Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 954 din 18 august 2005 privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 954 din 18 august 2005 privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 5 septembrie 2005
Comenteaza legea
HOTĂ?RÂRE nr. 954 din 18 august 2005
privind aprobarea Regulilor specifice de igiena pentru alimente de origine animala
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 805 din 5 septembrie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, al <>art. 6^3 lit. d) şi f) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitãţii sanitar-veterinare şi pentru siguranta alimentelor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 215/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se aproba Regulile specifice de igiena pentru alimente de origine animala, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor controleazã modul de îndeplinire a prevederilor prezentei hotãrâri şi ia mãsurile ce se impun.
ART. 3
(1) Prezenta hotãrâre intra în vigoare pe data de 1 octombrie 2006.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga orice alte prevederi contrare.
Prezenta hotãrâre transpune prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 853/2004/CE care stabileşte reguli specifice de igiena pentru alimente de origine animala, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 139 din 30 aprilie 2004.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul agriculturii,
pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
Nicolae Flaviu Lazin,
secretar de stat

Preşedintele Autoritãţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranta Alimentelor,
Razvan Tiru

p. Ministrul sãnãtãţii,
Ioan Roman,
secretar de stat

p. Ministrul finanţelor publice,
Mara Rimniceanu,
secretar de stat

Bucureşti, 18 august 2005.
Nr. 954.

ANEXA

REGULI SPECIFICE
de igiena pentru alimente de origine animala

CAP. I
Prevederi generale

ART. 1
Domeniu de aplicare
(1) Prezenta hotãrâre stabileşte reguli specifice referitoare la igiena alimentelor de origine animala, pe care trebuie sa le respecte operatorii cu activitate în domeniul alimentar. Prezentele reguli le completeazã pe cele prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 septembrie 2005, ce transpune Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene nr. 852/2004/CE . Aceste reguli se aplica produselor de origine animala neprocesate şi procesate.
(2) Dacã nu este prevãzut în mod expres altfel, prezenta hotãrâre nu se aplica alimentelor ce conţin atât produse de origine vegetala, cat şi produse procesate de origine animala. Produsele procesate de origine animala utilizate pentru a prepara astfel de alimente trebuie sa fie obţinute şi manipulate în conformitate cu cerinţele prezentei hotãrâri.
(3) Prezenta hotãrâre nu se aplica cu referire la:
a) producţia primara pentru utilizare domestica privatã;
b) prepararea domestica, manipularea sau depozitarea de alimente pentru consum domestic privat;
c) furnizarea directa, de cãtre producãtor, de cantitãţi mici de produse primare cãtre consumatorul final sau cãtre o întreprindere localã de vânzare cu amãnuntul care aprovizioneaza direct consumatorul final;
d) furnizarea directa, de cãtre producãtor, de cantitãţi mici de carne provenitã de la pãsãri şi animale lagomorfe tãiate în ferma, cãtre consumatorul final sau cãtre o întreprindere localã de vânzare cu amãnuntul care furnizeazã direct astfel de carne consumatorului final drept carne proaspãta;
e) vanatorii care furnizeazã cantitãţi mici de vanat salbatic sau carne de vanat salbatic direct cãtre consumatorul final sau cãtre o întreprindere localã de vânzare cu amãnuntul care aprovizioneaza direct consumatorul final.
(4) Autoritatea Nationala Sanitarã Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor, denumita în continuare Autoritatea, stabileşte reguli ce reglementeazã activitãţile şi care se aplica persoanelor prevãzute la alin. (3) lit. c), d) şi e), în conformitate cu legislaţia nationala. Aceste reguli trebuie sa asigure îndeplinirea obiectivelor prezentei hotãrâri.
(5) a) Dacã nu este prevãzut în mod expres altfel, prezenta hotãrâre nu se aplica comerţului cu amãnuntul;
b) Prezenta hotãrâre se aplica comerţului cu amãnuntul, atunci când sunt efectuate operaţiuni în scopul furnizarii de alimente de origine animala cãtre alta întreprindere, cu excepţia cazului în care:
- operaţiunile constau numai din depozitare sau transport, caz în care, cu toate acestea, se aplica cerinţele specifice de temperatura prevãzute la anexa nr. 3; sau
- furnizarea de alimente de origine animala de la întreprinderea de vânzare cu amãnuntul se efectueazã numai cãtre o alta întreprindere de vânzare cu amãnuntul şi, în conformitate cu legislaţia nationala, aceasta operaţiune este o activitate marginala, localizata sau restrictionata;
c) Autoritatea poate adopta mãsuri pentru a aplica cerinţele prezentei hotãrâri întreprinderilor de vânzare cu amãnuntul situate pe teritoriul României, cãrora nu li se aplica prevederile lit. a) sau b).
(6) Prezenta hotãrâre se aplica fãrã a se aduce atingere:
a) regulilor privind sãnãtatea animalelor şi sãnãtatea publica, incluzând reguli mai stricte prevãzute pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile;
b) cerinţelor privind protecţia şi bunãstarea animalelor;
c) cerinţelor referitoare la identificarea şi înregistrarea animalelor şi la trasabilitatea produselor de origine animala.
ART. 2
Definiţii
În sensul prezentei hotãrâri, termenii şi expresiile sunt definite în anexa nr. 1.

CAP. II
Obligaţiile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar

ART. 3
Obligaţii generale
(1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se conformeze prevederilor anexelor nr. 2 şi 3.
(2) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie sa utilizeze nici o substanta, alta decât apa potabilã sau apa curata, când <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE sau prezenta hotãrâre permite utilizarea acesteia, pentru a îndepãrta contaminarea de suprafata a produselor de origine animala, cu excepţia cazului în care utilizarea unei anumite substanţe a fost autorizata în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. De asemenea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se conformeze cu oricare dintre condiţiile de utilizare ce pot fi adoptate în baza aceleiaşi proceduri. Utilizarea unei substanţe autorizate nu trebuie sa afecteze obligaţia operatorului cu activitate în domeniul alimentar de a se conformã cu cerinţele prezentei hotãrâri.
ART. 4
Înregistrarea şi autorizarea întreprinderilor
(1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piata produse de origine animala fabricate în România numai dacã acestea au fost preparate şi manipulate în exclusivitate în întreprinderi:
a) ce îndeplinesc cerinţele <>Hotãrârii Guvenului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , cele ale anexelor nr. 2 şi 3, precum şi alte cerinţe ale legislaţiei în domeniul alimentelor;
b) ce au fost înregistrate sau, atunci când se solicita în conformitate cu alin. (2), autorizate de cãtre autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Fãrã a se aduce atingere <>art. 6 alin. (3) din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , întreprinderile care manipuleaza aceste produse de origine animala, pentru care anexa nr. 3 stabileşte anumite cerinţe, nu pot sa realizeze aceste activitãţi decât dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le-a autorizat în acest sens, în conformitate cu alin. (3), cu excepţia întreprinderilor care realizeazã numai:
a) producţie primara;
b) operaţiuni de transport;
c) depozitare de produse ce nu necesita condiţii de depozitare cu temperatura controlatã; sau
d) operaţiuni de vânzare cu amãnuntul, altele decât cele la care se aplica prezenta hotãrâre, conform prevederilor art. 1 alin. (5) lit. b).
(3) În conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 privind aprobarea Regulilor specifice pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate consumului uman, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 5 septembrie 2005, ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , o întreprindere supusã autorizãrii în conformitate cu alin. (2) nu trebuie sa funcţioneze, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti:
a) a acordat întreprinderii autorizarea de a funcţiona, ca urmare a unei inspecţii la fata locului; sau
b) a furnizat întreprinderii o autorizare condiţionatã.
(4) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa coopereze cu autoritãţile competente, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE . În special, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca o întreprindere înceteazã sa funcţioneze dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, îi suspenda autorizarea sau, în cazul unei autorizari condiţionate, aceasta nu poate fi prelungitã şi nici nu poate fi acordatã o autorizare definitiva.
(5) Prevederile prezentului articol permit ca o întreprindere sa punã alimente pe piata, între data de aplicare a prezentei hotãrâri şi prima inspecţie ulterioara efectuatã de autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, dacã întreprinderea:
a) este supusã autorizãrii, în conformitate cu alin. (2), şi a pus pe piata produse de origine animala în conformitate cu legislaţia nationala transpusa, înaintea intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri; sau
b) face parte dintr-o categorie pentru care nu a existat nici o cerinta pentru autorizare înainte de aplicarea prezentei hotãrâri.
ART. 5
Marca de sãnãtate şi de identificare
(1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie sa punã pe piata un produs de origine animala manipulat într-o întreprindere supusã autorizãrii în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2), decât dacã acesta are:
a) fie o marca de sãnãtate aplicatã în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE ; fie
b) când <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE nu prevede aplicarea unei mãrci de sãnãtate, o marca de identificare aplicatã în conformitate cu secţiunea I din anexa nr. 2.
(2) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot aplica o marca de identificare unui produs de origine animala decât dacã produsul a fost fabricat în conformitate cu prezenta hotãrâre, în întreprinderi ce îndeplinesc cerinţele art. 4.
(3) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot îndepãrta o marca de sãnãtate aplicatã pe carne în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , decât dacã aceştia o transeaza, o proceseaza sau o prelucreaza într-o alta maniera.
ART. 6
Produse de origine animala ce provin din afarã României
A. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala din statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa se asigure ca activitãţile de import au loc numai dacã produsele au fost preparate şi manipulate în exclusivitate în întreprinderi ce respecta prevederile Regulamentului nr. 853/2004/CE .
B. (1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie sa se asigure ca activitãţile de import au loc numai dacã:
a) ţara de expediere apare pe o lista de tari din care sunt permise activitãţi de import al acestui produs, lista întocmitã în conformitate cu <>art. 10 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE ;
b) - atunci când este aplicabil, întreprinderea din care a fost expediat acel produs şi în care acesta a fost obţinut sau preparat apare pe o lista de întreprinderi din care sunt permise activitãţi de import al acestui produs, lista întocmitã în conformitate cu <>art. 11 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Reglamentul nr. 854/2004/CE ;
- în cazul carnii proaspete, al carnii tocate, al carnii preparate, al produselor din carne şi al carnii separate mecanic (MSM), produsul a fost fabricat din carne obţinutã în abatoare şi unitãţi de transare ce apar pe liste întocmite şi reactualizate, în conformitate cu <>art. 11 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , sau în întreprinderi comunitare autorizate;
- atunci când este aplicabil, în cazul molustelor bivalve vii, al echinodermelor, al tunicatelor şi al gasteropodelor marine, zona de producţie apare pe o lista stabilitã în conformitate cu <>art. 12 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE ;
c) produsul îndeplineşte:
- cerinţele prezentei hotãrâri, incluzând cerinţele art. 5 referitoare la marca de sãnãtate şi marca de identificare;
- cerinţele <>Hotãrârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE ;
- orice condiţii de import prevãzute în conformitate cu legislaţia nationala ce transpune legislaţia comunitara în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, ce reglementeazã controlul activitãţilor de import pentru produse de origine animala;
d) atunci când este aplicabil, sunt îndeplinite prevederile <>art. 13 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , cu referire la certificate şi documente.
(2) Prin derogare de la alin. (1), importul de produse de pescuit poate sa aibã loc, de asemenea, în conformitate cu prevederile speciale ale <>art. 14 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .
(3) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie sa se asigure ca:
a) produsele sunt disponibile pentru control dupã import, în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 71/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte principiile care reglementeazã organizarea controalelor veterinare privind produsele care intra în România din tari terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 12 martie 2003, ce transpune Directiva nr. 97/78/CE ;
b) importul este conform cu cerinţele Normei sanitare veterinare ce stabileşte reguli de sãnãtate a animalelor ce reglementeazã producerea, procesarea, distribuţia şi introducerea de produse de origine animala pentru consum uman, ce transpune Directiva 2002/99/CE ;
c) operaţiunile realizate sub controlul acestora, care au loc dupã import, sunt efectuate în conformitate cu cerinţele anexei nr. 3.
(4) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care importa alimente ce conţin atât produse de origine vegetala, cat şi produse procesate de origine animala trebuie sa se asigure ca produsele procesate de origine animala conţinute în astfel de alimente îndeplinesc prevederile alin. (1)-(3).
(5) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa demonstreze ca cerinţele prevãzute la alin. (1)-(3) au fost respectate întocmai [de exemplu, prin certificare sau documente corespunzãtoare, nefiind necesar ca acestea sa fie în formatul specificat la lit. B al alin. (1) lit. d)].

CAP. III
Comerţul

ART. 7
Documente
(1) Atunci când se solicita în conformitate cu anexa nr. 2 sau 3, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca certificatele sau alte documente însoţesc transportul de produse de origine animala.
(2) În conformitate cu cerinţele Uniunii Europene:
a) pot fi stabilite modele de documente;
b) pot fi elaborate prevederi pentru utilizarea de documente electronice.
ART. 8
Garanţii speciale
(1) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care intenţioneazã sa punã pe piata în Suedia şi Finlanda urmãtoarele alimente de origine animala trebuie sa se conformeze cu regulile prevãzute la alin. (2), cu referire la Salmonella, pentru:
a) carnea provenitã de la bovine şi porcine, incluzând carnea tocata, dar excluzând carnea preparata şi carnea separatã mecanic (MSM);
b) carnea provenitã de la pãsãri din urmãtoarele specii: pãsãri domestice, curcani, bibilici, rate şi gaste, incluzând carnea tocata, dar excluzând carnea preparata şi carnea separatã mecanic (MSM);
c) oua.
(2) a) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine şi al carnii provenite de la pãsãri, în întreprinderea de expediere trebuie sa fie prelevate probe din fiecare transport şi supuse unei testãri microbiologice, cu rezultate negative, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa.
b) În cazul oualor, centrele de impachetare trebuie sa prezinte o garanţie ca transporturile sunt originare din efective ce au fost supuse unei testãri microbiologice, cu rezultate negative, în conformitate cu legislaţia comunitara transpusa.
c) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine, nu este necesar sa fie efectuatã testarea prevãzutã la lit. a) pentru transporturile destinate unei întreprinderi pentru scopul de pasteurizare, sterilizare sau un tratament ce are un efect similar.
În cazul oualor nu este necesar sa fie efectuatã testarea prevãzutã la lit. b) pentru transporturile destinate pentru fabricarea de produse procesate printr-un proces ce garanteazã eliminarea Salmonellei.
d) Nu este necesar sa fie efectuate testarile prevãzute la lit. a) şi b) pentru alimente originare dintr-o întreprindere care este supusã unui program de control recunoscut ca fiind echivalent cu cel autorizat pentru Suedia şi Finlanda, în ceea ce priveşte alimentele de origine animala respective şi în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
e) În cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine şi porcine şi al carnii de pasare, alimentele trebuie sa fie însoţite de un document comercial sau un certificat ce este conform cu un model prevãzut de legislaţia comunitara transpusa şi care sa ateste ca:
- au fost efectuate controalele prevãzute la lit. a), cu rezultate negative; sau
- în fapt, carnea este destinatã pentru unul dintre scopurile prevãzute la lit. c); sau
- în fapt, carnea provine dintr-o întreprindere supusã prevederilor lit. d).
f) În cazul oualor, transporturile trebuie sa fie însoţite de un certificat ce atesta ca au fost efectuate testarile prevãzute la lit. b), cu rezultate negative, sau ca ouale sunt destinate pentru a fi utilizate potrivit lit. c).
(3) În sensul prezentului articol, program de control înseamnã un program de control aprobat în conformitate cu Norma sanitarã veterinara privind controlul Salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici pentru toxiinfectiile alimentare, ce transpune Regulamentul nr. 2.160/2003/CE .

CAP. IV
Prevederi finale

ART. 9
Mãsuri de implementare
Autoritatea poate stabili mãsuri de implementare, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
ART. 10
Modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3
(1) Anexele nr. 2 şi 3 pot fi modificate şi completate, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene.
(2) Pot fi prevãzute excepţii de la anexele nr. 2 şi 3, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene, cu condiţia ca acestea sa nu afecteze îndeplinirea obiectivelor prezentei hotãrâri.
(3) Autoritatea poate sa adopte mãsuri ce adapteaza cerinţele prevãzute la anexa nr. 3, fãrã a leza îndeplinirea obiectivelor prezentei hotãrâri şi în conformitate cu alin. (4)-(6).
(4) a) Mãsurile prevãzute la alin. (3) trebuie sa aibã scopul de:
- a permite continuarea utilizãrii de metode traditionale în orice stadiu de producţie, de procesare ori de distribuţie de alimente; sau
- adaptare la necesitãţile operatorilor cu activitate în domeniul alimentar situati în regiuni ce sunt supuse unor constrângeri geografice speciale.
b) în alte cazuri, acestea trebuie sa se aplice numai pentru proiectarea, construcţia şi echipamentele întreprinderilor.
(5) În cazul în care Autoritatea doreşte sa adopte mãsurile prevãzute la alin. (3), aceasta trebuie sa notifice Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene. Fiecare notificare trebuie:
a) sa furnizeze o descriere detaliatã a cerinţelor pe care autoritatea competenta le considera necesar sa fie adaptate şi natura adaptãrii prevãzute;
b) sa descrie produsele alimentare şi întreprinderile respective;
c) sa explice motivele adaptãrii, incluzând, atunci când este relevant, prezentarea unui rezumat al analizei de risc efectuate şi orice alte mãsuri ce urmeazã sa fie luate pentru a se asigura ca adaptarea nu compromite obiectivele prezentei hotãrâri;
d) sa furnizeze orice alte informaţii relevante.
(6) Autoritatea poate menţine sau stabili reguli din proprie initiativa:
a) ce interzic sau restrictioneaza punerea pe piata, pe teritoriul României, de lapte crud sau smantana cruda destinate pentru consum uman direct; sau
b) ce permit utilizarea, cu autorizarea autoritãţii competente, de lapte crud ce nu îndeplineşte criteriile prevãzute la secţiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numãrul total de germeni şi numãrul de celule somatice, pentru fabricarea unor sortimente de branza cu o perioada de invechire sau maturare de cel puţin 60 de zile, precum şi de produse lactate obţinute în relatie cu fabricarea unor astfel de sortimente de branza, cu condiţia ca aceasta sa nu aducã atingere îndeplinirii obiectivelor prezentei hotãrâri.
ART. 11
Decizii specifice
Fãrã a se aduce atingere caracterului general al art. 9 şi art. 10 alin. (1), pot fi stabilite mãsuri de implementare ori pot fi adoptate modificãri ale anexei nr. 2 sau 3, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene:
1. pentru a stabili reguli de transport al carnii cat timp aceasta este calda;
2. pentru a specifica, în ceea ce priveşte carnea separatã mecanic (MSM), ca, în fapt, conţinutul de calciu nu este semnificativ mai mare decât cel din carnea tocata;
3. pentru a stabili alte tratamente ce pot fi aplicate, într-o întreprindere de procesare, molustelor bivalve vii ce provin din zone de producţie din clasa B sau C şi care nu au fost supuse unui tratament de purificare sau de reimersie;
4. pentru a specifica metode de testare recunoscute pentru depistarea biotoxinelor marine;
5. pentru a stabili standarde suplimentare de sãnãtate pentru moluste bivalve vii, în cooperare cu Laboratorul Comunitar de Referinta, incluzând:
a) valori limita şi metode de analiza pentru alte biotoxine marine;
b) proceduri de testare virusologica şi standarde virusologice;
c) planuri de prelevare de probe, metode şi tolerante analitice ce trebuie sa fie aplicate pentru a se verifica conformitatea cu standardele de sãnãtate;
6. pentru a se stabili standarde sau controale de sãnãtate, atunci când exista date ştiinţifice ce demonstreaza ca acestea sunt necesare pentru a proteja sãnãtatea publica;
7. pentru a se extinde prevederile secţiunii a VII-a cap. IX din anexa nr. 3 la moluste bivalve vii, altele decât pectinidele;
8. pentru a se specifica criteriile pentru determinarea prezentei parazitilor, când datele epidemiologice indica faptul ca un fond piscicol nu prezintã un risc pentru sãnãtate cu referire la prezenta de paraziti şi, în consecinta, pentru determinarea momentului când Autoritatea poate autoriza operatorii cu activitate în domeniul alimentar sa nu congeleze produsele de pescuit, în conformitate cu secţiunea a VIII-a cap. III lit. D din anexa nr. 3;
9. pentru a stabili criterii de prospetime şi limite cu referire la histamina şi azotul total uşor hidrolizabil, pentru produse de pescuit;
10. pentru a permite utilizarea, pentru fabricarea anumitor produse lactate, de lapte crud ce nu întruneşte criteriile prevãzute la secţiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numãrul total de germeni şi numãrul de celule somatice;
11. pentru a fixa o valoare maxima permisã pentru cantitatea totalã de reziduuri de substanţe antibiotice în laptele crud, fãrã a se aduce atingere prevederilor <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23;
12. pentru a autoriza procese echivalente pentru producerea de gelatina sau colagen.
ART. 12
Consultarea Autoritãţii Europene pentru Siguranta Alimentelor
Autoritatea poate consulta Autoritatea Europeanã pentru Siguranta Alimentelor privind orice problema ce face obiectul prezentei hotãrâri şi care poate sa aibã un impact semnificativ asupra sãnãtãţii publice.
ART. 13
Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentele reguli specifice.

