HOTARARE nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

                                ────────────────
                 p. Ministrul mediului şi gospodãririi apelor,
                                 Attila Korodi,
                                 secretar de stat

                         Ministrul economiei şi comerţului,
                                Codruţ Ioan Şereş

                    p. Ministrul administraţiei şi internelor,
                               Paul Victor Dobre,
                                secretar de stat

    Bucureşti, 11 august 2005.
    Nr. 930.

    ANEXĂ

                                  NORME SPECIALE
             privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã
                                şi hidrogeologicã

     CAP. I
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    În jurul lucrãrilor de captare, construcţiilor şi instalaţiilor destinate alimentãrii cu apã potabilã, surselor de apã potabilã destinate îmbutelierii, surselor de ape minerale utilizate pentru cura internã sau pentru îmbuteliere, lacurilor şi nãmolurilor terapeutice, în conformitate cu <>art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se instituie zone de protecţie sanitarã şi perimetre de protecţie hidrogeologicã, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calitãţii surselor de apã şi, respectiv, a lacurilor şi a nãmolurilor terapeutice.
     ART. 2
    Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul şi mãrimea zonelor de protecţie sanitarã şi hidrogeologicã, denumite în continuare norme, urmãtoarele obiective:
    a) sursele de ape subterane sau de suprafaţã, precum şi captãrile aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizatã cu apã potabilã a populaţiei, a agenţilor economici din industria alimentarã şi farmaceuticã, a unitãţilor sanitare şi social-culturale, construcţiile şi instalaţiile componente ale sistemelor pentru alimentare cu apã potabilã;
    b) zãcãmintele de ape minerale şi captãrile aferente acestora utilizate pentru cura internã sau pentru îmbuteliere, instalaţiile de îmbuteliere şi instalaţiile de exploatare a nãmolurilor terapeutice;
    c) lacurile şi nãmolurile terapeutice;
    d) captãrile de ape subterane sau de suprafaţã folosite pentru îmbutelierea apei potabile, alta decât apa mineralã naturalã.
     ART. 3
    Protecţia sanitarã a obiectivelor prevãzute la art. 2 se realizeazã prin aplicarea mãsurilor de protecţie a calitãţii apelor, stabilite prin actele normative în vigoare, precum şi prin instituirea în teren a urmãtoarelor zone de protecţie, cu grade diferite de risc faţã de factorii de poluare, şi anume:
    a) zona de protecţie sanitarã cu regim sever;
    b) zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie;
    c) perimetrul de protecţie hidrogeologicã.
     ART. 4
    În zonele de protecţie sanitarã şi hidrogeologicã, instituite pentru obiectivele prevãzute la art. 2, se impun, diferenţiat, mãsuri specifice în scopul evitãrii contaminãrii sau impurificãrii apelor şi, respectiv, a lacurilor şi nãmolurilor terapeutice.
     ART. 5
    Zona de protecţie sanitarã cu regim sever cuprinde terenul din jurul tuturor obiectivelor prevãzute la art. 2, unde este interzisã orice amplasare de folosinţã sau activitate care ar putea conduce la contaminarea sau impurificarea surselor de apã.
     ART. 6
    Zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecţie sanitarã cu regim sever, astfel delimitat încât, prin aplicarea de mãsuri de protecţie, în funcţie de condiţiile locale, sã se elimine pericolul de alterare a calitãţii apei.
     ART. 7
    Perimetrul de protecţie hidrogeologicã cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de descãrcare la suprafaţã şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenţe naturale (izvoare), drenuri şi foraje şi are rolul de a asigura protecţia faţã de substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile şi regenerarea debitului prelevat prin lucrãrile de captare.
     ART. 8
    (1) Mãsurile pentru instituirea zonelor de protecţie sanitarã şi hidrogeologicã, incluse în documentaţiile tehnice prevãzute la art. 2 alin. (1) din hotãrâre, întocmite pentru obiectivele prevãzute la art. 2, sunt:
    a) planuri de situaţie cu zonele de protecţie delimitate conform prezentelor norme şi, dupã caz, instrucţiunilor prevãzute la art. 12, fundamentate printr-o notã explicativã, în cazul captãrilor de ape de suprafaţã, sau printr-un studiu hidrogeologic, în cazul captãrilor de ape subterane şi în cazul lacurilor şi nãmolurilor terapeutice;
    b) lucrãrile de construcţii-montaj necesare instituirii în teren a acestor zone de protecţie, inclusiv costul acestora, care va fi cuprins în costul total al investiţiei;
    c) o listã-îndrumar cu mãsurile ce trebuie respectate în interiorul zonelor de protecţie în conformitate cu prevederile prezentelor norme.
    (2) În cazul captãrilor de ape subterane, înainte de instituirea în teren a zonelor de protecţie, proiectantul va face obligatoriu o verificare finalã şi, dacã este cazul, o corectare a planurilor de situaţie prevãzute la alin. (1) lit. a), în funcţie de datele rezultate din execuţia lucrãrilor de captare şi din testele de pompare.
    (3) Documentaţiile de urbanism elaborate şi aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu planuri de situaţie cu marcarea zonelor de protecţie sanitarã şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologicã. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentaţii, ce se întocmesc potrivit legii, vor include şi protecţia sanitarã şi hidrogeologicã a obiectivelor cuprinse la art. 2, în vederea atingerii scopurilor specifice de conservare.
    (4) Documentaţiile de urbanism existente, în care nu au fost luate în considerare şi marcate zonele de protecţie sanitarã şi hidrogeologicã, vor fi refãcute cu respectarea prezentelor norme, în termen de un an de la intrarea în vigoare a acestora.

