Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, aprobatã prin <>Legea nr. 38/2001 , Guvernul României adopta prezenta hotãrâre. ARTICOL UNIC Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemneazã: ---------------- Ministrul agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, Ilie Sarbu Ministrul apelor şi protecţiei mediului, Aurel Constantin Ilie Ministrul sãnãtãţii şi familiei, Daniela Bartos ANEXA 1 NORME METODOLOGICEde aplicare a prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice ART. 1 (1) Prezentele norme metodologice stabilesc cadrul organizatoric şi tehnic de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000, denumita în continuare ordonanta de urgenta, aprobatã prin <>Legea nr. 38/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 12 martie 2001. (2) Persoanele fizice şi juridice care produc, prepara, importa/exporta şi/sau comercializeazã produse agroalimentare ecologice, denumite în continuare operatori, sunt obligate sa respecte prevederile ordonanţei de urgenta şi ale prezentelor norme metodologice. (3) Termenul "ecologic" utilizat în ordonanta de urgenta şi în prezentele norme metodologice este similar cu termenii: "biologic", "organic" sau cu combinatiile acestora: "organo-biologic", "bioorganic". ART. 2 Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice, denumita în continuare A.N.P.E., asigura respectarea prevederilor legale specifice şi controlul privind metodele de producţie ecologica a produselor agroalimentare ecologice conform dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din ordonanta de urgenta. ART. 3 (1) Regulile detaliate privind principiile producţiei ecologice pentru plante şi produse din plante, animale şi produse animaliere, apicultura şi produse apicole sunt prevãzute în anexa nr. 1. (2) Metodele de producţie ecologica folosite pentru obţinerea de produse vegetale neprocesate, animale şi produse animaliere neprocesate, cu excepţia seminţelor şi a materialului sãditor, trebuie sa respecte urmãtoarele condiţii: a) sa îndeplineascã cerinţele cuprinse în anexa nr. 1; b) sa utilizeze numai produsele prevãzute în anexa nr. 2 ca produse pentru protecţia plantelor, ca fertilizatori şi amelioratori ai solului, materii prime pentru prepararea furajelor, aditivi furajeri, produse pentru curatarea şi dezinfectia adaposturilor şi instalaţiilor de creştere a animalelor numai în condiţiile stabilite în anexele nr. 1 şi 2 şi în mãsura în care utilizarea acestora este autorizata, conform legislaţiei naţionale din agricultura conventionala: <>Legea nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pãdurilor şi regimul pesticidelor, <>Legea nr. 85/1995 pentru aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dãunãtorilor şi buruienilor în agricultura şi silvicultura, <>Hotãrârea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natura, precum şi al altor mãrfuri periculoase pentru sãnãtatea populaţiei şi pentru mediul înconjurãtor şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 437/1992 pentru modificarea şi completarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natura, precum şi al altor mãrfuri periculoase pentru sãnãtatea populaţiei şi pentru mediul înconjurãtor; c) sa utilizeze seminţe şi material de înmulţire vegetativ obţinute prin metode de producţie ecologica; d) sa nu utilizeze organisme modificate genetic şi/sau orice produse derivate din astfel de organisme, cu excepţia medicamentelor de uz veterinar. (3) Metodele de producţie ecologica pentru seminţe şi material de înmulţire vegetativ, plante-mama pentru seminţe şi forme parentale pentru materialul de înmulţire vegetativ trebuie sa respecte urmãtoarele date: a) sa nu utilizeze organisme modificate genetic şi/sau orice produse derivate din astfel de organisme; b) sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la alin. (2) lit. a) şi b), pentru o generaţie pentru culturile anuale şi doua generaţii pentru culturile perene. (4) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va stabili, prin ordin al ministrului, condiţiile şi data pana la care operatorii