ANEXA 1
-------
la regulile specifice
---------------------

DEFINIŢII

În sensul prezentei hotãrâri urmãtorii termeni şi expresii se definesc astfel:

1. Carne
1.1. carne - pãrţi comestibile ale animalelor la care se face referire la pct. 1.2 şi 1.8, incluzând sânge.
1.2. ongulate domestice - animale domestice din specia bovine (incluzând speciile Bubalus şi Bison), porcine, ovine şi caprine, precum şi solipede domestice;
1.3. pasare - pãsãri de ferma, incluzând pãsãri ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice, cu excepţia ratitelor;
1.4. lagomorfe - iepuri domestici, iepuri salbatici şi rozatoare;
1.5. vanat salbatic:
a) ongulate sãlbatice şi animale lagomorfe, precum şi alte mamifere terestre care sunt vanate pentru consum uman şi sunt considerate a fi vanat salbatic, în baza legislaţiei aplicabile în România, incluzând mamifere ce trãiesc în teritorii închise, în condiţii de libertate similare cu cele ale vânatului salbatic;
b) pãsãri sãlbatice ce sunt vanate pentru consum uman;
1.6. vanat de crescatorie - ratite de crescatorie şi mamifere terestre de crescatorie, altele decât cele prevãzute la pct. 1.2;
1.7. vanat salbatic mic - pãsãri de vanat salbatic şi animale lagomorfe care trãiesc liber în salbaticie;
1.8. vanat salbatic mare - mamifere terestre sãlbatice care trãiesc liber în salbaticie, ce nu corespund definitiei de vanat salbatic mic;
1.9. carcasa - corpul unui animal dupã tãiere şi toaletare;
1.10. carne proaspãta - carne ce nu a fost supusã nici unui proces de conservare, altul decât refrigerarea, congelarea sau congelarea rapida, incluzând carne ce este ambalata sub vid ori ambalata într-o atmosfera controlatã;
1.11. organe - carne proaspãta, alta decât carcasa, incluzând viscere şi sânge;
1.12. viscere - organe din cavitatea toracica, abdominala sau pelvina, precum şi traheea şi esofagul, iar pentru pãsãri, ingluvie;
1.13. carne tocata - carne dezosata ce a fost tocata în fragmente şi conţine mai puţin de 1% sare;
1.14. carne separatã mecanic sau MSM - produsul obţinut prin îndepãrtarea carnii de pe oase cu carne, dupã dezosare, sau de la carcasele de pasare, utilizându-se mijloace mecanice şi având ca rezultat pierderea sau modificarea structurii fibrei musculare;
1.15. carne preparata - carne proaspãta, incluzând carnea ce a fost taiata în bucãţi, la care s-au adãugat alimente, condimente ori aditivi sau care a fost supusã unui proces insuficient pentru a modifica structura interna a fibrei musculare a carnii şi a elimina caracteristicile carnii proaspete;
1.16. abator - o întreprindere utilizata pentru taierea şi toaletarea animalelor a cãror carne este destinatã pentru consum uman;
1.17. unitate de transare - o întreprindere utilizata pentru dezosarea şi/sau transarea carnii;
1.18. întreprindere pentru manipularea vânatului - orice întreprindere în care vanatul şi carnea de vanat obţinute dupã vanatoare sunt pregãtite pentru punere pe piata.
2. Moluste bivalve vii:
2.1. moluste bivalve - moluste lamelibranhiate care se hranesc prin filtrare;
2.2. biotoxine marine - substanţe otravitoare acumulate de moluste bivalve, în special ca rezultat al hranirii cu plancton ce conţine toxine;
2.3. condiţionare - depozitarea de moluste bivalve vii ce provin din zone de producţie din clasa A, centre de purificare sau centre de expediere, în bazine sau în orice alta instalatie ce conţine apa de mare curata sau în amplasamente naturale, pentru a îndepãrta nisipul, malul sau mucusul, pentru a conserva sau îmbunãtãţi calitãţile organoleptice şi pentru a se asigura ca acestea sunt într-o buna condiţie de vitalitate înainte de ambalare şi impachetare;
2.4. culegator - orice persoana fizica sau juridicã ce aduna moluste bivalve vii dintr-o zona de recoltare, prin orice mijloace, în scopul manipulãrii şi punerii pe piata a acestora;
2.5. zona de producţie - orice zona de mare, estuar sau laguna ce conţine fie bancuri naturale de moluste bivalve sau amplasamente utilizate pentru cultivarea molustelor bivalve, din care acestea sunt preluate pentru consum uman;
2.6. zona de reimersie - orice zona de mare, estuar ori laguna, cu limite bine marcate şi indicate prin balize, stâlpi sau orice alte mijloace fixe, utilizate exclusiv pentru purificarea naturala a molustelor bivalve vii;
2.7. centru de expediere - orice întreprindere situata pe uscat sau în larg, autorizata pentru recepţia, condiţionarea, spalarea, curatarea, sortarea, ambalarea şi impachetarea de moluste bivalve vii proprii consumului uman;
2.8. centru de purificare - o întreprindere cu bazine alimentate cu apa de mare curata, în care sunt plasate moluste bivalve vii pentru un timp necesar sa se reducã contaminarea şi pentru a le face proprii consumului uman;
2.9. reimersie - transferul de moluste bivalve vii în zone maritime, lagunare sau în zone de estuar pentru timpul necesar sa se reducã contaminarea, pentru a le face proprii consumului uman. Aceasta nu include operaţiunile specifice de transferare a molustelor bivalve în zone mai potrivite pentru creştere sau ingrasare ulterioara.
3. Produse din pescuit:
3.1. produse din pescuit - toate animalele de apa dulce sau apa de mare (cu excepţia molustelor bivalve vii, a echinodermelor vii, a tunicatelor vii şi a gasteropodelor marine vii, a tuturor mamiferelor, reptilelor şi broaştelor), fie sãlbatice sau de crescatorie şi incluzând toate formele, pãrţile şi produsele comestibile ale unor astfel de animale;
3.2. vas fabrica - orice vas la bordul cãruia produsele de pescuit sunt supuse uneia sau mai multora dintre urmãtoarele operaţiuni: filetare, feliere, jupuire, decorticare ori îndepãrtarea cochiliei, tocare sau prelucrare, urmate de ambalare ori impachetare şi, dacã este necesar, refrigerare sau congelare;
3.3. vas congelator - orice vas la bordul cãruia se efectueazã congelarea produselor din pescuit, iar când este cazul, congelarea dupã activitãţi pregãtitoare, precum sangerarea, decapitarea, eviscerarea şi îndepãrtarea aripioarelor, urmatã de ambalare sau impachetare, atunci când este necesar;
3.4. produse din pescuit separate mecanic - orice produs obţinut prin îndepãrtarea carnii din produsele de pescuit, utilizând mijloace mecanice şi având ca rezultat pierderea sau modificarea structurii carnii;
3.5. produse proaspete din pescuit - produse din pescuit neprocesate, fie întregi, fie preparate, incluzând produse impachetate sub vid sau într-o atmosfera modificatã, care nu au fost supuse unui tratament pentru a se asigura conservarea, altul decât racirea;
3.6. produse din pescuit preparate - produse din pescuit neprocesate ce au fost supuse unei operaţii ce afecteazã integritatea anatomica a acestora, precum eviscerarea, decapitarea, felierea, filetarea şi portionarea.
4. Lapte:
4.1. lapte crud - lapte produs prin secretia glandei mamare a animalelor de ferma, ce nu a fost încãlzit peste 40°C sau nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent;
4.2. exploatatie de producere a laptelui - o exploatatie în care sunt ţinute una sau mai multe animale de ferma, pentru a produce lapte, în vederea punerii pe piata a acestuia, ca aliment.
5. Oua:
5.1. oua - oua în coaja, altele decât cele sparte, incubate sau gatite, ce sunt produse de pãsãri de ferma şi sunt proprii pentru consum uman direct sau pentru prepararea de produse din oua;
5.2. ou lichid - conţinutul oului neprocesat, dupã îndepãrtarea cojii;
5.3. oua crapate - oua cu coaja crapata, dar cu membranele intacte;
5.4. centru de ambalare - o întreprindere unde ouale sunt clasate dupã calitate şi greutate.
6. Pulpe de broasca şi melci:
6.1. pulpe de broasca - partea posterioarã a corpului unei broaste eviscerate şi jupuite din specia Ranna spp. (familia Ranidae), separatã printr-o secţiune transversala efectuatã în spatele membrelor anterioare;
6.2. melci - gasteropode terestre din speciile Helix pomatia Linne, Helix aspersa Muller, Helix lucorum şi specii din familia Achatinidae.
7. Produse procesate:
7.1. produse din carne - produse procesate ce rezulta din procesarea carnii sau din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate, astfel încât suprafata de tãiere sa indice faptul ca produsul nu mai are caracteristicile carnii proaspete;
7.2. produse lactate - produse procesate ce rezulta din procesarea laptelui crud sau din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;
7.3. produse din oua - produse procesate ce rezulta din procesarea oualor ori a diferitelor componente sau amestecuri de oua ori din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;
7.4. produse din pescuit procesate - produse procesate ce rezulta din procesarea produselor din pescuit sau din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;
7.5. grãsimi animale procesate - sortimente de grasime derivata din carne procesata, incluzând oase, şi care este destinatã pentru consum uman;
7.6. jumari - resturi de procesare ce conţin proteina, dupã separarea parţialã a grasimii şi a apei;
7.7. gelatina - proteina naturala, solubila, sub forma gelatinoasa sau nu, obţinutã prin hidroliza parţialã a colagenului produs din oase, piei prelucrate şi neprelucrate, tendoane şi sinovii de la animale;
7.8. colagen - produsul pe baza de proteina derivata din oase, piei prelucrate şi neprelucrate şi tendoane, fabricat în conformitate cu cerinţele prezentei hotãrâri;
7.9. stomacuri, vezici urinare şi intestine tratate - stomacuri, vezici urinare şi intestine ce au fost supuse unui tratament precum sararea, încãlzirea sau uscarea, dupã ce acestea au fost obţinute şi curatate.
8. Alte defintii:
8.1. produse de origine animala:
a) alimente de origine animala, incluzând miere şi sânge;
b) moluste bivalve vii, echinoderme vii, tunicate vii şi gasteropode marine vii, destinate pentru consum uman;
c) alte animale destinate a fi pregãtite în vederea livrãrii vii cãtre consumatorul final;
8.2. vânzare angro - o activitate în domeniul alimentar ce include mai multe unitãţi separate ce au în comun instalaţii şi secţii în care alimentele sunt vândute cãtre operatorii cu activitate în domeniul alimentar.

ANEXA 2
-------
la regulile specifice
---------------------

CERINŢE
referitoare la unele produse de origine animala

SECŢIUNEA I
Marca de identificare

Atunci când se solicita, în conformitate cu art. 5 sau 6 din anexa la hotãrâre, şi se supun prevederilor anexei nr. 3 la prezentele reguli specifice, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca produsele de origine animala au o marca de identificare aplicatã în conformitate cu urmãtoarele prevederi:
A. Aplicarea marcii de identificare
1. Marca de identificare trebuie sa fie aplicatã înainte ca produsul sa pãrãseascã întreprinderea.
2. O marca noua nu este necesar a fi aplicatã unui produs decât în cazul în care materialul de impachetare şi/sau de ambalare este îndepãrtat ori produsul este prelucrat ulterior în întreprindere, caz în care noua marca trebuie sa indice numãrul de autorizare al întreprinderii unde au loc aceste operaţiuni.
3. În conformitate cu legislaţia comunitara ce stabileşte cerinţele pentru etichetare şi marcare, nu este necesarã o marca de identificare pentru oua.
4. În conformitate cu <>art. 18 din Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor şi a hranei pentru animale, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 412/2004 , ce transpune Regulamentul nr. 172/2002, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa aibã implementate sisteme şi proceduri pentru identificarea operatorilor cu activitate în domeniul alimentar de la care au primit şi cãrora le-au fost livrate produse de origine animala.
B. Forma marcii de identificare
5. Marca de identificare trebuie sa fie lizibila, sa nu se poatã şterge şi sa aibã caractere uşor descifrabile. Aceasta trebuie sa fie clar vizibila pentru autoritãţile competente.
6. Marca de identificare trebuie sa indice numele tarii în care este situata întreprinderea, nume ce poate fi scris complet sau sub forma unui cod din doua litere, în conformitate cu standardul ISO relevant.
În cazul României codul este RO.
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot continua sa utilizeze stocuri şi echipamente ce au fost comandate înainte de intrarea în aplicare a prezentei hotãrâri, pana când acestea sunt epuizate sau necesita înlocuire.
7. Marca de identificare trebuie sa indice numãrul de autorizare al întreprinderii.
Dacã o întreprindere produce atât alimente la care se aplica prezenta hotãrâre, cat şi alimente la care aceasta nu se aplica, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa aplice aceeaşi marca de identificare pentru ambele tipuri de alimente.
8. Când marca de identificare este aplicatã într-o întreprindere situata în România, aceasta trebuie sa fie de forma ovala şi sa includã abrevierea: CE, EC, EF, EG, EK sau EY.
C. Metoda de marcare
9. În funcţie de prezentarea diferitelor produse de origine animala, marca de identificare poate sa fie aplicatã direct pe produs, pe materialul de ambalare sau pe materialul de impachetare ori poate sa fie tiparita pe o eticheta fixatã pe produs, pe materialul de impachetare sau pe materialul de ambalare.
De asemenea, marca de identificare poate fi o placuta din material rezistent şi care nu se poate îndepãrta.
10. În cazul pachetelor ce conţin carne transata sau organe, marca de identificare trebuie sa fie aplicatã pe o eticheta fixatã sau imprimata pe materialul de impachetare, în asa fel încât aceasta sa fie distrusa când pachetul este deschis. Totuşi, acest lucru nu este necesar dacã procesul de deschidere distruge materialul de impachetare.
Când ambalajul oferã aceeaşi protecţie ca materialul de impachetare, eticheta poate fi fixatã pe ambalaj.
11. Pentru produsele de origine animala ce sunt introduse în containere de transport sau în pachete mari şi sunt destinate pentru manevrare, procesare, ambalare sau impachetare ulterioara în alta întreprindere, marca de identificare trebuie sa fie aplicatã la suprafata externa a containerului sau a materialului de impachetare.
12. În cazul produselor de origine animala sub forma lichidã, granulata sau pudra transportate în vrac şi al produselor din pescuit transportate în vrac, nu este necesarã o marca de identificare dacã documentaţia de însoţire conţine informaţiile specificate la pct. 6 şi 7 şi, atunci când se considera necesar, la pct. 8.
13. Când produse de origine animala sunt plasate într-un ambalaj destinat pentru furnizare directa cãtre consumatorul final, este suficient sa se aplice marca de identificare numai la exteriorul ambalajului.
14. Când marca de identificare este aplicatã direct pe produsele de origine animala, culorile utilizate trebuie sa fie autorizate în conformitate cu regulile comunitare transpuse în legislaţia nationala privind utilizarea substanţelor colorante în produsele alimentare.

SECŢIUNEA a II-a
Obiectivele procedurilor bazate pe HACCP
(Hazard Analysis and Critical Control Point)

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activeazã în abatoare trebuie sa se asigure ca procedurile pe care aceştia le-au pus în aplicare în conformitate cu cerinţele generale ale <>art. 5 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 , ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , întrunesc cerinţele pe care analiza de risc le releva a fi necesare, precum şi cerinţele specifice prevãzute la pct. 2.
2. Procedurile trebuie sa garanteze ca fiecare animal sau, atunci când se considera corespunzãtor, fiecare lot de animale acceptat în incinta abatorului:
a) este corect identificat;
b) este însoţit de informaţii relevante din exploatatia de provenienta la care se referã secţiunea a III-a;
c) nu provine dintr-o exploatatie sau dintr-o zona supusã unei interdicţii de mişcare a animalelor ori altor restrictii din motive de sãnãtate a animalelor sau de sãnãtate publica, cu excepţia cazului în care Autoritatea permite aceasta;
d) este curat;
e) este sanatos, dupã cum pot aprecia operatorii cu activitate în domeniul alimentar;
f) este într-o stare satisfãcãtoare în ceea ce priveşte protecţia şi bunãstarea animalelor, la sosirea la abator.
3. În cazul nerespectãrii conformitatii cu oricare dintre cerinţele prevãzute la pct. 2, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa notifice medicul veterinar oficial şi sa ia mãsuri corespunzãtoare.

SECŢIUNEA a III-a
Informaţii privind lantul alimentar

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activeazã în abatoare trebuie sa solicite, sa primeascã, sa controleze şi sa acţioneze conform informaţiilor privind lantul alimentar, dupã cum este prevãzut la aceasta secţiune, cu referire la toate animalele, altele decât vanat salbatic, expediate sau destinate a fi expediate la abator.
1. Operatorii din abator nu trebuie sa accepte animale în incinta abatorului, cu excepţia cazului în care aceştia au solicitat şi li s-au furnizat informaţii relevante privind siguranta alimentelor, conţinute în registrele ţinute în exploatatia de origine, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE .
2. Operatorilor din abator trebuie sa li se furnizeze informaţiile cu minimum 24 de ore înainte de sosirea animalelor la abator, cu excepţia circumstanţelor prevãzute la pct. 7.
3. Informaţiile relevante privind siguranta alimentelor, prevãzute la pct. 1, trebuie sa acopere, în special:
a) statusul exploatatiei de provenienta sau statusul de sãnãtate a animalelor la nivel regional;
b) statusul sãnãtãţii animalelor;
c) produsele medicinale veterinare sau alte tratamente administrate animalelor în cursul unei perioade relevante şi cu o perioada de asteptare mai mare de zero, împreunã cu datele de administrare a acestora şi perioadele de asteptare;
d) apariţia de boli ce pot afecta siguranta carnii;
e) rezultatele oricãror analize efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe prelevate, pentru a diagnostica bolile ce pot afecta siguranta carnii, dacã acestea sunt relevante pentru protecţia sãnãtãţii publice, incluzând probe prelevate în cadrul monitorizarii şi controlului zoonozelor şi al reziduurilor;
f) rapoartele relevante despre rezultatele anterioare ale inspectiilor ante- şi post-mortem efectuate pe animale provenite din aceeaşi exploatatie de provenienta, incluzând, în special, rapoarte de la medicul veterinar oficial;
g) datele referitoare la producţie, atunci când aceasta poate indica prezenta bolii;
h) numele şi adresa medicului veterinar privat care deserveste în mod normal exploatatia de provenienta.
4. a) Nu este necesar sa i se furnizeze operatorului din abator:
- informaţiile prevãzute la pct. 3 lit. a), b), f) şi h), dacã operatorul cunoaşte deja aceste informaţii (de exemplu, printr-un aranjament permanent sau printr-un sistem de asigurare a calitãţii); sau
- informaţiile prevãzute la pct. 3 lit. a), b), f) şi g), dacã producãtorul declara ca nu exista informaţii relevante de raportat.
b) Nu este necesar sa se furnizeze informaţii cuprinse în procesul-verbal extras din registrele exploatatiei de provenienta. Acestea pot fi furnizate prin schimb electronic de date sau sub forma unei declaraţii standardizate semnate de producãtor.
5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar, care decid sa accepte animale în incinta abatoarelor dupã evaluarea informaţiilor relevante privind lantul alimentar, trebuie sa le facã disponibile medicului veterinar oficial fãrã întârziere şi, cu excepţia circumstanţelor prevãzute la pct. 7, cu minimum 24 de ore înaintea sosirii animalului sau a lotului. Operatorul cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa notifice medicului veterinar oficial orice informaţii în legatura cu aspectele ce pot pune în pericol sãnãtatea, înainte de inspecţia ante-mortem a animalului respectiv.
6. Dacã un animal soseste la abator fãrã informaţii privind lantul alimentar, operatorul trebuie sa notifice imediat aceasta medicului veterinar oficial. Taierea animalului nu poate sa aibã loc pana când medicul veterinar oficial nu permite aceasta.
7. Dacã Autoritatea permite aceasta, informaţiile privind lantul alimentar pot sa însoţeascã animalele la care acestea se referã, la abator, fãrã sa fie necesarã transmiterea acestora cu minimum 24 de ore în avans, în cazul:
a) animalelor din specia porcine, pasarilor sau vânatului de crescatorie, care au fost supuse inspecţiei ante-mortem la exploatatia de provenienta, dacã sunt însoţite de un certificat semnat de medicul veterinar, ce indica faptul ca acesta a examinat animalele la exploatatie şi le-a gãsit într-o stare buna de sãnãtate;
b) solipedelor domestice;
c) animalelor care au fost supuse tãierii de necesitate, dacã sunt însoţite de o declaraţie semnatã de medicul veterinar, în care se înregistreazã rezultatele favorabile ale inspecţiei ante-mortem;
d) animalelor care nu sunt livrate direct dintr-o exploatatie de provenienta la abator.
Operatorii din abatoare trebuie sa evalueze informaţiile relevante. Dacã aceştia accepta animalele pentru tãiere, trebuie sa furnizeze medicului veterinar documentele prevãzute la lit. a) şi c). Taierea sau toaletarea animalelor nu poate sa aibã loc pana când medicul veterinar oficial nu permite aceasta.
8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa controleze pasapoartele ce însoţesc solipedele domestice, pentru a se asigura ca animalul este destinat tãierii pentru consum uman. Dacã operatorii cu activitate în domeniul alimentar accepta animalul pentru tãiere, aceştia trebuie sa predea medicului veterinar oficial pasaportul animalului.


