Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARIRE nr. 1 din 16 aprilie 1997 cu privire la initiativa legislativa cetateneasca de modificare a art. 9 alin. (1) din Legea invatamintului nr. 84/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 6 mai 1997
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Viorel Mihai Ciobanu - judecãtor
Mihai Constantinescu - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Cu adresa nr. L 1.468 din 23 decembrie 1996, preşedintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) şi ale art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţionalã cu propunerea legislativã cetateneasca înaintatã de Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane şi de Adunarea Nationala Bisericeasca şi susţinutã prin semnãturile a 1.049.853 de credinciosi, privind modificarea <>Legii învãţãmîntului nr. 84/1995 *), a solicitat Curţii Constituţionale sa verifice dacã sînt îndeplinite condiţiile constituţionale pentru exercitarea acestei iniţiative.
-----------
*) <>Legea învãţãmîntului nr. 84/1995 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996.
Din cuprinsul documentaţiei rezulta ca initiativa legislativã a fost depusa la Senat, care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulamentul sau, a sesizat Curtea Constituţionalã.
Documentaţia anexatã sesizãrii conţine, în afarã propunerii legislative, un numãr de 161 de dosare, cuprinzînd liste cu semnãturile a 1.049.853 de credinciosi.
Propunerea legislativã priveşte modificarea <>art. 9 alin. (1) din Legea învãţãmîntului nr. 84/1995 , text care, în redactarea actuala, are urmãtorul cuprins:
"Art. 9 - (1) Planurile învãţãmîntului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplina şcolarã. În învãţãmîntul primar religia este disciplina obligatorie, în învãţãmîntul gimnazial este opţionalã, iar în învãţãmîntul liceal şi profesional este facultativã. Elevul, cu acordul pãrintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea."
Potrivit propunerii legislative, acest alineat ar urma sa primeascã urmãtoarea redactare:
"Planurile învãţãmîntului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplina şcolarã de baza. Participarea la orele de religie se va face în funcţie de apartenenţa religioasã şi confesionala."
În şedinţa sa din 29 ianuarie 1997, Plenul Curţii Constituţionale a aminat judecarea cauzei pentru astãzi, 16 aprilie 1997, hotarind ca, în scopul lãmuririi unor aspecte privind organizarea învãţãmîntului preuniversitar şi consecinţele adoptãrii prin lege a propunerilor cuprinse în initiativa legislativã, sa se solicite Ministerului Învãţãmîntului unele precizãri.
Prin adresa nr. 9.304/1997, Ministerul Învãţãmîntului precizeazã, cu referire nemijlocitã la obiectul iniţiativei legislative, urmãtoarele:
"1. În Legea învãţãmîntului nu exista noţiunea de << disciplina de baza >>. Art. 127 alin. (2) prevede ca planurile de învãţãmînt cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative.
2. Introducerea religiei ca disciplina obligatorie nu va avea consecinţe negative asupra elevilor care nu aparţin unei credinţe şi confesiuni dintre cele recunoscute, potrivit legii. Exista posibilitatea ca aceştia - foarte putini - sa primeascã spre rezolvare, în şcoala, individual sau în grup, diverse sarcini didactice.
3. Dacã religia devine disciplina obligatorie, nu exista alternativa, iar dacã este disciplina opţionalã, cei care nu doresc sa studieze religia vor studia o alta disciplina şcolarã din pachetul de discipline opţionale din planul de învãţãmînt în care este cuprinsã şi religia."
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. h) din Constituţie, Curtea Constituţionalã verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni.
Potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţie, initiativa legislativã cetateneasca aparţine unui numãr de cel puţin 250.000 de cetãţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare dintre aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie sa fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnãturi în sprijinul iniţiativei.
Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetãţenilor, potrivit art. 73 alin. (2) din Constituţie, problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
În fine, propunerile legislative trebuie sa fie prezentate în forma cerutã pentru proiectele de lege [art. 73 alin. (4) din Constituţie].
Cît priveşte aceste doua din urma condiţii, propunerea legislativã asupra cãreia urmeazã sa se pronunţe Curtea Constituţionalã este conformã cu prevederile constituţionale [art. 73 alin. (2) şi (4)].
În legatura cu verificarea condiţiei puse de art. 73 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dispersia teritorialã a semnaturilor iniţiativei legislative, documentaţia înaintatã Senatului de Patriarhia Romana şi pusã la dispoziţia Curţii Constituţionale îmbracã o forma care pune probleme dificile pentru constatarea îndeplinirii cerinţelor constituţionale.
Aceasta deoarece, în timp ce Constituţia conditioneaza validitatea iniţiativei legislative de apartenenţa autorilor acesteia la un procent minim din judeţele tarii şi de înregistrarea, în fiecare dintre acestea, a unui numãr minim de semnãturi, listele transmise de Patriarhia Romana grupeazã semnatarii nu pe judeţe, ci pe eparhii (episcopii, arhiepiscopii, dioceze). Aplicarea criteriilor stabilite de Constituţie presupune gruparea pe judeţe a listelor alcãtuite în prezent pe eparhii în cadrul judeţelor. Este o operaţiune complexa, care ar angaja un mare volum de munca, pentru un timp relativ îndelungat, ţinînd seama ca dosarele insumeaza aproximativ 16.000 de file.
Dat fiind ca o asemenea operaţiune depãşeşte posibilitãţile Curţii Constituţionale şi spre a evita neajunsurile returnarii materialelor la Patriarhia Romana - soluţie care, printre altele, ar presupune o considerabila intirziere a examinãrii propunerii legislative de cãtre Parlament - Curtea a recurs la un mod de verificare care da certitudinea îndeplinirii condiţiilor constituţionale menţionate, fãrã, însã, a se putea preciza, nominal, în cazul eparhiilor cuprinzînd doua sau 3 judeţe, care anume dintre judeţe îndeplineşte condiţia de a întruni cel puţin 10.000 de semnãturi.
