Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
─────────────────
Ministrul culturii
şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 27 august 2008.
Nr. 999.
ANEXĂ
STATUTUL
Federaţiei Comunitãţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic
CAP. I
Denumire. Statut juridic
ART. 1
(1) Federaţia Comunitãţilor Evreieşti din România - Cultul Mozaic, denumitã în continuare Federaţia, este organizaţia care reuneşte, în mod liber consimţit, Comunitãţile Evreilor - Cultul Mozaic de pe teritoriul ţãrii, denumite în continuare Comunitãţi, fiind recunoscutã de statul român. Federaţia se organizeazã şi funcţioneazã în mod autonom, în baza prevederilor Constituţiei României şi ale <>Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor, ale reglementãrilor în vigoare privind minoritãţile naţionale, precum şi ale legislaţiei internaţionale la care România este parte.
(2) Potrivit recunoaşterii de cãtre statul român, Federaţia exercitã pentru populaţia evreiascã din România un rol spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural, de parteneriat social şi de factor al pãcii sociale.
(3) Organizarea populaţiei evreieşti în comunitãţi de cult mozaic este cunoscutã încã de la începuturile aşezãrii populaţiei evreieşti pe teritoriul României.
(4) Comunitãţile sunt formate din grupuri de persoane de religie mozaicã, cetãţeni români, cu interese comune, care se comportã potrivit normelor de viaţã, obiceiurilor şi tradiţiilor configurate în identitatea iudaicã. Comunitãţile au menirea de a împlini nevoile religioase ale credincioşilor de cult mozaic.
ART. 2
Federaţia este organizaţie apoliticã, nonprofit, persoanã juridicã de utilitate publicã, cu profil religios de cult mozaic, etnic, cultural, social-caritabil şi educaţional.
ART. 3
(1) Federaţia este organizaţia de conducere şi reprezentare la nivel naţional a cultului mozaic. În acelaşi timp, Federaţia are calitatea de membru al Consiliului Minoritãţilor Naţionale, reprezentând minoritatea naţionalã a evreilor în Parlamentul României, în condiţiile legii electorale. Particularitatea acestei minoritãţi naţionale este datã de cumularea criteriului etnic cu cel religios în ceea ce priveşte persoanele care fac parte din aceasta.
(2) Federaţia acţioneazã pentru pãstrarea şi dezvoltarea identitãţii iudaice, a patrimoniului istoric iudaic sacru şi pentru punerea în valoare a contribuţiilor aduse de populaţia evreiascã la viaţa economicã, politicã, socialã şi culturalã din ţarã şi din strãinãtate.
ART. 4
Federaţia este continuatoare de drept a Federaţiei Uniunilor Comunitãţilor Evreieşti din România, înfiinţatã în anul 1936, reorganizatã în anul 1949 potrivit Statutului Cultului Mozaic, aprobat prin Decretul nr. 589/1949 .
ART. 5
(1) Federaţia reuneşte, pe bazã de adeziune voluntarã, Comunitãţile. Relaţiile dintre Federaţie şi Comunitãţi se bazeazã pe principiul fraternitãţii şi solidaritãţii, cu respectarea normelor de conducere democraticã, în comun convenite, în condiţii de sprijin reciproc şi de valorificare eficientã a resurselor umane, materiale şi financiare.
(2) Din cadrul Federaţiei face parte şi Organizaţia Tinerilor Evrei din România (OTER), având reprezentanţi de drept în organele de conducere ale Comunitãţilor şi ale Federaţiei.
ART. 6
(1) Federaţia este afiliatã la Congresul European Evreiesc (E.J.C.), organizaţie regionalã a Congresului Mondial Evreiesc (W.J.C.), şi la Consiliul European al Comunitãţilor Evreieşti şi se aflã în relaţii de parteneriat cu American Jewish Joint Distribution Committee (JOINT).
(2) Federaţia poate încheia cu autoritãţile publice centrale şi/sau locale, cu organizaţiile de cult religios şi cu alte organizaţii neguvernamentale, din ţarã şi din strãinãtate, parteneriate în domeniile de interes comun. De asemenea, Federaţia poate încheia acorduri cu autoritãţile publice centrale şi/sau locale pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiţiei cultului mozaic.
ART. 7
(1) Comunitãţile sunt persoane juridice de utilitate publicã, nonprofit, apolitice, cu profil etnic, cultural şi religios mozaic şi acţioneazã pe plan local ca reprezentanţi ai populaţiei evreieşti şi ai cultului mozaic.
(2) Comunitãţile se constituie şi funcţioneazã, de regulã, cu cel puţin 10 bãrbaţi evrei. În cazul în care într-o localitate nu existã un numãr suficient de bãrbaţi evrei pentru a forma o comunitate, se poate constitui o obşte a evreilor, fãrã personalitate juridicã, afiliatã la o Comunitate.
(3) Comunitãţile au misiunea de a reprezenta cultul mozaic în aria lor teritorialã, de a crea, întreţine şi supraveghea activitãţile desfãşurate pentru îndeplinirea cerinţelor religioase ale credincioşilor lor.
CAP. II
Scopul şi obiectivele activitãţii Federaţiei
ART. 8
Scopul Federaţiei îl constituie sprijinirea, reprezentarea şi promovarea, pe plan naţional şi internaţional, a intereselor populaţiei evreieşti şi a cultului mozaic din România. Pentru îndeplinirea acestui scop, Federaţia iniţiazã şi desfãşoarã activitãţi şi acţiuni pe plan religios, spiritual, educaţional, cultural şi social-caritabil. Federaţia acţioneazã ca partener social şi factor de înţelegere interconfesionalã şi interetnicã în România.