     CAP. II
    Factorii ce reprezintã riscuri de poluare a apei potabile şi mecanismul poluãrii

     ART. 9
    Procesul de poluare a apei potabile poate avea loc ca urmare a activitãţii umane, economice şi sociale, principalele riscuri fiind:
    1. poluarea cu agenţi patogeni: bacterii, virusuri sau alte organisme vii;
    2. poluarea chimicã cu:
    a) substanţe fitofarmaceutice provenite din combaterea dãunãtorilor în agriculturã şi silviculturã, precum şi compuşi ai azotului, fosforului şi potasiului rezultaţi din aplicarea îngrãşãmintelor în agriculturã;
    b) substanţe chimice provenite din activitatea industrialã sau din utilizarea produşilor chimici ca: fenoli, gudroane, detergenţi, petrol şi reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranţi, cianuri, metale grele şi altele asemenea;
    c) substanţe radioactive;
    3. poluarea termicã cu ape cu temperatura ridicatã evacuate de la instalaţiile de rãcire ale unitãţilor industriale.
     ART. 10
    Micşorarea sau evitarea influenţei factorilor de poluare se face prin fenomenele de autopurificare şi diluţie, precum şi prin mãsuri speciale de interdicţie a unor activitãţi, de utilizare cu restricţii a terenurilor în zonele de protecţie sanitarã şi de folosire a tuturor mijloacelor şi tehnologiilor de prevenire a poluãrii solului şi a apelor subterane în realizarea lucrãrilor şi activitãţilor situate în perimetrele de protecţie hidrogeologicã.

     CAP. III
    Indicaţii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protecţie sanitarã a captãrilor de apã potabilã din subteran şi de ape minerale utilizate pentru cura internã şi pentru îmbuteliere