ANEXA 3
-------
la regulile specifice
---------------------

CERINŢE SPECIFICE

SECŢIUNEA I
Carne de ongulate domestice

CAP. I
Transport de animale vii la abator

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abatoare trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
a) în timpul colectãrii şi transportului, animalele trebuie sa fie manipulate cu grija, fãrã sa li se cauzeze suferinţe inutile;
b) animalele care prezintã simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenţi importanti pentru sãnãtatea publica pot sa fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta.

CAP. II
Cerinţe pentru abatoare

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, în fapt, construcţia, configuraţia şi echipamentele abatoarelor în care sunt tãiate ongulate domestice întrunesc urmãtoarele cerinţe:
a) abatoarele trebuie sa aibã facilitãţi de cazare adecvate şi igienice sau, dacã clima permite, tarcuri de asteptare ce sunt uşor de curatat şi dezinfectat. Aceste facilitãţi trebuie sa fie dotate cu echipamente pentru adaparea animalelor şi, dacã este necesar, pentru furajarea acestora. Evacuarea apelor reziduale nu trebuie sa compromita siguranta alimentelor;
b) acestea trebuie sa aibã facilitãţi sau, dacã clima permite, tarcuri, ce se pot închide separat pentru animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor separate şi construite astfel încât sa se evite contaminarea altor animale, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca nu sunt necesare astfel de amenajãri;
c) mãrimea facilitãţilor de cazare trebuie sa asigure respectarea bunastarii animalelor. Proiectarea acestora trebuie sa faciliteze inspectiile ante-mortem, incluzând identificarea animalelor sau a grupurilor de animale.
2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie:
a) sa aibã un numãr suficient de spaţii corespunzãtoare operaţiunilor efectuate;
b) sa aibã o încãpere separatã pentru golirea şi curatarea stomacurilor şi intestinelor, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza separarea în timp a acestor operaţiuni dintr-un anumit abator, de la caz la caz;
c) sa asigure separarea în spaţiu sau timp a urmãtoarelor operaţiuni:
(i) asomarea şi sangerarea;
(ii) în cazul animalelor din specia porcine: oparirea, depilarea, curatarea şi flambarea;
(iii) eviscerarea şi toaletarea ulterioara;
(iv) manipularea intestinelor şi a burtilor curate;
(v) prepararea şi curatarea altor organe, în special manipularea capetelor jupuite, dacã aceste operaţiuni nu au loc pe linia de tãiere;
(vi) ambalarea organelor;
(vii) livrarea carnii;
d) sa aibã instalaţii ce previn contactul între carne şi pardoseli, pereţi şi dispozitive de fixare;
e) sa aibã linii de tãiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate sa permitã înaintarea continua a procesului de tãiere şi sa evite contaminarea incrucisata între diferitele pãrţi ale liniei de tãiere. Atunci când funcţioneazã mai mult de o linie de tãiere în aceeaşi clãdire, trebuie sa existe o separare adecvatã a liniilor pentru a se preveni contaminarea incrucisata.
3. Abatoarele trebuie sa aibã facilitãţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizatã la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de cãtre personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie sa aibã robinete proiectate astfel încât sa se previnã rãspândirea contaminarii.
5. Este necesar sa existe facilitãţi ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte şi facilitãţi separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.
6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajãri corespunzãtoare pentru curatarea, spalarea şi dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii. Totuşi, abatoarele nu trebuie sa aibã aceste spaţii şi amenajãri dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta şi dacã exista în apropiere spaţii şi amenajãri autorizate oficial.
7. Abatoarele trebuie sa aibã facilitãţi ce se pot incuia, destinate tãierii animalelor bolnave şi suspecte. Acest lucru nu este esenţial dacã aceasta tãiere are loc în alte întreprinderi autorizate pentru acest scop de autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, sau la sfârşitul perioadei normale de tãiere.
8. Dacã balegarul sau conţinutul tractusului digestiv este depozitat în abator, trebuie sa existe o zona specialã ori un loc pentru acest scop.
9. Abatoarele trebuie sa aibã o facilitate cu posibilitate de închidere, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de cãtre serviciul veterinar.

CAP. III
Cerinţe pentru unitãţi de transare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca unitãţile de transare ce manipuleaza carne de ongulate domestice:
1. sunt construite astfel încât sa se evite contaminarea carnii, în special prin:
a) permiterea unei înaintãri continue a operaţiunilor; sau
b) asigurarea separarii între diferitele loturi de producţie;
2. au încãperi pentru depozitarea separatã a carnii ambalate şi a carnii neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poatã fi o sursa de contaminare pentru carne;
3. au sali de transare echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele prevãzute la cap. V;
4. au echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de cãtre personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevãzute cu robinete proiectate pentru a preveni rãspândirea contaminarii;
5. au facilitãţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizatã la o temperatura de cel puţin 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

CAP. IV
Igiena tãierii

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activeazã în abatoare în care sunt tãiate animale ongulate domestice trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Dupã sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie sa fie intarziata în mod nejustificat, cu excepţia cazului în care, din motive de bunastare, animalelor trebuie sa li se asigure o perioada de odihna înainte de tãiere.
2. a) Carnea provenitã de la animale, altele decât cele prevãzute la lit. b) şi c), nu trebuie sa fie utilizata pentru consum uman, dacã acestea au murit în alt fel decât prin tãiere într-un abator.
b) În incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru tãiere, cu excepţia:
(i) animalelor care au fost supuse tãierii de necesitate în afarã abatorului, în conformitate cu cap. VI;
(ii) animalelor tãiate la locul de producţie, în conformitate cu secţiunea a III-a;
(iii) vânatului salbatic, în conformitate cu secţiunea a IV-a cap. II.
c) Carnea provenitã de la animale care sunt supuse tãierii ca urmare a unui accident într-un abator poate fi utilizata pentru consum uman dacã, pe baza inspecţiei, nu sunt constatate leziuni grave, altele decât cele datorate accidentului.
3. Animalele sau, atunci când se considera corespunzãtor, fiecare lot de animale expediat pentru tãiere trebuie sa fie identificate astfel încât sa poatã fi urmãritã originea acestora.
4. Animalele trebuie sa fie curate.
5. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instrucţiunile medicului veterinar desemnat de autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , pentru a se asigura ca acea inspecţie ante-mortem a fiecãrui animal înainte de a fi tãiat este efectuatã în condiţii corespunzãtoare.
6. Animalele introduse în sala abatorului trebuie sa fie tãiate fãrã întârziere nejustificatã.
7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea şi alta toaletare trebuie sa fie efectuate fãrã întârziere nejustificatã şi într-o maniera care sa evite contaminarea carnii. În special:
a) traheea şi esofagul trebuie sa rãmânã intacte în timpul sangerarii, cu excepţia cazului tãierii conforme cu un ritual religios;
b) în timpul indepartarii pieilor şi a lanii:
(i) trebuie sa fie evitat contactul dintre suprafata externa a pielii şi carcasa;
(ii) operatorii şi echipamentele ce vin în contact cu suprafata externa a pielii şi a lanii nu trebuie sa între în contact cu carnea;
c) trebuie sa fie luate mãsuri pentru a se preveni scurgerea conţinutului tractusului digestiv în timpul şi dupã eviscerare şi pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizatã cat mai curând posibil dupã asomare;
d) îndepãrtarea ugerului nu trebuie sa genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.
8. Trebuie sa fie efectuatã jupuirea completa a carcasei şi a altor pãrţi ale corpului destinate pentru consum uman, cu excepţia animalelor din specia porcine, a capetelor şi a picioarelor de la animale din speciile ovine, caprine şi viţei. Capetele şi picioarele trebuie sa fie manipulate astfel încât sa se evite contaminarea altor carnuri.
9. Când nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie sa li se îndepãrteze imediat parul. Trebuie sa fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizaţi pentru aceasta operaţie numai aditivi autorizaţi. Animalele din specia porcine trebuie, dupã aceea, sa fie dusate bine cu apa potabilã.
10. Carcasele nu trebuie sa conţinã contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie sa fie îndepãrtatã fãrã întârziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect echivalent.
11. Carcasele şi organele nu trebuie sa vina în contact cu pardoseala, cu pereţii sau cu platformele de lucru.
12. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instrucţiunile autoritãţii competente, pentru a se asigura ca inspecţia post-mortem a tuturor animalelor tãiate este efectuatã în condiţii adecvate, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .
13. Pana la finalizarea inspecţiei post-mortem, pãrţile unui animal tãiat supus unei astfel de inspecţii trebuie:
a) sa rãmânã identificabile ca aparţinând unei anumite carcase;
b) sa nu vina în contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse inspecţiei post-mortem. Totuşi, penisul trebuie sa fie îndepãrtat imediat, cu condiţia ca acesta sa nu prezinte nici o leziune patologica.
14. Ambii rinichi trebuie sa fie degajati din grasimea ce îi acoperã. De asemenea, în cazul animalelor din speciile bovine, porcine şi solipede, trebuie sa fie îndepãrtatã capsula perirenala.
15. Dacã sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat în acelaşi container înainte de terminarea inspecţiei post-mortem, întregul conţinut trebuie sa fie declarat impropriu pentru consum uman, dacã carcasa unuia sau mai multor animale în cauza a fost declarata improprie pentru consum uman.
16. Dupã inspecţia post-mortem:
a) tonsilele animalelor din speciile bovine şi solipede trebuie sa fie indepartate în mod igienic;
b) pãrţile improprii pentru consumul uman trebuie sa fie indepartate cat mai curând posibil din zona curata a întreprinderii;
c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman şi subprodusele necomestibile nu trebuie sa vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman;
d) viscerele sau pãrţi ale viscerelor ce rãmân în carcasa, cu excepţia rinichilor, trebuie sa fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza în alt fel.
17. Dupã terminarea tãierii şi a inspecţiei post-mortem, carnea trebuie sa fie depozitata în conformitate cu cerinţele prevãzute la cap. VII.
18. Când sunt destinate pentru prelucrare ulterioara:
a) stomacurile trebuie sa fie oparite sau curatate;
b) intestinele trebuie sa fie golite şi curatate;
c) capetele şi picioarele trebuie sa fie jupuite sau oparite şi depilate.
19. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie şi de vanat salbatic, trebuie sa fie luate mãsuri de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie în timp, fie în spaţiu, a operaţiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie sa fie disponibile facilitãţi separate pentru recepţia şi depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie tãiat la ferma şi pentru vanat salbatic.
20. Dacã abatorul nu are facilitãţi ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau suspecte, facilitãţile utilizate pentru a tãia astfel de animale trebuie sa fie curatate, spalate şi dezinfectate sub supraveghere oficialã, înainte sa fie realizatã taierea altor animale.

CAP. V
Igiena în timpul transarii şi dezosarii

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca transarea şi dezosarea carnii de ongulate domestice are loc în conformitate cu urmãtoarele cerinţe:
1. În abatoare, carcasele de ongulate domestice pot fi sectionate în semicarcase sau sferturi de carcase, iar semicarcasele, în nu mai mult de trei porţiuni întregi. Transarea şi dezosarea ulterioara trebuie sa fie efectuate într-o unitate de transare.
2. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizatã în asa fel încât sa se previnã sau sa se reducã la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure, în special, ca:
a) în fapt, carnea destinatã pentru transare este introdusã în spaţii de lucru în mod ritmic, dupã cum este necesar;
b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, tãierii în felii sau în piese, ambalarii şi impachetarii, carnea este menţinutã la o temperatura sub 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne, prin intermediul unei temperaturi ambientale ce nu depãşeşte 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;
c) atunci când spaţiile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate mãsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, prin separarea operaţiunilor privind diferitele specii, fie în timp, fie în spaţiu.
3. Carnea poate fi dezosata şi transata înainte ca aceasta sa atinga temperatura prevãzutã la pct. 2 lit. b), în conformitate cu cap. VII pct. 3.
4. De asemenea, carnea poate fi dezosata şi transata înainte sa atinga temperatura prevãzutã la pct. 2 lit. b), atunci când sala de transare este situata în acelaşi loc cu spaţiile de tãiere. În acest caz, carnea trebuie sa fie transferata la sala de transare, fie direct din spaţiile de tãiere, fie dupã o perioada de asteptare într-o încãpere de rãcire sau refrigerare. Imediat dupã ce este transata şi, atunci când se considera corespunzãtor, impachetata, carnea trebuie sa fie racita la temperatura prevãzutã la pct. 2 lit. b).

CAP. VI
Taierea de urgenta în afarã abatorului

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, în fapt, carnea provenitã de la ongulate domestice ce sunt supuse tãierii de urgenta în afarã abatorului poate fi utilizata pentru consum uman numai dacã aceasta este conformã cu urmãtoarele cerinţe:
1. Un animal, de altfel sanatos, trebuie sa fi suferit un accident ce a împiedicat transportul acestuia la abator din motive de bunastare.
2. Un medic veterinar trebuie sa efectueze o inspecţie ante-mortem a animalului.
3. Animalul tãiat şi sangerat trebuie sa fie transportat la abator în condiţii igienice şi fãrã întârziere nejustificatã. Îndepãrtarea stomacului şi a intestinelor, dar fãrã o alta toaletare, poate sa aibã loc la fata locului, sub supravegherea unui medic veterinar. Orice viscer îndepãrtat trebuie sa însoţeascã animalul la abator şi trebuie sa fie identificat ca aparţinând acelui animal.
4. Dacã trec mai mult de doua ore între tãiere şi sosirea la abator, animalul trebuie sa fie refrigerat. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesarã refrigerarea activa.
5. Animalul tãiat trebuie sa fie însoţit pana la abator de o declaraţie furnizatã de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalul, precizând identitatea animalului şi indicând orice produse veterinare sau alte tratamente ce au fost administrate animalului, datele de administrare şi perioadele de asteptare.
6. Animalul tãiat trebuie sa fie însoţit pana la abator de declaraţie emisã de medicul veterinar, indicând rezultatul favorabil al inspecţiei ante-mortem, data, ora şi motivul tãierii de urgenta, precum şi natura oricãrui tratament administrat animalului de medicul veterinar.
7. Animalul tãiat trebuie sa fie declarat propriu pentru consum uman ca urmare a inspecţiei post-mortem, efectuatã la abator, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , incluzând orice teste suplimentare solicitate în cazul tãierii de urgenta.
8. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa urmeze orice instrucţiuni pe care medicul veterinar oficial le poate furniza dupã inspecţia post-mortem, cu privire la utilizarea carnii.
9. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu pot pune pe piata carne provenitã de la animale ce sunt supuse tãierii de urgenta, cu excepţia cazului în care aceasta poarta o marca de sãnãtate specialã ce nu poate fi confundata nici cu marca de sãnãtate prevãzutã de <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , nici cu marca de identificare prevãzutã în secţiunea I din anexa nr. 2 la regulile specifice. O astfel de carne poate sa fie pusã pe piata numai în România, ca ţara în care are loc taierea, şi în conformitate cu legislaţia nationala.

CAP. VII
Depozitare şi transport

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca depozitarea şi transportul carnii de ongulate domestice au loc în conformitate cu urmãtoarele cerinţe:
1. a) Inspecţia post-mortem trebuie sa fie urmatã imediat de refrigerare în abator, pentru a se asigura o temperatura în toatã carnea ce nu depãşeşte 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne, de-a lungul unei curbe de refrigerare ce asigura o scãdere continua a temperaturii, cu excepţia cazului în care alte prevederi specifice stabilesc altfel. Totuşi, carnea poate fi transata şi dezosata în timpul refrigerarii, în conformitate cu cap. V pct. 4.
b) În timpul operaţiunilor de refrigerare trebuie sa existe o ventilaţie adecvatã, pentru a se preveni condensul la suprafata carnii.
2. Carnea trebuie sa atinga temperatura specificatã la pct. 1 şi sa fie pastrata la acea temperatura în timpul depozitarii.
3. Carnea trebuie sa atinga temperatura specificatã la pct. 1 înainte de transport şi sa rãmânã la acea temperatura în timpul transportului. Totuşi, transportul poate avea loc dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta, pentru a permite obţinerea de produse specifice, cu condiţia ca:
a) un astfel de transport sa aibã loc în conformitate cu cerinţele pe care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le specifica în ceea ce priveşte transportul de la o întreprindere la alta;
b) în fapt, carnea sa pãrãseascã imediat abatorul sau sala de transare situata în acelaşi loc cu spaţiile de tãiere, iar transportul sa nu dureze mai mult de doua ore.
4. Carnea destinatã pentru congelare trebuie sa fie congelata fãrã întârziere nejustificatã, ţinându-se cont, atunci când este necesar, de o perioada de stabilizare înainte de congelare.
5. Carnea neambalata trebuie sa fie depozitata şi transportatã separat de carnea ambalata, cu excepţia cazului în care aceasta este depozitata sau transportatã la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare şi modul de depozitare ori transport sa nu poatã fi o sursa de contaminare pentru carne.

SECŢIUNEA a II-a
Carne provenitã de la pãsãri şi de la animale lagomorfe

CAP. I
Transportul animalelor vii la abator

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta animale vii la abator trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
a) în timpul colectãrii şi transportului, animalele trebuie sa fie manipulate cu grija, fãrã sa se cauzeze suferinţe inutile;
b) animalele care prezintã simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi contaminate cu agenţi de importanta pentru sãnãtatea publica pot sa fie transportate la abator numai atunci când autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta;
c) custile pentru livrarea animalelor la abator şi modulele, atunci când sunt utilizate, trebuie sa fie confectionate dintr-un material rezistent la coroziune şi trebuie sa fie uşor de curatat şi de dezinfectat. Imediat dupã golire şi, dacã este necesar, înainte de reutilizare, toate echipamentele utilizate pentru colectarea şi livrarea animalelor vii trebuie sa fie curatate, spalate şi dezinfectate.

CAP. II
Cerinţe pentru abatoare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, în fapt, construcţia, configuraţia şi echipamentele abatoarelor în care sunt tãiate pãsãri sau animale lagomorfe întrunesc urmãtoarele cerinţe:
1. Acestea trebuie sa aibã o încãpere sau un spaţiu acoperit pentru recepţia animalelor şi pentru inspecţia acestora înainte de tãiere.
2. Pentru a se evita contaminarea carnii, acestea trebuie:
a) sa aibã un numãr suficient de încãperi corespunzãtoare operaţiunilor efectuate;
b) sa aibã o încãpere separatã pentru eviscerare şi toaletare ulterioara, incluzând adãugarea de condimente la toate carcasele întregi de pasare, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza, de la caz la caz, separarea în timp a acestor operaţiuni dintr-un anumit abator;
c) sa asigure separarea în spaţiu sau în timp a urmãtoarelor operaţiuni:
(i) asomarea şi sangerarea;
(ii) deplumarea sau jupuirea şi eventual oparirea;
(iii) expedierea carnii;
d) au instalaţii ce previn contactul direct între carne şi pardoseala, pereţi şi echipamente;
e) au linii de tãiere, atunci când sunt utilizate, ce sunt proiectate pentru a permite înaintarea continua a procesului de tãiere şi pentru a evita contaminarea incrucisata între diferitele pãrţi ale liniei de tãiere. Atunci când funcţioneazã mai mult de o linie de tãiere în aceleaşi clãdiri, trebuie sa existe o separare adecvatã a liniilor, pentru a se preveni contaminarea incrucisata.
3. Abatoarele trebuie sa aibã facilitãţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizatã la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de cãtre personalul angajat în manipularea carnii neprotejate trebuie sa aibã robinete proiectate astfel încât sa se previnã rãspândirea contaminarii.
5. Este necesar sa existe facilitãţi ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte şi facilitãţi separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.
6. Este necesar sa existe un loc separat cu facilitãţi corespunzãtoare pentru curatarea, spalarea şi dezinfectarea:
a) echipamentelor de transport, cum ar fi custile;
b) mijloacelor de transport.
Aceste spaţii şi facilitãţi nu sunt obligatorii pentru lit. b) dacã exista în apropiere spaţii şi amenajãri autorizate oficial.
7. Abatoarele trebuie sa aibã o facilitate ce se poate incuia, echipata adecvat, sau, atunci când este necesar, o încãpere pentru utilizarea exclusiva de cãtre serviciul veterinar.