pot utiliza seminţe şi material sãditor care nu au fost obţinute dupã metode ecologice. (5) Rasaduri, în sensul prezentelor norme metodologice, reprezintã plante întregi destinate plantarii pentru producţia vegetala. (6) Metodele de producţie ecologica pentru rasaduri trebuie sa respecte urmãtoarele condiţii: a) sa nu fie tratate de la insamantare cu alte produse decât cu cele menţionate în anexa nr. 2; b) sa provinã de la un producãtor care s-a conformat regulilor de producţie stabilite la art. 4 şi 5 din ordonanta de urgenta şi în anexa nr. 1, precum şi restrictiilor prevãzute la lit. a); c) etichetarea oricãrui produs care conţine ingrediente derivate din astfel de rasaduri nu va cuprinde menţiunea prevãzutã la art. 8 alin. (4) din ordonanta de urgenta. (7) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor va stabili, prin ordin al ministrului, condiţiile şi data pana la care operatorii pot utiliza rasaduri care nu au fost obţinute dupã metode ecologice. ART. 4 (1) Lista cuprinzând produsele permise sa fie utilizate în agricultura ecologica este prevãzutã în anexa nr. 2. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin ordin al ministrului, la propunerea A.N.P.E., poate include noi produse în lista prevãzutã în anexa nr. 2 şi poate stabili condiţii suplimentare pentru utilizarea acestora. (3) Produsele utilizate pentru combaterea bolilor sau igienizarea, dezinfectarea şi dezinsectizarea adaposturilor, utilajelor şi a instalaţiilor pentru creşterea animalelor, precum şi pentru fertilizarea sau ameliorarea solului pot fi incluse în lista în urmãtoarele situaţii: a) sunt esenţiale pentru combaterea unui organism daunator sau a unei anumite boli pentru care nu sunt disponibile alternative biologice, fizice sau tehnologice; b) condiţiile de utilizare a acestora exclud orice contact direct cu seminţele, plantele, produsele vegetale, animalele şi produsele animaliere; c) pentru plantele perene contactul direct poate avea loc numai în afarã perioadei de formare a pãrţilor comestibile, cu condiţia ca aceste produse sa nu se regaseasca ca reziduuri în pãrţile comestibile ale acestora; d) utilizarea lor nu are efect nociv asupra mediului şi nu provoacã contaminarea acestuia; e) sunt esenţiale pentru cerinţele specifice de nutritie a plantelor sau în scopul ameliorãrii specifice a solului şi nu pot fi realizate prin practicile menţionate în anexa nr. 1. (4) Mineralele şi oligoelementele utilizate în alimentaţia animalelor ca surse suplimentare pentru prepararea furajelor pot fi incluse în lista cu menţiunea ca sunt de origine naturala sau sintetice, dar similare cu produsele naturale. (5) Includerea unor noi produse în lista prevãzutã în anexa nr. 2 se face cu specificarea urmãtoarelor date: a) descrierea detaliatã a produsului; b) condiţiile de utilizare şi cerinţele compozitionale şi/sau de solubilitate, avându-se în vedere necesitatea de a se asigura, pentru aceste produse, ca lasa un minim de reziduuri în pãrţile comestibile ale plantelor şi au incidenta minima asupra mediului; c) cerinţele speciale de etichetare pentru produsele menţionate la art. 2 alin. (1) din ordonanta de urgenta, în cazul în care astfel de produse sunt obţinute cu ajutorul anumitor produse cuprinse în lista prevãzutã în anexa nr. 2. (6) Ingredientele şi metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice sunt prevãzute în anexa nr. 3. (7) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, prin ordin al ministrului, la propunerea A.N.P.E., poate modifica lista cuprinzând ingredientele şi metodele de prelucrare care pot fi utilizate la prepararea alimentelor, prevãzute în anexa nr. 3, şi poate stabili condiţii suplimentare de utilizare a acestora. (8) Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice. ANEXA 1 -------la normele metodologice----------------------- REGULI DETALIATEprivind principiile producţiei ecologice pentru plante şi produse din plante, animale şi produse animaliere, apicultura şi produse apicole CAP. 1 Plante şi produse vegetale ART. 1 (1) Principiile stabilite în prezenta anexa se aplica parcelelor, pe