     ART. 11
    În vederea evitãrii oricãrei posibilitãţi de impurificare a apei, dimensionarea zonelor de protecţie se va face luându-se în considerare toţi factorii locali, naturali şi antropici, care pot interveni în impurificarea apei, şi anume:
    a) caracteristicile geomorfologice, geotectonice şi geotehnice ale zonei;
    b) structura şi parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra acviferului captat;
    c) structura şi parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;
    d) calitatea apelor de suprafaţã, în cazurile când acestea sunt în legãturã hidraulicã cu acviferul captat;
    e) regimul de exploatare a captãrilor;
    f) sursele punctuale şi difuze de poluare existente;
    g) alte aspecte constatate în teren.
     ART. 12
    (1) Dimensiunile şi configuraţia zonelor de protecţie se stabilesc de cãtre unitãţile atestate de autoritatea publicã centralã din domeniul apelor, prin studii hidrogeologice elaborate în conformitate cu instrucţiunile privind delimitarea zonelor de protecţie sanitarã şi a perimetrului de protecţie hidrogeologicã, aprobate prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale din domeniul apelor; zonele de protecţie astfel stabilite se reprezintã cartografic pe planul de situaţie în sistem Stereo 70 al lucrãrilor respective, la o scarã corespunzãtoare, cu precizarea mãsurilor de protecţie impuse în conformitate cu prezentele norme.
    (2) Deţinãtorii şi/sau operatorii cu orice titlu ai captãrilor de ape subterane destinate alimentãrii centralizate cu apã potabilã vor supune studiile hidrogeologice prevãzute la alin. (1) expertizei efectuate în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodãrire a Apelor. Fac excepţie de la aceastã prevedere captãrile care furnizeazã debite medii de pânã la 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane.
     ART. 13
    Principiile de dimensionare a zonelor de protecţie au la bazã aplicarea selectivã a criteriilor de dimensionare, în funcţie de condiţiile specifice fiecãrei captãri, astfel încât suprafeţele delimitate sã asigure protecţia corespunzãtoare gradului lor de risc:
    a) la dimensionarea zonelor de protecţie sanitarã cu regim sever şi cu regim de restricţie se utilizeazã, de regulã, criteriul timpului de tranzit în subteran al unei particule de apã hidrodinamic active, folosindu-se în calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;
    b) mãrimea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever se determinã astfel încât sã fie asigurat un timp de tranzit în subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apã presupuse contaminate care s-ar infliltra la limita acestei zone şi ar ajunge la locul de captare a apei. În cazul captãrilor care exploateazã acvifere freatice la care nu existã suficiente date pentru aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse în instrucţiunile prevãzute la art. 12 alin. (1), dimensiunile zonei de protecţie sanitarã cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval de captare şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captãrii, pe direcţia de curgere a apelor subterane, în cazul forajelor şi drenurilor, iar în cazul captãrilor de izvoare, de minimum 50 m amonte şi 20 m lateral, de o parte şi de alta a captãrii;
    c) mãrimea zonei de protecţie cu regim de restricţie se determinã luând în considerare un timp de tranzit în subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare pânã la locul captãrii;
    d) dimensionarea perimetrului de protecţie hidrogeologicã se face pentru captãrile de izvoare, pentru drenuri şi pentru forajele la freatic; aceastã dimensionare necesitã o analizã detaliatã a situaţiei hidrogeologice, având în vedere aria de regenerare a resurselor de apã exploatate.
     ART. 14
    În cazul forajelor care exploateazã acvifere de adâncime sub presiune şi care sunt executate astfel încât sã realizeze condiţiile de izolare a stratului captat faţã de suprafaţa terenului şi faţã de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protecţie sanitarã cu regim sever, care va fi circularã, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m; în acest caz zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie coincide cu zona de protecţie sanitarã cu regim sever, iar perimetrul de protecţie hidrogeologicã, situat în zona de alimentare a acviferului, se instituie simultan pentru toate captãrile care exploateazã aceeaşi structurã acviferã regionalã. Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declarã zone protejate prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodatã şi mãsurile de protecţie necesare.
     ART. 15
    Terenurile pe care s-au executat lucrãri deschise pentru aducţiunea apei, precum şi bazine de infiltrare sau alte amenajãri realizate în scopul realimentãrii artificiale a acviferului exploatat vor fi incluse integral în zona de protecţie sanitarã cu regim sever a lucrãrilor de captare.
     ART. 16
    (1) Zona de protecţie sanitarã cu regim sever, cu excepţia celei instituite pentru aducţiuni şi reţele de distribuţie, se va împrejmui şi se va marca prin plãcuţe avertizoare. Înãlţimea şi tipul împrejmuirii, marcajele şi distanţa între acestea se stabilesc de cãtre deţinãtorul şi/sau operatorul captãrii, construcţiilor şi instalaţiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodãrire a apelor, astfel încât sã fie oprit accesul populaţiei, animalelor şi utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la împrejmuire şi acele zone care se gãsesc în locuri greu accesibile persoanelor fizice datoritã configuraţiei terenului.
    (2) Limitele zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie vor fi marcate de cãtre deţinãtorul şi/sau operatorul captãrii prin borne sau semne vizibile, cu menţiunea: zonã de protecţie sanitarã. Tipul şi înãlţimea marcajelor, precum şi distanţa dintre ele se stabilesc de cãtre deţinãtorul şi/sau operatorul captãrii, de comun acord cu autoritatea de gospodãrire a apelor. Marcajele se amplaseazã pe teren de cãtre deţinãtorul şi/sau operatorul captãrii, împreunã cu reprezentanţii consiliului local şi cu deţinãtorii terenurilor, astfel încât de la fiecare marcaj sã se vadã celelalte douã marcaje învecinate.