CAP. III
Cerinţe pentru unitãţi de transare

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca aceste unitãţi de transare ce manipuleaza carne de pasare sau de animale lagomorfe:
a) sunt construite astfel încât sa se evite contaminarea carnii, în special prin:
(i) permiterea unei înaintãri continue a operaţiunilor;
sau
(ii) asigurarea separarii între diferitele loturi de producţie;
b) au încãperi pentru depozitarea separatã a carnii ambalate sau neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poatã fi o sursa de contaminare pentru carne;
c) au sali de transare echipate, pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele prevãzute la cap. V;
d) au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de cãtre personalul angajat în manipularea carnii neprotejate, prevãzute cu robinete proiectate astfel încât sa se previnã rãspândirea contaminarii;
e) au dispozitive pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizatã la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca sunt disponibile încãperi separate dacã într-o unitate de transare sunt efectuate urmãtoarele operaţiuni:
a) eviscerarea de gaste şi rate crescute pentru producţia de "ficat gras", ce au fost asomate, sangerate şi deplumate la ferma de ingrasare; sau
b) eviscerarea pasarilor ce sunt eviscerate cu întârziere.

CAP. IV
Igiena tãierii

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activeazã în abatoare în care sunt tãiate pãsãri ori animale lagomorfe trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
a) carnea provenitã de la animale, altele decât cele la care se referã lit. b), nu trebuie sa fie utilizata pentru consum uman, dacã acestea au murit în alt fel decât prin tãiere în abator;
b) pot fi introduse în clãdirile abatorului numai animale vii destinate pentru tãiere, cu excepţia:
(i) pasarilor eviscerate cu întârziere, a gastelor şi a ratelor crescute pentru producţia de "ficat gras" şi a pasarilor ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice de ferma, dacã acestea sunt tãiate la ferma, în conformitate cu cap. VI;
(ii) vânatului de crescatorie tãiat la locul de producţie, în conformitate cu secţiunea a III-a;
(iii) vânatului salbatic mic, în conformitate cu secţiunea a IV-a cap. III.
2. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instrucţiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecţia ante-mortem este efectuatã în condiţii adecvate.
3. Atunci când întreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru manipularea ratitelor de ferma şi a vânatului salbatic mic, trebuie sa fie luate mãsuri de precautie pentru a se preveni contaminarea incrucisata, prin separarea în timp sau în spaţiu a operaţiunilor efectuate la diferitele specii. Trebuie sa fie disponibile facilitãţi separate pentru recepţia şi depozitarea carcaselor de ratite de ferma tãiate în ferma şi pentru vanatul salbatic mic.
4. Animalele introduse în sala de tãiere trebuie sa fie tãiate fãrã o întârziere nejustificatã.
5. Asomarea, sangerarea, jupuirea sau deplumarea, eviscerarea şi alta toaletare trebuie sa fie efectuate fãrã o întârziere nejustificatã şi într-o maniera care sa evite contaminarea carnii. În special, trebuie sa fie luate mãsuri pentru a se preveni scurgerea conţinutului tractusului digestiv în timpul eviscerarii.
6. Operatorii din abator sunt obligaţi sa respecte instrucţiunile elaborate de Autoritate, pentru a se asigura ca inspecţia post-mortem este efectuatã în condiţii adecvate şi, în special, ca animalele tãiate pot fi inspectate corect.
7. Dupã inspecţia post-mortem:
a) pãrţile improprii pentru consum uman trebuie sa fie indepartate cat mai curând posibil din sectorul curat al întreprinderii;
b) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman şi subprodusele necomestibile nu trebuie sa vina în contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; şi
c) viscerele sau pãrţi ale viscerelor ce rãmân în carcasa, cu excepţia rinichilor, trebuie sa fie indepartate în întregime cat mai curând posibil, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza în alt fel.
8. Dupã inspecţie şi eviscerare, animalele tãiate trebuie sa fie curatate şi racite cat mai curând posibil la o temperatura ce nu depãşeşte 4°C, cu excepţia cazului în care carnea este transata cat este calda.
9. Când carcasele sunt supuse unui proces de rãcire prin imersie, trebuie sa se ţinã cont de urmãtoarele:
a) trebuie sa fie luate orice mãsuri de precautie pentru a se evita contaminarea carcaselor, ţinându-se cont de urmãtorii parametri: greutatea carcasei, temperatura apei, volumul şi direcţia fluxului apei şi timpul de rãcire;
b) echipamentele trebuie sa fie golite în întregime, curatate şi dezinfectate ori de câte ori este necesar şi cel puţin o data pe zi.
10. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire şi animalele tãiate în cadrul programelor de eradicare ori control al unei boli nu trebuie sa fie tãiate în întreprindere, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta. În acest caz, taierea trebuie sa fie efectuatã sub control oficial şi trebuie luate mãsuri pentru a se preveni contaminarea. Spaţiile trebuie sa fie curatate şi dezinfectate înainte de a fi reutilizate.

CAP. V
Igiena în timpul şi dupã transare şi dezosare

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca transarea şi dezosarea carnii de pasare şi de animale lagomorfe au loc în conformitate cu urmãtoarele cerinţe.
1. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizatã în asa fel încât sa se previnã sau sa se reducã la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure în special ca:
a) în fapt, carnea destinatã pentru transare este introdusã în spaţii de lucru în mod progresiv, în funcţie de necesitaţi;
b) în timpul transarii, dezosarii, fasonarii, felierii, portionarii, ambalarii şi impachetarii, temperatura carnii este menţinutã la cel mult 4°C, prin intermediul unei temperaturi ambientale de 12°C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;
c) atunci când clãdirile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt luate mãsuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, atunci când este necesar, prin separarea în timp sau în spaţiu a operaţiunilor privind diferitele specii.
2. Carnea poate sa fie dezosata şi taiata anterior atingerii temperaturii prevãzute la pct. 1 lit. b), când sala de transare este situata în acelaşi loc cu spaţiile de tãiere, cu condiţia ca aceasta sa fie transferata la sala de transare, fie:
a) direct din spaţiile de tãiere; sau
b) dupã o perioada de asteptare într-o încãpere de rãcire sau refrigerare.
3. Imediat dupã ce aceasta este transata şi, atunci când se considera corespunzãtor, impachetata, carnea trebuie sa fie racita la temperatura prevãzutã la pct. 1 lit. b).
4. Carnea neprotejata trebuie sa fie depozitata şi transportatã separat de carnea impachetata, cu excepţia cazului în care aceasta este depozitata şi transportatã la momente diferite sau în asa fel încât materialul de impachetare şi modul de depozitare sau transport sa nu poatã fi o sursa de contaminare pentru carne.

CAP. VI
Tãiere în ferma

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tãia pasarile prevãzute la cap. IV pct. 1 lit. b)(i) în ferma, numai cu autorizarea autoritãţii competente şi în conformitate cu urmãtoarele cerinţe:
1. Ferma trebuie sa fie supusã în mod regulat unei inspecţii sanitare veterinare.
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa informeze înainte autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, asupra datei şi orei tãierii.
3. Exploatatia trebuie sa aibã facilitãţi pentru comasarea pasarilor, pentru a permite efectuarea unei inspecţii ante-mortem a grupului de pãsãri.
4. Exploatatia trebuie sa aibã clãdiri adecvate pentru taierea igienica şi manipularea ulterioara a pasarilor.
5. Trebuie sa fie respectate cerinţele privind protecţia şi bunãstarea animalelor.
6. Pasarile tãiate trebuie sa fie însoţite pana la abator de o declaraţie furnizatã de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, indicând toate produsele veterinare sau alte tratamente administrate animalelor, datele de administrare şi perioadele de asteptare, precum şi data şi ora tãierii.
7. Animalul tãiat trebuie sa fie însoţit pana la abator de un certificat emis de medicul veterinar oficial sau de un medic veterinar împuternicit, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .
8. În cazul pasarilor crescute pentru producţia de "ficat gras", pasarile neeviscerate trebuie sa fie transportate imediat şi, dacã este necesar, refrigerate, la un abator sau la o unitate de transare. Acestea trebuie sa fie eviscerate în decurs de 24 de ore de la tãiere sub supravegherea autoritãţii competente.
9. Pasarile eviscerate cu întârziere şi obţinute la ferma de producţie pot sa fie ţinute o perioada de maximum 15 zile la o temperatura ce nu depãşeşte 4°C. Acestea trebuie apoi sa fie eviscerate într-un abator sau într-o unitate de transare situata pe teritoriul statului în care se afla şi ferma de producţie.

SECŢIUNEA a III-a
Carne de vanat de crescatorie

1. Prevederile secţiunii I se aplica pentru producerea şi punerea pe piata a carnii provenite de la vanat de crescatorie biongulat (mamifere din speciile Cervidae şi Suidae), cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca acestea sunt nepotrivite.
2. Prevederile secţiunii a II-a se aplica pentru producerea şi punerea pe piata a carnii provenite de la ratite. Totuşi, prevederile secţiunii I se aplica atunci când autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, considera ca acestea sunt potrivite. Trebuie sa fie prevãzute facilitãţi corespunzãtoare, adaptate la mãrimea animalelor.
3. Fãrã sa se ia în consideraţie prevederile pct. 1 şi 2, cu autorizarea autoritãţii sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot tãia la locul de origine ratite de crescatorie şi ongulate de crescatorie prevãzute la pct. 1, dacã:
a) animalele nu pot fi transportate, pentru a se evita orice risc pentru cel care le manipuleaza sau pentru a se proteja bunãstarea animalelor;
b) efectivul trebuie sa fie supus în mod regulat unei inspecţii sanitare veterinare;
c) proprietarul animalelor prezintã o solicitare;
d) autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, este informatã în avans asupra datei şi orei tãierii animalelor;
e) exploatatia are proceduri pentru comasarea animalelor, pentru a permite sa fie efectuatã inspecţia ante-mortem a grupului;
f) exploatatia are facilitãţi adecvate pentru tãiere, sangerare şi, atunci când ratitele urmeazã sa fie deplumate, pentru deplumarea animalelor;
g) sunt respectate cerinţele privind protecţia şi bunãstarea animalelor;
h) animalele tãiate şi sangerate sunt transportate la abator în condiţii igienice şi fãrã o întârziere nejustificatã. Dacã transportul dureazã mai mult de doua ore, animalele sunt, dacã este necesar, refrigerate. Eviscerarea poate sa aibã loc la fata locului, sub supravegherea medicului veterinar;
i) animalele tãiate sunt însoţite pana la abator de o declaraţie furnizatã de operatorul cu activitate în domeniul alimentar care a crescut animalele, precizând identitatea acestora şi indicând oricare dintre produsele veterinare sau alte tratamente administrate, datele administrãrii şi perioadele de asteptare;
j) animalele tãiate sunt însoţite în timpul transportului la întreprinderea autorizata de un certificat emis şi semnat de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar împuternicit, care atesta rezultatul favorabil al inspecţiei post-mortem, taierea şi sangerarea corecta, data şi ora tãierii.
4. De asemenea, operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa taie bizoni în ferma, în circumstanţe excepţionale, în conformitate cu pct. 3.

SECŢIUNEA a IV-a
Carne de vanat salbatic

CAP. I
Instruirea vanatorilor privind sãnãtatea şi igiena

1. Persoanele care vaneaza vanat salbatic în vederea punerii acestuia pe piata pentru consum uman trebuie sa aibã cunoştinţe suficiente de patologie a vânatului salbatic, precum şi cunoştinţe privind producerea şi manipularea vânatului salbatic şi a carnii de vanat salbatic dupã vanare, pentru a efectua o examinare iniţialã a vânatului salbatic la fata locului.
2. Este suficient dacã cel puţin o persoana din echipa de vanatoare are cunoştinţele prevãzute la pct. 1. Referinte la persoana instruita în prezenta secţiune sunt referinte la aceasta persoana.
3. De asemenea, persoana instruita poate sa fie deţinãtorul sau managerul de animale de vanat, dacã aceasta sau acesta face parte din echipa de vanatoare ori se afla în imediata vecinãtate a locului unde are loc vânãtoarea. În ultimul caz, vanatorul trebuie sa prezinte vanatul salbatic deţinãtorului sau managerului de animale de vanat şi sa-l informeze pe acesta despre orice comportament anormal observat înaintea uciderii.
4. Instruirea trebuie sa fie efectuatã astfel încât sa satisfacã cerinţele Autoritãţii, pentru a permite ca vanatorii sa devinã persoane instruite. Instruirea trebuie sa cuprindã cel puţin urmãtoarele aspecte:
a) anatomia, fiziologia şi comportamentul normal al vânatului salbatic;
b) comportamentul anormal şi modificãrile patologice ale vânatului salbatic datorate bolilor, contaminarii mediului sau altor factori ce pot afecta sãnãtatea umanã dupã consum;
c) regulile de igiena şi tehnici corespunzãtoare pentru manipularea, transportul, eviscerarea animalelor de vanat salbatic dupã ucidere;
d) prevederi legislative şi administrative privind sãnãtatea animalelor şi sãnãtatea publica şi condiţii de igiena ce reglementeazã punerea pe piata a vânatului salbatic.
5. Autoritatea trebuie sa incurajeze organizaţiile de vanatoare pentru a asigura astfel de instruiri.

CAP. II
Manipularea vânatului salbatic mare

1. Dupã ucidere, vanatul salbatic mare trebuie sa aibã stomacurile şi intestinele indepartate cat mai curând posibil şi, dacã este necesar, sa fie sangerat.
2. Persoana instruita trebuie sa efectueze o examinare a corpului şi a oricãror viscere indepartate, pentru a identifica orice caracteristici ce pot indica faptul ca, în fapt, carnea prezintã un risc pentru sãnãtate. Examinarea trebuie sa aibã loc cat mai curând posibil dupã ucidere.
3. Carnea de vanat salbatic mare poate fi pusã pe piata numai dacã, în fapt, corpul este transportat la o întreprindere de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil dupã examinarea prevãzutã la pct. 2. Viscerele trebuie sa însoţeascã corpul, dupã cum este prevãzut la pct. 4. Viscerele trebuie sa fie identificabile ca aparţinând animalului respectiv.
4. a) Dacã nu sunt constatate aspecte anormale în timpul examinãrii prevãzute la pct. 2, nu a fost observat nici un comportament anormal înainte de ucidere şi nu exista nici o suspiciune a contaminarii mediului, persoana instruita trebuie sa ataseze la corpul animalului o declaraţie numerotatã ce atesta cele menţionate. De asemenea, aceasta declaraţie trebuie sa indice data, ora şi locul uciderii. În acest caz, capul şi viscerele nu trebuie sa însoţeascã corpul, cu excepţia cazului speciilor susceptibile de trichineloza (animale din specia porcine, solipede şi altele), ale cãror capete (cu excepţia coltilor) şi diafragme trebuie sa însoţeascã corpul.
Vanatorii trebuie sa se conformeze oricãror cerinţe suplimentare impuse în România, în special pentru a se permite monitorizarea anumitor reziduuri şi substanţe în conformitate cu <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele lor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE .
b) În alte circumstanţe, capul (cu excepţia coltilor, a coarnelor de cerb şi a coarnelor) şi toate viscerele, cu excepţia stomacurilor şi a intestinelor, trebuie sa însoţeascã corpul. Persoana instruita care a efectuat examinarea trebuie sa informeze autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, despre aspectele anormale, despre comportamentul anormal sau despre suspiciunea de contaminare a mediului, ce îl impiedica pe acesta sau aceasta sa facã o declaraţie în conformitate cu lit. a).
c) Dacã, într-un caz special, nici o persoana instruita nu este disponibilã sa efectueze examinarea prevãzutã la pct. 2, capul (cu excepţia coltilor, a coarnelor de cerb şi a coarnelor) şi toate viscerele, cu excepţia stomacului şi a intestinelor, trebuie sa însoţeascã corpul.
5. Racirea trebuie sa înceapã într-o perioada rezonabila de timp dupã ucidere şi sa realizeze o temperatura în toatã masa vânatului de sub 7°C. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesarã racirea activa.
6. În timpul transportului la întreprinderea de manipulare a vânatului trebuie sa fie evitata ingramadirea carcaselor.
7. Vanatul salbatic mare livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie sa fie prezentat pentru inspecţie autoritãţii competente.
8. În plus, vanatul salbatic mare nejupuit poate fi jupuit şi pus pe piata numai dacã:
a) înainte de jupuire, acesta este depozitat şi manipulat separat de alte alimente şi nu este congelat;
b) dupã jupuire, acesta este supus unei inspecţii finale, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .
9. Regulile prevãzute la secţiunea I cap. V se aplica la transarea şi dezosarea vânatului salbatic mare.

CAP. III
Manipularea vânatului salbatic mic

1. Persoana instruita trebuie sa efectueze o examinare pentru a identifica orice caracteristici ce pot releva ca, în fapt, carnea prezintã un risc pentru sãnãtate. Examinarea trebuie sa aibã loc cat mai curând posibil dupã ucidere.
2. Persoana instruita trebuie sa informeze autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, dacã sunt constatate caracteristici anormale în timpul examinãrii, dacã a fost observat un comportament anormal înaintea uciderii sau dacã este suspectata contaminarea mediului.
3. Carnea de vanat salbatic mic trebuie sa fie pusã pe piata numai dacã, în fapt, carcasa este transportatã la întreprinderea de manipulare a vânatului, cat mai curând posibil dupã examinarea prevãzutã la pct. 1.
4. Racirea trebuie sa înceapã într-o perioada rezonabila de timp dupã ucidere şi sa realizeze o temperatura în toatã masa de carne de sub 4°C. Atunci când condiţiile climatice permit aceasta, nu este necesarã racirea activa.
5. Eviscerarea trebuie sa fie efectuatã sau terminatã fãrã o întârziere nejustificatã dupã sosirea în întreprinderea de manipulare a vânatului, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite altfel.
6. Vanatul salbatic mic livrat la o întreprindere de manipulare a vânatului trebuie sa fie prezentat pentru inspecţie autoritãţii competente.
7. Regulile prevãzute la secţiunea a II-a cap. V se aplica la transarea şi dezosarea vânatului salbatic mic.

SECŢIUNEA a V-a
Carne tocata, carne preparata şi carne separatã mecanic (MSM)

CAP. I
Cerinţe pentru întreprinderi de producţie

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activeazã în întreprinderi ce produc carne tocata, carne preparata sau carne separatã mecanic (MSM) trebuie sa se asigure ca acestea:
1. sunt construite astfel încât sa se evite contaminarea carnii şi a produselor, în special prin:
a) permiterea unei înaintãri continue a operaţiunilor; sau
b) asigurarea unei separari între diferitele loturi de producţie;
2. au încãperi pentru depozitarea separatã a carnii şi a produselor ambalate şi neprotejate, cu excepţia cazului în care carnea este depozitata la momente diferite sau în asa fel încât materialul de ambalare şi modul de depozitare sa nu poatã fi o sursa de contaminare pentru carne sau produse;
3. au încãperi echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerinţele de temperatura prevãzute la cap. III;
4. au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de cãtre personalul angajat în manipularea carnii şi produselor neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât sa se previnã rãspândirea contaminarii; şi
5. au facilitãţi pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizatã la o temperatura minima de 82°C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

CAP. II
Cerinţe pentru materia prima

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separatã mecanic (MSM) trebuie sa se asigure ca materiile prime utilizate satisfac urmãtoarele cerinţe:
1. Materia prima utilizata la prepararea carnii tocate trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele cerinţe:
a) sa fie conformã cu cerinţele pentru carne proaspãta;
b) sa provinã de la musculatura scheletica, incluzând tesuturi grase aderente;
c) sa nu provinã de la:
(i) resturi de transare şi resturi de fasonare (altele decât bucãţi tãiate din muschi întregi);
(ii) MSM;
(iii) carnea ce conţine fragmente de oase ori piele;
sau
(iv) carnea de la cap, cu excepţia maseterilor, partea nemusculara a "linea alba", carnea din regiunea carpiana şi tarsiana, bucãţi de carne raclate de pe oase şi musculatura diafragmei (cu excepţia cazului în care seroasa a fost îndepãrtatã).
2. Urmãtoarele materii prime pot fi utilizate pentru obţinerea carnii preparate:
a) carne proaspãta;
b) carne ce îndeplineşte cerinţele pct. 1; şi
c) în cazul în care carnea preparata nu este în mod clar destinatã a fi consumatã fãrã a fi supusã anterior unui tratament termic:
(i) carne provenitã de la tocarea sau fragmentarea carnii ce îndeplineşte cerinţele pct. 1, altele decât cele prevãzute la pct. 1 lit. c) (i); şi
(ii) MSM ce întruneşte cerinţele cap. III pct. 3 lit. d).
3. Materia prima utilizata pentru a produce MSM trebuie sa întruneascã urmãtoarele cerinţe:
a) sa fie conformã cu cerinţele pentru carne proaspãta;
b) urmãtoarele materii prime nu trebuie sa fie utilizate pentru a se produce MSM:
(i) pentru pasare, picioarele, pielea de pe gat şi capul; şi,
(ii) pentru alte animale, oasele de la cap, picioarele, cozile, femurul, tibia, fibula, humerusul, radiusul şi ulna.

