Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARIRE nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
În temeiul <>art. 5 alin. (4) din Legea apelor nr. 107/1996 ,
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1 Se aproba Normele speciale privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã, care fac parte integrantã din prezenta hotãrîre. ART. 2 În termen de doua luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrîri, persoanele fizice şi juridice care exploateazã surse, construcţii şi instalaţii centrale de alimentare cu apa potabilã sau de ape minerale utilizate pentru cura interna vor lua mãsuri de protecţie sanitarã a acestor surse, construcţii şi instalaţii, în conformitate cu prevederile prezentelor norme, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitãţii acestor ape.
PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA
Contrasemneazã: Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Ioan Oltean
Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Nicolae Noica
Ministrul sãnãtãţii, Ştefan Iosif Dragulescu
NORME SPECIALE privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 În jurul surselor de apa, lucrãrilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apa potabilã, zãcãmintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, lacurilor şi namolurilor terapeutice, în conformitate cu <>art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 se instituie zone de protecţie sanitarã şi perimetre de protecţie hidrologica în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitãţii acestora. ART. 2 Sînt supuse protecţiei sanitare urmãtoarele obiective: 1. sursele de apa din acviferele subterane sau din apele de suprafata, folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabilã a populaţiei, a agenţilor economici din industria alimentara şi farmaceutica, instituţii social-culturale, asigurarea igienei şi sãnãtãţii populaţiei; 2. zacamintele de ape minerale folosite pentru cura interna; 3. lacurile şi namolurile terapeutice; 4. lucrãrile de captare, construcţiile de inmagazinare, staţiile de pompare, aductiunile şi reţelele de distribuţie a apei potabile; 5. instalaţiile de tratare a apei, în vederea aducerii ei la condiţii de potabilitate; 6. instalaţiile de imbuteliere a apelor minerale folosite pentru cura interna, precum şi instalaţiile de exploatare a namolului terapeutic. ART. 3 Protecţia sanitarã a obiectivelor prevãzute la art. 2 se realizeazã prin aplicarea mãsurilor de protecţie a calitãţii apelor, stabilite prin actele normative în vigoare, precum şi prin instituirea în teren a urmãtoarelor zone de protecţie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, şi anume: 1. zona de protecţie sanitarã cu regim sever; 2. zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictie; 3. perimetrul de protecţie hidrogeologica. ART. 4 Zonele de protecţie prevãzute la art. 3 vor fi instituite obligatoriu, o data cu punerea în funcţiune a lucrãrilor, construcţiilor şi instalaţiilor prevãzute la art. 2. În aceste zone se impun, diferenţiat, restrictii specifice în scopul evitãrii contaminarii sau impurificarii apelor. ART. 5 Zona de protecţie sanitarã cu regim sever cuprinde terenul din jurul obiectivelor prevãzute la art. 2, unde este interzisã orice folosinta sau activitate care, punînd apa în contact cu factorii externi, ar putea conduce la contaminarea sau la impurificarea acesteia. Pentru sursele de alimentare cu apa din subteran, zona de protecţie sanitarã cu regim sever se extinde în toate direcţiile în jurul punctului de prelevare a apei - foraj sau dren - şi în sensul amonte, pe direcţia de curgere a fluxului subteran, pentru izvoare. ART. 6 Zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitarã cu regim sever, astfel delimitat încît prin aplicarea de mãsuri de protecţie, în funcţie de condiţiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitãţii apei. Limitele zonei de protecţie cu regim de restrictii vor fi marcate prin borne sau semne vizibile, cu menţiunea: zona de protecţie sanitarã. ART. 7 Perimetrul de protecţie hidrogeologica, cel mai îndepãrtat de punctul de prelevare a apei, limitrof zonei de protecţie sanitarã cu regim de restrictii, are rolul de a asigura protecţia fata de orice substanţe greu degradabile sau nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat prin lucrãrile de captare. ART. 8 Documentaţiile tehnice întocmite pentru lucrãrile de exploatare a surselor de apa potabilã, a zãcãmintelor de apa minerala folositã pentru cura interna, a lacurilor şi namolurilor terapeutice, precum şi pentru construcţiile şi instalaţiile de alimentare cu apa potabilã vor cuprinde, în mod obligatoriu, mãsurile pentru instituirea zonelor de protecţie. Documentaţiile de urbanism elaborate şi aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu harti cu marcarea zonelor de protecţie sanitarã şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologica. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentaţii, ce se întocmesc potrivit legii, vor include şi protecţia sanitarã graduala a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii acţiunilor specifice de conservare.