o perioada de conversie de minimum 2 ani înainte de insamantare sau plantare ori, în cazul culturilor perene, cu excepţia pajiştilor, de minimum 3 ani înainte de prima recoltare a produselor stipulate la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta de urgenta. Organismele de inspecţie şi certificare, cu aprobarea A.N.P.E., decid ca aceste perioade sa fie mãrite sau reduse, având în vedere utilizarea anterioarã a parcelelor. (2) Perioada de conversie se reduce la minim în cazurile în care parcelele respective au fost tratate cu un produs care nu figureazã în anexa nr. 2 la titlul "Fertilizatori şi amelioratori ai solului", dar care a fost folosit în cadrul unor acţiuni de combatere a unei maladii sau a unui daunator, iniţiate de direcţiile judeţene fitosanitare. Aceasta reducere se acorda de A.N.P.E. pe anumite parcele şi pentru o cultura determinata. Reducerea perioadei de conversie este condiţionatã de respectarea urmãtoarelor condiţii: a) parcelele erau deja convertite sau erau în curs de conversie la agricultura ecologica; b) reziduurile de la produsele pentru protecţia plantelor sunt prezente în cantitãţi nesemnificative în sol şi în plante, în cazul plantelor perene; c) recolta obţinutã, care a fost supusã unui tratament cu produse chimice, nu se comercializeazã cu specificarea "produs ecologic". ART. 2 (1) Fertilitatea şi activitatea biologica a solului trebuie menţinute şi ameliorate prin: a) cultivarea de plante leguminoase, plante pentru îngrãşãminte verzi sau plante cu înrãdãcinare adanca în cadrul unui asolament corespunzãtor; b) încorporarea de substanţe ecologice în sol, sub forma de compost sau nu, provenind de la unitãţile producãtoare în conformitate cu regulile de producţie stabilite în prezentele norme metodologice. Pot fi utilizate produse derivate provenind din fermele de animale, cum ar fi baligarul de curte, dacã acestea provin din unitãţile de creştere a animalelor care respecta regulile naţionale existente sau, în absenta acestora, practicile internaţionale recunoscute, referitoare la producţia animaliera ecologica. (2) Alte îngrãşãminte ecologice sau minerale menţionate în anexa nr. 2 pot fi aplicate numai în mãsura în care nu este posibila nutritia corespunzãtoare a recoltei supuse rotatiei sau ameliorarea solului prin metodele stabilite la alin. (1). (3) Pentru activarea composturilor se utilizeazã microorganisme sau preparate pe baza de plante. Preparatele biodinamice obţinute din fainuri minerale şi îngrãşãminte naturale se utilizeazã în scopul menţionat în prezentul alineat. ART. 3 Bolile, daunatorii şi buruienile vor fi combãtute prin imbinarea urmãtoarelor mãsuri: alegerea de specii şi varietati tolerante sau rezistente, asigurarea unui asolament corespunzãtor, procedee mecanice şi fizice de combatere, protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de condiţii favorabile, cum ar fi: garduri vii, locuri pentru cuibare, lansare de pradatori, arderea cu flacara a buruienilor. ART. 4 Plantele comestibile sau pãrţi ale acestora, care cresc în mod natural, colectate din zone agricole şi forestiere, sunt considerate ca fiind obţinute dupã metoda de producţie ecologica numai dacã aceste zone nu au fost tratate cu alte produse decât cele menţionate în anexa nr. 2 pentru o perioada de 3 ani înainte de colectare, iar colectarea lor nu afecteazã echilibrul natural sau biodiversitatea din zona respectiva. Numai în caz de ameninţare imediata a recoltei se recurge la produsele menţionate în anexa nr. 2. ART. 5 În producţia de ciuperci se pot utiliza substraturi numai dacã acestea sunt alcãtuite din urmãtoarele componente: a) ingrasamant natural şi excremente de animale, obţinute: - fie de la fermele care aplica metode de producţie ecologica; - fie prin satisfacerea cerinţelor menţionate în anexa nr. 2 la titlul "Fertilizatori şi amelioratori ai solului" sau numai pana la 25% din acestea, când produsele prevãzute la prima liniuta nu sunt disponibile. Acest procent este calculat în funcţie de greutatea tuturor componentelor din substrat (cu excepţia materialului de