CAP. III
Igiena în timpul şi dupã producţie

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne separatã mecanic (MSM) trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizatã în asa fel încât sa se previnã sau sa se reducã la minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure în special ca, în fapt, carnea utilizata este:
a) la o temperatura ce nu depãşeşte 4°C pentru pãsãri, 3°C pentru organe şi 7°C pentru alta carne; şi
b) introdusã în încãperea de preparare în mod progresiv, în funcţie de necesitaţi.
2. Urmãtoarele cerinţe se aplica pentru producerea de carne tocata şi carne preparata;
a) dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, nu aproba dezosarea imediat înainte de tocare, carnea congelata sau congelata profund, utilizata pentru obţinerea carnii tocate sau a carnii preparate, trebuie dezosata înainte de congelare. Aceasta poate fi depozitata numai pentru o perioada limitatã;
b) când este obţinutã din carne refrigerata, carnea tocata trebuie sa fie produsã:
(i) în cazul pasarilor, în cel mult 3 zile de la taierea acestora;
(ii) în cazul animalelor, altele decât pasarile, în cel mult 6 zile de la taierea acestora; sau
(iii) în cel mult 15 zile de la taierea animalelor, în cazul carnii de vita şi vitel dezosate, şi ambalata sub vid;
c) imediat dupã producere, carnea tocata şi carnea preparata trebuie ambalate sau impachetate şi:
(i) refrigerate la o temperatura interna ce nu depãşeşte 2°C pentru carnea tocata şi 4°C pentru carnea preparata; sau
(ii) congelate la o temperatura interna ce nu depãşeşte -18°C.
Aceste condiţii de temperatura trebuie sa fie menţinute în timpul depozitarii şi transportului.
3. Urmãtoarele cerinţe se aplica pentru producerea şi utilizarea de carne separatã mecanic (MSM) obţinutã prin utilizarea unor tehnici ce nu modifica structura oaselor, utilizate în producerea de MSM, iar conţinutul de calciu al MSM nu este semnificativ mai mare decât cel al carnii tocate:
a) materia prima pentru dezosare provenitã dintr-un abator situat în aceeaşi incinta nu trebuie sa fie mai veche de 7 zile; în alte situaţii materia prima pentru dezosare nu trebuie sa fie mai veche de 5 zile. Totuşi, carcasele de pasare nu trebuie sa fie mai vechi de 3 zile;
b) separarea mecanicã trebuie sa aibã loc imediat dupã dezosare;
c) dacã nu este utilizata imediat ce a fost obţinutã, carnea separatã mecanic (MSM) trebuie sa fie ambalata sau impachetata şi apoi refrigerata la o temperatura ce nu depãşeşte 2°C sau congelata la o temperatura interna ce nu depãşeşte -18°C. Aceste cerinţe de temperatura trebuie sa fie menţinute în timpul depozitarii şi transportului;
d) dacã operatorul cu activitate în domeniul alimentar a efectuat analize ce demonstreaza ca MSM este conformã cu criteriile microbiologice pentru carnea tocata, adoptate în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , aceasta poate fi utilizata atât în carne preparata ce în mod clar nu poate fi consumatã fãrã a fi supusã anterior unui tratament termic, cat şi în produse din carne;
e) carnea separatã mecanic (MSM) ce nu a prezentat conformitate cu criteriile prevãzute la lit. d) poate fi utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic în întreprinderi autorizate, în conformitate cu prezenta hotãrâre.
4. Urmãtoarele cerinţe se aplica pentru producerea şi utilizarea de carne separatã mecanic (MSM), produsã prin utilizarea unor tehnici, altele decât cele prevãzute la pct. 3:
a) materia prima pentru dezosare provenitã dintr-un abator din aceeaşi incinta nu trebuie sa fie mai veche de 7 zile; în celelalte cazuri materia prima pentru dezosare nu trebuie sa fie mai veche de 5 zile. Totuşi, carcasele de pasare nu trebuie sa fie mai vechi de 3 zile;
b) dacã separarea mecanicã nu are loc imediat dupã dezosare, oasele cu carne trebuie sa fie depozitate şi transportate la o temperatura ce nu depãşeşte 2°C sau, dacã sunt congelate, la o temperatura ce nu depãşeşte -18°C;
c) oasele cu carne obţinute din carcase congelate nu trebuie sa fie recongelate;
d) dacã nu este utilizata într-o ora dupã ce a fost obţinutã, MSM trebuie sa fie racita imediat la o temperatura ce nu depãşeşte 2°C;
e) dacã, dupã rãcire, MSM nu este prelucrata în 24 de ore, aceasta trebuie sa fie congelata în decurs de 12 ore de la producere şi sa atinga în decurs de 6 ore o temperatura interna ce nu depãşeşte -18°C;
f) MSM congelata trebuie sa fie ambalata sau impachetata înainte de depozitare ori transport, nu trebuie sa fie depozitata mai mult de 3 luni şi trebuie sa fie menţinutã la o temperatura ce nu depãşeşte -18°C în timpul depozitarii şi transportului;
g) MSM poate sa fie utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic, în întreprinderi autorizate în conformitate cu prezenta hotãrâre.
5. Carnea tocata, carnea preparata şi MSM nu trebuie sa fie recongelate dupã decongelare.

CAP. IV
Etichetare

1. În plus fata de cerinţele <>Hotãrârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa asigure conformitatea cu cerinţele pct. 2, dacã şi în mãsura în care se solicita aceasta în statul pe teritoriul cãruia produsul este pus pe piata.
2. Pachetele destinate pentru livrare cãtre consumatorul final ce conţin carne tocata provenitã de la pãsãri sau solipede ori carne preparata ce conţine MSM trebuie sa poarte o precizare ce indica faptul ca asemenea produse trebuie sa fie gatite prin tratare termica înainte de consum.

SECŢIUNEA a VI-a
Produse din carne

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca urmãtoarele nu sunt utilizate la obţinerea produselor din carne:
a) organele genitale ale femelelor şi masculilor, cu excepţia testiculelor;
b) organe ale aparatului urinar, cu excepţia rinichilor şi a vezicii urinare;
c) cartilajul laringelui, traheea şi bronhiile extralobulare;
d) ochii şi pleoapele;
e) conductul auditiv extern;
f) tesut cornos; şi
g) la pãsãri, capul - cu excepţia crestei şi a urechilor, a barbitelor şi a carunculilor -, esofagul, ingluvia, intestinele şi organele genitale.
2. Toatã carnea, incluzând carnea tocata şi carnea preparata, utilizata pentru a se obţine produse din carne, trebuie sa întruneascã cerinţele pentru carne proaspãta. Totuşi, carnea tocata şi carnea preparata utilizate pentru a se obţine produse din carne nu trebuie sa satisfacã alte cerinţe specifice ale secţiunii a V-a.

SECŢIUNEA a VII-a
Moluste bivalve vii

1. Aceasta secţiune se aplica pentru moluste bivalve vii. Cu excepţia prevederilor privind purificarea, aceasta secţiune se aplica şi pentru echinoderme, tunicate şi gasteropode marine vii.
2. Prevederile cap. I-VIII se aplica animalelor recoltate din zone de producţie pe care Autoritatea le-a clasificat în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE . Prevederile cap. IX se aplica pectinidelor recoltate în afarã acestor zone.
3. Prevederile cap. V, VI, VIII, IX şi pct. 3 din cap. VII se aplica comerţului cu amãnuntul.
4. Cerinţele acestei secţiuni le completeazã pe cele prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE :
a) în cazul operaţiunilor ce au loc înainte ca molustele bivalve vii sa soseascã la un centru de expediere sau purificare, acestea completeazã cerinţele anexei nr. 1 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE ;
b) în cazul altor operaţiuni, acestea completeazã cerinţele anexei nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE .

CAP. I
Cerinţe generale pentru punerea pe piata a molustelor bivalve vii

1. Molustele bivalve vii nu pot fi puse pe piata pentru comerţ cu amãnuntul altfel decât printr-un centru de expediere, unde trebuie sa fie aplicatã o marca de identificare în conformitate cu cap. VII.
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa accepte loturi de moluste bivalve vii numai dacã acestea au fost conforme cu cerinţele documentare prevãzute la pct. 3-7.
3. Ori de câte ori un operator cu activitate în domeniul alimentar transfera un lot de moluste bivalve vii între întreprinderi, un document de înregistrare trebuie sa însoţeascã lotul, pana la şi inclusiv la sosirea lotului la un centru de expediere sau la întreprinderea de prelucrare.
4. Documentul de înregistrare trebuie sa fie întocmit în cel puţin una dintre limbile oficiale ale tarii în care este localizata întreprinderea ce primeşte marfa şi trebuie sa conţinã cel puţin informaţiile specificate mai jos:
a) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de producţie, documentul de înregistrare trebuie sa conţinã cel puţin urmãtoarele informaţii:
(i) identitatea şi adresa culegatorului de moluste;
(ii) data recoltarii;
(iii) localizarea zonei de producţie descrisã cat mai detaliat posibil sau printr-un numãr de cod;
(iv) statusul de sãnãtate al zonei de producţie;
(v) speciile de moluste şi cantitatea; şi
(vi) destinaţia lotului;
b) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de reimersie, documentul de înregistrare trebuie sa conţinã cel puţin informaţiile prevãzute la lit. a), precum şi urmãtoarele informaţii:
(i) localizarea zonei de reimersie; şi
(ii) durata reimersiei;
c) în cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-un centru de purificare, documentul de înregistrare trebuie sa conţinã cel puţin informaţiile prevãzute la lit. a), precum şi urmãtoarele informaţii:
(i) adresa centrului de purificare;
(ii) durata purificarii; şi
(iii) datele la care lotul a intrat şi a pãrãsit centrul de purificare.
5. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care expediazã loturi de moluste bivalve vii trebuie sa completeze secţiunile relevante ale documentului de înregistrare, astfel încât acestea sa poatã fi uşor de citit şi sa nu poatã fi modificate. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care receptioneaza loturi trebuie sa stampileze documentul cu data primirii lotului sau sa înregistreze data primirii într-un alt mod.
6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa pãstreze o copie a documentului de înregistrare pentru fiecare lot expediat şi receptionat timp de cel puţin 12 luni dupã expedierea sau primirea acestuia (sau o perioada mai lungã pe care o poate specifica Autoritatea).
Dacã:
a) personalul care recolteaza moluste bivalve vii activeazã, de asemenea, în centrul de expediere, în centrul de purificare, în zona de reimersie sau în întreprinderea de prelucrare ce primeşte molustele bivalve vii; şi
b) o singura autoritate sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, supravegheazã toate întreprinderile respective, nu sunt necesare documente de înregistrare, dacã acea autoritate sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, o permite.

CAP. II
Cerinţe de igiena pentru producerea şi recoltarea de moluste bivalve vii

A. Cerinţe pentru zone de producţie
1. Culegatorii pot sa recolteze moluste bivalve vii numai din zone de producţie cu amplasamente şi granite fixe ce sunt clasificate de cãtre autoritatea competenta, iar atunci când se considera corespunzãtor, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, ca fiind din clasa A, B sau C, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piata, pentru consum uman direct, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa A numai dacã acestea întrunesc cerinţele cap. V.
3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piata, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa B numai dupã tratament într-un centru de purificare sau dupã reimersie.
4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pune pe piata, pentru consum uman, moluste bivalve vii colectate din zone de producţie din clasa C numai dupã reimersie pentru o perioada lungã, în conformitate cu lit. C a prezentului capitol.
5. Dupã purificare sau dupã reimersie, molustele bivalve vii provenite din zonele de producţie din clasa B sau C trebuie sa îndeplineascã toate cerinţele cap. V. Totuşi, molustele bivalve vii provenite din astfel de zone, ce nu au fost supuse purificarii sau reimersiei, pot fi expediate la o întreprindere de procesare, unde acestea trebuie sa fie supuse unui tratament pentru a se elimina microorganismele patogene (atunci când se considera corespunzãtor, dupã îndepãrtarea nisipului, malului sau mucusului în aceeaşi sau în alta întreprindere). Metodele de tratament permise sunt:
a) sterilizarea în containere închise ermetic;
b) tratamente termice ce implica:
(i) imersie în apa fiarta pentru perioada necesarã în scopul creşterii temperaturii interne a carnii de moluste la o temperatura minima de 90°C şi menţinerea acesteia pentru o perioada minima de 90 de secunde;
(ii) gatire de la 3 la 5 minute într-un spaţiu închis unde temperatura este între 120°C şi 160°C, iar presiunea este între 2 şi 5 kg/cmp, urmatã de decochiliere şi congelare a carnii la o temperatura interna de -20°C;
(iii) tratare cu vapori de apa sub presiune, într-un spaţiu închis ce satisface cerinţele referitoare la timpul de tratare termica şi la temperatura interna a carnii de moluste, prevãzute la pct. (i). Trebuie sa fie utilizata o metodologie validatã. Trebuie sa se aplice proceduri bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), pentru a se verifica distribuirea uniforma a caldurii.
6. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie sa producã moluste bivalve vii în sau sa le recolteze din zone ce nu sunt clasificate de Autoritate sau care sunt improprii din motive de sãnãtate.
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa ţinã cont de orice informaţii relevante referitoare la compatibilitatea zonelor pentru producţie şi recoltare, incluzând informaţii obţinute prin autocontroale şi de la Autoritate. Aceştia trebuie sa utilizeze aceste informaţii, în special informaţii privind condiţiile de mediu şi meteorologice, pentru a stabili tratamentul corespunzãtor ce trebuie sa fie aplicat la loturile recoltate.
B. Cerinţe pentru recoltare şi manipulare dupã recoltare
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza moluste bivalve vii sau le manipuleaza imediat dupã recoltare trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Tehnicile de recoltare şi de manipulare ulterioara nu trebuie sa cauzeze o contaminare suplimentarã sau o deteriorare excesiva a cochiliilor ori a tesuturilor molustelor bivalve vii sau sa aibã drept consecinta alterãri semnificative ce afecteazã compatibilitatea acestora pentru tratament prin purificare, procesare ori reimersie.
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, în special:
a) sa protejeze în mod adecvat molustele bivalve vii de zdrobire, de frecare sau de vibratii;
b) sa nu expuna molustele bivalve vii la temperaturi extreme;
c) sa nu reimerseze moluste bivalve vii în apa ce ar putea sa producã acestora contaminare suplimentarã; şi,
d) dacã, în fapt, condiţionarea se efectueazã în amplasamente naturale, sa utilizeze numai zone pe care Autoritatea le-a clasificat ca fiind din clasa A.
2. Mijloacele de transport trebuie sa permitã o drenare adecvatã şi sa fie echipate pentru a se asigura cele mai bune condiţii posibile de supravietuire şi o protecţie eficienta impotriva contaminarii.
C. Cerinţe pentru reimersia molustelor bivalve vii
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care reimerseaza moluste bivalve vii trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot sa utilizeze pentru reimersia molustelor bivalve vii numai acele zone ce sunt autorizate de Autoritate.
Granitele amplasamentelor trebuie sa fie clar identificate prin balize, stâlpi sau alte mijloace fixe. Trebuie sa existe o distanta minima între zonele de reimersie şi, de asemenea, între zonele de reimersie şi zonele de producţie, astfel încât sa se reducã la minimum riscul rãspândirii contaminarii.
2. Condiţiile pentru reimersie trebuie sa asigure condiţii optime pentru purificare.
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar sunt obligaţi:
a) sa utilizeze tehnici pentru manipularea molustelor bivalve vii destinate reimersiei, care permit reluarea activitãţii de hranire prin filtrare, dupã imersie în ape naturale;
b) sa nu reimerseze moluste bivalve vii la o densitate ce nu permite purificarea;
c) sa imerseze moluste bivalve vii în apa de mare în zona de reimersie, pentru o perioada corespunzãtoare fixatã în funcţie de temperatura apei, perioada ce trebuie sa dureze cel puţin doua luni, cu excepţia cazului în care autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza o perioada mai scurta, pe baza analizei de risc efectuate de operatorii cu activitate în domeniul alimentar; şi
d) sa asigure o separare suficienta a amplasamentelor în cadrul unei zone de reimersie, pentru a se preveni amestecarea loturilor. Trebuie sa fie utilizat sistemul "totul plin, totul gol", astfel încât un nou lot sa nu poatã fi introdus înainte sa fi fost livrat în întregime lotul anterior.
3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care administreazã zonele de reimersie trebuie sa pãstreze înregistrãri permanente ale sursei de moluste bivalve vii, ale perioadelor de reimersie, ale zonelor de reimersie utilizate şi ale destinaţiei ulterioare a lotului dupã reimersie, pentru inspecţia efectuatã de autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti.

CAP. III
Cerinţe structurale pentru centre de expediere şi purificare

1. Locaţia pe uscat a centrelor nu trebuie sa fie supusã inundarii prin modificãrile normale ale nivelului apei sau scurgerii din zonele inconjuratoare.
2. Bazinele şi containerele de depozitare a apei trebuie sa întruneascã urmãtoarele cerinţe:
a) suprafeţele interne trebuie sa fie netede, durabile, impermeabile şi uşor de curatat;
b) trebuie sa fie construite astfel încât sa permitã o drenare completa a apei;
c) orice gura de apa trebuie sa fie situata într-o poziţie care sa previnã contaminarea acelei surse.
3. În plus, în centrele de purificare şi bazinele de purificare trebuie sa corespundã volumului şi tipului de produse ce trebuie purificate.

CAP. IV
Cerinţe de igiena pentru centre de purificare şi expediere

A. Cerinţe pentru centre de purificare
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care purifica moluste bivalve vii trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Înainte de începerea purificarii, molustele bivalve vii trebuie sa fie spalate de mal şi de detritusurile acumulate, utilizând apa curata.
2. Funcţionarea sistemului de purificare trebuie sa permitã molustelor bivalve vii sa-şi reia rapid şi sa-şi menţinã activitatea de hranire prin filtrare, sa elimine contaminarea reziduala, ca molustele sa nu fie recontaminate şi sa fie capabile sa rãmânã vii, în condiţii adecvate dupã purificare pentru ambalare, depozitare şi transport înainte de a fi puse pe piata.
3. Cantitatea de moluste bivalve vii ce urmeazã sa fie purificate nu trebuie sa depãşeascã capacitatea centrului de purificare. Molustele bivalve vii trebuie sa fie purificate în mod continuu pentru o perioada suficienta pentru a îndeplini conformitatea cu standardele de sãnãtate prevãzute la cap. V şi cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE .
4. Dacã un bazin de purificare conţine mai multe loturi de moluste bivalve vii, acestea trebuie sa fie din aceeaşi specie, iar durata tratamentului trebuie sa se bazeze pe timpul necesar pentru lotul ce necesita cea mai lungã perioada de purificare.
5. Containerele utilizate pentru ţinerea molustelor bivalve vii în sistemele de purificare trebuie sa aibã o construcţie ce permite apei de mare curate sa se scurgã prin acestea.
Adâncimea straturilor de moluste bivalve vii nu trebuie sa împiedice deschiderea cochiliilor în timpul purificarii.
6. Nici un crustaceu, peste sau alte specii marine nu pot sa fie ţinute într-un bazin de purificare în care sunt supuse purificarii moluste bivalve vii.
7. Fiecare pachet ce conţine moluste bivalve vii purificate, livrat la un centru de expediere, trebuie sa fie prevãzut cu o eticheta certificând faptul ca toate molustele au fost purificate.
B. Cerinţe pentru centre de expediere
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care activeazã în centre de expediere trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Manipularea molustelor bivalve vii, în special condiţionarea, calibrarea, ambalarea şi impachetarea, nu trebuie sa provoace contaminarea produsului sau sa afecteze viabilitatea molustelor.
2. Înainte de expediere, cochiliile molustelor bivalve vii trebuie sa fie spalate bine cu apa curata.
3. Molustele bivalve vii trebuie sa provinã:
a) dintr-o zona de producţie din clasa A;
b) dintr-o zona de reimersie;
c) dintr-un centru de purificare; sau
d) dintr-un alt centru de expediere.
4. De asemenea, cerinţele prevãzute la pct. 1 şi 2 se aplica centrelor de expediere situate la bordul vaselor. Molustele manipulate în astfel de centre trebuie sa provinã dintr-o zona de producţie din clasa A sau dintr-o zona de reimersie.

CAP. V
Standarde de sãnãtate pentru moluste bivalve vii

În plus fata de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , operatorii cu activitate în sectorul alimentar trebuie sa se asigure ca molustele bivalve vii puse pe piata pentru consum uman întrunesc standardele prevãzute de prezentul capitol.
1. Acestea trebuie sa aibã caracteristici organoleptice asociate cu prospetimea şi viabilitatea, incluzând cochilii fãrã murdarie, un rãspuns adecvat la percutie şi cantitãţi normale de lichid intravalvular.
2. Acestea nu trebuie sa conţinã biotoxine marine în cantitãţi totale (mãsurate în întregul corp sau în orice parte comestibila separat) ce depãşesc urmãtoarele limite:
a) pentru toxina paralitica a crustaceelor "Paralytic Shellfish Poison" (PSP), 800 micrograme per kg;
b) pentru toxina amnezica a crustaceelor "Amnesic Shellfish Poison" (ASP), 20 miligrame de acid domoic per kg;
c) pentru acidul okadaic, dinophysitoxine şi pectenotoxine împreunã, 160 micrograme de echivalenti ai acidului okadaic per kg;
d) pentru vesotoxine, 1 miligram de echivalent vesotoxine per kg; şi
e) pentru azasparacizi, 160 micrograme echivalenti azaspiracid per kg.

CAP. VI
Ambalarea şi impachetarea molustelor bivalve vii

1. Stridiile trebuie sa fie ambalate sau impachetate cu cochilia concava în jos.
2. Pachetele de moluste bivalve vii dimensionate individual pentru consumator trebuie sa fie închise şi rãmân închise dupã pãrãsirea centrului de expediere pana când sunt prezentate pentru vânzare cãtre consumatorul final.