CAP. 2 Factorii ce reprezintã riscuri de impurificare a apei potabile şi mecanismul impurificarii
ART. 9 Procesul de contaminare sau de impurificare a apei poate avea loc ca urmare a activitãţii umane, economice şi sociale, principalele riscuri de contaminare sau de impurificare a apei, ce trebuie prevenite, fiind: 1. contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte organisme vii; 2. impurificarea chimica cu: a) substanţe fitofarmaceutice provenite din combaterea dãunãtorilor în agricultura şi silvicultura; b) substantele chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor chimici, ca: fenoli, gudroane, detergenti, petrol şi reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, substanţe colorante, cianuri, metale grele şi altele asemenea; c) contaminarea cu substanţe radioactive; d) poluarea termica. ART. 10 Influenta factorilor de impurificare sau de contaminare poate fi micşoratã prin fenomenele de autoepurare şi de dilutie şi poate fi evitata prin mãsuri speciale de interdicţie a unor activitãţi în zonele de protecţie sanitarã şi de utilizare cu restrictii a terenurilor din zonele de protecţie sanitarã.
CAP. 3 Indicaţii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitarã a surselor de alimentare cu apa potabilã din subteran şi de ape minerale utilizate pentru cura interna
ART. 11 În vederea excluderii oricãrei posibilitãţi de impurificare sau de contaminare a apei, dimensionarea zonelor de protecţie se va efectua în conformitate cu normativele tehnico-sanitare şi cu cele privind protecţia şi exploatarea zãcãmintelor de ape minerale, precum şi cu luarea în considerare a factorilor locali - naturali şi artificiali - care pot interveni în contaminarea sau în impurificarea apei şi anume: 1. obiectivele social-economice existente în vecinãtatea captarilor şi potenţialul de impurificare pe care îl reprezintã; 2. dispoziţia şi caracteristicile geologice şi geotehnice ale straturilor situate deasupra acviferelor captate; 3. adîncimea stratului acvifer şi caracteristicile sale hidrogeologice; 4. caracteristicile morfologice ale zonei; 5. regimul debitelor de apa preluate din captarea respectiva; 6. condiţiile de calitate a apelor de suprafata, în cazurile în care acviferele sînt imbogatite artificial cu astfel de ape; 7. utilizarea suprafeţelor de teren aferente captarii. ART. 12 (1) Studiile hidrogeologice ce se vor elabora pentru dimensionarea zonelor de protecţie vor respecta instrucţiunile aprobate de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. În toate cazurile, cunoaşterea mediului natural prin care circula apa şi a calitãţilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale acesteia este indispensabila, configuraţia zonelor de protecţie fiind stabilitã prin reprezentari cartografice. (2) Pentru dimensionarea zonelor de protecţie se iau în considerare urmãtoarele criterii hidrogeologice: a) capacitatea de purificare asigurata de formaţiunile acoperitoare; b) extinderea ariei în care se înregistreazã scaderi ale nivelurilor apelor subterane în timpul exploatãrii; c) timpul de tranzit şi viteza realã de curgere în acvifer; d) distanta rezultatã din calcule hidrodinamice; e) condiţiile la limita ale acviferului. ART. 13 (1) Principiile de dimensionare a zonelor de protecţie au la baza aplicarea selectiva a criteriilor de dimensionare în funcţie de condiţiile specifice fiecãrei captãri, astfel încît ariile delimitate sa asigure protecţia corespunzãtoare gradului lor de risc: a) la dimensionarea zonelor de protecţie sanitarã cu regim sever şi cu regim de restrictii se utilizeazã, de regula, criteriul timpului de tranzit al unei particule de apa hidrodinamic active, folosindu-se în calcule caracteristicile şi parametrii hidrogeologici ai acviferului; mãrimea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever a surselor subterane se determina astfel încît sa fie asigurata o durata de parcurgere de minimum 20 de zile, pentru orice picatura