acoperire şi a oricãrui adaos de apa), înainte de amestecarea acestor componente; b) produse de origine agricolã, altele decât cele prevãzute la lit. a), provenind de la unitãţi/ferme care aplica metode de producţie ecologica; c) turba netratata chimic; d) lemn netratat cu produse chimice dupã tãiere; e) produsele minerale enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Fertilizatori şi amelioratori ai solului", apa şi sol. CAP. 2 Animale şi produse animaliere obţinute de la urmãtoarele specii: bovine, bubaline, porcine, ovine, caprine, cabaline şi pãsãri SECŢIUNEA 1 Principii generale ART. 6 (1) Producţia animaliera formeazã o parte integrantã a unitãţilor/fermelor care practica agricultura ecologica. (2) Producţia animaliera trebuie sa contribuie la echilibrul sistemelor de producţie agricolã, prin respectarea cerinţelor nutritionale ale culturilor şi prin îmbunãtãţirea materiei organice a solului. În acest fel poate contribui la stabilirea şi menţinerea interdependentei sol-planta, planta-animal şi animal-sol. Ca parte a acestui concept, producţia în afarã solului nu este în conformitate cu regulile stabilite în prezentele norme metodologice. (3) Prin utilizarea resurselor naturale care pot fi reînnoite - gunoi de grajd, culturi de leguminoase şi culturi furajere - sistemul de culturi/ferme de animale şi sistemele de pasunat asigura pãstrarea fertilitatii solului şi ameliorarea acestuia pe termen lung şi contribuie la dezvoltarea unei agriculturi durabile. (4) Creşterea animalelor în cadrul fermelor ecologice reprezintã o activitate legatã de pãmânt. În afarã excepţiilor autorizate în prezenta anexa, animalele trebuie sa aibã acces la suprafeţe de exerciţiu în aer liber, iar numãrul acestora pe unitatea de suprafata trebuie limitat, pentru asigurarea unui sistem integrat între producţia animaliera şi producţia vegetala. În acest mod se reduce la minim orice forma de poluare a solului, a apelor de suprafata şi a celor freatice. Numãrul de animale se stabileşte în funcţie de suprafata disponibilã, în scopul evitãrii pasunatului intensiv şi a eroziunii solului. Utilizarea ingrasamintelor naturale de la aceste animale nu trebuie sa aibã efecte poluante asupra mediului. Regulile detaliate privind utilizarea ingrasamintelor animaliere sunt stabilite în secţiunea a 11-a - Ingrasamintele provenite de la animale. (5) În fermele ecologice de creştere a animalelor toate animalele din una şi aceeaşi unitate/ferma de producţie trebuie crescute conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice. (6) Animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice pot face parte din ferme ecologice, cu menţiunea ca sunt crescute în unitãţi unde adãposturile şi parcelele sunt clar separate de unitãţile producãtoare, în conformitate cu prezentele norme metodologice, şi ca este vorba de specii diferite. (7) Prin derogare, animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice folosesc pentru o perioada limitatã, în fiecare an, pãşunile fermelor ecologice, cu menţiunea ca aceste animale sa provinã din creşterea extensiva şi totodatã sa nu se afle în acelaşi timp pe aceeaşi pasune cu animalele din ferma ecologica. Incarcatura de animale nu trebuie sa depãşeascã echivalentul a 170 kg azot/ha/an, conform anexei nr. 4. Aceasta derogare se acorda la propunerea organismului de inspecţie şi certificare, avizatã de A.N.P.E. (8) Animalele crescute conform prevederilor prezentelor norme metodologice pot pasuna pe terenul comun, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) pãmântul a fost tratat o perioada de cel puţin 3 ani numai cu produsele cuprinse în anexa nr. 2; b) animalele care nu se supun cerinţelor prezentelor norme metodologice, dar care folosesc terenul comun, trebuie sa provinã dintr-o producţie extensiva. Pentru alte specii sau rase necuprinse în prezenta anexa numãrul de animale pe hectar trebuie sa corespundã încãrcãturii maxime echivalente a 170 kg azot/ha/an, asa cum este prevãzut în anexa nr. 4; c) orice produse animaliere provenite de la animale care au fost crescute conform dispoziţiilor