ART. 9
În vederea îndeplinirii scopului menţionat Federaţia acţioneazã pentru realizarea urmãtoarelor obiective:
a) pãstrarea, dezvoltarea şi libera exprimare a identitãţii iudaice, etnice şi religioase a membrilor sãi;
b) asigurarea funcţionãrii nestingherite a tuturor activitãţilor de cult mozaic, educaţie, de asistenţã socialã şi medicalã, precum şi a celor iniţiate de OTER;
c) educarea populaţiei evreieşti în spiritul fidelitãţii faţã de România şi al ataşamentului faţã de Statul Israel, de promovare a intereselor şi a imaginii României şi a Statului Israel în ţarã şi în lume;
d) desfãşurarea activitãţii de asistenţã socialã şi medicalã conform programelor întocmite în cadrul Federaţiei, precum şi celor pe bazã de parteneriat cu JOINT şi cu alte organizaţii din ţarã şi din strãinãtate;
e) reprezentarea intereselor comunitare ale populaţiei evreieşti în raporturile cu autoritãţile publice centrale şi locale, cu organizaţiile neguvernamentale, din ţarã şi din strãinãtate;
f) reprezentarea cultului mozaic şi a minoritãţii naţionale evreieşti în raporturile cu populaţia majoritarã, cu celelalte culte religioase şi minoritãţi naţionale, colaborarea cu acestea;
g) colaborarea cu evreii din Israel şi din întreaga lume, cu comunitãţi, organizaţii, federaţii, uniuni evreieşti din alte ţãri sau internaţionale, în vederea realizãrii scopurilor comune;
h) cinstirea memoriei ostaşilor evrei cãzuţi la datorie pentru România, precum şi a victimelor Holocaustului;
i) organizarea colectãrii şi distribuirii fondurilor destinate funcţionãrii sistemului de asistenţã socialã şi medicalã, coordonarea metodologicã a funcţionãrii acestui sistem;
j) conceperea şi realizarea cadrului de relaţii privind sprijinul material şi financiar cu organizaţii, persoane juridice şi fizice donatoare;
k) organizarea sistemului de echilibrare a bugetelor pe Comunitãţi;
l) asigurarea alocãrii la comunitãţile locale ale evreilor a unei cote din veniturile realizate prin închirierea imobilelor din raza lor teritorialã de activitate;
m) administrarea şi valorificarea patrimoniului propriu şi al Comunitãţilor locale;
n) întocmirea şi urmãrirea executãrii programului de reparaţii şi investiţii la nivel local şi central, în baza solicitãrilor de la Comunitãţile locale, în limita fondurilor stabilite în bugetul Federaţiei;
o) organizarea sistemului de întreţinere, reparare şi conservare a sinagogilor şi a altor lãcaşuri de cult mozaic (bãi rituale, abatoare rituale etc.), precum şi a cimitirelor evreieşti, inclusiv a celor din localitãţile în care nu mai existã populaţie evreiascã;
p) coordonarea activitãţii unitãţilor proprii (editurã, publicaţii, centre de administrare a patrimoniului, de studii, de instruire şi recreere, muzee etc.);
q) asigurarea personalului de cult mozaic pentru Comunitãţi;
r) asigurarea aprovizionãrii şi distribuirii alimentelor rituale;
s) asigurarea transportului de mãrfuri şi persoane în vederea realizãrii activitãţilor specifice;
t) informarea publicului privind aportul evreilor la progresul umanitãţii, la dezvoltarea învãţãmântului, culturii, economiei, ştiinţei şi artelor în România şi în lume;
u) luarea de atitudine, iniţierea şi coordonarea de acţiuni, pe plan intern şi internaţional, pentru combaterea manifestãrilor antisemite, xenofobe şi negaţioniste privind Holocaustul - participarea la programe privind memoria Holocaustului şi sprijinirea supravieţuitorilor acestuia;
v) dezvoltarea unor programe de cercetare, educaţionale şi de învãţãmânt privind religia, limba, istoria şi cultura evreilor din ţarã şi din lume;
w) înfiinţarea şi administrarea unor unitãţi de învãţãmânt pentru pregãtirea personalului de cult mozaic, a profesorilor de religie mozaicã, precum şi a altor specialişti necesari activitãţii proprii, în condiţiile prevãzute de lege, precum şi a unor forme de învãţãmânt confesional mozaic, de toate nivelurile, profilurile şi specializãrile, în condiţiile legii;
x) îndrumarea şi urmãrirea desfãşurãrii activitãţilor din Comunitãţi, conform prezentului statut şi normelor adoptate pe baze democratice;
y) soluţionarea problemelor care depãşesc posibilitãţile de rezolvare ale Comunitãţilor.
ART. 10
Federaţia are dreptul exclusiv de a produce şi valorifica obiectele şi bunurile necesare activitãţii de cult mozaic, în condiţiile legii.
ART. 11
Federaţia poate încheia, cu autoritãţile publice, centrale şi locale, cu alte culte şi organizaţii ale minoritãţilor naţionale sau de altã naturã, parteneriate în domenii de interes comun, precum şi acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiţiei cultului mozaic.
CAP. III
Membrii federaţiei, drepturi şi obligaţii
ART. 12
Membrii Federaţiei sunt:
a) Comunitãţile;
b) membri afiliaţi, persoane fizice sau juridice din ţarã şi din strãinãtate;
c) membri de onoare, persoane fizice sau juridice din ţarã şi din strãinãtate.
ART. 13
Dintr-o localitate poate fi membru al Federaţiei o singurã Comunitate. În cazul constituirii de noi Comunitãţi în localitãţi în care acestea nu existã, Adunarea generalã a Federaţiei hotãrãşte asupra primirii acestora ca membri.
ART. 14
Calitatea de membru afiliat al Federaţiei se poate obţine pe bazã de cerere scrisã, aprobatã de Comitetul director al Federaţiei. Pot obţine calitatea de membru afiliat al Federaţiei:
a) persoane fizice, de origine evreiascã, din ţarã sau din strãinãtate, cu sau fãrã rezidenţã permanentã în România, indiferent de cetãţenie;
b) persoane fizice de origine neevreiascã cu atitudini, opinii şi comportament favorabile faţã de evrei şi faţã de cultul mozaic;
c) persoane juridice din România sau din alte ţãri care manifestã comportamente şi atitudini favorabile faţã de evrei şi faţã de cultul mozaic.
ART. 15
Calitatea de membru de onoare se atribuie de cãtre Consiliul de conducere al Federaţiei, la propunerea Comitetului director al Federaţiei, pentru categoriile de persoane fizice şi juridice menţionate la art. 14.
ART. 16
(1) Membrii Federaţiei au urmãtoarele drepturi:
a) sã participe la activitãţile, acţiunile, programele şi proiectele Federaţiei;
b) sã solicite organelor de conducere ale Federaţiei sprijin pentru realizarea unor activitãţi, acţiuni, proiecte şi programe proprii;
c) sã beneficieze de informaţii privind activitãţile Federaţiei şi ale organelor sale de conducere;
d) sã participe la adunãrile generale ale Federaţiei şi la reuniunile organelor de conducere în care au fost aleşi;
e) sã aleagã şi sã fie aleşi în organele de conducere ale Federaţiei.
(2) Membrii Federaţiei au urmãtoarele obligaţii:
a) sã achite la Federaţie, la termenele prevãzute, obligaţiile financiare, potrivit reglementãrilor stabilite pentru Comunitãţi;
b) sã informeze Federaţia cu privire la activitãţile, acţiunile, programele şi proiectele proprii;
c) sã manifeste o atitudine activã în combaterea antisemitismului şi a negaţionismului Holocaustului;
d) sã participe la lucrãrile organelor de conducere ale Federaţiei, potrivit regulamentelor specifice.
(3) Membrii de onoare şi afiliaţi au drepturile şi obligaţiile prevãzute la alin. (1) şi (2), fãrã dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale Federaţiei.
ART. 17
Membrii de onoare şi membrii afiliaţi contribuie în mod voluntar la susţinerea materialã şi financiarã a Federaţiei (donaţii, contribuţii, sponsorizãri etc.).
ART. 18
În cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevãzute în prezentul statut de cãtre membrii Federaţiei, Adunarea generalã a Federaţiei poate adopta deciziile care se impun.
CAP. IV
Organele de conducere ale Federaţiei
ART. 19
Organele de conducere ale Federaţiei sunt:
a) Congresul;
b) Adunarea generalã;
c) Consiliul de conducere;
d) Comitetul director;
e) preşedintele;
f) vicepreşedintele;
g) secretarul general.
ART. 20
(1) Organul suprem de conducere al Federaţiei este Congresul.
(2) Congresul se întruneşte o datã la 4 ani, fiind convocat de Consiliul de conducere al Federaţiei în funcţiune, care stabileşte data şi locul sãu de desfãşurare.
(3) În situaţii deosebite, la cererea a cel puţin o treime din numãrul Comunitãţilor componente ale Federaţiei sau al membrilor Consiliului de conducere, Congresul se poate convoca în sesiune extraordinarã.
