Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Ioan Deleanu - judecãtor
Antonie Iorgovan - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent
Cu adresa nr. B.P. 1198 din 19 septembrie 1994, preşedintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) şi art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. B) d) şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţionalã cu initiativa legislativã semnatã de 492.380 de cetãţeni, din 11 judeţe, privind proiectul Legii învãţãmîntului în limbile minoritãţilor naţionale, pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de exercitare a acestei iniţiative, în conformitate cu documentaţia anexatã.
Din cuprinsul documentaţiei rezulta ca initiativa legislativã a fost depusa la Senat care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulament, a sesizat Curtea Constituţionalã.
Documentaţia anexatã sesizãrii conţine, în afarã de propunerea legislativã, un numãr de 61 de dosare, cuprinzînd 13.389 liste cu semnãturile a 492.380 de cetãţeni.
Întrucît, potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţie, initiativa legislativã a cetãţenilor poate fi exercitatã numai de cetãţenii cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele tarii, prin Încheierea din 30 septembrie 1994, Plenul Curţii Constituţionale a dispus sesizarea Guvernului, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituţie şi al art. 5 din Legea nr. 47/1992, pentru a dispune mãsurile necesare în vederea atestarii de cãtre autoritãţile administraţiei publice a faptului ca cei care au semnat listele de sustinatori au drept de vot şi provin din judeţele avute în vedere.
Cu adresa nr. 15 B/1345 din 1 noiembrie 1994 a Secretariatului General al Guvernului, acesta a comunicat ca "Guvernul va asigura - în condiţiile legii - întregul sprijin necesar derulãrii în bune condiţii a acestei acţiuni", indicind modul de preluare a listelor de semnãturi spre a se verifica "dacã cetãţenii care au initiat propunerea legislativã au drept de vot şi dacã aceştia au domiciliul în judeţele respective".
Prin Încheierea din 5 ianuarie 1995, constatindu-se ca nu s-au primit de la Guvern rezultatele verificãrilor, s-a aminat soluţionarea sesizãrii pentru 23 februarie 1995, solicitindu-se urgentarea operaţiilor de verificare, pentru a fi comunicate pînã la acea data.
Cu adresa nr. 7894 din 3 martie 1995, Ministerul de Interne comunica rezultatele parţiale ale verificãrii, solicitind sa se precizeze dacã, pe baza acestor rezultate, Curtea Constituţionalã ar putea adopta o decizie. Aceste rezultate sînt, în esenta, urmãtoarele: în perioada 14 noiembrie 1994 - 1 martie 1995, Direcţia evidentei populaţiei a verificat în cartoteca proprie un numãr de 101.906 persoane, din totalul de 492.380 rezultind ca 93.825 dintre acestea figureazã în evidenta populaţiei cu datele din listele de sustinatori, iar 8.081, reprezentind 8%, nu figureazã în aceasta evidenta cu datele menţionate în liste. De asemenea, din verificãri au rezultat unele neregularitãţi: 37 de persoane sînt plecate definitiv din ţara sau au domiciliul în strãinãtate, 25 de persoane sînt decedate, 2.425 de persoane au alte domicilii decît cele din liste, 119 persoane au sub 18 ani, în 812 cazuri o singura persoana a semnat şi pentru alţi membri ai familiei, 12 persoane sînt trecute în tabele de doua ori, 23 de persoane nu au semnat ele în liste etc. În acelaşi sens este şi adresa Secretariatului General al Guvernului nr. 15 B/322 din 10 martie 1995, în care se precizeazã, în plus, ca pentru finalizarea verificãrilor ar mai fi necesare cel puţin 9 luni.
Prin Încheierea din 23 februarie 1995 s-a cerut Guvernului continuarea verificãrilor şi terminarea acţiunii pînã la 23 mai 1995. Aceeaşi a fost şi dispoziţia plenului adoptatã prin Încheierea din 23 mai 1995, cînd s-a fixat un nou termen la 5 septembrie 1995.