prezentelor norme metodologice nu vor fi considerate ca fãcând parte din producţia ecologica, dacã animalele folosesc în comun aceeaşi pasune cu animalele care nu sunt crescute în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. Se excepteazã cazurile în care aceste animale sunt separate de animalele care nu respecta cerinţele prezentelor norme metodologice. SECŢIUNEA a 2-a Conversia ART. 7 (1) Perioada de conversie a terenului este asociata cu creşterea ecologica a animalelor. (2) Atunci când o unitate/ferma de producţie este transformata, intreaga suprafata a acesteia destinatã furajarii animalelor trebuie sa respecte principiile producţiei ecologice, precum şi perioadele de conversie stabilite la cap. I cu privire la plante şi produse din plante. (3) Prin derogare de la acest principiu, perioada de conversie poate fi redusã la un an pentru pãşuni, traseele exterioare şi suprafeţele de exercitii în aer liber, utilizate de speciile de animale pentru agrement şi companie. Aceasta perioada poate fi redusã la 6 luni în cazul în care terenul respectiv nu a suferit recent tratamente cu alte produse în afarã celor menţionate în anexa nr. 2. Aceasta derogare se autorizeaza de cãtre organismele de inspecţie şi certificare, cu aprobarea A.N.P.E. SECŢIUNEA a 3-a Conversia animalelor şi a produselor animaliere ART. 8 (1) Dacã produsele animaliere sunt vândute ca produse ecologice, animalele vor fi crescute conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice pe o perioada de cel puţin: a) 12 luni, pentru cabaline, bovine şi bubaline pentru producţia de carne şi, în orice caz, nu mai mult de trei sferturi din durata lor de viata; b) 6 luni, pentru rumegatoare mici şi pentru porci; c) 6 luni, în cazul animalelor pentru producţia de lapte; d) 10 sãptãmâni, pentru pasarile destinate producţiei de carne, achiziţionate înainte de a avea varsta de 3 zile; e) 6 sãptãmâni, pentru pasarile destinate producţiei de oua. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) viteii şi rumegatoarele mici pentru producţia de carne, care sunt vândute ca produse ecologice, dacã: a) provin din producţia extensiva; b) sunt crescute în unitãţi/ferme de producţie ecologica pana în momentul vânzãrii sau sacrificarii, pentru o perioada minima de 6 luni pentru viţei şi de doua luni pentru rumegatoare mici; c) originea lor este în conformitate cu condiţiile prevãzute la art. 10 alin. (4) lit. d) şi e). SECŢIUNEA a 4-a Conversia simultanã ART. 9 Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (1) şi art. 11 alin. (2) şi (4), când exista conversie simultanã a unitãţii de producţie în totalitate, incluzând animalele, pãşunile şi/sau orice teren utilizat pentru furajarea animalelor, perioada totalã de conversie combinata pentru animale, pãşuni şi/sau orice teren utilizat pentru furajarea animalelor poate fi redusã la 24 de luni, cu respectarea urmãtoarelor condiţii: a) derogarea se aplica numai animalelor şi descendenţilor lor care existau deja şi terenurilor utilizate pentru producerea furajelor, pasunilor, înainte de începerea conversiei; b) furajele provin, în principal, din aceeaşi unitate de producţie. SECŢIUNEA a 5-a Originea animalelor ART. 10 (1) La alegerea speciilor şi a raselor se tine seama de capacitatea animalelor de a se adapta la condiţiile locale, de vitalitatea şi de rezistenta lor la boli. Rasele de animale sunt selectate, cu prioritate, dintre cele indigene, pentru evitarea bolilor specifice sau a problemelor de sãnãtate asociate catorva rase sau specii utilizate în producţia intensiva. (2) Animalele trebuie sa provinã din unitãţi/ferme de producţie care respecta regulile de producţie stabilite la art. 4 şi 5 din ordonanta de urgenta şi în prezenta anexa, privind diferitele tipuri de creştere a animalelor. Acest sistem de producţie se aplica pe toatã durata de viata a acestor animale. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), animalele existente în unitãţile/fermele de producţie animaliera, care nu respecta regulile stabilite în prezentele norme metodologice, fac obiectul conversiei, cu aprobarea organismelor de inspecţie şi certificare şi cu acordul A.N.P.E. (4) Cu aprobarea organismelor de inspecţie şi certificare şi cu acordul A.N.P.E., în condiţiile în care o cireada sau o turma este formatã pentru prima data şi în absenta unui numãr suficient de animale crescute dupã metoda de producţie ecologica, animalele care nu sunt crescute ecologic se introduc într-o unitate ecologica de creştere a animalelor în urmãtoarele condiţii: a) puicutele destinate producţiei de oua vor avea varsta de pana la 18 sãptãmâni; b) puii destinaţi producţiei de carne vor avea varsta de maximum 3 zile în momentul în care pãrãsesc unitatea de producţie în care au fost produşi; c) bivolii vor avea varsta de maximum 6 luni; d) viteii şi manjii crescuti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice, imediat ce au fost intarcati şi având varsta de maximum 6 luni; e) mieii şi iezii crescuti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice, imediat ce au fost intarcati şi având varsta de maximum 45 de zile; f) purceii crescuti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice, imediat ce au fost intarcati şi cantarind maximum 25 kg. (5) Reînnoirea ori reconstituirea cirezii sau turmei este autorizata de organismul de inspecţie şi certificare, cu acordul A.N.P.E., atunci când nu sunt disponibile animale crescute ecologic, în urmãtoarele condiţii: a) mortalitatea ridicatã a animalelor este cauzatã de boli sau catastrofe; b) puicutele destinate producţiei de oua vor avea varsta maxima de 18 sãptãmâni; c) puii de gaina destinaţi producţiei de carne vor avea maximum 3 zile şi purceii intarcati vor cantari maximum 25 kg. (6) În cazul în care nu sunt disponibile animale crescute ecologic, reînnoirea ori reconstituirea cirezii sau a turmei se face anual cu animale femele, din care maximum 10% cabaline, bovine şi bivolite adulte şi 20% porcine, ovine şi caprine adulte, cu autorizarea organismelor de inspecţie şi certificare. (7) Procentele stabilite la alin. (6) nu se aplica unitãţilor/fermelor de producţie care au un efectiv mai mic de 10 cabaline sau bovine ori mai puţin de 5 porcine, ovine sau caprine. Pentru aceste unitãţi orice reinnoire de genul celei menţionate mai sus este limitatã la maximum un animal pe an. (8) Aceste procente pot fi mãrite pana la 40% cu avizul organismelor de inspecţie şi certificare, dupã o extindere a creşterii animalelor în cadrul unitãţii/fermei, dupã o schimbare a rasei sau dupã o noua specializare animaliera. (9) Masculii destinaţi reproducerii pentru creştere sunt adusi din unitãţi/ferme de producţie convenţionale, cu condiţia ca ulterior aceştia sa fie crescuti şi hraniti conform regulilor stabilite în prezentele norme metodologice. (10) Animalele provenind din unitãţi/ferme care nu respecta prezentele norme metodologice, conform condiţiilor şi restrictiilor stabilite la alin. (3)-(9), vor respecta perioadele stabilite la art. 8 alin. (1), dacã produsele urmeazã sa fie vândute ca provenind din producţia ecologica; în aceste perioade toate regulile stabilite în prezentele norme metodologice vor fi respectate. (11) În cazul în care animalele sunt obţinute în unitãţi/ferme care nu respecta prezentele norme metodologice, se acorda o atentie deosebita mãsurilor privind sãnãtatea animalelor. Organismele de inspecţie şi certificare, cu acordul A.N.P.E., în funcţie de condiţiile locale, pot aplica mãsuri speciale, cum ar fi sortarea şi perioadele de carantina. SECŢIUNEA a 6-a Furajarea ART. 11 (1) Furajarea animalelor este o condiţie de calitate a producţiei, respectând cerinţele nutritionale ale animalelor în diferite stadii ale dezvoltãrii lor. Practicile de ingrasare sunt autorizate în mãsura în care sunt reversibile în orice stadiu al procesului de creştere. Hranirea în exces a animalelor este interzisã. (2) Animalele sunt hranite cu furaje obţinute din agricultura ecologica. (3) Animalele sunt crescute conform regulilor stabilite în prezenta anexa; de preferat, ele sunt hranite cu furaje produse în propria ferma şi, în cazul în care acest lucru nu este posibil, se utilizeazã furaje din