(4) Congresul este constituit din delegaţi aleşi prin vot secret la adunãrile generale ale Comunitãţilor, cu respectarea principiului reprezentãrii proporţionale, dar cel puţin câte un reprezentant pentru fiecare Comunitate.
(5) Congresul este valabil constituit în prezenţa majoritãţii delegaţilor aleşi; în cazul în care nu se realizeazã cvorumul, Congresul se amânã cu o zi, când acesta se considerã statutar constituit indiferent de numãrul delegaţilor prezenţi.
(6) Hotãrârile Congresului sunt valabil adoptate cu majoritatea voturilor exprimate.
ART. 21
Atribuţiile Congresului sunt urmãtoarele:
a) aprobarea Statutului Federaţiei;
b) dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate al Consiliului de conducere în funcţiune, pe ultimii 4 ani;
c) descãrcarea de sarcini a Consiliului de conducere cãruia i-a expirat mandatul;
d) dezbaterea şi aprobarea Strategiei generale a Federaţiei pentru urmãtoarea perioadã de 4 ani;
e) alegerea, prin vot secret, a Consiliului de conducere al Federaţiei, a preşedintelui, a vicepreşedintelui, a secretarului general şi a Comisiei de cenzori, conform procedurii stabilite prin Regulamentul de organizare şi desfãşurare a Congresului.
ART. 22
(1) Adunarea generalã asigurã conducerea Federaţiei între douã Congrese.
(2) Adunarea generalã este alcãtuitã din membrii Consiliului de conducere şi din preşedinţi de Comunitãţi care nu fac parte din Consiliul de conducere. Conducãtorul Cancelariei Rabinice este membru de drept al Adunãrii generale. La Adunarea generalã pot participa, cu statut de invitaţi, membrii afiliaţi, membrii de onoare ai Federaţiei şi specialişti din diverse domenii de activitate.
(3) Adunarea Generalã, la propunerea Comitetului Director al Federaţiei, adoptã decizii privind participarea invitaţilor la problemele înscrise pe agenda adunãrii generale.
(4) Adunarea Generalã a Federaţiei se convoacã în sesiune ordinarã o datã pe an şi în sesiuni extraordinare, atunci când este nevoie (modificãri la Statut, alegerea Şef Rabinului Cultului Mozaic, organizarea şi reorganizarea unor Comunitãţi etc.).
(5) Adunarea generalã este valabil constituitã în prezenţa majoritãţii membrilor sãi. În situaţia în care nu se întruneşte cvorumul necesar, Adunarea generalã se va ţine a doua zi şi va fi consideratã statutarã cu numãrul membrilor prezenţi.
(6) Hotãrârile Adunãrii generale sunt valabil adoptate cu votul majoritãţii membrilor prezenţi.
ART. 23
Atribuţiile Adunãrii generale sunt:
a) dezbaterea şi aprobarea Raportului de activitate al Consiliului de conducere, pentru perioada dintre douã adunãri generale;
b) dezbaterea şi aprobarea execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al Federaţiei şi al Comunitãţilor, inclusiv pe baza raportului Comisiei de cenzori;
c) dezbaterea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Federaţiei pentru anul urmãtor;
d) dezbaterea şi aprobarea de programe şi alte documente vizând probleme majore ale populaţiei evreieşti din România;
e) alegerea Şef Rabinului Cultului Mozaic;
f) validarea unor hotãrâri de importanţã majorã adoptate de Consiliul de conducere între douã adunãri generale;
g) aprobarea constituirii de sarcini şi privilegii asupra unor active din patrimoniul Federaţiei;
h) dezbaterea şi aprobarea Regulamentului de organizare şi desfãşurare a Congresului;
i) aprobarea Regulamentului pentru desemnarea candidatului/candidaţilor Federaţiei pentru Camera Deputaţilor şi analiza îndeplinirii prevederilor regulamentului;
j) aprobarea înfiinţãrii sau dizolvãrii de Comunitãţi.
ART. 24
(1) Consiliul de conducere al Federaţiei este ales de Congres pentru o perioadã de 4 ani şi este alcãtuit din 31 de membri titulari şi 5 membri supleanţi. Membrii supleanţi participã la şedinţe, pot exprima opinii şi au drept de vot consultativ. Şef Rabinul Cultului Mozaic din România este membru de drept al Consiliului de conducere, cu vot deliberativ.
(2) Din Consiliul de conducere fac parte cel puţin 12 preşedinţi de Comunitãţi, din care unul supleant, 2 reprezentanţi ai OTER (un membru titular şi un membru supleant), preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general.
(3) Alegerea Consiliului de conducere se desfãşoarã conform Regulamentului de organizare şi desfãşurare a Congresului, adoptat de Adunarea generalã care precedã Congresul.
(4) Consiliul de conducere se întruneşte trimestrial, convocarea fiind fãcutã de preşedintele Federaţiei sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedintele sau de secretarul general.
(5) Consiliul de conducere este valabil constituit în prezenţa majoritãţii membrilor sãi.
(6) În situaţii deosebite, Consiliul de conducere se poate convoca în reuniune extraordinarã, din iniţiativa preşedintelui sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor Consiliului de conducere.
(7) Preşedintele Consiliului de conducere este preşedintele Federaţiei.
(8) Hotãrârile Consiliului de conducere sunt valabil adoptate cu majoritate de voturi. În caz de paritate, votul preşedintelui este hotãrâtor.
ART. 25
Atribuţiile Consiliului de conducere sunt:
a) dezbaterea şi aprobarea Raportului anual de activitate al Federaţiei, pe care îl supune aprobãrii Adunãrii generale a Federaţiei;
b) analiza activitãţii Comitetului director, a departamentelor şi a unitãţilor specializate ale Federaţiei;
c) dezbaterea şi aprobarea execuţiei bugetului Federaţiei pe anul de exerciţiu, pe care o supune spre validare Adunãrii generale;
d) dezbaterea şi aprobarea, sub formã de proiect, a bugetului anual de venituri şi cheltuieli al Federaţiei, pe care îl supune aprobãrii Adunãrii generale a Federaţiei;
e) dezbaterea şi aprobarea regulamentelor şi procedurilor care asigurã buna organizare şi funcţionare a Federaţiei şi a componentelor sale;
f) aprobarea structurii de organizare şi funcţionare a Federaţiei (organigrama), a politicii de salarizare a personalului (criteriile şi grila de salarizare);
g) aprobarea participãrii Federaţiei ca membru în fundaţii sau asociaţii care prezintã interes pentru activitatea Federaţiei şi pentru valorificarea patrimoniului sãu;
h) alegerea, o datã la 4 ani, a 7 persoane din rândul membrilor sãi titulari (din care 2 preşedinţi de Comunitãţi), care, împreunã cu preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general şi coordonatorul OTER, formeazã Comitetul director al Federaţiei;
i) alegerea candidatului/candidaţilor pentru Camera Deputaţilor; persoana aleasã ca deputat rãspunde de activitatea sa în faţa Consiliului de conducere;
j) analiza periodicã a Programului de participãri ale Federaţiei (o datã la 6 luni) la acţiuni şi activitãţi în strãinãtate;
k) dezbaterea şi aprobarea proiectului programelor anuale de acţiuni ale Federaţiei, în conformitate cu hotãrârile Congresului, şi analiza modului de realizare a mãsurilor propuse;
l) îndeplinirea oricãror altor sarcini încredinţate de Adunarea generalã şi de Congres.