La data de 9 iunie 1995, Ministerul de Interne - Inspectoratul General al Poliţiei a comunicat un raport cu rezultatele parţiale ale verificãrii autenticitatii datelor de stare civilã ale persoanelor înscrise în listele de semnãturi, în care se arata ca, din totalul de 492.380 de persoane, Direcţia evidentei populaţiei a verificat în cartoteca proprie, pe perioada 14 noiembrie 1994 - 30 mai 1995, un numãr de 118.044 de persoane, rezultind ca 107.956 de persoane figureazã în evidenta populaţiei cu datele prevãzute în listele de semnãturi (91,45%), iar 10.088 nu figureazã (8,55%). De asemenea, se precizeazã ca, din verificãrile efectuate, au rezultat unele neregularitãţi, şi anume: 42 de persoane sînt plecate definitiv din ţara, 43 sînt decedate, 129 de persoane sînt în virsta de pînã la 18 ani, 2.527 de persoane figureazã cu alte domicilii decît cele din liste, în 13.899 cazuri o persoana a semnat şi pentru 1, 2, 3 sau chiar 4 membri de familie, 144 de persoane nu au semnat listele nominale, 13 persoane sînt trecute în liste de doua ori etc. Se precizeazã, totodatã, ca, pentru a obţine aceste rezultate, s-a desfãşurat o intensa activitate, majoritatea personalului lucrind şi peste orele de program.
Ţinînd seama de aceasta situaţie, Plenul Curţii Constituţionale, în şedinţa din 18 iulie 1995, a preschimbat termenul de soluţionare a cauzei pentru azi, 27 iulie 1995.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. h) din Constituţie, Curtea Constituţionalã verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni.
Condiţiile pentru realizarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni sînt, în prezent, reglementate exclusiv în art. 73 din Constituţie, potrivit cãruia aceasta initiativa se exercita în urmãtoarele condiţii:
- exclusiv de cetãţenii cu drept de vot;
- de un numãr de cel puţin 250.000 de cetãţeni;
- cetãţenii care au avut initiativa, sa provinã din cel puţin un sfert din judeţele tarii;
- în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti sa fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnãturi în sprijinul iniţiativei;
- obiectul iniţiativei sa nu priveasca probleme fiscale, cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea;
- initiativa sa fie prezentatã în forma cerutã pentru proiectele de legi.
Din prevederile constituţionale sus-menţionate rezulta ca aceste condiţii sînt limitative şi cumulative.
În legatura cu prima dintre aceste condiţii, în lipsa unei legi care sa reglementeze modul de exercitare a iniţiativei legislative a cetãţenilor, Curtea Constituţionalã nu poate verifica dacã initiativa legislativã cu care a fost sesizatã aparţine exclusiv unor cetãţeni cu drept de vot. O asemenea verificare ar presupune atestarea autenticitatii semnaturilor de pe liste şi ca semnatarii sînt cetãţeni cu drept de vot.
Pentru a suplini aceasta lacuna legislativã, Curtea Constituţionalã a solicitat Guvernului sa procedeze la verificãrile necesare prin autoritãţile administraţiei publice, de a cãror conducere generalã rãspunde, în temeiul art. 101 alin. (1) din Constituţie.
Guvernul şi-a asumat exclusiv obligaţia de a verifica dacã cetãţenii care au initiat propunerea legislativã au drept de vot, nu şi autenticitatea semnaturilor. De asemenea, prin Ministerul de Interne, care a fost desemnat de Guvern pentru efectuarea controlului, pînã în luna iulie 1995 au fost verificate numai 118.044 persoane din totalul de 492.380, solicitindu-se un nou termen de cel puţin 9 luni.
În aceste condiţii ar insemna ca încheierea verificãrilor sa se facã într-o perioada de peste 1 an de la depunerea iniţiativei, ceea ce este excesiv şi ar avea semnificatia obstructionarii exerciţiului unui drept constituţional. Termenele iniţiale stabilite de Curte, de 2-3 luni, erau rezonabile pentru asigurarea actualitatii şi efectivitatii iniţiativei, însã, în fata imposibilitãţii autoritãţilor administraţiei publice de a se încadra în aceste termene şi, întrucît Constituţia nu conditioneaza exercitarea iniţiativei cetãţenilor de existenta unei legi, nu este justificat ca cetãţenii care în mod corect au semnat listele de sustinatori sa nu-şi poatã exercita dreptul de initiativa legislativã datoritã unei fapte ce nu le este imputabilã. În acest sens, Curtea Constituţionalã retine ca, din aproape un sfert din semnãturile controlate de Ministerul de Interne, numai aproximativ 9% reprezintã neregularitãţi, ceea ce înseamnã ca restul de 91% sînt corecte.
În orice caz, aceasta constatare nu poate avea nici o semnificatie cu privire la celelalte semnãturi, de circa trei sferturi, ce nu au fost încã verificate.
În legatura ce cea de-a doua condiţie, referitoare la necesitatea ca initiativa legislativã sa apartina cel puţin unui numãr de 250.000 de cetãţeni, Curtea Constituţionalã retine ca listele de sustinatori prezentate cuprind 492.380 de sustinatori. Din verificãrile parţiale efectuate au rezultat unele neregularitãţi, dar, chiar dacã acestea ar fi luate în considerare, nu se poate retine ca cifra minima de 250.000 nu ar fi îndeplinitã.