alte unitãţi/ferme care respecta regulile producţiei ecologice. (4) Furajul în conversie utilizat în ratiile medii este de maximum 30%. În cazul în care când furajele în conversie provin dintr-o unitate proprie, acest procent poate fi ridicat pana la 60%. (5) Furajarea animalelor ţinere se realizeazã pe baza de lapte natural, de preferinta lapte matern. Toate mamiferele vor fi hranite cu lapte natural pe o perioada de 3 luni pentru bovine, bubaline şi cabaline, 45 de zile pentru ovine şi caprine şi 40 de zile pentru porcine. (6) Dacã este cazul, A.N.P.E. indica arealele sau regiunile în care se practica transhumanta, fãrã a aduce prejudicii prevederilor privind furajarea animalelor, stabilite în prezenta anexa. (7) Pentru erbivore sistemele de creştere se bazeazã pe utilizarea la maximum a pasunilor în funcţie de disponibilitatea acestora în diferite perioade ale anului. Minimum 60% din materia uscata din ratiile zilnice va cuprinde furaje grosiere, proaspete sau uscate ori insilozate. Organismele de inspecţie şi certificare, cu acordul A.N.P.E., pot aproba o reducere cu 50% pentru animalele în lactatie, pe o perioada maxima de 3 luni pentru fiecare lactatie. (8) Prin derogare de la prevederile alin. (2), procentul maxim de furaje convenţionale aprobat pe an este de 10% pentru erbivore şi de 20% pentru alte specii. Aceste valori sunt calculate anual, în procente din materia uscata a furajelor de provenienta agricolã. Procentul maxim aprobat de furaje convenţionale în ratia zilnica, cu excepţia perioadei de transhumanta, va fi de 25%, calculat ca procent din materia uscata. (9) Prin derogare de la prevederile alin. (8), când producţia de furaje este compromisa ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile, organismele de inspecţie şi certificare pot aproba pe o perioada limitatã, pentru o anumitã zona, folosirea unui procent mai mare de furaje convenţionale. (10) Pentru pãsãri furajele utilizate în stadiul de ingrasare trebuie sa conţinã cel puţin 65% cereale. (11) Furajele proaspete, uscate sau insilozate trebuie adãugate la ratia zilnica pentru porci şi pãsãri. (12) Produsele prevãzute în anexa nr. 2 la titlul "Aditivi alimentari pentru animale, anumite substanţe utilizate în alimentaţia animalelor şi auxiliari de fabricaţie utilizaţi pentru furaje", pct. I.5 şi pct. III. 1, se utilizeazã ca aditivi şi ca auxiliari de fabricaţie pentru insilozare. (13) Materiile prime convenţionale care se utilizeazã ca furaje de origine vegetala în furajarea animalelor sunt prevãzute în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. I, sub rezerva limitelor cantitative impuse în prezenta anexa, şi sunt pregãtite fãrã utilizarea solventilor chimici. (14) Materiile prime furajere de origine animala cuprinse în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. II, se utilizeazã în hrana sub rezerva limitelor cantitative stabilite în prezenta anexa. (15) Pentru satisfacerea cerinţelor nutritionale ale animalelor, în furajarea animalelor se utilizeazã produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. III, şi la titlul "Aditivi alimentari pentru animale, anumite substanţe utilizate în alimentaţia animalelor şi auxiliari de fabricaţie utilizaţi pentru furaje", pct. I.1 şi I.2. (16) Numai produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Aditivi alimentari pentru animale, anumite substanţe utilizate în alimentaţia animalelor şi auxiliari de fabricaţie utilizaţi pentru furaje", pct. I.3, I.4, I.6, II şi III, se utilizeazã în furajarea animalelor în scopurile indicate pentru categoriile menţionate. Antibioticele, coccidiostaticile, medicamentele de uz veterinar, stimulentii de creştere sau alte substanţe destinate stimulãrii creşterii ori producţiei nu se utilizeazã în furajarea animalelor. (17) Se interzice utilizarea organismelor modificate genetic şi a derivatelor lor în obţinerea de furaje, materii prime, furaje compuse, aditivi furajeri, auxiliari de fabricaţie pentru furaje şi de alte produse utilizate în furajarea animalelor. SECŢIUNEA a 7-a Prevenirea bolilor şi tratamentul veterinar ART. 