ART. 26
Din competenţa Consiliului de conducere sunt excluse deciziile privind problemele religioase, care sunt soluţionate de Cancelaria Rabinicã, conform normelor religioase mozaice, halahice.
ART. 27
(1) Membrii Consiliului de conducere, preşedinţii Comunitãţilor şi conducãtorii unitãţilor specializate au acces la documente ale Federaţiei şi ale Comunitãţilor, cu respectarea regulilor conducerii ierarhice.
(2) Accesul la documentele care privesc activitatea JOINT se poate obţine cu aprobarea reprezentantului acestuia în România.
ART. 28
Membrii Consiliului de conducere pot primi, în raport cu resursele financiare ale Federaţiei, indemnizaţii de participare la reuniunile Consiliului de conducere.
ART. 29
(1) Comitetul director este organul operativ care rezolvã problemele curente ale activitãţii Federaţiei.
(2) Preşedintele Comitetului director este preşedintele Federaţiei.
(3) Comitetul director se întruneşte de douã ori pe lunã sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Federaţiei sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor Comitetului director.
(4) La reuniunile Comitetului director pot fi invitaţi preşedinţi de Comunitãţi, directori de departamente, precum şi specialişti din diferite domenii. Aceştia au drept de vot consultativ.
(5) Organizarea şi funcţionarea Comitetului director se realizeazã potrivit regulamentului adoptat de membrii sãi, validat de Consiliul de conducere al Federaţiei.
(6) În cazuri de urgenţã, pentru adoptarea unor decizii ale Comitetului director, preşedintele Federaţiei poate cere un acord telefonic, prin fax sau e-mail membrilor Comitetului director.
(7) Comitetul director prezintã Consiliului de conducere al Federaţiei informãri privind activitatea desfãşuratã în perioada dintre douã reuniuni ale acestuia.
ART. 30
Membrii Comitetului director pot primi, în raport cu resursele financiare ale Federaţiei, indemnizaţii de participare la reuniunile Comitetului director.
ART. 31
Atribuţiile Comitetului director sunt:
a) urmãrirea îndeplinirii hotãrârilor Adunãrii generale şi ale Consiliului de conducere, a sarcinilor rezultate din programele de activitate ale Federaţiei şi stabilirea mãsurilor în vederea rezolvãrii problemelor curente;
b) urmãrirea realizãrii prevederilor cuprinse în bugetul Federaţiei;
c) stabilirea soluţiilor pentru problemele pe care conducãtorii unitãţilor din organigrama Federaţiei doresc sã le supunã analizei colective;
d) ajustarea programelor de activitate în funcţie de situaţii neprevãzute;
e) orice alte atribuţii stabilite prin hotãrâri ale Consiliului de conducere al Federaţiei şi ale Adunãrii generale.
ART. 32
Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul general constituie conducerea executivã a Federaţiei.
ART. 33
Preşedintele Federaţiei îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) conducerea lucrãrilor adunãrilor generale, Consiliului de conducere şi Comitetului director;
b) conducerea activitãţii curente a Federaţiei pentru:
- reprezentarea şi angajarea Federaţiei în faţa instituţiilor statului şi în raporturile cu persoane juridice şi persoane fizice din ţarã şi din strãinãtate, în susţinerea, apãrarea şi promovarea intereselor populaţiei evreieşti din România, pe plan naţional şi internaţional;
- încheierea, modificarea şi desfacerea, în condiţiile legii, a raporturilor de muncã cu angajaţii Federaţiei;
- monitorizarea tuturor activitãţilor Federaţiei şi ale unitãţilor sale componente.
ART. 34
Preşedintele poate decide, cu contrasemnarea de cãtre vicepreşedinte şi/sau de cãtre secretarul general, în toate problemele pe care prezentul statut nu le atribuie în competenţa exclusivã a Congresului, Adunãrii generale, Consiliului de conducere sau Comitetului director. Preşedintele poate delega, prin decizie, atribuţiile care îi revin vicepreşedintelui, secretarului general sau altei persoane din structura de organizare şi funcţionare a Federaţiei.
ART. 35
(1) Preşedintele Federaţiei îndeplineşte atribuţiile sale prin adoptarea de decizii, pe care le supune periodic spre validare Comitetului director.
(2) De asemenea preşedintele Federaţiei emite decizii pentru punerea în aplicare a hotãrârilor adoptate de Congresul Federaţiei, de Adunarea generalã, de Consiliul de conducere şi de Comitetul director.
ART. 36
Vicepreşedintele este de drept locţiitorul preşedintelui şi, în situaţii deosebite, de indisponibilitate a preşedintelui, îl înlocuieşte pe acesta pânã la noi alegeri, care se vor desfãşura în termen de maximum 3 luni.
ART. 37
Secretarul general asigurã coordonarea activitãţilor de secretariat şi de monitorizare a activitãţilor Federaţiei, inclusiv în relaţiile cu Comunitãţile. Prin decizii ale preşedintelui Federaţiei, secretarul general poate primi responsabilitãţi şi însãrcinãri speciale.
ART. 38
(1) În structura de organizare şi funcţionare a Federaţiei (organigrama), aprobatã ori de câte ori este necesar de cãtre Consiliul de conducere al Federaţiei, sunt cuprinse:
a) departamente, sectoare şi oficii;
b) unitãţi specializate, care se înfiinţeazã, se reorganizeazã sau se desfiinţeazã prin hotãrâri ale Consiliului de conducere al Federaţiei, aprobate de Adunarea generalã a Federaţiei, şi care pot fi edituri, publicaţii, centre de studii, cãmine pentru persoane vârstnice, centre şi cabinete medicale, centre comunitare, cluburi, centre de instruire şi recreere, centre pentru formare şi perfecţionare profesionalã, centre pentru îngrijirea sãnãtãţii, sport şi agrement, centre pentru administrarea patrimoniului Federaţiei etc.;
c) comisii consultative pe domenii de interes, potrivit obiectivelor Federaţiei;
d) OTER, structurã pe bazã de voluntariat.
(2) În organigramã sunt cuprinse şi atribuţiile de coordonare ale membrilor conducerii executive.
ART. 39
Unitãţile specializate ale Federaţiei nu au personalitate juridicã şi funcţioneazã în baza unor regulamente proprii de lucru, aprobate de Consiliul de conducere al Federaţiei.
ART. 40
Federaţia poate iniţia, organiza şi poate participa la organizarea şi funcţionarea unor fundaţii cu personalitate juridicã, cu statut propriu.
ART. 41
(1) Activitatea de cult mozaic este organizatã şi coordonatã de Cancelaria Rabinicã, care asigurã modalitãţi de îndeplinire a nevoilor religioase ale credincioşilor, potrivit normelor legii mozaice , halaha, şi tradiţiei mozaice.
