Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Corpul de arbitri de pe lângã Oficiul Român pentru Drepturi de Autor Dosarul de arbitraj nr. 2/2011 Completul de arbitraj este constituit din: Gãvenea Silvan - arbitru Niţu Ion - arbitru Ştiolicã Florin - arbitru Ionescu Felix Mircea Melineşti - arbitru Olteanu Edmond Gabriel - arbitru Pe rol se aflã soluţionarea cererilor de arbitraj formulate de cãtre Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în municipiul Bucureşti, bd. N. Titulescu nr. 88 B, sectorul 1, reprezentatã de cãtre doamna Mihaela Alexandrina Scrioşteanu, în calitate de director executiv, şi de cãtre Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA), cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, reprezentatã de cãtre doamna Ana Achim, în calitate de director general. Cererile de arbitraj formulate au ca obiect stabilirea formei finale a Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale pe înregistrãri audiovizuale. Arbitrajul s-a desfãşurat la termenele din 21 iunie 2011, termen la care s-au depus înscrisuri, şi 30 iunie 2011, la acesta din urmã pãrţile au formulat concluzii pe fondul cauzei şi au depus concluzii scrise. În temeiul art. 360^1 alin. (2) din Codul de procedurã civilã, completul a amânat pronunţarea la data de 11 iulie 2011. Deliberãrile au avut loc în data de 6 iulie 2011, la sediul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), cu participarea tuturor arbitrilor. Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile şi concluziile pãrţilor, COMPLETUL DE ARBITRIconstatã urmãtoarele: Negocierea metodologiei în discuţie a fost declanşatã la cererea UPFR, prin Decizia directorului general al ORDA nr. 69/2009 pentru constituirea Comisiei pentru negocierea Metodologiei privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale pe înregistrãri audiovizuale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 26 mai 2009. A fost parcursã procedura negocierii, pãrţile rãmânând în divergenţã. Ambele pãrţi au formulat, în temeiul at. 131^2 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cereri de arbitraj. Constituirea completului de arbitraj s-a fãcut cu respectarea prevederilor art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pãrţile fiind convocate pentru tragere la sorţi în vederea desemnãrii a 5 arbitri titulari şi a 3 arbitri de rezervã. Ca urmare a faptului cã domnul prof. univ. dr. Mihai Lucian a anunţat cã se aflã în imposibilitate de a intra în completul arbitral, a fost înlocuit, în temeiul art. 131^1 alin. (4) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de urmãtorul arbitru de rezervã, în ordinea tragerii la sorţi, domnul Ionescu Felix Mircea Melineşti. Completul de arbitri a fost convocat la data de 15 iunie 2011, când, în baza art. 131^2 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, a stabilit primul termen de arbitraj, locul acestuia şi onorariul. Completul de arbitraj a luat act, la primul termen, de susţinerile pãrţilor în sensul cã nu invocã excepţii cu privire la procedura de arbitraj în general şi cu privire la constituirea completului, în special, acesta fiind deci legal constituit. Deşi pe parcursul negocierilor multe din punctele de vedere ale pãrţilor se apropiaserã, în faza arbitrajului poziţiile exprimate de acestea au arãtat numeroase divergenţe. Pãrţile au convenit asupra formei art. 1 (conform procesuluiverbal din 18 iunie 2009), dar din propunerile de metodologii depuse rezultã din nou divergenţe. În primul rând, UPFR susţine, vorbind de modalitatea de utilizare, cã metodologia are în vedere "reproducerea şi distribuirea", invocând prevederile art. 106^6 din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, conform cãruia dreptul de distribuire se epuizeazã odatã cu prima vânzare sau primul transfer de drept de proprietate asupra originalului ori a copiilor unei înregistrãri audiovizuale. UCMR-ADA a arãtat cã în exploatarea dreptului de autor poate fi autorizatã doar reproducerea, nu şi distribuirea, caz în care dreptul de distribuire nu se mai epuizeazã. Având în vedere cã "utilizarea unei opere dã naştere la drepturi patrimoniale, distincte şi exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice: a) reproducere operei; b) distribuirea operei; (...)", completul reţine cã poate exista şi situaţia unei autorizãri separate a distribuirii sau aceea