În ce priveşte condiţia de dispersie teritorialã referitoare la cerinta ca cetãţenii care au avut initiativa, sa provinã din cel puţin un sfert din judeţele tarii, este de reţinut ca ea poate fi consideratã îndeplinitã numai dacã în cadrul acestor judeţe sînt cel puţin 10.000 de semnãturi în fiecare judeţ. Din documentaţiile prezentate rezulta ca în 11 judeţe, şi anume: Arad, Bihor, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Maramures, Mures, Satu Mare, Salaj şi Timis, condiţia de dispersie teritorialã este îndeplinitã.
Curtea Constituţionalã nu poate verifica, tot din cauza lipsei unei legi privind initiativa legislativã a cetãţenilor, dacã toţi semnatarii provin din judeţele pe listele cãrora au semnat, iar Guvernul nu a putut, într-un termen rezonabil, sa efectueze verificãrile necesare. Totuşi, din verificãrile parţiale efectuate, au rezultat unele neregularitãţi. Acestea însã nu pot modifica concluzia referitoare la îndeplinirea condiţiei privind dispersia teritorialã, prevãzutã de art. 73 alin. (1) din Constituţie, ţinînd seama ca ele reprezintã circa 9% din aproape un sfert din totalul semnaturilor, iar în fiecare din judeţele avute în vedere listele de semnãturi depãşesc substanţial pragul de 10.000.
În legatura cu ultimele doua condiţii de exercitare a iniţiativei legislative a cetãţenilor, referitoare la interdicţia ca obiectul sau sa-l constituie probleme fiscale sau internaţionale, amnistia ori graţierea şi la forma de prezentare a iniţiativei respective, din conţinutul propunerii legislative rezulta ca aceste condiţii sînt îndeplinite.
În concluzie, rezulta ca singura reglementare a condiţiilor de exercitare a iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni fiind data de prevederile art. 73 din Constituţie, nu este posibila verificarea autenticitatii semnaturilor de pe listele de sustinatori, nici a calitãţii lor de cetãţeni cu drept de vot şi nici a domiciliului, ca urmare a nereglementarii prin lege a procedurii de exercitare a acestei iniţiative, astfel cum se prevede în art. 36 din Legea nr. 47/1992.
Aceasta însã nu poate conduce la imposibilitatea exercitãrii de cãtre cetãţeni a iniţiativei lor legislative, prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiţionate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, sînt direct aplicabile. Îndeplinirea celorlalte condiţii de exercitare a iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, prevãzute la art. 73 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4) din Constituţie, au putut fi verificate.
În controlul parţial efectuat de Ministerul de Interne s-au constatat unele neregularitãţi. O alta consecinta a inexistentei unei legi referitoare la initiativa legislativã a cetãţenilor este ca nu exista un grup de initiativa care sa reprezinte cetãţenii semnatari ai listelor de sustinatori atît în fata Curţii Constituţionale, cît şi în dezbaterile parlamentare, cu care s-ar fi putut discuta aceste neregularitãţi spre a se preveni, astfel, orice contestaţie ulterioara.
Fata de cele arãtate, în temeiul art. 73 alin. (1), (2) şi (4) şi al art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. B) d) şi al art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
1. Constata ca, din documentaţiile prezentate, initiativa legislativã privind învãţãmîntul în limbile minoritãţilor naţionale întruneşte condiţiile de ordin formal prevãzute de art. 73 alin. (1) din Constituţie de a fi susţinutã de cel puţin 250.000 de cetãţeni, provenind din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare dintre aceste judeţe, de cel puţin 10.000 de cetãţeni, precum şi condiţiile prevãzute de alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol.
2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitãrii de cãtre cetãţeni a iniţiativei legislative, nu se poate verifica în totalitate şi în mod operativ autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacã semnatarii au calitatea de cetãţeni cu drept de vot şi nici dacã aceştia au domiciliul în judeţele pe listele cãrora au semnat.
3. Face un apel cãtre Parlament şi Guvern pentru elaborarea şi adoptarea unei legi privind initiativa legislativã a cetãţenilor, în vederea asigurãrii caracterului efectiv al exercitãrii acestui drept constituţional şi a condiţiilor necesare realizãrii lui.
Hotãrîrea se comunica preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzînd listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului de cãtre Ministerul de Interne, care le deţine în prezent.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