     CAP. IV
    Mãrimea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever pentru captãrile din surse de suprafaţã şi pentru lacurile şi nãmolurile terapeutice

     ART. 17
    (1) Pentru captãrile din cursurile de apã zona de protecţie sanitarã cu regim sever va fi determinatã dupã caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia vor fi de:
    a) 100 m, pe direcţia amonte de prizã.
    b) 25 m, pe direcţia aval de ultimele lucrãri componente ale prizei;
    c) 25 m lateral, de o parte şi de alta a prizei.
    (2) Când dimensiunea lateralã nu poate fi respectatã, vor fi executate lucrãri compensatorii.
    (3) Pentru captãrile din lacuri zona de protecţie sanitarã cu regim sever va avea urmãtoarele dimensiuni minime, mãsurate la nivelul minim de exploatare al captãrii:
    a) 100 m radial, pe apã, faţã de locul în care este situat punctul de captare;
    b) 25 m radial, pe malul unde este situatã priza.
    (4) Pentru lacurile şi nãmolurile terapeutice zona de protecţie sanitarã cu regim sever cuprinde toatã suprafaţa apei lacului, iar pe mal are 5 m lãţime în jurul lacului.
     ART. 18
    Zona de protecţie sanitarã cu regim sever se va marca pe suprafaţa apei prin geamanduri sau prin alte semne convenţionale vizibile şi se va împrejmui pe maluri, împrejmuirea fiind marcatã cu plãcuţe avertizoare. Suprafaţa astfel delimitatã va fi pãstratã curatã prin grija deţinãtorului captãrii, care va lua mãsurile de protecţie corespunzãtoare, prevãzute în capitolul VII al prezentelor norme.

     CAP. V
    Mãsuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse în perimetrele de protecţie hidrogeologicã

     ART. 19
    (1) În perimetrele de protecţie hidrogeologicã mãsurile de protecţie au drept scop pãstrarea regimului de alimentare a acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum şi evitarea poluãrii apelor subterane şi a lacurilor şi nãmolurilor terapeutice cu substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile, în special cu substanţe radioactive şi cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase prevãzute în anexa A la Programul de eliminare treptatã a evacuãrilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 351/2005 .
    (2) În cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodãririi apelor a tuturor lucrãrilor situate în perimetrele de protecţie hidrogeologicã, se vor lua în considerare posibilele efecte ale acestor lucrãri asupra captãrilor de ape subterane şi a lacurilor şi nãmolurilor terapeutice, impunându-se toate mãsurile de precauţie necesare pentru prevenirea poluãrii acestora cu substanţe greu degradabile sau nedegradabile, precum şi pentru prevenirea sau compensarea modificãrilor semnificative a regimului de regenerare a resurselor de apã exploatate.
     ART. 20
    (1) Pentru toate lucrãrile şi activitãţile de pe terenurile situate în perimetrele de protecţie hidrogeologicã este necesarã evaluarea impactului asupra mediului în cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului.
    (2) Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie sã prevadã toate mãsurile necesare pentru prevenirea pãtrunderii oricãror substanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile în apele subterane sau în lacurile şi nãmolurile terapeutice, mãsuri care vor constitui condiţii impuse prin actul de reglementare.

     CAP. VI
    Mãsuri cu privire la exploatarea şi amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecţie sanitarã cu regim de restricţie

     ART. 21
    (1) Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie pot fi exploatate agricol de cãtre deţinãtorii acestora, dar cu interzicerea:
    a) utilizãrii îngrãşãmintelor naturale şi chimice;
    b) utilizãrii substanţelor fitosanitare;
    c) irigãrii cu ape uzate, chiar epurate complet;
    d) amplasãrii grajdurilor şi coteţelor de animale şi a depozitãrii de gunoi animalier;
    e) pãşunatului şi însilozãrii nutreţurilor;
    f) amplasãrii de sere şi de iazuri piscicole.
    (2) În vederea respectãrii prevederilor alin. (1) deţinãtorii şi/sau operatorii captãrilor de ape subterane, cu excepţia celor prevãzute la art. 14, vor întocmi şi vor ţine la zi un inventar al folosinţei terenurilor aflate în zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie a captãrilor respective.
     ART. 22
    În afara mãsurilor restrictive prevãzute la art. 21 alin. (1), pe aceste terenuri sunt interzise:
    a) amplasarea de abatoare, triaje de cale feratã, baze auto;
    b) amplasarea de bazine neetanşe pentru ape reziduale, puţuri absorbante, haznale cu groapã simplã;
    c) amplasarea de locuinţe, spitale, aeroporturi, unitãţi militare, dacã nu dispun de un sistem de canalizare care sã transporte apele reziduale şi pluviale, în condiţii de deplinã siguranţã, în afara zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie;
    d) amplasarea de cimitire umane şi de animale, cimitire de maşini, containere de deşeuri;
    e) vidanjarea şi spãlarea cisternelor care transportã ape fecaloid-menajere;
    f) infiltrarea sau injectarea de ape de zãcãmânt şi/sau de rãcire;
    g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatãri de turbã, cariere de piatrã, execuţia lucrãrilor de drenaj sau a oricãror alte lucrãri prin care se diminueazã stratul acoperitor, protector al acviferului;
    h) executarea de construcţii pentru activitãţi industriale şi agricole, precum: grajduri, silozuri, depozite de îngrãşãminte şi de substanţe fitosanitare, depozite de carburanţi, lubrifianţi, combustibili solizi;
    i) amplasarea de campinguri şi de ştranduri, dacã nu dispun de un sistem de canalizare care sã transporte apele reziduale şi pluviale, în condiţii de deplinã siguranţã, în afara zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie;
    j) spãlarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei;
    k) transportul pe conducte al substanţelor poluante de orice fel, cu excepţia conductelor de canalizare a obiectivelor situate în interiorul zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie, pentru care trebuie prevãzute mãsuri stricte de asigurare a etanşeitãţii.
     ART. 23
    Pentru captãrile existente şi în cazuri bine justificate se admit exceptãri de la prevederile art. 22 lit. b), i) şi k), cu avizul unitãţilor de sãnãtate publicã şi cu respectarea urmãtoarelor condiţii:
    a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a clãdirilor de locuit şi a obiectivelor economice şi social-culturale;
    b) captarea apelor de şiroire prin canale adecvate şi dirijarea lor în afara zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie;
    c) desfiinţarea puţurilor absorbante, a haznalelor şi a latrinelor.