Pornind de la precizarea ca numãrul eparhiilor pentru care exista liste de semnãturi este de 19 (cuprinzînd 34 de judeţe şi municipiul Bucureşti), iar, cu excepţia Arhiepiscopiei Bucurestilor, care cuprinde trei judeţe şi Capitala, celelalte eparhii pentru care exista liste sînt alcãtuite din 1-3 judeţe, sistemul folosit pentru verificare este urmãtorul:
În cazul celor 6 eparhii cuprinzînd cîte un singur judeţ (a Caransebesului, a Dimbovitei, a Sucevei, a Timisoarei, a Alexandriei şi Teleormanului şi a Husilor), se constata ca numãrul semnaturilor depãşeşte 10.000 în 4 eparhii, asadar în 4 judeţe (Dimbovita, Suceava, Timis şi Vaslui).
În cazul celor 11 eparhii alcãtuite din cîte doua judeţe, se poate considera ca, în fiecare dintre eparhiile în care s-au înregistrat cel puţin 20.000 de semnãturi, un judeţ îndeplineşte, neîndoielnic, condiţia celor cel puţin 10.000 de cetãţeni care sprijinã initiativa legislativã. Este, în documentaţia transmisã Curţii, cazul a 9 eparhii (Episcopiile Alba Iulia, a Aradului, a Romanului, a Clujului, a Iasilor, a Sibiului, a Oradei, a Dunãrii de Jos şi a Buzaului), ceea ce înseamnã alte 9 judeţe ce se adauga celor 4 menţionate anterior. Sînt, asadar, în total, 13 judeţe, ceea ce înseamnã neîndoielnic îndeplinirea condiţiilor puse de art. 73 alin. (1) din Constituţie.
În fine, Arhiepiscopia Bucurestilor, care întruneşte 80.000 de semnãturi, este alcãtuitã din 3 judeţe plus municipiul Bucureşti, ceea ce presupune cu certitudine îndeplinirea condiţiei (de minimum 10.000 de semnãturi) de cãtre cel puţin un judeţ (sau Capitala), care urmeazã a fi adãugat celor 13 menţionate mai sus.
Sînt, asadar, cel puţin 14 judeţe care îndeplinesc condiţia prevãzutã în Constituţie, iar acestea reprezintã cu mult mai mult decît un sfert din judeţele tarii.
Este, desigur, foarte probabil ca şi alte judeţe sa îndeplineascã condiţiile prevãzute de Constituţie.
Asa fiind, Curtea Constituţionalã constata ca, potrivit documentaţiei prezentate, initiativa legislativã întruneşte condiţiile de ordin formal prevãzute în art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi condiţiile prevãzute în alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol.
În lipsa unei legi care sa reglementeze procedura de exercitare a iniţiativei legislative a cetãţenilor, Curtea Constituţionalã nu poate, însã, sa verifice autenticitatea semnaturilor de pe liste, nici calitatea de cetãţeni cu drept de vot a semnatarilor şi, în fine, nici domiciliul acestora.
Aceasta nu poate conduce, însã, la imposibilitatea exercitãrii de cãtre cetãţeni a iniţiativei lor legislative, prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiţionate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, fiind direct aplicabile.
Cele arãtate cu privire la îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea acestei iniţiative legislative cetatenesti au în vedere ca, prin conţinutul sau, initiativa nu este contrarã prevederilor Constituţiei, deoarece, altminteri, ar insemna sa aibã semnificatia unei iniţiative de revizuire a Constituţiei, ale carei condiţii de admisibilitate sînt prevãzute de art. 146 din legea fundamentalã.
Prin Decizia nr. 72 din 18 iulie 1995, Curtea Constituţionalã a statuat ca prevederile art. 9 alin. (1) din Legea învãţãmîntului, care se referã la religie ca disciplina şcolarã, sînt constituţionale numai dacã se respecta, conform art. 29 alin. (1) şi (6) din Constituţie, dreptul pãrinţilor sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor lor convingeri, educaţia copiilor minori a cãror rãspundere le revine.
Prezenta initiativa legislativã are în vedere, de asemenea, religia ca disciplina şcolarã, astfel încît constituţionalitatea ei depinde de îndeplinirea aceleiaşi condiţii, de a se asigura respectarea prevederilor art. 29 alin. (1) şi (6) din Constituţie, care urmeazã sa fie observata şi cît priveşte noua redactare a <>art. 9 alin. (1) din Legea învãţãmîntului nr. 84/1995 , propusã de autorii iniţiativei legislative.
Avînd în vedere considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) şi (6), ale art. 73 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
1. Constata ca, din documentaţiile prezentate, initiativa legislativã privind modificarea <>art. 9 alin. (1) din Legea învãţãmîntului nr. 84/1995 întruneşte condiţiile de ordin formal, prevãzute în art. 73 alin. (1) din Constituţie, de a fi susţinutã de cel puţin 250.000 de cetãţeni provenind din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare dintre aceste judeţe, de cel puţin 10.000 de cetãţeni, precum şi condiţiile prevãzute de alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol.
2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitãrii de cãtre cetãţeni a iniţiativei legislative, nu se poate verifica autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacã semnatarii au calitatea de cetãţeni cu drept de vot şi nici dacã aceştia au domiciliul în judeţele pe listele cãrora au semnat.
3. Constata ca, initiativa legislativã este constituţionalã, dacã se respecta, conform art. 29 alin. (1) şi (6) din Constituţie, dreptul pãrinţilor sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a cãror rãspundere le revine.
Hotãrîrea se comunica preşedintelui Senatului şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzînd listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