a epuizãrii dreptului de distribuire doar pe un teritoriu determinat, astfel cã metodologia vizeazã "utilizarea operelor muzicale prin reproducere şi/sau distribuire". Şi în definirea unor termeni şi expresii pãrţile au divergenţe majore. Completul arbitral reţine cã se reiau definiţii existente în Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare (e.g. producãtor, videogramã), şi face aplicarea art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care prevede cã "În limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimã numai prin aceiaşi termeni". Completul arbitral reţine şi cã, din nevoia de generalizare normativã, metodologia trebuie sã vizeze generic organismul de gestiune colectivã în domeniul muzical şi nu unul strict determinat. Propunerea UPFR de a introduce o nouã categorie de produse numitã "mid" şi definitã în art. 2 al variantei proprii a metodologiei nu poate fi primitã deoarece o astfel de categorie nu se regãseşte în practica managementului colectiv al drepturilor de autor pe plan european, reper prevãzut de art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Pentru cã nu existã o diferenţiere clarã între definirea produselor budget şi solduri se va face o delimitare temporalã, crescând perioada care trebuie sã treacã de la data lansãrii produsului pentru ca el sã intre în categoria budget. O altã importantã divergenţã a pãrţilor priveşte noţiunea de utilizator. UCMR-ADA a propus includerea în categoria utilizatorilor a producãtorilor, distribuitorilor şi fabricanţilor, iar UPFR doar a producãtorilor. Completul arbitral reţine cã fabricantul intrã sub incidenţa metodologiei doar dacã are şi calitatea de producãtor, motiv pentru care nu poate fi privit ca utilizator. Se mai reţine, având în vedere argumentele, deja invocate mai sus, referitoare la art. 1 din metodologie, cã distribuitorul poate intra în categoria utilizatorilor atunci când autorizarea distribuirii nu s-a fãcut odatã cu reproducerea. Autorizaţia de licenţã neexclusivã a fost definitã, în varianta ambelor propuneri, într-o formã asemãnãtoare. Cu privire la conţinutul cererii de autorizare, completul arbitral a ales o formã care sã nu aibã un caracter excesiv şi care oferã organismului de gestiune colectivã din domeniul muzical toate informaţiile necesare în vederea gestionãrii drepturilor. Durata autorizaţiei de licenţã neexclusivã trebuie sã aibã eficienţã practicã şi sã evite o birocratizare excesivã. Având în vedere şi cã în notele scrise, depuse în cadrul dezbaterilor pe fond, UCMR-ADA nu mai face vorbire de termenul de 6 luni pe care îl susţine în metodologie, completul apreciazã cã durata de 12 luni corespunde criteriilor menţionate mai sus. Pe parcursul negocierilor pãrţile au ajuns la un moment dat la o soluţie de compromis, UPFR propunând o remuneraţie procentualã de 7% aplicabilã la valoarea a ceea ce constituie "published price for dealers" (PPD). Propunerea a fost fãcutã în cadrul negocierii din 22 februarie 2011, discuţiile fiind consemnate în procesul-verbal aflat la dosar, purtând numãrul de înregistrare 793 din 22 februarie 2011 al registraturii UCMR-ADA. Având în vedere criteriile prevãzute de art. 131^1 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, tribunalul arbitral reţine cã în majoritatea ţãrilor europene remuneraţia procentualã se aflã în jurul a 7% din PPD (e.g. Austria - 6,99%, Ungaria - 7%, Germania - 6,99%, Finlanda - 7,2%). Mai reţine tribunalul arbitral cã veniturile obţinute de utilizatori sunt în scãdere şi cã nu se poate face o previziune clarã cu privire la vânzãrile de videograme muzicale. Din aceste motive se stabileşte remuneraţia procentualã de 7% din baza de calcul şi se vor stabili remuneraţii minimale fixe şi nu crescãtoare în urmãtorii ani. În cazul produselor premium se impune stabilirea produsului principal. Este important ca titularilor de drepturi sã le fie respectat dreptul la o remuneraţie echitabilã, astfel cum prevede art. 106^5 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Or, în cazul în care produsul principal devine videograma, titularii de drepturi pot fi prejudiciaţi patrimonial. Din aceste motive, completul arbitral reţine cã tariful minim pentru produsele premium trebuie sã asigure respectarea caracterului echitabil al remuneraţiei. Având în vedere cã ambele pãrţi solicitã ca baza de calcul sã fie