     CAP. VII
    Mãsuri cu privire la utilizarea suprafeţelor incluse în zonele de protecţie sanitarã cu regim sever

     ART. 24
    Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru asigurarea exploatãrii şi întreţinerii sursei, construcţiei şi instalaţiei de alimentare cu apã.
     ART. 25
    În zonele de protecţie sanitarã cu regim sever instituite pentru captãrile de ape subterane, precum şi în partea de pe mal a zonelor de protecţie sanitarã cu regim sever instituite pentru sursele de apã de suprafaţã, sunt interzise toate activitãţile prevãzute pentru zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie, precum şi:
    a) amplasarea de construcţii sau amenajãri care nu sunt legate direct de exploatarea sursei şi a instalaţiilor;
    b) efectuarea de explozii, sãpãturi şi excavaţii de orice fel;
    c) depozitarea de materiale, cu excepţia celor strict necesare exploatãrii sursei şi a instalaţiilor. În aceste cazuri se vor lua mãsuri pentru a preîntâmpina pãtrunderea în sol a oricãror substanţe poluante;
    d) traversarea zonei de cãtre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celor ce se colecteazã prin canalizarea aferentã obiectivului protejat. În aceste cazuri se vor lua mãsuri de asigurare a etanşeitãţii sistemelor de canalizare.
     ART. 26
    În zonele de protecţie sanitarã cu regim sever, instituite pentru apele de suprafaţã, sunt, de asemenea, interzise:
    a) deversarea de ape uzate, chiar dacã sunt epurate;
    b) navigarea şi acostarea de ambarcaţiuni, oprirea acestora şi acostarea plutelor şi a lemnului flotant, în alte condiţii decât cele stabilite la instituirea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever;
    c) pescuitul şi scãldatul;
    d) recoltatul gheţii şi morãritul pe apã, precum şi adãparea animalelor.
     ART. 27
    În zona de protecţie sanitarã cu regim sever se vor lua urmãtoarele mãsuri de protecţie:
    a) nu sunt permise nici un fel de intervenţii asupra stratului de sol activ şi depozitelor acoperitoare ale acviferului;
    b) terenul aferent zonei de protecţie sanitarã cu regim sever va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaţiilor, toate lucrãrile vechi de excavaţii deschise şi galerii, canale, puţuri, foraje, pâlnii de explozii vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrãrii apelor cu potenţial poluant.
     ART. 28
    (1) Terenurile agricole cuprinse în zonele de protecţie sanitarã cu regim sever vor putea fi exploatate numai pentru culturi de plante perene, de plante pãioase şi de pomi fructiferi, în condiţii care sã nu provoace degradarea lucrãrilor de alimentare cu apã.
    (2) Pe terenurile agricole din zona de protecţie sanitarã cu regim sever sunt interzise:
    a) utilizarea îngrãşãmintelor animale sau chimice şi a substanţelor fitofarmaceutice;
    b) irigarea cu ape care nu au caracteristici de potabilitate;
    c) culturile care necesitã lucrãri de îngrijire frecventã sau folosirea tracţiunii animale;
    d) pãşunatul.
     ART. 29
    Lucrãrile şi instalaţiile de captare a apei vor fi apãrate împotriva inundaţiilor prin lucrãri specifice, conform normelor tehnice în vigoare, iar în cazul captãrilor de mal întreaga arie aferentã zonei de protecţie sanitarã cu regim sever va fi îndiguitã, cu respectarea normelor tehnice specifice.