de apa, presupusa contaminata, care s-ar infiltra, la limita acestei zone şi ar ajunge la locul de captare a apei. Aceasta distanta va fi de minimum 50 m în amonte şi de 20 m în aval de captare. Zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictie pentru sursele subterane va fi astfel dimensionata încît sa asigure protecţia fata de contaminarea bacteriana şi impurificarea chimica, luind în considerare o durata de 50 de zile pentru parcurgerea distantei de la punctul de infiltrare pînã la limita zonei de protecţie sanitarã cu regim sever; b) dimensionarea perimetrului de protecţie hidrogeologica se face prin calcule avînd în vedere aria de regenerare a resursei naturale exploatate prin lucrãrile de captare. (2) La dimensionarea zonelor de protecţie sanitarã cu regim sever şi cu regim de restrictii a captarilor de ape minerale pentru cura interna se vor respecta şi normele privind protecţia hidrogeologica şi exploatarea raţionalã a zãcãmintelor de ape minerale. ART. 14 Pentru a rãspunde tuturor necesitãţilor de protecţie, întrucît redimensionarea ulterioara a celor trei zone este dificil de realizat, se vor delimita areale suplimentare de protecţie - suplimente de siguranta - şi, dupã caz, o subimpartire a perimetrului de protecţie hidrogeologica, denumit în continuare zona III, în zonele III A şi III B, în funcţie de extinderea areala mare a acviferului, de grosimea mica a zonei de aeratie şi de vitezele mari de curgere a apei în acvifer. ART. 15 Pentru acviferele de adîncime la care depozitele acoperitoare conferã arealelor o protecţie naturala impotriva factorilor poluanti, iar în vecinãtatea lucrãrilor de captare s-au luat toate mãsurile pentru evitarea contaminarii sau a impurificarii apelor subterane, protecţia sanitarã se realizeazã numai prin instituirea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever. ART. 16 Terenurile pe care s-au executat lucrãri deschise pentru aductiunea apei, precum şi bazine de infiltrare sau alte amenajãri, în scopul realizãrii realimentarii artificiale a acviferului exploatat, vor fi incluse integral în zona de protecţie sanitarã cu regim sever a lucrãrilor de captare. ART. 17 Zona de protecţie sanitarã cu regim sever, cu excepţia celei instituite pentru aductiuni şi reţele de distribuţie, se va imprejmui, pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor şi utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire acele zone care se gãsesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice, datoritã configuraţiei terenului.
CAP. 4 Mãrimea zonelor de protecţie sanitarã a captarilor din surse de suprafata
ART. 18 Zona de protecţie sanitarã cu regim sever şi zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictii se vor institui în funcţie de condiţiile locale, astfel încît sa fie redusã la minimum posibilitatea de inrautatire a calitãţii apei la locul de priza. ART. 19 (1) Pentru captarile din riuri, zona de protecţie sanitarã cu regim sever va fi determinata dupã caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi de: a) pe direcţia amonte de priza, 100 m; b) pe direcţia aval de ultimele lucrãri legate de priza, 25 m; c) lateral, de o parte şi de alta a prizei, 25 m. Cînd dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate mãsuri constructive compensatorii. (2) Pentru captarile din lacuri, zona de protecţie sanitarã cu regim sever va avea urmãtoarele dimensiuni minime, mãsurate la nivelul minim de exploatare: a) radial, pe mal, 100 m; b) radial, pe malul unde este situata priza, 25 m. ART. 20 Zona de protecţie sanitarã cu regim sever se va imprejmui pe maluri, iar pe suprafata apei se va marca prin geamanduri sau prin alte semne convenţionale vizibile. Pentru instalaţiile de aductiune a apei, zona de protecţie sanitarã cu regim sever va fi delimitata prin borne cu placute avertizoare. Suprafata dintre cele doua rinduri de borne va fi pastrata curata, prin grija proprietarilor şi a vecinilor proprietãţii.