CAP. VII
Marcare de identificare şi etichetare

1. Eticheta, incluzând marca de identificare, trebuie sa fie rezistenta la apa.
2. În plus fata de cerinţele generale pentru mãrcile de identificare conţinute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, trebuie sa fie prezente pe eticheta urmãtoarele informaţii:
a) specia de moluste bivalve (nume comun şi nume ştiinţific);
b) data impachetarii, ce cuprinde cel puţin ziua şi luna.
Prin derogare de la <>Hotãrârea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, data valabilitãţii minime poate sa fie înlocuitã de menţiunea "aceste animale trebuie sa fie vii când sunt vândute".
3. Detailistul trebuie sa pãstreze eticheta ataşatã pe pachetul de moluste bivalve vii ce nu sunt ambalate individual pentru consumator, pentru cel puţin 60 de zile dupã divizarea conţinutului.

CAP. VIII
Alte cerinţe

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depoziteaza şi transporta moluste bivalve vii trebuie sa se asigure ca acestea sunt ţinute la o temperatura care sa nu aibã efecte adverse asupra siguranţei sau viabilitatii acestora.
2. Molustele bivalve vii nu trebuie sa fie reimersate în sau pulverizate cu apa dupã ce acestea au fost impachetate pentru vânzare cu amãnuntul şi au pãrãsit centrul de expediere.

CAP. IX
Cerinţe specifice pentru pectinide recoltate în afarã zonelor de producţie clasificate

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care recolteaza pectinide în afarã zonelor de producţie clasificate sau care manipuleaza astfel de pectinide trebuie sa respecte urmãtoarele cerinţe:
1. Nu pot fi puse pe piata pectinide, cu excepţia cazului în care acestea sunt recoltate şi manipulate în conformitate cu cap. II lit. B şi îndeplinesc standardele prevãzute la cap. V, fapt ce poate fi dovedit printr-un sistem de autocontroale.
În plus, atunci când datele furnizate de programele de monitorizare oficialã permit autoritãţii competente sa clasifice fonduri piscicole şi atunci când se considera corespunzãtor, în cooperare cu operatorii cu activitate în domeniul alimentar, se aplica prevederile cap. II lit. A, prin analogie, pectinidelor.
2. Nu pot fi puse pe piata pentru consum uman pectinide decât printr-o piata de licitaţie a pestelui, un centru de expediere sau o întreprindere de procesare.
Atunci când manipuleaza pectinide, operatorii cu activitate în domeniul alimentar care exploateazã astfel de întreprinderi trebuie sa informeze autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, iar centrele de expediere trebuie sa fie conforme cu cerinţele cap. III şi IV.
3. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care manipuleaza pectinide trebuie sa se conformeze:
a) cu cerinţele documentare ale cap. I pct. 3-7, atunci când este aplicabil. În acest caz, documentul de înregistrare trebuie sa indice clar localizarea zonei unde au fost recoltate pectinidele; sau
b) cu cerinţele cap. VII referitoare la marcarea de identificare şi etichetare, cu privire la pectinide impachetate şi pectinide ambalate, dacã ambalarea asigura o protecţie echivalenta cu cea a impachetarii.

SECŢIUNEA a VIII-a
Produse din pescuit

1. Aceasta secţiune nu se aplica pentru moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine, atunci când sunt puse pe piata vii. Cu excepţia cap. I şi II, aceasta se aplica la astfel de animale când nu sunt puse pe piata vii, caz în care trebuie sa fi fost obţinute în conformitate cu secţiunea a VII-a.
2. Prevederile cap. III lit. A, C şi D, cap. IV şi V se aplica comerţului cu amãnuntul.
3. Cerinţele acestei secţiuni le completeazã pe cele prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE :
a) în cazul întreprinderilor, incluzând vasele ce sunt angajate în producţia primara şi operaţiuni asociate, acestea completeazã cerinţele anexei nr. 2 la hotãrârea prevãzutã la pct. 3;
b) în cazul altor întreprinderi, incluzând vasele, acestea completeazã cerinţele anexei nr. 3 la hotãrârea prevãzutã la pct. 3;
4. În privinta produselor din pescuit:
a) producţia primara cuprinde creşterea, pescuitul şi colectarea produselor din pescuit vii în vederea punerii acestora pe piata; şi
b) operaţiunile asociate cuprind oricare dintre urmãtoarele operaţiuni, dacã acestea sunt efectuate la bordul vaselor de pescuit: taierea, sangerarea, decapitarea, eviscerarea, îndepãrtarea aripioarelor, refrigerarea şi ambalarea. De asemenea, acestea includ:
(i) transportul şi depozitarea produselor din pescuit ale cãror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, în cadrul fermelor piscicole pe uscat; şi
(ii) transportul produselor din pescuit ale cãror caracteristici nu au fost modificate în mod substanţial, incluzând produsele din pescuit vii, de la locul de obţinere la prima întreprindere de destinaţie.

CAP. I
Cerinţe pentru vase

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca:
a) vasele utilizate pentru a recolta produse din pescuit din mediul natural sau pentru a le manipula ori procesa dupã recoltare sunt conforme cu cerinţele structurale şi de echipamente prevãzute în partea I; şi
b) operaţiunile efectuate la bordul vaselor de pescuit se desfãşoarã în conformitate cu regulile prevãzute în partea a II-a.
I. Cerinţe structurale şi de echipamente
A. Cerinţe pentru toate vasele
1. Vasele trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa nu se producã contaminarea produselor cu apa de santina, apa menajera, fum, combustibil, ulei, grasime sau alte substanţe nedorite.
2. Suprafeţele cu care vin în contact produsele din pescuit trebuie sa fie dintr-un material adecvat, rezistent la coroziune, neted şi uşor de curatat, durabile şi netoxice.
3. Echipamentele şi materialul utilizat pentru prelucrarea produselor din pescuit trebuie sa fie confectionate din material rezistent la coroziune, uşor de curatat şi de dezinfectat.
4. Când se realizeazã alimentarea cu apa a vaselor utilizate pentru produsele din pescuit, acest lucru trebuie sa se facã astfel încât sa se evite contaminarea sursei de apa.
B. Cerinţe pentru vase proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore
1. Vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore trebuie sa fie echipate cu compartimente de cala, bazine sau containere pentru depozitarea produselor din pescuit la temperaturile prevãzute la cap. VII.
2. Compartimentele de cala trebuie sa fie separate de compartimentele motoarelor şi de cabinele echipajului prin despartituri ce sunt suficiente pentru a se preveni orice contaminare a produselor din pescuit depozitate. Compartimentele de cala şi containerele utilizate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie sa asigure conservarea acestora în condiţii satisfãcãtoare de igiena şi, atunci când este necesar, sa asigure ca apa rezultatã prin topirea ghetii nu rãmâne în contact cu produsele.
3. În vasele echipate pentru racirea produselor din pescuit în apa de mare curata şi racita, bazinele trebuie sa aibã încorporate dispozitive pentru realizarea unei temperaturi uniforme în tot bazinul. Astfel de dispozitive trebuie sa realizeze o rata de rãcire ce asigura ca amestecul de peste şi apa de mare curata nu depãşeşte 3°C la 6 ore dupã încãrcare, nu depãşeşte 0°C dupã 16 ore şi permite monitorizarea, iar atunci când e necesar, înregistrarea temperaturii.
C. Cerinţe pentru vasele-congelator
Vasele-congelator trebuie:
1. sa aibã echipamente de congelare cu capacitate suficienta pentru scãderea rapida a temperaturii, astfel încât sa se realizeze o temperatura în mijloc nu mai mare de -18°C;
2. sa aibã echipamente de refrigerare cu o capacitate suficienta pentru a menţine produsele din pescuit în calele de depozitare la o temperatura nu mai mare de -18°C. Calele de depozitare trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de înregistrare a temperaturii, amplasat într-un loc de unde aceasta poate fi uşor cititã. Senzorul de temperatura al aparatului de înregistrare trebuie sa fie situat într-o zona unde temperatura din cala este cea mai ridicatã; şi
3. sa întruneascã cerinţele pentru vasele proiectate şi echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de ore, prevãzute la lit. B pct. 2.
D. Cerinţe pentru vasele-fabrica
1. Vasele-fabrica trebuie sa aibã cel puţin:
a) o zona de recepţie pentru preluarea la bord a produselor din pescuit, proiectata pentru a permite ca fiecare captura succesiva sa poate fi separatã. Aceasta zona trebuie sa fie uşor de curatat şi proiectata astfel încât sa se protejeze produsele de soare sau de alte elemente şi de orice sursa de contaminare;
b) un sistem igienic pentru transportul produselor din pescuit din zona de recepţie în zona de lucru;
c) spaţii de lucru suficient de mari pentru prepararea şi procesarea igienica a produselor din pescuit, uşor de curatat şi dezinfectat, proiectate şi aranjate astfel încât sa previnã orice fel de contaminare a produselor;
d) spaţii de depozitare pentru produsele finite, suficient de mari şi proiectate astfel încât sa fie uşor de curatat. Dacã la bord funcţioneazã o întreprindere de prelucrare a deşeurilor, trebuie sa fie proiectata o cala separatã pentru depozitarea unor astfel de deşeuri;
e) un loc pentru depozitarea materialelor de ambalare, separat de spaţiile de preparare şi procesare a produselor;
f) echipamente speciale pentru evacuarea deşeurilor sau a produselor din pescuit improprii pentru consum uman, direct în mare sau, atunci când circumstanţele impun, într-un rezervor etans destinat acestui scop. Dacã deşeurile sunt depozitate şi procesate la bord în vederea tratarii, trebuie sa fie alocate zone separate pentru acest scop;
g) o sursa de apa situata într-o poziţie care sa permitã evitarea contaminarii sursei de apa; şi
h) echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de personalul care manipuleaza produse din pescuit neprotejate, cu robinete proiectate astfel încât sa se previnã rãspândirea contaminarii.
2. Totuşi, vasele-fabrica la bordul cãrora sunt gatite, racite şi ambalate moluste şi crustacee nu trebuie sa îndeplineascã cerinţele pct. 1 dacã la bordul unor astfel de vase nu are loc nici o alta forma de manipulare sau procesare.
3. Vasele-fabrica ce congeleaza produse din pescuit trebuie sa aibã echipamente ce întrunesc cerinţele pentru vasele-congelator prevãzute la lit. C pct. 1 şi 2.
II. Cerinţe de igiena
1. Când sunt utilizate, pãrţile din vase sau containerele rezervate pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie sa fie menţinute curate şi în stare buna de întreţinere. Acestea nu trebuie, în special, sa fie contaminate cu combustibil sau cu apa de santina.
2. Cat mai curând posibil dupã ce acestea sunt preluate la bord, produsele din pescuit trebuie sa fie protejate de contaminare şi de efectele soarelui sau de orice alta sursa de caldura. Când acestea sunt spalate, apa utilizata trebuie sa fie apa potabilã sau, atunci când este cazul, apa curata.
3. Produsele din pescuit trebuie sa fie manipulate şi depozitate astfel încât sa se previnã strivirea acestora. Cei care efectueazã manipularea pot folosi instrumente ascutite pentru a manipula pestii mari sau pestii care i-ar putea rani, cu condiţia sa nu se producã nici o deteriorare a carnii produselor.
4. Produsele din pescuit, altele decât cele pãstrate vii, trebuie sa fie supuse racirii cat mai curând posibil dupã încãrcare. Totuşi, atunci când racirea nu este posibila, produsele din pescuit trebuie sa fie debarcate cat mai curând posibil.
5. Gheaţa utilizata pentru racirea produselor din pescuit trebuie sa fie obţinutã din apa potabilã sau apa curata.
6. Atunci când pestii sunt decapitati şi/sau eviscerati la bord, astfel de operaţiuni trebuie sa fie efectuate în mod igienic, cat mai curând posibil dupã capturare, iar produsele trebuie sa fie spalate imediat şi bine cu apa potabilã sau cu apa curata. În acest caz, viscerele şi pãrţile ce pot constitui un pericol pentru sãnãtatea publica trebuie sa fie indepartate cat mai curând posibil şi ţinute separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul şi icrele destinate pentru consumul uman trebuie sa fie conservate sub gheaţa, la o temperatura apropiatã de cea a topirii ghetii sau trebuie sa fie congelate.
7. Atunci când este practicatã congelarea în saramura a pestelui întreg destinat pentru obţinerea de conserve, trebuie sa se realizeze în produs o temperatura nu mai mare de -9°C. Saramura nu trebuie sa fie o sursa de contaminare pentru peste.

CAP. II
Cerinţe în timpul şi dupã debarcare

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru descãrcarea şi debarcarea produselor de pescuit trebuie:
a) sa se asigure ca echipamentele de descãrcare şi de debarcare ce vin în contact cu produsele din pescuit sunt confectionate dintr-un material uşor de curatat şi de dezinfectat şi menţinut în buna stare de întreţinere şi curãţenie; şi
b) sa evite contaminarea produselor din pescuit în timpul descãrcãrii şi debarcarii, în special prin:
(i) efectuarea rapida a operaţiunilor de debarcare şi descãrcare;
(ii) plasarea fãrã întârziere a produselor din pescuit într-un mediu protejat, la temperatura specificatã la cap. VII; şi
(iii) neutilizarea echipamentelor şi a practicilor ce provoacã pagube inutile pãrţilor comestibile ale produselor din pescuit.
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar responsabili pentru pieţele de licitaţie şi de vânzare angro sau pãrţi ale acestora trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe, atunci când produsele din pescuit sunt expuse pentru vânzare:
a) (i) trebuie sa existe facilitãţi ce se pot incuia, pentru depozitarea la frig a produselor din pescuit reţinute şi facilitãţi separate ce se pot închide, pentru depozitarea produselor de pescuit declarate improprii pentru consum uman;
(ii) dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, solicita, trebuie sa existe facilitãţi adecvat echipate care se pot incuia sau, atunci când este necesar, o încãpere pentru utilizare exclusiva de cãtre autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti;
b) în timpul expunerii sau depozitarii produselor din pescuit:
(i) clãdirile nu trebuie sa fie utilizate pentru alte scopuri;
(ii) vehiculele ce emit fum de esapament de natura sa deterioreze calitatea produselor de pescuit nu trebuie sa aibã acces la aceste clãdiri;
(iii) persoanele care au acces la aceste clãdiri nu trebuie sa introducã alte animale; şi
(iv) clãdirile trebuie sa fie bine iluminate pentru a facilita controale oficiale.
3. Când nu a fost posibila racirea la bordul vasului, produsele din pescuit proaspete, altele decât cele pãstrate vii, trebuie sa se supunã racirii cat mai repede posibil dupã debarcare şi sa fie depozitate la o temperatura apropiatã de cea a topirii ghetii.
4. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa coopereze cu autoritãţile competente, astfel încât sa le permitã acestora sa efectueze controale oficiale, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE , în special în ceea ce priveşte orice proceduri de notificare a debarcarii produselor din pescuit pe care autoritatea competenta a statului sub pavilionul cãruia navigheaza vasul sau cele pe care autoritatea competenta a statului de debarcare a produselor din pescuit le poate considera necesare.

CAP. III
Cerinţe pentru întreprinderi, inclusiv vase, ce manipuleaza produse din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie, atunci când este relevant, sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe în întreprinderile ce manipuleaza produse din pescuit:
A. Cerinţe pentru produse proaspete din pescuit
1. Atunci când produsele racite şi neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau procesate imediat dupã ce au ajuns într-o întreprindere de pe uscat, acestea trebuie sa fie depozitate sub gheaţa în dispozitive corespunzãtoare. Înlocuirea ghetii trebuie sa fie efectuatã ori de câte ori este necesar.
Produsele proaspete din pescuit ambalate trebuie sa fie racite la o temperatura apropiatã de cea de topire a ghetii.
2. Operaţiunile precum decapitarea sau eviscerarea trebuie sa fie efectuate în mod igienic.
Atunci când din punct de vedere tehnic şi comercial eviscerarea este posibila, aceasta trebuie sa fie efectuatã cat mai repede posibil dupã ce produsele au fost capturate sau debarcate. Produsele trebuie sa fie spalate bine cu apa potabilã sau, la bordul vaselor, cu apa curata imediat dupã aceste operaţiuni.
3. Operaţiunile precum filetarea şi transarea trebuie sa fie efectuate astfel încât sa se evite contaminarea ori deteriorarea fileurilor sau a feliilor. Fileurile şi feliile nu trebuie sa rãmânã pe mesele de lucru mai mult decât este necesar pentru prepararea acestora.
Fileurile şi feliile trebuie sa fie ambalate şi, atunci când este necesar, impachetate şi trebuie sa fie racite cat mai repede posibil dupã prepararea acestora.
4. Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor proaspete din pescuit preparate, neambalate, depozitate sub gheaţa trebuie sa asigure ca apa rezultatã din topirea ghetii nu rãmâne în contact cu produsele.
5. Produsele din pescuit proaspete, întregi şi eviscerate pot fi transportate şi depozitate în apa racita la bordul vaselor. De asemenea, acestea pot continua sa fie transportate în apa racita dupã debarcare şi pot fi transportate de la întreprinderi de acvacultura pana la sosirea acestora la prima întreprindere de pe uscat ce efectueazã orice activitate, alta decât transportul sau sortarea.
B. Cerinţe pentru produse congelate
Întreprinderile de pe uscat care congeleaza produse din pescuit trebuie sa aibã echipamente ce satisfac cerinţele prevãzute pentru vase-congelator la secţiunea a VIII-a, cap. I, partea I lit. C pct. 1 şi 2.
C. Cerinţe pentru produse din pescuit separate mecanic
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse din pescuit separate mecanic trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. materiile prime utilizate trebuie sa satisfacã urmãtoarele cerinţe:
a) pot fi utilizaţi numai peşti întregi şi oase rezultate dupã filetare, pentru a obţine produse din pescuit separate mecanic;
b) toate materiile prime trebuie sa fie lipsite de intestine;
2. procesul de fabricare trebuie sa satisfacã urmãtoarele cerinţe:
a) separarea mecanicã trebuie sa aibã loc fãrã o întârziere nejustificatã dupã filetare;
b) dacã sunt utilizaţi peşti întregi, aceştia trebuie sa fie în prealabil eviscerati şi spalati;
c) dupã producere, produsele din pescuit separate mecanic trebuie sa fie congelate cat mai repede posibil ori încorporate într-un produs destinat congelarii sau unui tratament de stabilizare.
D. Cerinţe referitoare la paraziti
1. Urmãtoarele produse din pescuit trebuie sa fie congelate la o temperatura nu mai mare de -20°C în toate pãrţile produsului pentru cel puţin 24 de ore. Acest tratament trebuie sa fie aplicat pentru produsul crud sau pentru produsul finit:
a) produse din pescuit ce urmeazã sa fie consumate crude sau aproape crude;
b) produse din pescuit provenite de la urmãtoarele specii, dacã acestea urmeazã sa fie supuse unui proces de afumare la rece în care temperatura interna a produselor din pescuit nu este mai mare de 60°C:
- hering;
- macrou;
- sprot;
- somon (salbatic) de Atlantic şi de Pacific;
c) produse din pescuit marinate şi/sau sarate, dacã procesul este insuficient pentru a distruge larvele de nematode.
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar nu trebuie sa efectueze tratamentul prevãzut la pct. 1, dacã:
a) sunt disponibile date epidemiologice ce indica faptul ca fondul piscicol de origine nu prezintã un risc pentru sãnãtate, cu referire la prezenta de paraziti; şi
b) autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta.
3. Produsele din pescuit prevãzute la pct. 1 trebuie, atunci când sunt puse pe piata, sa fie însoţite de un document de la producãtor ce indica tipul de proces la care acestea au fost supuse, cu excepţia cazului în care sunt furnizate cãtre consumatorul final.

CAP. IV
Cerinţe pentru produse din pescuit prelucrate

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care gatesc crustacee şi moluste trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
a) racirea rapida trebuie sa urmeze gatirii. Apa utilizata în acest scop trebuie sa fie apa potabilã sau, la bordul vaselor, apa curata. Dacã nu este utilizata nici o alta metoda de conservare, racirea trebuie sa continue pana când este atinsa temperatura apropiatã de cea de topire a ghetii;
b) decochilierea trebuie sa fie efectuatã în condiţii igienice, evitandu-se contaminarea produsului. Atunci când asemenea operaţiuni sunt efectuate manual, muncitorii trebuie sa acorde o atentie deosebita spalarii mainilor;
c) dupã decochiliere, produsele gatite trebuie sa fie congelate imediat sau racite cat mai curând posibil la temperatura prevãzutã la cap. VII.