     CAP. VIII
    Mãsuri referitoare la protecţia sanitarã a construcţiilor şi instalaţiilor

     ART. 30
    Dimensionarea zonei de protecţie sanitarã cu regim sever pentru staţiile de pompare, instalaţiile de îmbunãtãţire a calitãţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţi de dezinfecţie şi altele asemenea -, staţiile de îmbuteliere a apelor minerale, rezervoarele îngropate, aducţiunile şi reţelele de distribuţie se va face cu respectarea urmãtoarelor limite minime:
    a) staţii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clãdirilor;
    b) instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei;
    c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clãdirilor;
    d) aducţiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
    e) alte conducte din reţelele de distribuţie, 3 m.
     ART. 31
    (1) La intersecţia aducţiunilor de apã potabilã sau de ape minerale pentru cura internã ori pentru îmbuteliere cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate ori meteorice, aducţiunile de apã potabilã, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului sau conductei, asigurându-se o distanţã între ele de minimum 0,40 m pe verticalã.
    (2) În zonele de traversare prevãzute la alin. (1) aducţiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersecţie.
     ART. 32
    (1) În cazul în care reţelele de apã potabilã se intersecteazã cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de acestea, reţeaua de apã potabilã se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiţia de a se realiza adâncimea minimã pentru prevenirea îngheţului.
    (2) Atunci când, din cauze obiective, nu se pot îndeplini condiţiile prevãzute la alin. (1), se vor lua mãsuri speciale care sã previnã exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate.
     ART. 33
    La proiectarea şi execuţia reţelelor de apã potabilã se vor avea în vedere evitarea oricãror legãturi între acestea şi reţelele de apã nepotabilã, precum şi realizarea şi menţinerea în timp a etanşeitãţii.
     ART. 34
    Se interzice trecerea conductelor de apã potabilã sau de ape minerale prin cãmine de vizitare a reţelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin haznale etc.

     CAP. IX
    Supravegherea comportãrii acviferelor în exploatare

     ART. 35
    (1) Pentru asigurarea folosirii raţionale şi a protecţiei resurselor de apã subteranã împotriva supraexploatãrii şi poluãrii, în cazul captãrilor destinate alimentãrii cu apã potabilã care furnizeazã în medie peste 100 mc de apã pe zi, deţinãtorii acestora au obligaţia de a efectua în forajele captãrii observaţii şi mãsurãtori privind evoluţia debitelor exploatate şi evoluţia nivelurilor apelor subterane şi a calitãţii acestora, pe baza unui program stabilit prin autorizaţia de gospodãrire a apelor, de a ţine o evidenţã la zi a datelor obţinute în cadrul programului şi de a transmite aceste date unitãţii bazinale de gospodãrire a apelor, în conformitate cu prevederile <>art. 35 din Legea nr. 107/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    (2) În cazul lucrãrilor de captare destinate alimentãrii cu apã potabilã care furnizeazã în medie peste 5.000 mc de apã pe zi, deţinãtorii acestora vor amplasa şi executa, în interiorul zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie, un numãr de foraje de monitorizare dependent de dimensiunile captãrii, foraje ale cãror amplasament şi caracteristici tehnice vor fi aprobate prin avizul, respectiv autorizaţia de gospodãrire a apelor; programul de observaţii şi mãsurãtori prevãzut la alin. (1) va fi efectuat atât în forajele captãrii, cât şi în forajele de monitorizare.
    (3) Administraţia Naţionalã "Apele Române" întocmeşte şi ţine la zi evidenţa computerizatã a zonelor de protecţie sanitarã şi a perimetrelor de protecţie hidrogeologicã din fiecare bazin hidrografic şi o transmite la sfârşitul fiecãrui an calendaristic direcţiei de specialitate din cadrul autoritãţii publice centrale din domeniul apelor, în vederea înscrierii acestora în Registrul zonelor protejate.
     ART. 36
    Supravegherea modificãrilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de protecţie hidrogeologicã a lucrãrilor de captare se face prin reţeaua hidrogeologicã naţionalã, parte componentã a reţelei naţionale de observaţii şi mãsurãtori pentru gospodãrirea apelor.