CAP. 5 Mãsuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protecţie hidrogeologica
ART. 21 Mãsurile de protecţie au drept scop sa împiedice contaminarea sau impurificarea apei cu substanţe şi organisme periculoase pentru sãnãtate sau cu cele care, deşi nu sînt periculoase pentru sãnãtate, pot modifica proprietãţile naturale ale apelor utilizate ca surse de apa potabilã, a zãcãmintelor de ape minerale folosite pentru cura interna şi a namolurilor terapeutice. ART. 22 Pe terenurile situate în perimetrele de protecţie hidrogeologica se interzic urmãtoarele activitãţi: 1. În zona III B de protecţie: a) evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier; b) amplasarea de centrale nucleare sau de unitãţi care evacueaza ape radioactive; c) amplasarea de unitãţi industriale care evacueaza ape reziduale cu risc mare de poluare, precum rafinarii, industrie siderurgica, industrie chimica, pielarie, uzine militare, dacã apele evacuate de acestea nu sînt în totalitate epurate; d) depozitarea, stationarea sau introducerea în subteran a substanţelor radioactive sau a altor substanţe poluante provenite din activitatea industriala, ca: fenoli, gudroane, detergenti, substanţe fitosanitare, petrol şi reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranti, cianuri, metale toxice etc.; e) efectuarea de irigaţii cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate. 2. În zona III A de protecţie hidrogeologica: a) toate activitãţile menţionate ca restrictii pentru zona III B de protecţie; b) amplasarea de unitãţi zootehnice, abatoare; c) depozitarea pe sol şi întrebuinţarea de stimulenti de creştere, substanţe fitosanitare pentru protecţia plantelor şi pentru lupta impotriva dãunãtorilor în agricultura şi silvicultura; d) amplasarea de staţii de epurare şi infiltrare de ape reziduale; e) amplasarea de locuinţe, spitale, staţiuni turistice, chiar dacã dispun de canalizare, dacã apele reziduale nu sînt epurate în totalitate şi evacuate din zona III A de protecţie în condiţii depline de siguranta; f) depozitarea de substanţe poluante, cu excepţia depozitelor de combustibili pentru încãlzirea locuinţelor şi pentru unitãţile agricole, cu condiţia respectãrii mãsurilor de siguranta pentru prevenirea poluarii, amplasarea de puncte de transfer şi comercializare a combustibililor lichizi sau a oricãror substanţe poluante ce pot vicia calitatea apelor subterane; g) amplasarea de aeroporturi, unitãţi militare şi efectuarea de manevre militare; h) amplasarea de platforme de gunoi, containere cu deşeuri, cimitire de maşini; i) vidanjarea cisternelor ce transporta ape fecaloid-menajere; j) infiltrarea sau injectarea de ape de rãcire; k) executarea de descopertari prin care stratul acoperitor, protector, al acviferului este îndepãrtat; l) amplasarea de cimitire umane sau pentru animale; m) amplasarea de triaje de cale feratã; n) executarea de foraje şi lucrãri miniere pentru prospecţiuni, explorari şi exploatãri de petrol, gaze, ape minerale, sare, substanţe radioactive etc.
CAP. 6 Mãsuri cu privire la exploatarea şi amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecţie sanitarã cu regim de restrictie
ART. 23 (1) Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de cãtre deţinãtorii acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea: a) utilizãrii ingrasamintelor naturale; b) utilizãrii substanţelor fitofarmaceutice care nu se degradeaza într-un timp mai scurt de 10 zile; c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet; d) crescatoriilor de animale şi depozitarii de gunoaie animale. (2) În afarã mãsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolã a terenurilor cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictie, pe aceste terenuri sînt interzise: a) toate activitãţile menţionate ca restrictii pentru zonele III B şi III A de protecţie; b) executarea de construcţii pentru activitãţi industriale şi agricole, precum: grajduri, silozuri de cereale, depozite de îngrãşãminte şi de substanţe fitosanitare etc.; c) amplasarea de santiere de construcţii şi depozite de materiale aferente; d) amplasarea de cai rutiere, linii de garare, parcari şi alte unitãţi de transport de mãrfuri; e) amplasarea de campinguri, terenuri de sport, stranduri; f) spalarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei; g) balastiere, exploatãri de turba, cariere de piatra şi orice alte lucrãri prin care se diminueazã stratul acoperitor; h) realizarea de activitãţi miniere prin care se indeparteaza stratul protector, se produc explozii ce produc fisuri sau se creeazã posibilitatea acumularii de apa; i) pasunatul animalelor şi insilozarea nutreturilor; j) folosirea ingrasamintelor naturale sau de sinteza, precum şi depozitarea lor în spaţii deschise, unde pot fi spalate de apele din precipitatii şi antrenate în subteran; k) amplasarea de sere; l) depozitarea de carburanţi, lubrifianţi, combustibili solizi - lemne şi cãrbuni; m) transportul pe conducte de ape uzate şi substanţe poluante de orice fel; n) amplasarea de bazine pentru ape reziduale, puţuri absorbante, haznale cu groapa simpla; o) executarea de lucrãri de canalizare şi drenaje; p) amplasarea de iazuri piscicole. ART. 24 Pentru sursele existente şi în cazuri bine justificate, se admit exceptari de la prevederile art. 23, cu avizul inspectoratelor de poliţie sanitarã şi medicina preventivã şi cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clãdirilor de locuit şi a obiectivelor economice şi social-culturale; b) captarea apelor de siroire prin canale adecvate şi dirijarea lor în afarã zonei de protecţie sanitarã de restrictie; c) desfiinţarea puţurilor absorbante, a haznalelor şi a latrinelor.