CAP. V
Standarde de sãnãtate pentru produse din pescuit

În plus fata de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, în funcţie de natura produsului sau a speciei, produsele din pescuit puse pe piata pentru consum uman îndeplinesc standardele prevãzute în prezentul capitol.
A. Proprietãţi organoleptice ale produselor din pescuit
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa efectueze o examinare organoleptica a produselor din pescuit. Aceasta examinare trebuie sa asigure ca, în special, produsele din pescuit sunt conforme cu oricare dintre criteriile de prospetime.
B. Histamina
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca nu sunt depasite limitele cu privire la histamina.
C. Azot uşor hidrolizabil
Produsele din pescuit neprocesate nu trebuie sa fie puse pe piata dacã unele teste chimice releva faptul ca au fost depasite limitele referitoare la TVB-N (azot bazic uşor hidrolizabil) sau TMA-N (azot trimetilamina).
D. Paraziti
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca produsele din pescuit au fost supuse unei examinari vizuale în scopul detectarii parazitilor vizibili înainte de a fi puse pe piata. Aceştia nu trebuie sa punã pe piata produse din pescuit pentru consum uman ce sunt în mod evident contaminate cu paraziti.
E. Toxine dãunãtoare sãnãtãţii umane
1. Nu trebuie sa fie puse pe piata produse din pescuit provenite de la peşti toxici din urmãtoarele familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae şi Canthigasteridae.
2. Nu trebuie sa fie puse pe piata produse din pescuit ce conţin biotoxine precum ciguatoxina sau toxine paralizante musculare. Totuşi, produsele din pescuit provenite de la moluste bivalve, echinoderme, tunicate şi gasteropode marine pot fi puse pe piata dacã acestea au fost produse în conformitate cu secţiunea a VII-a şi sunt conforme cu standardele prevãzute la cap. V pct. 2 al secţiunii respective.

CAP. VI
Ambalarea şi impachetarea produselor din pescuit

1. Recipientele în care sunt pãstrate sub gheaţa produsele din pescuit proaspete trebuie sa fie rezistente la apa şi sa asigure ca apa rezultatã din gheaţa topita nu rãmâne în contact cu produsele.
2. Blocurile congelate şi preparate la bordul vaselor trebuie sa fie ambalate adecvat înainte de debarcare.
3. Când produsele din pescuit sunt ambalate la bordul vaselor de pescuit, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca materialul de ambalat:
a) nu este o sursa de contaminare;
b) este depozitat astfel încât acesta sa nu fie expus unui risc de contaminare;
c) destinat reutilizarii este uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat.

CAP. VII
Depozitarea produselor din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care depoziteaza produse din pescuit trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit neprelucrate decongelate şi produsele gatite şi refrigerate provenite de la crustacee şi moluste trebuie sa fie menţinute la o temperatura apropiatã de cea de topire a ghetii.
2. Produsele din pescuit congelate trebuie sa fie pãstrate la o temperatura nu mai mare de -18°C în toate pãrţile produsului. Totuşi, peştele întreg congelat în saramura şi destinat fabricãrii de alimente conservate poate sa fie pãstrat la o temperatura nu mai mare de -9°C.
3. Produsele din pescuit pãstrate vii trebuie sa fie ţinute la o temperatura şi într-o maniera ce nu afecteazã nefavorabil siguranta alimentelor şi viabilitatea acestora.

CAP. VIII
Transportul produselor din pescuit

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transporta produse din pescuit trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. În timpul transportului, produsele din pescuit trebuie sa fie menţinute la temperatura solicitatã. În special:
a) produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit decongelate neprocesate şi produsele din crustacee şi moluste gatite şi racite trebuie sa fie menţinute la o temperatura apropiatã de cea de topire a ghetii;
b) produsele din pescuit congelate, cu excepţia pestelui congelat în saramura destinat fabricãrii de alimente conservate, trebuie sa fie menţinute în timpul transportului la o temperatura constanta nu mai mare de -18°C în toate pãrţile produsului, permitandu-se posibilitatea unor scurte fluctuatii ascendente care sa nu depãşeascã 3°C.
2. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar sa se conformeze cu prevederile pct. 1 lit. b), atunci când produsele din pescuit congelate sunt transportate de la un depozit frigorific la o întreprindere autorizata, pentru a fi decongelate la sosire în scopul preparãrii şi/sau procesarii, dacã distanta parcursã este scurta şi autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, permite aceasta.
3. Dacã produsele din pescuit sunt ţinute sub gheaţa, apa rezultatã din gheaţa topita nu trebuie sa rãmânã în contact cu acestea.
4. Produsele din pescuit ce urmeazã a fi puse pe piata vii trebuie sa fie transportate în asa fel încât sa nu fie afectate siguranta alimentelor şi viabilitatea acestora.

SECŢIUNEA a IX-a
Lapte crud şi produse lactate

CAP. I
Lapte crud - producţie primara

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care produc sau, dupã caz, colecteazã lapte crud trebuie sa asigure conformitatea cu cerinţele prevãzute în prezentul capitol.
I. Cerinţe de sãnãtate pentru producerea de lapte crud
1. Laptele crud trebuie sa provinã de la animale:
a) care nu prezintã nici un simptom al vreunei boli infectioase transmisibile la om prin lapte;
b) care sunt într-o stare buna de sãnãtate, nu prezintã nici un semn al vreunei boli ce ar putea duce la contaminarea laptelui şi, în special, nu suferã de nici o infectie a aparatului genital cu secretii, enterita cu diaree şi febra sau de o inflamatie vizibila a ugerului;
c) care nu prezintã rani ale ugerului, ce ar putea afecta laptele;
d) cãrora nu li s-au administrat substanţe sau produse neautorizate şi care nu au fost supuse unui tratament ilegal, în sensul <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind mãsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele acestora, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE ; şi
e) la care, atunci când li s-au administrat produse sau substanţe autorizate, a fost respectata perioada de asteptare prescrisã pentru aceste produse sau substanţe.
2. a) În special, în ceea ce priveşte bruceloza, laptele crud trebuie sa provinã de la:
(i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv liber sau oficial liber de bruceloza, în înţelesul <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sãnãtate a animalelor, ce afecteazã comerţul României cu statele membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine şi porcine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpune Directiva nr. 64/432/CEE ;
(ii) oi sau capre ce aparţin unei exploataţii oficial libere sau libere de bruceloza, în înţelesul <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 66/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sãnãtate şi certificarea veterinara pentru comerţul României cu statele membre ale Comunitãţii Europene cu ovine şi caprine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002, ce transpune Directiva nr. 91/68/CEE ; sau
(iii) femele din alte specii, sensibile la bruceloza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;
b) în ceea ce priveşte tuberculoza, laptele crud trebuie sa provinã de la:
(i) vaci sau bivolite ce aparţin unui efectiv oficial liber de tuberculoza, în înţelesul normei sanitare veterinare prevãzute la pct. 2 lit. a) (i); sau
(ii) femele din alte specii, sensibile la tuberculoza, ce aparţin unor efective controlate în mod regulat pentru aceasta boala, în baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;
c) în cazul în care caprele sunt ţinute împreunã cu vacile, aceste capre trebuie sa fie inspectate şi testate pentru tuberculoza.
3. Totuşi, laptele crud provenit de la animale ce nu îndeplinesc cerinţele pct. 2 poate fi utilizat cu autorizarea autoritãţii competente:
a) în cazul vacilor sau al bivolitelor care nu prezintã o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici simptome ale acestor boli, dupã ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât sa prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei;
b) în cazul oilor sau al caprelor care nu prezintã o reactie pozitiva la testele pentru bruceloza sau care au fost vaccinate impotriva brucelozei în cadrul unui program de eradicare aprobat şi care nu prezintã nici un simptom al bolii respective, fie:
(i) pentru fabricarea branzeturilor cu o perioada de maturare de cel puţin doua luni; sau
(ii) dupã ce a fost supus unui tratament termic, astfel încât sa prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei; şi
c) în cazul femelelor din alte specii care nu prezintã o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza sau bruceloza şi nici unul dintre simptomele acestor boli, dar care aparţin unui efectiv în care a fost detectata bruceloza sau tuberculoza dupã controalele prevãzute la pct. 2 lit. a) (iii) sau lit. b) (ii), dacã acesta a fost tratat pentru a se garanta siguranta acestuia.
4. Laptele crud provenit de la orice animal ce nu îndeplineşte cerinţele pct. 1-3 şi, în special, orice animal care prezintã individual o reactie pozitiva la testele profilactice pentru tuberculoza sau pentru bruceloza, precum cele prevãzute de <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 236/2002 , ce transpune Directiva nr. 64/432/CEE , şi de <>Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 66/2002 , ce transpune Directiva nr. 91/68/CEE , nu trebuie sa fie utilizat pentru consum uman.
5. Izolarea animalelor care sunt infectate sau suspectate a fi infectate cu oricare dintre bolile prevãzute la pct. 1 sau 2 trebuie sa fie eficienta pentru a se evita orice efect nefavorabil asupra laptelui celorlalte animale.
II. Igiena în exploataţii de producere a laptelui
A. Cerinţe pentru spaţii şi echipamente
1. Echipamentele pentru muls şi spaţiile în care este depozitat, manipulat sau racit laptele trebuie sa fie situate şi construite astfel încât sa se limiteze riscul de contaminare a laptelui.
2. Spaţiile pentru depozitarea laptelui trebuie sa fie protejate impotriva dãunãtorilor, sa aibã o separare adecvatã de orice spaţii în care sunt ţinute animale şi, atunci când este necesar, sa întruneascã cerinţele prevãzute la lit. B şi sa aibã echipament de refrigerare adecvat.
3. Suprafeţele echipamentelor destinate sa între în contact cu laptele (ustensile, containere, tancuri etc., destinate mulsului, colectãrii sau transportului) trebuie sa fie uşor de curatat şi, atunci când este necesar, de dezinfectat şi sa fie menţinute în stare buna de întreţinere. Aceasta implica utilizarea de materiale netede, lavabile şi netoxice.
4. Dupã utilizare, astfel de suprafeţe trebuie sa fie curatate şi, atunci când este necesar, dezinfectate. Dupã fiecare transport sau dupã fiecare serie de transporturi pentru care exista o perioada foarte mica între descãrcare şi urmãtoarea încãrcare, dar în toate cazurile, cel puţin o data pe zi, containerele şi tancurile utilizate pentru transportul laptelui crud trebuie sa fie curatate şi dezinfectate într-o maniera corespunzãtoare, înainte de reutilizare.
B. Igiena în timpul mulsului, colectãrii şi transportului
1. Mulsul trebuie sa fie efectuat în mod igienic, asigurându-se în special ca:
a) înainte de începerea mulsului, mameloanele, ugerul şi pãrţile adiacente sunt curate;
b) laptele provenit de la fiecare animal este controlat de cãtre mulgator pentru anomalii organoleptice sau fizico-chimice ori printr-o metoda ce permite obţinerea de rezultate similare, iar laptele ce prezintã astfel de anomalii nu este utilizat pentru consum uman;
c) laptele provenit de la animale care prezintã semne clinice ale unei afecţiuni a ugerului nu este utilizat pentru consum uman, altfel decât în conformitate cu instrucţiunile unui medic veterinar;
d) animalele care sunt supuse unui tratament medical pasibil sa transfere reziduuri în lapte sunt identificate şi ca acel lapte obţinut de la astfel de animale înainte de terminarea perioadei de asteptare prescrise nu este utilizat pentru consum uman; şi
e) spray-urile pentru mameloane sau dispozitivele pentru imersia mamelonului sunt utilizate numai dacã acestea au fost autorizate de Autoritate şi într-o maniera ce nu produce niveluri inacceptabile de reziduuri în lapte.
2. Imediat dupã muls laptele trebuie sa fie ţinut într-un loc curat, proiectat şi echipat pentru a se evita contaminarea. Acesta trebuie sa fie racit imediat la o temperatura nu mai mare de 8°C în cazul colectãrii zilnice sau nu mai mare de 6°C, dacã laptele nu este colectat zilnic.
3. În timpul transportului trebuie sa fie menţinut lantul de frig, iar temperatura laptelui la sosirea în întreprinderea de destinaţie nu trebuie sa depãşeascã 10°C.
4. Nu este necesar ca operatorii cu activitate în domeniul alimentar sa se conformeze cu cerinţele de temperatura prevãzute la pct. 2 şi 3 dacã laptele întruneşte criteriile prevãzute de partea a III-a şi fie:
a) laptele este prelucrat în decurs de doua ore de la mulgere; fie
b) este necesarã o temperatura mai ridicatã din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor produse lactate, iar autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a muncipiului Bucureşti, autorizeaza aceasta.
C. Igiena personalului
1. Persoanele care efectueazã mulsul şi/sau manipularea laptelui crud trebuie sa poarte îmbrãcãminte adecvatã şi curata.
2. Persoanele care efectueazã mulsul trebuie sa menţinã un grad crescut de curãţenie personalã. Trebuie sa fie disponibile facilitãţi adecvate lângã locul de muls, pentru a permite persoanelor care efectueazã mulsul sau manipularea laptelui crud sa-şi spele mâinile şi bratele.
III. Criterii pentru laptele crud
1. Urmãtoarele criterii pentru laptele crud se aplica pana la stabilirea standardelor în contextul unei legislaţii specifice privind calitatea laptelui şi a produselor lactate.
2. Trebuie sa fie controlat, pentru conformitatea cu prevederile pct. 3 şi 4, un numãr reprezentativ de probe de lapte crud, colectate din exploatatiile de producere a laptelui, recoltate randomizat.
Controalele pot fi efectuate de cãtre sau în numele:
a) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care produc laptele;
b) operatorilor cu activitate în domeniul alimentar care colecteazã sau proceseaza laptele;
c) unui grup de operatori cu activitate în domeniul alimentar; sau
d) în contextul unui program de control la nivel naţional sau regional.
3. a) Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa initieze proceduri pentru a se asigura ca laptele crud întruneşte urmãtoarele criterii:
(i) pentru lapte crud provenit de la vaci:
Numãrul total de germeni (N.T.G.) la 30°C (per ml) ≤ 100.000*)
Numãrul celulelor somatice (per ml) ≤ 400.000**)
(ii) pentru lapte crud provenit de la alte specii: N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 1.500.000*)
b) Totuşi, dacã laptele crud provenit de la alte specii decât vacile este destinat pentru fabricarea de produse obţinute din lapte crud printr-un proces ce nu implica nici un fel de tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa ia toate mãsurile necesare pentru a se asigura ca laptele crud utilizat întruneşte urmãtoarele criterii:
N.T.G. la 30°C (per ml) ≤ 500.000*)
---------
*) Media geometrica determinata pe o perioada de doua luni, cu cel puţin doua probe pe luna.
**) Media geometrica determinata pe o perioada de 3 luni, cu cel puţin o proba pe luna, cu excepţia cazului în care Autoritatea specifica o alta metodologie pentru a se tine cont de variatii sezoniere ale nivelurilor de producţie.

4. Fãrã a se aduce atingere <>Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor nr. 357/2001 , ce transpune Directiva nr. 96/23/CE , operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa initieze proceduri pentru a se asigura ca nu este pus pe piata lapte crud dacã, fie:
a) acesta conţine reziduuri de antibiotice într-o cantitate ce depãşeşte nivelurile autorizate în baza Ordinului preşedintelui Autoritãţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranta Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animala şi nonanimala şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animala, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi nr. 143 bis din 17 februarie 2005, pentru oricare dintre substantele la care se referã anexele nr. 1 şi 3 la aceasta norma; fie
b) cantitatea totalã combinata de reziduuri de substanţe antibiotice depãşeşte orice valoare maxima permisã.
5. Când laptele crud nu este în conformitate cu prevederile pct. 3 sau 4, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa informeze autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia mãsuri pentru a corecta situaţia.

CAP. II
Cerinţe referitoare la produsele lactate

I. Cerinţe de temperatura
1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, dupã recepţia la o întreprindere de procesare, laptele este racit rapid la o temperatura nu mai mare de 6°C şi ţinut la aceasta temperatura pana la procesare.
2. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar pot pãstra laptele la o temperatura mai ridicatã, dacã:
a) procesarea începe imediat dupã muls sau în decurs de patru ore de la recepţia la întreprinderea de procesare; sau
b) Autoritatea autorizeaza o temperatura mai ridicatã din motive tehnologice referitoare la fabricarea anumitor produse lactate.
II. Cerinţe pentru tratamentul termic
1. Când laptele crud sau produsele lactate sunt supuse unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca acesta satisface cerinţele din cap. XI din anexa nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE .
2. Când se considera ca laptele crud trebuie sa se supunã unui tratament termic, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie:
a) sa aibã în vedere procedurile elaborate în conformitate cu principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point), conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 955/2005 , ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE ; şi
b) sa se conformeze oricãror cerinţe pe care Autoritatea le poate impune în aceasta privinta, atunci când autorizeaza întreprinderi sau când efectueazã controale, în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 955/2005 , ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE .
III. Criterii pentru laptele crud de vacã
1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica produse lactate trebuie sa initieze proceduri pentru a se asigura ca, imediat înaintea procesarii:
a) laptele crud de vacã utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 300.000 per ml; şi,
b) laptele de vacã procesat utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30°C mai mic de 100.000 per ml.
2. Când laptele nu întruneşte criteriile prevãzute la pct. 1, operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa informeze autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sa ia mãsuri pentru a corecta situaţia.

CAP. III
Ambalare şi impachetare

Sigilarea ambalajelor destinate consumatorului trebuie sa fie efectuatã imediat dupã umplere, prin intermediul dispozitivelor de sigilare ce previn contaminarea, la întreprinderea în care are loc ultimul tratament termic al produselor lactate lichide. Sistemul de sigilare trebuie sa fie confectionat de asa maniera încât, dupã deschidere, dovada deschiderii sa fie evidenta şi uşor de verificat.

CAP. IV
Etichetare

1. În plus fata de cerinţele <>Hotãrârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, etichetarea trebuie sa prezinte în mod clar:
a) în cazul laptelui crud destinat consumului uman direct, cuvintele "lapte crud";
b) în cazul produselor obţinute din lapte crud, printr-un proces de fabricaţie ce nu include nici un tratament termic, fizic sau chimic, cuvintele "produs cu lapte crud".
2. Cerinţele pct. 1 se aplica produselor destinate pentru comerţul cu amãnuntul. Termenul "etichetare" include orice ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau emblema ce însoţeşte sau se referã la astfel de produse.

CAP. V
Marca de identificare

Prin derogare de la cerinţele secţiunii I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice:
1. în loc de indicarea numãrului de autorizare al întreprinderii, marca de identificare poate sa indice locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este înscris numãrul de autorizare al întreprinderii;
2. în cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate sa indice numai initialele tarii expeditoare şi numãrul de autorizare al întreprinderii.

SECŢIUNEA a X-a
Oua şi produse din oua

CAP. I
Oua

1. În spaţiile producãtorului şi pana la vânzare cãtre consumator, ouale trebuie sa fie ţinute curate, uscate, fãrã miros strãin, protejate eficient de socuri şi de expunere directa la soare.
2. Ouale trebuie sa fie depozitate şi transportate la o temperatura, preferabil constanta, corespunzãtoare pentru asigurarea conservãrii optime a proprietãţilor igienice ale acestora.
Ouale trebuie sa fie livrate cãtre consumator în decurs de maximum 21 de zile de la ouat.