(2) Cancelaria Rabinicã are urmãtoarele atribuţii:
a) rezolvarea problemelor cu caracter religios mozaic;
b) sprijinirea Comunitãţilor în toate problemele de cult mozaic;
c) organizarea şi coordonarea serviciilor religioase în Comunitãţile din ţarã;
d) îndrumarea privind activitãţile în sinagogi, cimitire şi bãi rituale;
e) organizarea, coordonarea şi supravegherea respectãrii normelor alimentare iudaice (kaşrut) în cadrul Federaţiei, Comunitãţilor şi unitãţilor subordonate acestora (restaurante rituale, cãmine pentru vârstnici etc.);
f) organizarea şi coordonarea la nivel naţional a programelor de educaţie iudaicã;
g) pregãtirea personalului deservent de cult mozaic, a instructorilor de educaţie iudaicã, a supraveghetorilor pentru respectarea regulilor alimentaţiei iudaice (maşghiah) şi a altor persoane implicate în activitatea religioasã, de cult şi educaţionalã a Federaţiei şi a Comunitãţilor;
h) soluţionarea litigiilor cu caracter religios din cadrul Comunitãţilor;
i) în cazuri deosebite are dreptul sã solicite sprijinul unor autoritãţi religioase şi rabinice proeminente din alte ţãri pentru rezolvarea unor probleme de cult cu caracter special.
(3) Cancelaria Rabinicã are urmãtoarea componenţã:
a) Şef Rabinul Cultului Mozaic din România, conducãtorul Cancelariei Rabinice;
b) prim-rabin;
c) rabini care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul Federaţiei şi al Comunitãţilor;
d) alte persoane care îndeplinesc diverse funcţii de cult mozaic precum cantori, deservenţi de cult, hahami, supraveghetori ai kaşrut-ului - maşghiahi, instructori de educaţie iudaicã etc.
ART. 42
În cimitirele evreieşti din România nu pot fi înhumate decât persoane de religie mozaicã. În cimitirele în care s-au creat zone speciale pentru partenerii din familiile mixte ale evreilor se pot face înhumãri ale partenerilor neevrei cu respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a cimitirelor evreieşti din România, adoptat de Adunarea generalã a Federaţiei.
CAP. V
Patrimoniu, sistem bugetar, control financiar
ART. 43
(1) Federaţia şi Comunitãţile pot avea şi pot dobândi, în proprietate sau în administrare, bunuri mobile, imobile şi valori mobiliare asupra cãrora pot dispune în conformitate cu prezentul statut.
(2) Bunurile sacre, afectate direct cultului mozaic, lãcaşuri de cult, cimitire confesionale, bãi rituale, abatoare rituale, obiecte de cult, în conformitate cu tradiţia şi practicile acestui cult, dobândite cu titlu, sunt insesizabile şi imprescriptibile, fiind posibilã înstrãinarea lor doar în condiţiile prevãzute în prezentul statut.
(3) Înstrãinarea, închirierea sau schimbarea destinaţiei unor aşezãminte de cult mozaic (temple, sinagogi, case de rugãciuni, bãi rituale, abatoare rituale), precum şi închirierea, înstrãinarea, ridicarea unor construcţii pe terenurile libere de morminte din incinta cimitirelor evreieşti se efectueazã numai cu aprobarea scrisã expresã a Cancelariei Rabinice, sub sancţiunea nulitãţii absolute.
(4) Bunurile comunitar-religioase iudaice situate pe teritoriul României, care au o valoare semnificativã pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţionalã şi universalã, fac parte din patrimoniul cultural naţional, fiindu-le conferit regimul de monument istoric sau, dupã caz, de bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, în condiţiile legii.
(5) Ridicarea, restaurarea şi repararea lãcaşurilor de cult, a bãilor rituale şi abatoarelor rituale, precum şi a altor imobile destinate activitãţii cultului mozaic se realizeazã numai cu avizul Cancelariei Rabinice, cu respectarea tradiţiilor şi regulilor proprii şi a dispoziţiilor legale.
(6) Bunurile imobile rãmase de pe urma evreilor victime ale unor mãsuri de persecuţie rasialã, religioasã în perioada 1940-1944, decedaţi, fãrã moştenitori, sunt proprietate ale Federaţiei, prin exercitarea procedurii speciale instituite de <>Decretul nr. 113/1948 .
(7) Potrivit legislaţiei în vigoare de restituire a proprietãţilor preluate abuziv de statul român în perioada 1945-1989, bunuri comunitare evreieşti au fost şi sunt redobândite de Fundaţia "Caritatea", constituitã de Federaţie şi Organizaţia Mondialã Evreiascã pentru Restituirea Bunurilor. Acestea, inclusiv despãgubirile primite, nu fac parte din patrimoniul Federaţiei şi al Comunitãţilor. Administrarea şi valorificarea acestora se realizeazã conform statutului Fundaţiei "Caritatea".
(8) Administrarea şi înstrãinarea bunurilor imobile ale Federaţiei şi ale Comunitãţilor se realizeazã potrivit procedurii aprobate de Consiliul de conducere al Federaţiei.
(9) Pentru valorificarea eficientã a patrimoniului sãu, cu aprobarea Comitetului director, Federaţia poate intra în relaţii de parteneriat, cu respectarea normelor legale în vigoare.
ART. 44
Cheltuielile pentru întreţinerea şi funcţionarea unitãţilor de cult mozaic, precum şi pentru reparaţii şi construcţii noi vor fi acoperite din contribuţiile benevole ale membrilor Comunitãţilor, din veniturile Federaţiei şi ale Comunitãţilor obţinute din activitãţi poprii, din donaţii, din alocãri de la Fundaţia "Caritatea" şi din contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul autoritãţilor publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.
ART. 45
Salarizarea personalului de conducere a cultului mozaic, precum şi a personalului clerical şi neclerical se face conform normelor generale în vigoare în Federaţie, prin contribuţii de la bugetul propriu al Federaţiei şi al Comunitãţilor, prin donaţii, prin contribuţii de la bugetul de stat, de la bugetul administraţiilor publice locale şi al altor instituţii, în condiţiile legii.
ART. 46
Sistemul bugetar al Federaţiei cuprinde:
a) bugetul propriu;
b) bugetele Comunitãţilor;
c) bugetul de asistenţã socialã şi medicalã.
ART. 47
Sistemul bugetar al Federaţiei se bazeazã pe venituri provenite din:
a) cotizaţii şi contribuţii din partea membrilor;
b) contribuţii primite de la membrii Comunitãţilor din distribuirea alimentelor şi a bãuturilor rituale şi a obiectelor de cult mozaic;
c) contribuţii diverse ale rezidenţilor din cãminele pentru persoanele vârstnice şi alte contribuţii primite pentru asistenţã socialã şi medicalã;
d) venituri din activitatea de administrare a bunurilor imobile şi mobile, a valorilor mobiliare, a depozitelor bancare;
e) subvenţii de la bugetul de stat, de la bugetele locale etc.;
f) alocãri de la Fundaţia "Caritatea";
g) contribuţii din difuzarea de cãrţi, calendare, reviste editate de unitãţi specializate ale Federaţiei;
h) contribuţii din funcţionarea muzeelor, a centrelor de instruire şi recreere, a centrelor comunitare evreieşti, a restaurantelor rituale, a centrului de ajutor medical;
i) donaţii şi ajutoare umanitare acordate de instituţii, persoane fizice şi juridice din ţarã şi din strãinãtate, venituri din moşteniri;
j) alte resurse (fonduri structurale, granturi, împrumuturi, credite bancare etc.).
ART. 48
Bugetul Federaţiei stabileşte anual utilizarea resurselor financiare pentru:
a) acoperirea nevoilor proprii;
b) subvenţii de echilibrare a bugetelor Comunitãţilor;
c) susţinerea bugetului de asistenţã socialã şi medicalã;
d) cotizaţii la organizaţii interne şi internaţionale la care Federaţia are calitatea de membru;
e) alte destinaţii, potrivit aprobãrii organelor de conducere ale Federaţiei.