diferenţiatã pe tipul de produs, completul reţine cã: existã consens cu privire la baza de calcul în cazul produselor standard şi a produselor distribuite gratuit. Mai mult, existã consens şi cu privire la conţinutul art. 8, 9, 10 şi 11 din metodologie. Cu privire la raportarea informaţiilor, completul arbitral reţine cã aceasta trebuie sã ofere toate informaţiile necesare organismului de gestiune colectivã din domeniul muzical, fãrã însã a avea un caracter împovãrãtor pentru utilizatori. Referitor la catalogul publicat de utilizator se constatã chiar din concluziile scrise cã a existat un consens, pânã la un anumit punct, cu privire la editarea unui catalog şi a informaţiilor ce trebuie sã existe în el. Având în vedere practica europeanã şi relevanţa informaţiilor se reţine nevoia prezenţei PPD-ului în acest catalog. Pentru a nu îngreuna procesul de realizare a videogramelor şi pentru a nu creşte costurile de producţie nu poate fi acceptatã solicitarea, prezentã în art. 18 din proiectului de metodologie a UCMR-ADA, referitoare la aplicarea unor timbre sau holograme. ORDA este, conform art. 12 din Ordonanţa Guvernului 25/2006 privind întãrirea capacitãţii administrative a Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 364/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, singura care poate elibera marcajele holografice. Faţã de considerentele expuse, completul de arbitraj HOTĂRĂŞTE: Forma finalã a metodologiei este urmãtoarea: METODOLOGIE privind remuneraţiile reprezentând drepturile patrimoniale ale autorilor pentru reproducerea şi distribuirea operelor muzicale cuprinse în videograme ART. 1 Reproducerea şi/sau distribuirea pe teritoriul României a operelor muzicale cuprinse in videograme, fixate pe orice tip de suport, se poate face numai în baza unei autorizaţii licenţã neexclusivã şi prealabilã, încheiatã cu organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical. ART. 2 În sensul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii: a) produs - orice reproducere, în tot sau în parte, a uneia sau mai multor opere muzicale ori a reprezentãrilor digitale ale acestora, cuprinse în videograme, indiferent care ar fi metoda utilizatã pentru fixare; b) produs promoţional - produsul destinat exclusiv distribuirii gratuite de cãtre producãtor în scopul promovãrii produsului sau a producãtorului; c) produs premium - produsul destinat exclusiv distribuirii cãtre public în mod gratuit prin asociere cu un alt produs sau serviciu, fãrã majorarea preţului plãtit în mod obişnuit de public pentru acel produs sau serviciu; d) produs budget - produsul relansat la vânzare dupã mai mult de un an de la data lansãrii iniţiale la un PPD cu cel puţin 35% mai mic faţã de PPD-ul corespunzãtor primei lansãri; e) solduri - produsele distribuite în scopul lichidãrii unui stoc ce nu a putut fi distribuit, dar nu mai devreme de 18 luni de la data lansãrii; f) utilizator - orice persoanã care îşi asumã responsabilitatea organizãrii şi realizãrii primei fixãri a unei opere muzicale cuprinse în videograme sau persoana care vinde, transmite în orice alt mod, cu titlu oneros sau gratuit, originalul sau copiile unei opere muzicale cuprinse în videograme, dacã dreptul de distribuire nu a fost epuizat. ART. 3 (1) Autorizaţia licenţã neexclusivã se elibereazã pentru fiecare operã muzicalã şi are ca obiect numai opere muzicale din repertoriul organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, în limitele mandatelor de gestiune acordate de autorii naţionali, precum şi ale contractelor de reprezentare încheiate cu organisme din strãinãtate şi acordã utilizatorului în schimbul remuneraţiei dreptul neexclusiv gestionat colectiv de a reproduce şi/sau distribui exclusiv pe teritoriul României opere muzicale din repertoriu, fixate pe videograme, pe orice tip de suport. (2) Nu sunt datorate remuneraţii şi nu este necesarã încheierea unor autorizaţii licenţã neexclusivã cu organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical pentru distribuirea pe teritoriul României a operelor muzicale fixate pe videograme reproduse într-un stat membru al Uniunii Europene, pentru care utilizatorul prezintã organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical confirmarea eliberatã de organismul similar din ţara de origine a produselor, confirmare din care sã rezulte cã reproducerea în vederea