     CAP. X
    Sancţiuni

     ART. 37
    Constituie contravenţii la prezentele norme urmãtoarele fapte:
    a) proiectarea şi executarea obiectivelor prevãzute la art. 2 lit. a) şi b), fãrã a avea în vedere protecţia sanitarã a acestora pe baza documentaţiei prevãzute la art. 8 alin. (1);
    b) punerea în funcţiune, respectiv exploatarea obiectivelor prevãzute la art. 2 lit. a) şi b), fãrã instituirea în teren a zonelor de protecţie sanitarã prevãzute de prezentele norme, delimitate conform documentaţiei prevãzute la art. 8 alin. (1);
    c) refuzul deţinãtorilor obiectivelor prevãzute la art. 2 lit. a) şi b) de a pune la dispoziţia persoanelor cu drept de control documentaţia de instituire a zonelor de protecţie sanitarã şi/sau accesul la obiective şi terenuri în scopul verificãrii concordanţei între zonele instituite propriu-zis în teren şi cele prevãzute în documentaţie;
    d) inexistenţa împrejmuirii şi a plãcuţelor avertizoare la limita zonei de protecţie sanitarã cu regim sever a unei captãri, precum şi nerespectarea mãsurilor prevãzute pentru aceastã zonã;
    e) inexistenţa bornãrii şi semnalizãrii zonei de protecţie sanitarã cu regim de restricţie, prevãzute în documentaţia întocmitã conform prezentelor norme;
    f) refuzul deţinãtorului captãrilor de ape subterane, cu excepţia celor prevãzute la art. 14, de a prezenta inventarul folosinţei terenurilor aflate în zona de protecţie sanitarã cu regim de restricţie în vederea respectãrii mãsurilor corespunzãtoare prevãzute de prezentele norme, precum şi lipsa acestor documente;
    g) nerealizarea forajelor de monitorizare prevãzute la art. 35 şi 43, conform condiţiilor prevãzute în avizul, respectiv autorizaţia de gospodãrire a apelor;
    h) nerealizarea programului de observaţii şi mãsurãtori prevãzut la art. 35 şi 42, netransmiterea datelor cãtre unitãţile bazinale de gospodãrire a apelor, în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodãrire a apelor, lipsa unei evidenţe la zi a datelor obţinute în cadrul programului sau refuzul de a prezenta aceastã evidenţã persoanelor cu drept de control.
     ART. 38
    (1) Contravenţiile prevãzute la art. 37 se sancţioneazã dupã cum urmeazã:
    a) cu amendã de la 6.000 lei (RON) la 12.000 lei (RON), faptele prevãzute la art. 37 lit. b), d) şi g);
    b) cu amendã de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), faptele prevãzute la art. 37 lit. a), c), e), f) şi h).
    (2) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare ori, dupã caz, de la data comunicãrii acestuia jumãtate din minimul amenzii prevãzute la alin. (1) pentru fapta sãvârşitã.
     ART. 39
    Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre:
    a) inspectorii Inspecţiei de stat a apelor din cadrul autoritãţii publice centrale din domeniul apelor şi inspectorii din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române";
    b) comisarii Gãrzii Naţionale de Mediu;
    c) inspectorii compartimentelor de inspecţie teritorialã pentru resurse minerale ale Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale;
    d) alte persoane împuternicite de conducãtorul autoritãţii publice centrale din domeniul apelor sau al autoritãţii administraţiei publice locale.
     ART. 40
    Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevãzute la <>art. 38 şi 39 se completeazã cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