ART. 49
(1) Federaţia este sprijinitã, la cerere, de cãtre statul român prin: deduceri din impozitul pe venit şi facilitãţi fiscale în condiţiile legii, încurajarea sponsorizãrilor, contribuţii la salarizarea personalului clerical şi neclerical pentru funcţionarea activitãţilor de cult mozaic, pentru întreţinere, reparaţii şi construcţii noi.
(2) Utilizarea fondurilor bãneşti primite de Federaţie şi de Comunitãţi de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi respectarea destinaţiei bunurilor primite în proprietate sau în folosinţã de la autoritãţile publice locale ori centrale se supun controlului statului.
ART. 50
Organul de control financiar al Federaţiei este Comisia de cenzori, formatã din 3 membri titulari (un preşedinte şi 2 membri) şi doi membri supleanţi. Membrii Comisiei de cenzori sunt aleşi de Congresul Federaţiei, odatã la 4 ani, cu respectarea prevederilor legii. Cel puţin 2 dintre membrii (un titular şi un supleant) trebuie sã fie contabili autorizaţi sau experţi contabili. Preşedintele Comisiei de cenzori este ales de membrii acesteia.
ART. 51
(1) Atribuţiile Comisiei de cenzori sunt:
a) verificarea activitãţii economico-finaciare anual, ori de câte ori este solicitatã sau din iniţiativã proprie;
b) întocmirea şi prezentarea raportului de activitate pentru perioada dintre douã adunãri generale;
c) verificarea execuţiei bugetare şi a bilanţului Federaţiei;
d) urmãrirea modului în care sunt utilizate fondurile bãneşti şi materiale ale Federaţiei;
e) sesizarea Comitetului director asupra unor aspecte deosebite constatate cu prilejul controalelor;
f) îndeplinirea unor misiuni speciale privind activitatea financiar-contabilã, încredinţate de organele de conducere ale Federaţiei.
(2) În cazul în care Comisia de cenzori nu îşi poate îndeplini atribuţiile ce îi revin, se poate apela la un audit extern.
CAP. VI
Comunitãţile
ART. 52
(1) Comunitãţile sunt constituite şi funcţioneazã în conformitate cu prevederile art. 1 şi 7.
(2) Comunitãţile existente în prezent sunt urmãtoarele: Alba Iulia, Arad, Bacãu, Baia Mare, Bârlad, Bistriţa, Botoşani, Brãila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Dej, Deva, Dorohoi, Fãlticeni, Focşani, Galaţi, Huşi, Iaşi, Lugoj, Oradea, Piatra-Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Rãdãuţi, Reşiţa, Roman, Satu Mare, Sibiu, Sighetu Marmaţiei, Suceava, Tecuci, Timişoara, Târgu Mureş, Tulcea, Vatra Dornei.
ART. 53
Fiecare Comunitate se va defini dupã cum urmeazã:
"Comunitatea Evreilor ......., cu sediul în ....../(localitatea)......., str. ..... nr. ...., judeţul ........; are competenţa teritorialã în judeţul/judeţele .......... . La aceastã comunitate a evreilor sunt arondate obştile din urmãtoarele localitãţi: ...../(dupã caz).................. ."
ART. 54
Scopul Comunitãţii este sprijinirea, reprezentarea, apãrarea şi promovarea intereselor populaţiei evreieşti din aria teritorialã de activitate a Comunitãţii, urmãrindu-se îndeplinirea urmãtoarelor obiective:
a) asigurarea activitãţii de cult mozaic, conform prescripţiilor religioase, şi apãrarea libertãţii religioase a membrilor Comunitãţii;
b) organizarea şi desfãşurarea sistemului de asistenţã socialã şi medicalã pe plan local;
c) cultivarea bunelor relaţii cu autoritãţile locale, cu populaţia majoritarã, cu minoritãţile naţionale şi cu celelalte culte religioase, în spiritul respectului reciproc;
d) educarea membrilor Comunitãţii în spiritul fidelitãţii faţã de România şi al ataşamentului faţã de Statul Israel; promovarea intereselor şi a imaginii României şi a Statului Israel în ţarã şi în lume;
e) combaterea antisemitismului şi a negaţionismului privind Holocaustul evreilor;
f) cinstirea memoriei ostaşilor evrei cãzuţi la datorie pentru România, precum şi a victimelor Holocaustului;
g) organizarea şi îndrumarea manifestãrilor culturale, ştiinţifice, sportive etc. ale Comunitãţii;
h) administrarea eficientã a bunurilor mobile şi a valorilor mobiliare proprii (acţiuni, obligaţiuni, conturi şi depozite bancare, participãri la fonduri financiare etc.);
i) administrarea eficientã a bunurilor imobile ale Comunitãţii şi ale Federaţiei aflate pe aria teritorialã a activitãţii sale, potrivit procedurilor şi regulamentelor federaţiei;
j) colectarea şi atragerea de contribuţii şi donaţii, formularea de proiecte eligibile pentru finanţarea unor acţiuni de cãtre diferite organisme din ţarã şi din strãinãtate, desfãşurarea de activitãţi aducãtoare de venituri;
k) alte obiective decurgând din hotãrârile Adunãrii generale proprii şi/sau ale Federaţiei.
ART. 55
(1) Membrii Comunitãţii pot fi evrei cetãţeni români, inclusiv cu ascendenţã evreiascã, pânã la a treia generaţie, soţii şi copii acestora, precum şi persoanele care au trecut oficial la iudaism, cu domiciliul în aria de competenţã teritorialã a Comunitãţii.
(2) Calitatea de membru se dobândeşte în baza unei cereri scrise, aprobatã de Comitetul de conducere al Comunitãţii.
ART. 56
Membrii Comunitãţii au urmãtoarele drepturi:
a) sã participe la activitãţile Comunitãţii;
b) sã aibã acces la aşezãmintele de cult şi laice ale Comunitãţii şi sã beneficieze de serviciile acestora, potrivit normelor stabilite;
c) sã aleagã şi sã fie aleşi în conducerea Comunitãţii, în conformitate cu regulamentul de alegeri;
d) sã exprime liber opiniile sale faţã de membrii Comunitãţii, de conducerea acesteia sau/şi faţã de persoane din conducerea Federaţiei;
e) sã le fie apãrate interesele legitime, în limita competenţelor Comunitãţii;
f) sã îndeplineascã, pe bazã de voluntariat, activitãţi în cadrul Comunitãţii, acceptate de conducerea acesteia.
ART. 57
Membrii Comunitãţii au urmãtoarele obligaţii:
a) sã respecte prevederile prezentului statut şi ale regulamentelor Comunitãţii;
b) sã participe la cât mai multe activitãţi ale Comunitãţii;
c) sã achite contribuţia anualã;
d) sã ia atitudine împotriva antisemitismului şi negaţionismului faţã de Holocaustul evreilor;
e) sã respecte tradiţia şi etica iudaicã.
ART. 58
(1) Din Comunitãţi pot face parte şi membri de onoare, precum şi membri afiliaţi ai Comunitãţii.
(2) Calitatea de membru de onoare se conferã prin hotãrâre a Comitetului de conducere al Comunitãţii sau a Comitetului director al Federaţiei.
(3) Calitatea de membru afiliat se dobândeşte prin cerere scrisã, adresatã conducerii Comunitãţii, aprobatã de Comitetul de conducere.