CAP. II
Produse din oua

I. Cerinţe pentru întreprinderi
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca întreprinderile pentru fabricarea produselor din oua sunt construite, proiectate şi echipate astfel încât sa se asigure separarea urmãtoarelor operaţiuni:
1. spalarea, uscarea şi dezinfectarea oualor murdare, atunci când se efectueazã;
2. spargerea oualor, colectarea conţinutului acestora şi îndepãrtarea pãrţilor de coaja şi membrane; şi
3. operaţiuni, altele decât cele prevãzute la pct. 1 şi 2.
II. Materii prime pentru fabricarea de produse din oua
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca materiile prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua sunt conforme cu urmãtoarele cerinţe:
1. Coaja oualor utilizate pentru fabricarea de produse din oua trebuie sa fie complet dezvoltata şi sa nu prezinte crapaturi. Totuşi, ouale crapate pot fi utilizate pentru fabricarea de produse din oua, dacã întreprinderea de producţie sau centrul de ambalare le livreaza direct întreprinderilor de procesare, unde acestea trebuie sa fie sparte cat mai curând posibil.
2. Oul lichid obţinut într-o întreprindere autorizata în acest scop poate fi utilizat ca materie prima. Oul lichid trebuie sa fie obţinut în conformitate cu cerinţele pct. 1, 2, 3, 4 şi 7 ale partii a III-a.
III. Cerinţe speciale de igiena pentru fabricarea de produse din oua
Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca toate operaţiunile sunt efectuate de asa maniera încât sa se evite orice fel de contaminare în timpul producţiei, manipulãrii şi depozitarii de produse din oua, în special prin asigurarea conformitatii cu urmãtoarele cerinţe:
1. Ouale trebuie sa fie sparte numai atunci când acestea sunt curate şi uscate.
2. Ouale trebuie sa fie sparte într-o maniera ce reduce la minimum contaminarea, în special prin asigurarea unei separari adecvate de alte operaţiuni. Ouale crapate trebuie sa fie procesate cat mai curând posibil.
3. Ouale, altele decât cele de gaina, de curca sau de bibilica, trebuie sa fie manipulate şi procesate separat. Tot echipamentul trebuie sa fie curatat şi dezinfectat înainte sa fie reluatã procesarea oualor de gaina, de curca şi de bibilica.
4. Conţinutul oualor nu trebuie sa fie obţinut prin centrifugarea ori zdrobirea oualor, iar centrifugarea nu poate sa fie utilizata nici pentru obţinerea resturilor de albus de ou din cojile goale, pentru consum uman.
5. Dupã spargere, fiecare parte a produsului din oua trebuie sa fie supusã procesarii cat mai curând posibil, pentru a se elimina riscurile microbiologice sau pentru ca acestea sa fie reduse la un nivel acceptabil. Un lot ce a fost prelucrat insuficient poate sa fie supus imediat unei noi procesari în aceeaşi întreprindere, dacã aceasta îl face propriu pentru consum uman. Când un lot este gãsit impropriu pentru consum uman, acesta trebuie sa fie denaturat astfel încât sa se asigure ca nu este utilizat pentru consum uman.
6. Procesarea nu este necesarã pentru albusul de ou destinat fabricãrii de albumina deshidratata sau cristalizata care ulterior va fi supusã unui tratament termic.
7. Dacã prelucrarea nu este efectuatã imediat dupã spargere, oul lichid trebuie sa fie depozitat fie congelat, fie la o temperatura nu mai mare de 4°C. Perioada de depozitare la temperatura de 4°C înainte de procesare nu trebuie sa depãşeascã 48 de ore. Totuşi, aceste cerinţe nu se aplica produselor din care urmeazã sa se extraga zaharurile, dacã procesul de extragere a zaharurilor este efectuat cat mai curând posibil.
8. Produsele ce nu au fost stabilizate astfel încât sa fie pãstrate la temperatura camerei trebuie sa fie racite la o temperatura nu mai mare de 4°C. Produsele pentru congelare trebuie sa fie congelate imediat dupã prelucrare.
IV. Specificaţii analitice
1. Concentratia de acid 3 hidroxibutiric nu trebuie sa depãşeascã 10 mg/kg în substanta uscata a produsului din oua nemodificat.
2. Conţinutul de acid lactic al materiei prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua nu trebuie sa depãşeascã 1g/kg de substanta uscata. Pentru produse fermentate, aceasta valoare trebuie sa fie cea înregistratã înaintea procesului de fermentaţie.
3. Cantitatea de resturi de coji de oua, membrane de oua şi orice alte pãrţi din produsul din oua procesat nu trebuie sa depãşeascã 100 mg/kg de produs din oua.
V. Etichetarea şi marcarea pentru identificare
1. În plus fata de cerinţele generale pentru marcarea de identificare prevãzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, fiecare transport de produse din oua ce nu sunt destinate pentru vânzare cu amãnuntul, ci pentru utilizare ca ingredient la fabricarea unui alt produs, trebuie sa prezinte o eticheta ce indica temperatura la care produsele din oua trebuie sa fie pãstrate şi perioada în care poate fi astfel asigurata conservarea.
2. În cazul oualor lichide, eticheta prevãzutã la pct. 1 trebuie, de asemenea, sa poarte cuvintele: "produse din oua nepasteurizate - pentru a fi tratate la locul de destinaţie" şi sa indice data şi ora spargerii.

SECŢIUNEA a XI-a
Pulpe de broaste şi melci

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara pulpe de broaste sau melci pentru consum uman trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Broastele şi melcii trebuie sa fie ucisi într-o întreprindere construitã, proiectata şi echipata pentru acest scop.
2. Întreprinderea în care sunt preparate pulpe de broaste trebuie sa aibã o încãpere rezervatã pentru depozitarea şi spalarea broaştelor vii şi pentru taierea şi sangerarea acestora. Aceasta încãpere trebuie sa fie separatã fizic de încãperea de preparare.
3. Broastele şi melcii care au murit altfel decât prin ucidere în întreprindere nu trebuie sa fie preparati pentru consum uman.
4. Broastele şi melcii trebuie sa fie supuşi unei examinari organoleptice efectuate prin prelevare de probe. Dacã aceasta examinare indica faptul ca aceştia pot prezenta un risc, aceştia nu trebuie sa fie utilizaţi pentru consum uman.
5. Imediat dupã preparare, pulpele de broasca trebuie sa fie spalate complet cu jet de apa potabilã şi racite imediat la o temperatura apropiatã de cea de topire a ghetii, congelate sau procesate.
6. Dupã ucidere, hepato-pancreasul melcilor trebuie sa fie îndepãrtat şi nu trebuie sa fie utilizat pentru consum uman, dacã acesta poate prezenta un risc.

SECŢIUNEA a XII-a
Grãsimi de origine animala procesate şi jumari

CAP. I
Cerinţe aplicabile pentru întreprinderi ce colecteazã sau proceseaza materii prime

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca întreprinderile care colecteazã sau proceseaza materii prime pentru obţinerea de grãsimi de origine animala procesate şi jumari se conformeazã cu urmãtoarele cerinţe:
1. Centrele destinate colectãrii de materii prime şi transportului ulterior cãtre întreprinderi de procesare trebuie sa fie dotate cu facilitãţi pentru depozitarea materiilor prime la o temperatura nu mai mare de 7°C.
2. Fiecare întreprindere de procesare trebuie sa aibã:
a) facilitãţi pentru refrigerare;
b) un spaţiu pentru expediere, cu excepţia cazului în care întreprinderea expediazã grasime animala procesata numai în containere; şi
c) dacã este necesar, echipament potrivit pentru prepararea de produse constând din grãsimi animale procesate amestecate cu alte produse alimentare şi/sau condimente.
3. Facilitãţile de refrigerare prevãzute la pct. 1 şi pct. 2 lit. a) nu sunt necesare, dacã protocoalele pentru furnizarea de materii prime asigura ca acestea nu sunt niciodatã depozitate sau transportate fãrã refrigerare activa, în alt mod decât este prevãzut la cap. II pct. 1 lit. d).

CAP. II
Cerinţe de igiena pentru prepararea grasimii de origine animala procesate şi a jumarilor

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care prepara grãsimi de origine animala procesate şi jumari trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Materiile prime trebuie sa:
a) provinã de la animale care au fost tãiate într-un abator şi care au fost considerate proprii pentru consum uman ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem;
b) fie constituite din tesuturi adipoase sau oase cu un conţinut cat mai mic posibil de sânge şi impuritati;
c) provinã din întreprinderi înregistrate sau autorizate conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , sau în conformitate cu prezenta hotãrâre; şi
d) sa fie transportate şi depozitate pana la procesare, în condiţii igienice şi la o temperatura interna nu mai mare de 7°C. Totuşi, materiile prime pot fi depozitate şi transportate fãrã refrigerare activa, dacã sunt procesate în decurs de 12 ore dupã ziua în care au fost obţinute.
2. În timpul procesarii este interzisã utilizarea solventilor.
3. Când grasimea pentru rafinare întruneşte standardele prevãzute la pct. 4, grasimea animala procesata şi preparata conform pct. 1 şi 2 poate fi rafinata în aceeaşi întreprindere sau în alta întreprindere, cu scopul de a se îmbunãtãţi calitãţile fizico-chimice ale acesteia.
4. Grasimea de origine animala procesata, în funcţie de tip, trebuie sa întruneascã urmãtoarele standarde:



 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                   Rumegatoare              Animale din         Alte grãsimi de
                                         specia porcine         origine animala
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                         Grasime
             Seu comestibil            comestibila   Untura şi    Comes-  Pentru
             ───────────────    Seu    ───────────  alte grãsimi  tibile rafinare
             Primul    Alte    pentru   Un-           de porc
             lichid*1)        rafinare tura*2) Alte    pentru
                                                      rafinare
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 FFA (m/m%     0,75     1,25     3,0    0,75   1,25      2,0       1,25    3,0
 acid oleic)
 maxim
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Peroxid        4        4        6        4     4        6         4       10
 maxim        meq/kg   meq/kg   meq/kg  meq/kg  meq/kg  meq/kg   meq/kg   meq/kg
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Impuritati
 totale             Maximum 0,15%                        Maximum 0,5%
 insolubile
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Miros, gust,
 culoare                                          normal
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────



---------
*1) Grasimea de origine animala procesata, obţinutã prin procesarea la temperatura joasa a grasimii proaspete provenite de la nivelul cordului, epiplonului, rinichilor şi mezenterului de animale din specia bovine, şi grasimea provenitã din sãlile de transare.
*2) Grasimea de origine animala procesata, obţinutã din tesuturile adipoase de la animale din specia porcine.

5. Jumarile destinate consumului uman trebuie sa fie depozitate în conformitate cu urmãtoarele cerinţe de temperatura:
a) când jumarile sunt procesate la o temperatura de cel mult 70°C, acestea trebuie sa fie depozitate:
(i) la o temperatura de cel mult 7°C pentru o perioada ce nu depãşeşte 24 de ore; sau
(ii) la o temperatura de cel mult -18°C;
b) când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C şi au un procent de umiditate de 10% (m/m) sau mai mult, acestea trebuie sa fie depozitate:
(i) la o temperatura nu mai mare de 7°C, pentru o perioada ce nu depãşeşte 48 de ore sau la un raport de timp/temperatura care sa ofere o garanţie echivalenta; sau
(ii) la o temperatura nu mai mare de -18°C;
c) când jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70°C şi au un procent de umiditate sub 10% (m/m), nu exista cerinţe specifice.

SECŢIUNEA a XIII-a
Stomacuri, vezici urinare şi intestine tratate

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care trateazã stomacuri, vezici urinare şi intestine trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe:
1. Intestinele, vezicile urinare şi stomacurile de animale pot fi puse pe piata numai dacã:
a) acestea provin de la animale ce au fost tãiate într-un abator şi care s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem;
b) acestea sunt sarate, tratate termic sau uscate; şi
c) dupã tratamentul prevãzut la lit. b) sunt luate mãsuri eficiente pentru a se preveni recontaminarea.
2. Stomacurile, vezicile urinare şi intestinele tratate ce nu pot fi ţinute la temperatura ambientala trebuie sa fie depozitate refrigerate, utilizându-se facilitãţi destinate pentru acest scop, pana la livrarea acestora. În special produsele ce nu sunt sarate sau uscate trebuie sa fie ţinute la o temperatura de cel mult 3°C.

SECŢIUNEA a XIV-a
Gelatina

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina trebuie sa asigure conformitatea cu urmãtoarele cerinţe ale prezentei secţiuni.
2. Pentru scopul prezentei secţiuni, tabacire înseamnã întãrirea pieilor, utilizându-se agenţi vegetali de tabacire, saruri de crom sau alte substanţe, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale acidului silicic, aldehide şi chinone sau alţi agenţi sintetici de intarire.

CAP. I
Cerinţe pentru materii prime

1. Pot fi folosite urmãtoarele materii prime pentru producerea de gelatina destinatã pentru utilizare în alimente:
a) oase;
b) piei prelucrate şi neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma;
c) piei de porc;
d) piei de pasare;
e) tendoane şi sinovii;
f) piei prelucrate şi neprelucrate de vanat salbatic; şi
g) piei şi oase de peste.
2. Este interzisã utilizarea de piei prelucrate şi neprelucrate dacã acestea au fost supuse oricãrui proces de tabacire, indiferent dacã acest proces a fost finalizat sau nu.
3. Materiile prime prevãzute la pct. 1 lit. a)-e) trebuie sa provinã de la animale care au fost tãiate într-un abator şi ale cãror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante-mortem şi post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate şi neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.
4. Materiile prime trebuie sa provinã din întreprinderi înregistrate sau autorizate conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , sau în conformitate cu prezenta hotãrâre.
5. Centrele de colectare şi tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de gelatina destinatã consumului uman, dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le autorizeaza în mod special pentru acest scop, iar acestea îndeplinesc urmãtoarele cerinţe:
a) trebuie sa aibã încãperi de depozitare cu pardoseli solide şi pereţi netezi ce sunt uşor de curatat şi de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevãzute cu facilitãţi pentru refrigerare;
b) încãperile de depozitare trebuie sa fie pãstrate în stare buna de curãţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime;
c) dacã materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata şi/sau procesata în aceste spaţii, aceasta trebuie sa fie separatã de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toatã durata recepţiei, depozitarii, procesarii şi expedierii.

CAP. II
Transportul şi depozitarea materiilor prime

1. În locul marcii de identificare prevãzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie sa fie însoţite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine şi care conţine informaţiile prevãzute de modelul de document prevãzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii şi atunci când sunt expediate întreprinderii de prelucrare a gelatinei.
2. Materiile prime trebuie sa fie transportate şi depozitate, racite sau congelate, cu excepţia cazului în care, acestea sunt procesate în decurs de 24 de ore de la livrare. Totuşi, pot fi transportate şi depozitate la temperatura ambientala oase degresate şi uscate sau oseina, piei sarate, uscate şi tratate cu apa de var, precum şi piei tratate cu acizi ori baze.

CAP. III
Cerinţe pentru fabricarea de gelatina

1. Procesul de producţie pentru gelatina trebuie sa asigure ca:
a) toatã materia osoasa de la rumegatoare, provenitã de la animale fatate, crescute sau tãiate în tari ori în regiuni clasificate ca având o incidenta redusã de encefalopatie spongiforma bovina, în conformitate cu legislaţia nationala ce transpune legislaţia comunitara specifica, este supusã unui proces ce asigura ca toatã materia osoasa este zdrobita fin şi degresata cu apa fierbinte, iar apoi tratata cu acid clorhidric diluat (la concentraţie minima de 4% şi pH < 1,5), pentru o perioada de cel puţin doua zile, urmat de un tratament alcalin cu soluţie saturata de hidroxid de calciu (pH > 12,5), pentru o perioada de cel puţin 20 de zile, cu o etapa de sterilizare la 138-140°C timp de 4 secunde sau de un proces echivalent autorizat; şi,
b) alta materie prima este supusã unui tratament cu acizi sau baze, urmat de una sau mai multe clatiri; pH-ul trebuie sa fie ulterior ajustat. Gelatina trebuie sa fie extrasa prin încãlzire, o data sau de mai multe ori consecutiv, urmatã de purificare prin intermediul filtrarii şi sterilizarii.
2. Dacã un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica gelatina se conformeazã cu cerinţele ce se aplica gelatinei destinate consumului uman cu referire la toatã gelatina pe care o produce, acesta poate produce şi depozita gelatina ce nu este destinatã consumului uman în aceeaşi întreprindere.

CAP. IV
Cerinţe pentru produse finite

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca gelatina este conformã cu limitele de reziduuri prevãzute de urmãtorul tabel:


 ─────────────────────────────────────
    Reziduuri                 Limita
 ─────────────────────────────────────
    As                         1 ppm
    Pb                         5 ppm
    Cd                        0,5 ppm
    Hg                        0,15 ppm
    Cr                         10 ppm
    Cu                         30 ppm
    Zn                         50 ppm
    SO(2) (Reith Williams)     50 ppm
    H(2)O(2) (Farmacopeea
    Europeanã 1986 [V(2)O(2)]  10 ppm
 ─────────────────────────────────────



SECŢIUNEA a XV-a
Colagen

1. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen trebuie sa asigure conformitatea cu cerinţele prezentei secţiuni.
2. Pentru scopul prezentei secţiuni, tabacire înseamnã întãrirea pieilor, utilizându-se agenţi vegetali de tabacire, saruri de crom sau alte substanţe, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale acidului silicic, aldehide şi chinone sau alţi agenţi sintetici de intarire.

CAP. I
Cerinţe pentru materii prime

1. Pentru producerea de colagen destinat utilizãrii în alimente, pot fi folosite urmãtoarele materii prime:
a) piei prelucrate şi neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma;
b) piei şi oase de porc;
c) piei şi oase de pasare;
d) tendoane;
e) piei prelucrate şi neprelucrate de vanat salbatic; şi
f) piei şi oase de peste.
2. Este interzisã utilizarea de piei prelucrate şi neprelucrate, dacã acestea au fost supuse oricãrui proces de tabacire, indiferent dacã acest proces a fost finalizat sau nu.
3. Materiile prime prevãzute la pct. 1 lit. a)-d) trebuie sa provinã de la animale care au fost tãiate într-un abator şi ale cãror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a inspecţiei ante- şi post-mortem sau în cazul pieilor prelucrate şi neprelucrate provenite de la vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.
4. Materiile prime trebuie sa provinã din întreprinderi înregistrate sau autorizate conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE , sau în conformitate cu prezenta hotãrâre.
5. Centrele de colectare şi tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru producerea de colagen destinat consumului uman, dacã autoritatea sanitarã veterinara şi pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, le autorizeaza în mod special în acest scop, iar acestea îndeplinesc urmãtoarele cerinţe:
a) acestea trebuie sa aibã încãperi de depozitare cu pardoseli solide şi pereţi netezi ce sunt uşor de curatat şi de dezinfectat, iar atunci când este necesar, prevãzute cu facilitãţi pentru refrigerare;
b) încãperile de depozitare trebuie sa fie pãstrate în stare buna de curãţenie şi întreţinere, astfel încât acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime;
c) dacã materia prima ce nu este în conformitate cu prezentul capitol este depozitata şi/sau procesata în aceste spaţii, aceasta trebuie sa fie separatã de materia prima ce este în conformitate cu prezentul capitol pe toatã perioada recepţiei, depozitarii, procesarii şi expedierii.

CAP. II
Transportul şi depozitarea materiilor prime

1. În locul marcii de identificare prevãzute la secţiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, materiile prime trebuie sa fie însoţite pe durata transportului de un document ce indica întreprinderea de origine şi care conţine informaţiile prevãzute de modelul de document prevãzut în anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, când acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei tabacarii şi când sunt expediate întreprinderii de procesare a colagenului.
2. Materiile prime trebuie sa fie transportate şi depozitate racite sau congelate, cu excepţia cazului în care acestea sunt prelucrate în decurs de 24 de ore de la livrarea acestora. Totuşi, pot fi transportate şi depozitate la temperatura ambientala oase degresate şi uscate sau oseina, piei sarate, uscate şi tratate cu apa de var, precum şi piei tratate cu acizi ori baze.

CAP. III
Cerinţe pentru fabricarea de colagen

1. Colagenul trebuie sa fie produs printr-un proces ce asigura ca materia prima este supusã unui tratament ce implica spalare, ajustare a pH-ului, utilizându-se acizi sau baze, urmat de una ori mai multe clatiri, filtrare şi extragere sau de un proces echivalent autorizat.
2. Dupã ce a fost supus procesului prevãzut la pct. 1 colagenul poate fi supus unui proces de uscare.
3. Dacã un operator cu activitate în domeniul alimentar care fabrica colagen se conformeazã cerinţelor ce se aplica colagenului destinat consumului uman, cu referire la tot colagenul pe care îl produce, acesta poate produce şi depozita colagen ce nu este destinat consumului uman în aceeaşi întreprindere.

CAP. IV
Cerinţe pentru produse finite

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, în fapt, colagenul este conform cu limitele de reziduuri prevãzute de urmãtorul tabel:


 ─────────────────────────────────────
    Reziduuri                 Limita
 ─────────────────────────────────────
    As                         1 ppm
    Pb                         5 ppm
    Cd                        0,5 ppm
    Hg                        0,15 ppm
    Cr                         10 ppm
    Cu                         30 ppm
    Zn                         50 ppm
    SO(2) (Reith Williams)     50 ppm
    H(2)O(2) (Farmacopeea
    Europeanã 1986 [V(2)O(2)]  10 ppm
 ─────────────────────────────────────



CAP. V
Etichetarea

Ambalajele şi pachetele ce conţin colagen trebuie sa poarte cuvintele "colagen propriu consumului uman" şi sa indice data preparãrii.


ANEXA 4
-------
la regulile specifice
---------------------

MODEL DE DOCUMENT CE TREBUIE SA ÎNSOŢEASCÃ MATERIA PRIMA DESTINATÃ PENTRU PRODUCEREA DE GELATINA SAU COLAGEN

MODEL DOCUMENT TO ACCOMPANY RAW MATERIAL DESTINED FOR THE PRODUCTION OF GELATINE OR COLLAGEN

I. Identificarea materiei prime
I. Identification of raw material

Tip de produse ..................................................
Type of products ................................................

Data de fabricare ...............................................
Date of manufacture .............................................

Tipul materialului de impachetare ...............................
Type of packaging ...............................................

Numãrul de pachete ..............................................
Number of packages ..............................................

Perioada de depozitare garantatã ................................
Guaranteed storage period .......................................

Greutate neta (kg) ..............................................
Net weight (kg) .................................................

II. Originea materiei prime
II. Origin of raw material

Adresa/Adresele şi numãrul/numerele de înregistrare al/ale întreprinderii/întreprinderilor de producţie autorizate ....................

Address(es) and registration number(s) of the approved production establishment(s) ..............................................

III. Destinaţia materiei prime
III. Destination of raw material

Materia prima este expediatã:
The raw material will be sent:

De la ..........(locul de încãrcare)........................

from ............(place of loading).........................

la .............(ţara şi locul de destinaţie)...............

to .............(country and place of destination)..........

cu urmãtoarele mijloace de transport .......................
by the following means of transport ........................

Numele şi adresa expeditorului .............................
Name and address of consignor ..............................

Numele şi adresa destinatarului ............................
Name and address of consignee ..............................

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 954 din 18 august 2005

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016