     CAP. XI
    Dispoziţii tranzitorii şi finale

     ART. 41
    (1) În situaţia restrângerii sau încetãrii funcţionãrii unor lucrãri existente de captare a apelor subterane, abandonarea acestora se va face numai dupã închiderea lor conform instrucţiunilor aprobate prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale din domeniul apelor, pentru a se evita utilizarea acestor lucrãri la evacuarea de reziduuri în subteran şi pentru a se reface continuitatea acviferului.
    (2) Pentru avizarea de cãtre autoritãţile de gospodãrire a apelor a unor noi lucrãri de captare ale aceluiaşi beneficiar documentaţia va conţine obligatoriu costul şi operaţiunile necesare închiderii lucrãrilor de captare abandonate conform instrucţiunilor prevãzute la alin. (1).
    (3) Autorizaţia de gospodãrire a apelor pentru noile lucrãri de captare nu poate fi eliberatã fãrã realizarea efectivã a operaţiunilor de închidere a vechilor lucrãri de captare, prevãzute în documentaţia avizatã.
     ART. 42
    În cazurile în care se va constata cã, din cauze neprevãzute, zonele instituite conform prevederilor prezentelor norme nu conferã protecţia necesarã, la cererea unitãţilor de sãnãtate publicã şi a celor pentru gospodãrirea apelor, cei care exploateazã obiectivele prevãzute la art. 2 vor lua mãsuri pentru redimensionarea zonelor de protecţie.
     ART. 43
    Captãrile de ape subterane destinate alimentãrii centralizate cu apã potabilã pentru care nu poate fi asiguratã protecţia sanitarã, în conformitate cu prezentele norme, având în vedere situaţia preexistentã în zona de amplasament, vor primi avizul, respectiv autorizaţia de gospodãrire a apelor, numai dacã documentaţia de fundamentare a acestora demonstreazã cã nu este fezabilã nici o altã soluţie de alimentare cu apã. În acest caz documentaţia trebuie sã prevadã lucrãri suplimentare pentru supravegherea calitãţii apei în amonte de captare, precum şi programul de monitoring pe care deţinãtorul captãrii urmeazã sã îl efectueze în lucrãrile respective, în vederea avertizãrii în timp util a consumatorilor asupra oricãrei eventuale poluãri a apei.
     ART. 44
    Termenii şi expresiile tehnice folosite în prezentele norme au semnificaţiile stabilite în anexa care face parte integrantã din prezentele norme.

    ANEXĂ
    ──────
la norme
────────

                               DEFINIŢIILE
                termenilor tehnici folosiţi în cuprinsul normelor

    1. acvifer - unul sau mai multe strate geologice cu o porozitate şi o permeabilitate suficiente pentru a permite fie trecerea unui curent important de apã, fie captarea unor cantitãţi importante de apã subteranã;
    2. aducţiune - ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor care asigurã transportul apei între obiectele principale ale sistemului de alimentare cu apã situate în amonte de rezervor;
    3. apã pluvialã - apã din precipitaţii care se scurge la suprafaţa terenului spre depresiuni naturale, canale de coastã, rigole sau alte sisteme constructive prevãzute pentru evacuare;
    4. apã potabilã - apã care poate fi consumatã de om, direct sau indirect, timp îndelungat, fãrã a-i prejudicia sãnãtatea, îndeplinind condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 458/2002  privind calitatea apei potabile, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 311/2004 ;
    5. apã uzatã (rezidualã) - orice apã care a fãcut obiectul unei folosiri şi cãreia în procesul de utilizare i s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice;
    6. captare de apã - ansamblu de construcţii şi instalaţii care servesc la preluarea apei dintr-o sursã naturalã, în vederea satisfacerii necesarului unei folosinţe;
    7. dren - construcţie hidrotehnicã cu dimensiunea principalã dezvoltatã pe orizontalã, realizatã în scopul captãrii apei dintr-un strat acvifer de micã adâncime sau în scopul coborârii nivelului apei subterane;
    8. epurarea apei - succesiune de procedee tehnologice prin care sunt reţinute, neutralizate şi îndepãrtate elementele impurificatoare din apele uzate;
    9. foraj - puţ executat prin forare şi definitivat prin tubarea unei coloane prevãzute cu filtre, în scopul captãrii apelor subterane sau al efectuãrii de observaţii asupra acestora;
    10. puţ absorbant - puţ cu fund şi pereţi perforaţi, executat pânã la nivelul unui strat permeabil, în scopul introducerii în acesta a unor cantitãţi de apã uzatã;
    11. realimentare artificialã a acviferului - introducerea voluntarã de apã în acviferul respectiv, pentru mãrirea afluxului de apã sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentând aportul de apã în acvifer suplimentar alimentãrii sale naturale;
    12. reţea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcãtuitã din canale, construcţii-anexã, staţii de pompare etc., care asigurã colectarea şi transportul apelor uzate şi pluviale în afara incintelor utilizatorilor;
    13. reţea de distribuţie - parte din sistemul de alimentare cu apã alcãtuitã din conducte, armãturi şi construcţii-anexã, prin care apa este distribuitã utilizatorilor;
    14. sistem de alimentare cu apã - ansamblu de construcţii şi instalaţii prin care apa este preluatã dintr-o sursã naturalã, este tratatã, transportatã, înmagazinatã şi distribuitã utilizatorilor;
    15. sistem de canalizare - ansamblu de canale, construcţii-anexã, staţii de pompare etc., prin care apele uzate şi pluviale sunt colectate, transportate, epurate şi evacuate într-un receptor.

                           ______________