distribuirii pe teritoriul României a fost autorizatã şi cã remuneraţiile au fost achitate. ART. 4 (1) Anterior reproducerii şi/sau distribuirii de videograme pe care sunt fixate opere muzicale din repertoriul organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, utilizatorul are obligaţia de a încheia cu acesta autorizaţia licenţã neexclusivã. (2) În acest scop, utilizatorul va adresa o cerere organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical înainte de data propusã pentru reproducere şi, respectiv, distribuire. Cererea va cuprinde cel puţin urmãtoarele informaţii: a) numele/denumirea producãtorului şi datele sale de identificare; b) denumirea videogramei muzicale; c) producãtorul, regizorul şi anul producţiei fiecãrei opere audiovizuale; d) denumirea fiecãrei opere muzicale fixatã pe videogramã; e) compozitorii, textierii, aranjorii şi editori, pentru fiecare operã muzicalã; f) durata fiecãrei opere muzicale (în minute şi secunde); g) tipul suportului/suporturilor pe care vor fi reproduse operele muzicale; h) tipul sau tipurile de produs pentru care se solicitã autorizarea; i) tirajul solicitat a se autoriza; j) persoana şi ţara în care va fi efectuatã multiplicarea videogramei muzicale; k) declaraţia utilizatorului cã videogramele reproduse sunt destinate numai distribuirii pe teritoriul României; l) ştampila, numele şi prenumele, funcţia şi semnãtura reprezentantului legal al producãtorului. ART. 5 Autorizaţia licenţã neexclusivã încheiatã potrivit prevederilor prezentei metodologii este limitatã în timp la maximum 12 luni şi se acordã numai pentru teritoriul României şi pentru tirajul ce face obiect al autorizaţiei licenţã neexclusivã. Pentru realizarea unor noi tiraje este obligatorie încheierea unui act adiţional la autorizaţia licenţã neexclusivã, în caz contrar reproducerea şi distribuirea noilor tiraje fiind considerate nelegale. ART. 6 (1) Utilizatorul va plãti organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical pentru reproducerea şi/sau distribuirea de opere muzicale, pe videograme, pe teritoriul României, pentru fiecare copie, o remuneraţie reprezentând 7% din baza de calcul. (2) În niciun caz remuneraţia datoratã de utilizatori, pentru fiecare copie, nu va fi mai micã decât remuneraţiile menţionate în tabelul urmãtor:
┌──────────────┬──────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ An/Categorie │ Standard │ Budget │ Premium │ Solduri │
│ produs │ │ │ │ │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2011 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2012 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2013 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
├──────────────┼──────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ 2014 │ 1,35 lei │ 0,62 lei │ 0,6 lei │ 0,3 lei │
└──────────────┴──────────┴──────────┴─────────┴─────────┘
(3) În cazul pachetelor fonogramã plus videogramã sau videogramã şi videogramã, remuneraţiile se aplicã astfel: a) pentru pachet fonogramã plus videogramã premium se datoreazã remuneraţia corespunzãtoare fonogramei care reprezintã produsul principal la care se adaugã o remuneraţie forfetarã, la nivelul remuneraţiei minime din tabel, pentru videograma ce reprezintã produs premium; b) pentru pachet videogramã plus videogramã bonus se datoreazã remuneraţia corespunzãtoare pentru videograma produs principal, la care se adaugã o remuneraţie forfetarã la nivelul remuneraţiei minime din tabel, pentru videograma ce reprezintã produs premium; c) pentru pachet fonogramã plus videogramã sau multiplu, în cazul în care niciun produs nu este premium, se datoreazã remuneraţia corespunzãtoare pentru fonogramã, ce se considerã astfel produs principal, la care se adaugã o remuneraţie forfetarã, la nivelul remuneraţiei minime din tabel, pentru fiecare videogramã din pachet; d) pentru pachet videogramã plus videogramã sau multiplu se datoreazã remuneraţia pentru o videogramã produs principal, la care se adaugã o remuneraţie forfetarã, la nivelul remuneraţiei minime din tabel, pentru fiecare videogramã suplimentarã din pachet. (4) În situaţia în care o videogramã muzicalã conţine şi opere ce nu aparţin repertoriului organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, remuneraţia datoratã acestuia va fi calculatã potrivit proporţiei operelor muzicale reproduse din repertoriu faţã de