(4) Calitatea de membru afiliat sau/şi de onoare poate fi obţinutã de cãtre:
a) persoane fizice de origine evreiascã, din ţarã şi din strãinãtate, cu sau fãrã rezidenţã permanentã în România, indiferent de cetãţenie;
b) persoane fizice de origine neevreiascã cu atitudini, opinii şi comportament favorabile faţã de evrei şi/sau faţã de cultul mozaic;
c) persoane juridice din România sau din alte ţãri, care manifestã comportamente şi atitudini favorabile evreilor, precum şi opinii în interesul acestora.
(5) Drepturile membrilor de onoare şi ale membrilor afiliaţi sunt:
a) sã participe la activitãţile Comunitãţii;
b) sã aibã acces la aşezãmintele de cult şi laice ale Comunitãţii;
c) sã îşi exprime liber opiniile faţã de activitatea Comunitãţii şi a Federaţiei;
d) sã îndeplineascã, pe bazã de voluntariat, activitãţi în cadrul Comunitãţii, acceptate de conducerea acesteia.
(6) Obligaţiile membrilor de onoare şi ale membrilor afiliaţi sunt:
a) sã exprime opinii, sã manifeste atitudine şi sã aibã comportamente favorabile faţã de poporul evreu;
b) sã sesizeze conducerea Comunitãţii şi sã ia atitudine publicã atunci când observã manifestãri ostile faţã de evrei;
c) sã ia atitudine împotriva antisemitismului şi a negaţionismului faţã de Holocaustul evreilor.
ART. 59
Calitatea de membru al Comunitãţii înceteazã în urmãtoarele condiţii:
a) cerere formulatã în scris;
b) deces;
c) retragerea calitãţii de membru de cãtre Adunarea generalã a Comunitãţii, la constatarea unor abateri grave, hotãrâre care poate fi contestatã la Consiliul de conducere al Federaţiei, care va analiza şi va decide.
ART. 60
Organele de conducere ale Comunitãţii sunt:
a) Adunarea generalã;
b) Comitetul de conducere;
c) conducerea executivã, formatã din: preşedinte, vicepreşedinte (dupã caz), secretar;
d) preşedinte de onoare, dupã caz.
ART. 61
(1) Adunarea generalã este alcãtuitã din totalitatea membrilor Comunitãţii.
(2) În cazul Comunitãţilor cu un numãr mai mare de 700 de membri, Adunarea generalã se constituie potrivit Regulamentului de alegeri, aprobat de Consiliul de conducere al Federaţiei.
(3) Adunarea generalã poate fi ordinarã sau extraordinarã.
(4) Adunarea generalã este legal constituitã în prezenţa majoritãţii membrilor Comunitãţilor.
(5) În lipsa cvorumului, Adunarea generalã se amânã cu douã ore, iar hotãrârile sunt valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, indiferent de numãrul lor.
(6) Hotãrârile adoptate sunt opozabile şi membrilor Comunitãţii care nu au participat la lucrãri.
(7) Adunarea generalã ordinarã se desfãşoarã o datã pe an.
(8) Adunãrile generale extraordinare se desfãşoarã în situaţii deosebite, din iniţiativa Comitetului de conducere sau la solicitarea a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor Comunitãţii.
ART. 62
Atribuţiile Adunãrii generale:
a) adoptarea statutului Comunitãţii, precum şi a unor modificãri la statut;
b) alegerea, prin vot secret, o datã la 4 ani, a Comitetului de conducere, a preşedintelui, a vicepreşedintelui (dupã caz), a secretarului şi a cenzorului sau a comisiei de cenzori (dupã caz);
c) desemnarea preşedintelui de onoare (dupã caz);
d) alegerea delegaţilor la Congresul Federaţiei în cadrul unei adunãri generale extraordinare, organizatã cu 60 de zile înainte de Congresul Federaţiei;
e) alegerea rabinului Comunitãţii, cu avizul Şef Rabinului Cultului Mozaic din România;
f) dezbaterea şi aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare (ROF) şi a regulamentului de ordine interioarã (ROI) ale Comunitãţii;
g) dezbaterea şi aprobarea raportului de activitate a Comitetului de conducere şi a raportului cenzorului sau comisiei de cenzori (dupã caz);
h) aprobarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli (BVC) care se va integra în bugetul de venituri şi cheltuieli general al Federaţiei.
ART. 63
(1) Între douã adunãri generale activitatea Comunitãţii este coordonatã de un comitet de conducere, alcãtuit din 3-9 membri, în funcţie de numãrul de membri ai Comunitãţii.
(2) În Comitetul de conducere al Comunitãţii se coopteazã responsabilii obştilor afiliate la Comunitate, precum şi, dupã caz, coordonatorul local al OTER.
(3) Reuniunile Comitetului de conducere se desfãşoarã o datã pe lunã sau ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a unei treimi din numãrul membrilor. Hotãrârile Comitetului de conducere sunt valabile cu votul majoritãţii membrilor sãi prezenţi. În situaţia egalitãţii de voturi, votul preşedintelui este decisiv.
(4) Membrii Comitetului de conducere pot primi, în raport cu resursele financiare ale Comunitãţii, indemnizaţii de participare la reuniunile Comitetului de conducere.
ART. 64
Atribuţiile Comitetului de conducere al Comunitãţii sunt urmãtoarele:
a) asigurã conducerea Comunitãţii între douã adunãri generale;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Adunãrii generale;
c) decide modul de administrare a bunurilor imobile din aria teritorialã a activitãţii, în concordanţã cu Regulamentul pentru administrarea proprietãţilor Federaţiei şi ale Comunitãţii;
d) asigurã întocmirea bugetului anual al Comunitãţii.
ART. 65
Atribuţiile preşedintelui Comunitãţii sunt urmãtoarele:
a) pregãteşte şi conduce reuniunile Comitetului de conducere;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Comitetului de conducere;
c) convoacã adunãrile generale ordinare sau extraordinare ale Comunitãţii;
d) reprezintã Comunitatea în faţa autoritãţilor publice locale şi a altor organizaţii din ţarã şi din strãinãtate;
e) încheie acte juridice în numele şi pe seama Comunitãţii, în limita împuternicirilor acordate de Comitetul de conducere;
f) aprobã, în limita organigramei, angajarea personalului administrativ necesar desfãşurãrii activitãţii Comunitãţii;
g) decide şi rezolvã orice alte probleme date în competenţa sa de Comitetul de conducere.
ART. 66
Vicepreşedintele (dupã caz) îndeplineşte atribuţiile delegate de cãtre preşedinte, iar în absenţa acestuia, preia în totalitate atribuţiile preşedintelui.
ART. 67
Secretarul coordoneazã activitatea administrativã a Comunitãţii conform ROF, iar în comunitãţile în care nu existã vicepreşedinte, preia atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia.
ART. 68
Obştile sunt conduse de un responsabil de obşte, acceptat de membrii obştii respective, numit de conducerea Comunitãţii la care aceasta este arondatã.