CAP. 7 Mãsuri cu privire la utilizarea suprafeţelor incluse în zonele de protecţie sanitarã cu regim sever
ART. 25 Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatãrii şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apa. ART. 26 În zonele de protecţie sanitarã cu regim sever sînt interzise toate activitãţile menţionate pentru zonele III B şi III A de protecţie şi pentru zona de protecţie sanitarã cu regim de restrictie, precum şi: a) amplasarea de construcţii sau amenajãri care nu sînt legate direct de exploatarea sursei şi a instalaţiilor; b) efectuarea de explozii şi de excavaţii de orice fel; c) depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatãrii sursei şi a instalaţiei. În aceste cazuri se vor lua mãsuri pentru a preintimpina pãtrunderea în sol a oricãror substanţe impurificatoare; d) traversarea zonei de cãtre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celor ce se colecteazã prin canalizarea aferentã obiectivului protejat. În aceste cazuri, se vor lua mãsuri de asigurare a etanseitatii sistemelor de canalizare. ART. 27 În zonele de protecţie sanitarã cu regim sever, instituite pentru apele de suprafata, sînt, de asemenea, interzise: a) deversarea de ape uzate, chiar dacã sînt epurate complet; b) navigarea şi acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora şi acostarea plutelor şi a lemnului flotant, în alte condiţii decît cele stabilite la instituirea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever; c) pescuitul şi scaldatul; d) recoltarea ghetii şi moraritul pe apa, precum şi adaparea animalelor. ART. 28 În zona de protecţie sanitarã cu regim sever se vor lua urmãtoarele mãsuri de protecţie constructive şi de exploatare: a) cel care exploateazã lucrãrile de captare pentru ape subterane trebuie sa aibã în proprietate cel puţin suprafata de teren aferentã zonei de protecţie sanitarã cu regim sever, cu toate drepturile ce decurg; b) nu sînt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi depozitelor acoperitoare ale acviferului; c) terenul aferent zonei sanitare cu regim sever de protecţie va fi protejat impotriva eroziunii şi inundatiilor; d) toate lucrãrile vechi de excavaţii deschise şi galerii, canale, puţuri, pilnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potenţial poluant. ART. 29 Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase şi de pomi fructiferi, în condiţii care sa nu provoace degradarea lucrãrilor de alimentare cu apa. Pe terenurile agricole din zona de protecţie sanitarã cu regim sever sînt interzise: a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice; b) irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate; c) culturile care necesita lucrãri de îngrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale; d) pasunatul. ART. 30 Lucrãrile şi instalaţiile de captare a apei vor fi aparate impotriva inundatiilor prin lucrãri specifice, conform normelor tehnice în vigoare, iar în cazul captarilor de mal, intreaga arie aferentã zonei de protecţie sanitarã cu regim sever va fi indiguita, cu respectarea normelor tehnice specifice.