durata totalã a operelor muzicale cuprinse în videogramã. (5) La remuneraţiile prevãzute de prezenta metodologie se adaugã TVA. ART. 7 (1) Baza de calcul al remuneraţiilor o reprezintã cel mai mare preţ publicat de producãtor sau distribuitorii acestuia, atunci când producãtorul apeleazã la distribuitori, preţ la care orice vânzãtor cu amãnuntul poate achiziţiona o cantitate minimã dintr-un suport relevant, fãrã a beneficia de niciun fel de reduceri, stimulente, bonusuri sau orice alt fel de diminuãri ale preţului, denumit PPD (published price for dealers). (2) În cazul în care producãtorul sau, dupã caz, distribuitorul nu întocmeşte un catalog cu preţurile specificate la alin. (1) ori catalogul nu este disponibil publicului, baza de calcul va fi reprezentatã de cel mai mare preţ practicat de orice detailist pentru orice unitate din videograma relevantã. (3) Pentru videogramele vândute de utilizator direct cãtre consumatorul privat, baza de calcul al remuneraţiei este reprezentatã de veniturile obţinute de utilizator din vânzarea cu amãnuntul a unitãţilor astfel comercializate din acea videogramã. (4) Pentru videogramele distribuite publicului gratuit baza de calcul al remuneraţiei o reprezintã valoarea totalã a costurilor de producţie, multiplicare sau, dupã caz, distribuire a videogramelor ca produs final. Producãtorii pot oferi cu titlu promoţional fãrã plata drepturilor de autor cel mult 150 de exemplare din fiecare videogramã şi numai din primul tiraj. (5) Baza de calcul pentru produsele budget sau pentru produsele premium o reprezintã valoarea de vânzare a tuturor unitãţilor astfel vândute. (6) În situaţia în care videogramele sunt vândute la solduri, baza de calcul o reprezintã veniturile obţinute de utilizator din vânzarea cu amãnuntul a tuturor unitãţilor astfel valorificate la preţ de solduri. (7) Remuneraţiile se determinã dupã urmãtoarea formulã: 7% X baza de calcul X numãrul de unitãţi reproduse şi distribuite în perioada de raportare. ART. 8 (1) Nu este consideratã vânzare la solduri vânzarea unor suporturi dintr-o videogramã ce au fost fabricate în scopul vânzãrii la preţuri de solduri. (2) În cazul vânzãrii videogramelor la solduri înaintea termenului prevãzut de prezenta metodologie, remuneraţia procentualã datoratã va fi cea corespunzãtoare: - unui produs budget, corespunzãtor unei reduceri de 35% a preţului din ziua primei lansãri a produsului standard, dacã vânzarea se face ulterior datei de la care poate fi lansat un produs budget, potrivit art. 2 lit. d); - unui produs standard, în cazul în care vânzarea se face anterior datei de la care poate fi lansat un produs budget, potrivit art. 2 lit. d). ART. 9 Nu va putea fi distribuitã gratuit în scop de promovare sau ca produs premium decât videograma muzicalã pe care s-a inscripţionat pe copertã şi pe suport, dupã caz: "Se distribuie numai gratuit", "Se distribuie gratuit numai împreunã cu..." ori " Se distribuie gratuit de cãtre...", respectiv "Se distribuie numai cu....". ART. 10 În cazul vânzãrii videogramelor ca produs budget înaintea termenului prevãzut de prezenta metodologie, remuneraţia procentualã datoratã va fi cea corespunzãtoare produsului standard. ART. 11 (1) Plata remuneraţiilor datorate de utilizatori cãtre organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical se face trimestrial, pânã la data de 25 a lunii urmãtoare trimestrului încheiat. (2) Pentru întârzierile la platã, utilizatorii datoreazã organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical penalitãţi în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere. ART. 12 (1) Pe coperta fiecãrui suport pe care sunt reproduse opere muzicale din repertoriu vor fi menţionate în mod vizibil urmãtoarele marcaje: a) numele şi, dacã este cazul, marca producãtorului; b) titlul videogramei muzicale; c) denumirea operelor muzicale; d) numele autorilor operelor muzicale; e) numãrul de catalog; f) organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical şi numãrul de licenţã eliberat de organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical cu referire la operele ce fac obiect al autorizaţiei licenţã neexclusivã; g) enunţul: "Toate drepturile producãtorului şi ale autorilor sunt rezervate. Utilizãrile neautorizate ale acestei înregistrãri sunt strict interzise şi se pedepsesc conform legii."; h) simbolul P, însoţit de