ART. 69
Organul de control financiar al Comunitãţii este cenzorul sau, dupã caz, comisia de cenzori, formatã din 3 membri. Calitatea de cenzor va fi îndeplinitã de persoane care corespund cerinţelor legislaţiei în vigoare. Organul de control financiar are urmãtoarele atribuţii:
a) verificã semestrial sau ori de câte ori este solicitat activitatea economico-financiarã a Comunitãţii;
b) prezintã raport de activitate pentru perioada dintre douã adunãri generale;
c) verificã execuţia bugetarã şi bilanţul contabil al Comunitãţii;
d) urmãreşte modul în care sunt utilizate mijloacele materiale şi financiare ale Comunitãţii;
e) inspecteazã, inopinat, casieria şi constatã existenţa valorilor;
f) sesizeazã Comitetul de conducere asupra unor aspecte rezultate la controalele efectuate.
ART. 70
Veniturile Comunitãţii sunt formate din:
a) contribuţiile membrilor;
b) cote-pãrţi din veniturile rezultate din administrarea bunurilor imobile proprii şi ale Federaţiei aflate în raza sa teritorialã de activitate;
c) activitãţi specifice (organizare de sãrbãtori, ceremonii religioase, manifestãri artistice, publicaţii etc.);
d) donaţii;
e) valorificarea bunurilor mobile provenite din moşteniri, potrivit procedurii aprobate de Consiliul de conducere al Federaţiei;
f) subvenţii de la bugetul local;
g) subvenţii de la bugetul Federaţiei pentru echilibrarea bugetului comunitar;
h) cote-pãrţi din contribuţiile încasate pentru distribuirea de cãrţi şi publicaţii, de alimente şi bãuturi rituale;
i) alte surse (de exemplu, dobânzi bancare, acţiuni, fonduri structurale, granturi, împrumuturi etc.);
j) contribuţii încasate din activitatea centrelor comunitare, cluburilor, muzeelor, restaurantelor rituale, cabinetelor medicale, cãminelor pentru persoane vârstnice.
ART. 71
Patrimoniul Comunitãţii se compune din bunuri imobile, bunuri mobile, valori mobiliare.
ART. 72
Comunitatea poate solicita Federaţiei fonduri suplimentare faţã de bugetul pentru fiecare Comunitate stabilit de adunarea generalã a Federaţiei, în situaţia în care, din motive justificate, cheltuielile depãşesc veniturile prevãzute. Solicitãrile de fonduri se pot referi la:
a) funcţionarea restaurantelor rituale, a cãminelor de vârstnici, a cluburilor comunitare;
b) asistenţa socialã şi medicalã;
c) întreţinerea lãcaşurilor de cult, a cimitirelor, a sediilor Comunitãţilor;
d) alte cheltuieli a cãror necesitate se justificã legal.
ART. 73
Obştile nu au venituri şi buget proprii, resursele financiare necesare asigurându-se prin intermediul Comunitãţii la care sunt arondate.
CAP. VII
Dispoziţii finale
ART. 74
Sigiliile şi ştampilele folosite de Federaţie şi de cãtre Comunitãţi trebuie sã conţinã denumirea oficialã şi sigla sub care cultul mozaic a fost recunoscut ori iniţialele acesteia (FCER).
ART. 75
Modificarea şi completarea Statutului Federaţiei se comunicã, ori de câte ori este cazul, spre recunoaştere, Ministerului Culturii şi Cultelor.
ART. 76
Reprezentanţii Federaţiei au dreptul de a participa ca invitaţi în Parlament şi în comisiile acestuia, de a prezenta proiectele de acte normative referitoare la viaţa religioasã, la activitatea cultelor, educaţie şi învãţãmânt confesional, asistenţã socialã şi patrimoniu naţional privind cultele.
ART. 77
(1) La nivelul Federaţiei şi la nivelul Comunitãţilor calitatea de membru al unui organ de conducere înceteazã:
a) prin demisie;
b) la expirarea perioadei pentru care a fost ales;
c) prin revocare de cãtre organul care l-a ales;
d) prin sãvârşirea unei infracţiuni care îl face nedemn de a avea aceastã calitate, la data rãmânerii definitive şi irevocabile a hotãrârii de condamnare;
e) din motive de sãnãtate, aflându-se în imposibilitatea exercitãrii funcţiei pe o duratã mai mare de 6 luni;
f) din cauza desfiinţãrii organului de conducere în care a fost ales;
g) prin deces.
(2) Dacã locul a devenit vacant în Consiliul de conducere al Federaţiei, Adunarea generalã va coopta un nou membru titular din rândul membrilor supleanţi.
ART. 78
Pentru soluţionarea pe cale amiabilã a diferendelor din cadrul Federaţiei, precum şi a abaterilor de la eticã a membrilor Comunitãţilor din România se organizeazã Comisia de eticã şi mediere a Federaţiei, care funcţioneazã pe bazã de regulament propriu aprobat de Consiliul de conducere al Federaţiei. Comisia, în baza analizelor efectuate, prezintã propuneri în speţele analizate, dupã caz, Comitetului director sau Consiliului de conducere al Federaţiei.
ART. 79
Calitatea de cult a Federaţiei înceteazã ca efect al legii.
ART. 80
(1) Federaţia se dizolvã:
a) ca urmare a neîndeplinirii scopurilor pentru care a fost constituitã, pe o perioadã mai mare de un an, fãrã ca scopurile sã fie modificate;
b) prin reducerea numãrului Comunitãţilor ce o alcãtuiesc la mai puţin de douã;
c) prin hotãrâre a Adunãrii generale extraordinare a Federaţiei.
(2) Adunarea generalã extraordinarã de dizolvare se convoacã la cererea majoritãţii numãrului de Comunitãţi, iar hotãrârea de dizolvare este valabilã cu votul a douã treimi din numãrul Comunitãţilor.
ART. 81
(1) Comunitatea se dizolvã:
a) de drept;
b) prin hotãrâre a Adunãrii generale extraordinare a Comunitãţii.
(2) Dizolvarea de drept are loc:
a) când numãrul membrilor Comunitãţii se reduce, nepermiţând desfãşurarea vieţii religioase şi comunitare (mai puţin de 10 membri de sex masculin);
b) când scopurile comunitare nu mai pot fi realizate pe o perioadã mai mare de 6 luni.
(3) Adunarea generalã extraordinarã de dizolvare a Comunitãţii este valabil convocatã la cererea majoritãţii membrilor Comunitãţii, iar hotãrârea de dizolvare este valabilã cu votul a douã treimi din numãrul membrilor Comunitãţii.
ART. 82
(1) Patrimoniul Comunitãţii dizolvate revine de drept Federaţiei.
(2) Patrimoniul Federaţiei care îşi înceteazã activitatea va fi preluat de o fundaţie anume constituitã în acest scop.
ART. 83
Prezentul statut se completeazã, de drept, cu prevederile legislative în materie ce intervin în perioada valabilitãţii sale.
ART. 84
Prevederile prezentului statut se cuprind, se dezvoltã şi se particularizeazã în ROF şi în alte regulamente specifice ale Federaţiei şi ale Comunitãţilor.
ART. 85
Prezentul statut s-a adoptat la Adunarea generalã a Federaţiei din 16-17 decembrie 2007 şi intrã în vigoare în condiţiile stabilite de <>Legea nr. 489/2006 .
ART. 86
Dupã recunoaşterea prezentului statut, conform legii, preşedintele Federaţiei va emite decizia pentru punerea în aplicare. Decizia va fi publicatã în revista "Realitatea Evreiascã", în termen de 20 de zile.
ART. 87
Fiecare Comunitate elaboreazã şi adoptã statutul propriu, cu dezvoltarea prevederilor din prezentul statut referitoare la Comunitãţi.
_________