CAP. 8 Mãsuri referitoare la protecţia sanitarã a construcţiilor şi instalaţiilor
ART. 31 Dimensionarea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever pentru staţiile de pompare, instalaţiile de imbunatatire a calitãţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii de dezinfectii şi altele asemenea -, staţiile de imbuteliere a apelor minerale, rezervoarelor ingropate, aductiunile şi reţelele de distribuţie etc. se va face cu respectarea urmãtoarelor limite minime: a) statie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clãdirilor; b) instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei; c) rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clãdirilor; d) conducte de aductiune, 30 m fata de orice sursa potenţiala de contaminare; e) reţele de distribuţie, 3 m. ART. 32 Distanta de protecţie sanitarã a aductiunilor va putea fi micşoratã pînã la 10 m în cazul în care traseele aductiunilor se situeaza în amonte de zona impurificata. Se considera amonte şi aval în raport cu direcţie de curgere a curentului de apa subteran, cît şi cu direcţia de siroire a apelor meteorice. ART. 33 La intersectia aductiunilor de apa potabilã sau de ape minerale pentru cura interna sau imbuteliere cu canalele de ape uzate sau meteorice, aductiunile de apa potabilã, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului, asigurindu-se o distanta între ele de minimum 0,40 m pe verticala. În aceste zone de traversare, aductiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersectie în paminturi permeabile - nisipuri, pietrisuri etc. ART. 34 Distanta pe orizontala dintre aductiunile de apa potabilã sau minerala şi orice conducte de canalizare, cu care au traseu paralel, trebuie sa fie de minimum 3 m. În cazuri excepţionale, cînd condiţiile menţionate mai sus nu pot fi respectate, se vor lua mãsuri speciale pentru prevenirea exfiltrarii apei din canale. ART. 35 În cazul în care reţelele de apa potabilã se intersecteazã cu canale de ape uzate menajere sau industriale sau cînd sînt situate la mai puţin de 3 m de aceste canale, reţeaua de apa potabilã se va aseza totdeauna mai sus decît acestea, cu condiţia de a se realiza adîncimea minima pentru prevenirea inghetului. Pentru cazuri cu totul excepţionale, cînd nu se pot îndeplini condiţiile de mai sus, se vor lua mãsuri speciale care sa previnã exfiltrarea apelor din canale. ART. 36 Se interzice orice fel de legatura permanenta sau ocazionala între reţeaua de apa potabilã şi reţelele de apa nepotabila. ART. 37 Se interzice trecerea conductelor de apa potabilã sau de ape minerale pentru cura interna prin cãmine de vizitare a reţelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin puţuri absorbante, haznale etc.
CAP. 9 Supravegherea comportãrii acviferelor în exploatare
ART. 38 Pentru asigurarea folosirii rationale şi a protecţiei resurselor de apa impotriva supraexploatarii şi modificãrii calitãţilor naturale organoleptice, fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, proiectantul va avea în vedere amplasarea şi executarea, în interiorul zonelor de protecţie, de foraje de control şi observatie. Deţinãtorul lucrãrilor de captare va efectua în aceste foraje un program de observaţii şi mãsurãtori privind evoluţia nivelurilor apelor subterane şi a calitãţii acestora, transmiţînd aceste date filialei teritoriale a Regiei Autonome "Apele Romane", în conformitate cu prevederile <>art. 35 din Legea apelor nr. 107/1996 . ART. 39 Supravegherea modificãrilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologica a lucrãrilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologica nationala, parte componenta a reţelei naţionale de observaţii pentru gospodãrirea apelor aflatã în administrarea Regiei Autonome "Apele Romane".
CAP. 10 Sancţiuni
ART. 40 Nerespectarea prezentelor norme atrage, dupã caz, rãspunderea civilã, materialã, disciplinarã, contravenţionalã sau penalã a persoanelor vinovate.
CAP. 11 Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 41 Pentru lucrãrile, construcţiile şi instalaţiile prevãzute la art. 2 pct. 4-6 şi aflate în funcţiune, pentru care nu s-au dimensionat şi instituit zonele de protecţie, aceasta se va face la reconfirmarea autorizaţiei de gospodãrire a apelor, în conformitate cu prevederile prezentelor norme. ART. 42 În situaţia restringerii sau încetãrii functionarii unor lucrãri existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face conform reglementãrilor în vigoare, pentru a se evita utilizarea acestor lucrãri la evacuarea de ape uzate în subteran. ART. 43 În vederea avizãrii din punct de vedere al gospodãririi apelor a documentaţiilor tehnice pentru dimensionarea şi instituirea zonelor de protecţie a lucrãrilor de captare pentru apa potabilã din subteran, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii vor desemna specialişti hidrogeologi autorizaţi - experţi hidrogeologi -, care vor aviza documentaţiile ce au ca obiect amplasarea şi executarea unor lucrãri noi de captare a apelor subterane, dezvoltarea sau modernizarea celor existente, dacã prin aceasta se modifica condiţiile avizului anterior. Expertul hidrogeolog va întocmi un raport al cãrui conţinut va fi stabilit de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Concluziile raportului vor conţine justificarea avizului favorabil sau defavorabil şi recomandãri privind supravegherea comportãrii în exploatare a acviferului şi posibilitatea de intervenţie în caz de poluare accidentala. ART. 44 În cazurile în care se va constata ca, din cauze neprevãzute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu conferã protecţia necesarã, la cererea inspectorilor de poliţie sanitarã şi a inspectorilor pentru protecţia apelor, cei care exploateazã obiectivele prevãzute la art. 2 vor lua mãsuri pentru redimensionarea zonelor de protecţie. ---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
