pe baza legitimãrii conferite anterior, în urma scrutinului din 1990. În consecinta, nu se poate retine ca, exercitind atribuţiile constituţionale conferite funcţiei de Preşedinte al României, domnul Ion Iliescu, în perioada 1991-1992, ar fi îndeplinit mandatul constituţional, prevãzut de art. 81 alin. (3) din Constituţie. Asa fiind, primul mandat constituţional este cel din perioada 1992-1996.
Fata de cele arãtate, contestaţia domnului Somacescu Iulian urmeazã a fi respinsã.
Motivele invocate în contestaţia domnului Rai I. Mircea nu reprezintã impedimente juridice pentru ca o persoana sa poatã candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrãrii de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Emil Constantinescu la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe hotãrîri cu prilejul alegerilor din 1992, precum şi prin <>Hotãrîrea nr. 9 din 11 septembrie 1996 .
Prin natura lor, aceste motive exced atribuţiile Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de <>Legea nr. 69/1992 , putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.
În consecinta, şi contestaţia domnului Rai I. Mircea urmeazã a fi respinsã.
Pentru considerentele arate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a), ale <>art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992 , precum şi cele ale art. 2 alin. (2) şi <>art. 11 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Emil Constantinescu la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnul Somacescu Iulian şi de domnul Rai I. Mircea.
Hotãrîrea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