numele producãtorului, anul şi ţara în care s-a publicat prima datã. (2) Marcajele prevãzute la alin. (1) lit. a), b), d), f) şi h) vor fi inscripţionate şi pe suportul pe care sunt fixate sau reproduse operele muzicale. ART. 13 (1) Utilizatorii sunt obligaţi sã elaboreze trimestrial cataloage care vor cuprinde cel puţin urmãtoarele elemente: a) titlurile videogramelor muzicale; b) autorii operelor muzicale; c) titlul operelor muzicale; d) numãrul de catalog; e) tipul suportului (compact disc, casetã audio, DVD, CD-ROM etc.); f) PPD-ul pe fiecare videogramã muzicalã şi tip de suport. (2) Utilizatorii au obligaţia de a comunica organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical, în termen de 15 zile de la elaborare sau modificare, un exemplar al fiecãrui catalog editat sau reeditat. (3) Necomunicarea catalogului în termenul prevãzut de prezenta metodologie dã dreptul organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical ca, dupã o prealabilã notificare, sã denunţe autorizaţia licenţã neexclusivã şi sã interzicã reproducerea şi/sau distribuirea operelor muzicale de cãtre acel utilizator, iar pentru remuneraţiile datorate se vor determina potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (2). ART. 14 (1) Pânã la data de 20 a lunii urmãtoare fiecãrui trimestru, utilizatorii au obligaţia de a comunica organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical un raport cuprinzând, pentru trimestrul încheiat: a) numele/denumirea utilizatorului şi datele sale de identificare; b) titlurile videogramelor muzicale reproduse sau distribuite; c) numãrul de catalog al fiecãrei videograme muzicale; d) numãrul de unitãţi vândute din fiecare videogramã muzicalã; e) PPD-ul pentru fiecare videogramã muzicalã raportat şi la tipul produsului şi suport; f) denumirea fiecãrei opere muzicale reproduse şi/sau distribuite, pe fiecare videogramã muzicalã în parte; g) fabricantul; h) detalii privind teritoriul în care a avut loc distribuirea videogramei; i) ştampila, numele şi semnãtura reprezentantului legal al utilizatorului. (2) Organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical poate pune la dispoziţia utilizatorilor un formular tipizat de raport. ART. 15 În cazul vânzãrilor en gros (cu ridicata), utilizatorul va menţiona pe fiecare facturã sau într-o anexã a acesteia specificaţiile detaliate ale videogramei, numãrul de exemplare pentru fiecare poziţie din catalog şi preţul de livrare corespunzãtor pe unitate de suport. ART. 16 (1) Utilizatorii vor furniza organismului de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical toate datele, informaţiile şi documentele care au relevanţã pentru aplicarea prezentei metodologii. (2) În cazul unor neînţelegeri în furnizarea informaţiilor se apeleazã la un audit extern care are drept obiectiv stabilirea corectã a informaţiilor. Un astfel de audit nu poate avea loc mai des de 6 luni, iar costurile vor fi suportate în mod egal de utilizator şi organismul de gestiune colectivã. ART. 17 În mãsura în care organismul de gestiune colectivã a drepturilor de autor din domeniul muzical cât şi utilizatorii devin membri ai unor organizaţii internaţionale ale autorilor, respectiv ale producãtorilor/distribuitorilor, între care existã încheiate acorduri, prevederile acestora vor putea fi stipulate în convenţiile încheiate între organismul de gestiune colectivã şi utilizatorii respectivi. ART. 18 Nu face obiect al prezentei metodologii reproducerea operelor muzicale pe videograme muzicale destinate a fi distribuite pe un alt teritoriu decât cel al României şi nici distribuirea videogramelor muzicale pe un alt teritoriu decât cel al României. ART. 19 Modificarea remuneraţiilor stabilite în sumã fixã se poate efectua şi periodic prin reactualizarea cu indicele inflaţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 131^4 din Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 20 (1) Prezenta metodologie intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Cu apel în termen de 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Pronunţatã astãzi, 11 iulie 2011, la sediul ORDA din municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 118. Completul de arbitraj Gãvenea Silvan Niţu Ion Ştiolicã Florin Ionescu Felix Mircea Melineşti Olteanu Edmond Gabriel --------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.