12 (1) Prevenirea bolilor în producţia animaliera ecologica se bazeazã pe urmãtoarele principii: a) selectarea corespunzãtoare a raselor sau speciilor de animale conform art. 10; b) aplicarea practicilor de creştere a animalelor, corespunzãtor cerinţelor fiecãrei specii, incurajand rezistenta ridicatã la boli şi prevenirea infectiilor; c) utilizarea furajelor de calitate, asigurarea unei miscari curente şi accesul la pãşuni, în scopul stimulãrii imunitatii naturale a animalului; d) asigurarea unei densitati corespunzãtoare a animalelor, evitandu-se astfel suprglomerarea şi orice alte probleme de sãnãtate care pot rezulta din aceasta. (2) Principiile stabilite la alin. (1) trebuie sa limiteze problemele de sãnãtate ale animalelor, astfel încât acestea sa poatã fi controlate, în principal, prin prevenire. (3) Atunci când un animal se imbolnaveste sau este rãnit, acesta trebuie tratat imediat şi izolat în adaposturi corespunzãtoare. (4) Utilizarea medicamentelor de uz veterinar în creşterea animalelor prin metodele de producţie ecologica se bazeazã pe respectarea urmãtoarelor principii: a) produsele fitoterapeutice, produsele homeopatice, precum şi oligoelementele şi produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Materii prime pentru prepararea furajelor", pct. III, se utilizeazã de preferinta în locul medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau al antibioticelor, cu condiţia ca ele sa aibã un efect terapeutic real pentru speciile de animale cãrora li se adreseazã şi pentru starea de sãnãtate cãreia îi este destinat tratamentul; b) atunci când utilizarea produselor menţionate mai sus nu este eficienta sau dacã produsele nu sunt eficiente în combaterea unei boli ori în tratarea rãnilor şi tratamentul animalelor este indispensabil pentru evitarea suferintei sau a chinului acestuia, este posibil sa se recurgã la medicamente veterinare alopatice chimice de sinteza sau la antibiotice, numai sub responsabilitatea medicului veterinar; c) utilizarea medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteza sau a antibioticelor în tratamentele preventive este interzisã. (5) În completarea principiilor de mai sus se aplica urmãtoarele reguli: a) este interzisã utilizarea substanţelor de stimulare a creşterii sau a producţiei, precum şi utilizarea hormonilor ori a altor substanţe similare pentru controlul reproducerii sau în alte scopuri. Hormonii se administreazã numai unui animal determinat în cadrul unui tratament veterinar curativ; b) sunt autorizate tratamentele veterinare ale animalelor sau tratarea clãdirilor, echipamentelor şi instalaţiilor, conform legislaţiei naţionale, inclusiv utilizarea de medicamente veterinare imunologice, atunci când o afectiune a fost depistata într-o anumitã zona în care este amplasata unitatea/ferma de producţie. (6) Atunci când se utilizeazã medicamente de uz veterinar se indica clar tipul produsului, precum şi detaliile privind diagnosticul, posologia, metoda de administrare, durata tratamentului şi termenul de retragere legal. Aceste informaţii trebuie comunicate organismelor de inspecţie şi certificare înainte ca animalele sau produsele animaliere sa fie comercializate ca produse ecologice. Animalele tratate trebuie sa fie clar identificate, individual în cazul animalelor mari, individual sau pe loturi, în cazul pasarilor şi al animalelor mici. (7) Perioada de asteptare între ultima administrare, în condiţii normale de utilizare, a medicamentelor veterinare alopatice aplicate unui animal şi producţia de produse alimentare provenind de la acest animal, cu referire la modul de producţie ecologica, este dubla fata de perioada de asteptare legalã sau, în cazul în care aceasta perioada nu este specificatã, ea este de minimum 48 de ore. (8) Dacã un animal sau un grup de animale primeşte într-un an doua sau maximum trei tratamente pe baza de medicamente veterinare alopatice chimice de sinteza sau de antibiotice, cu excepţia vaccinurilor, tratamentelor pentru paraziti şi a planurilor de eradicare obligatorii, aceste animale sau produsele obţinute de la acestea nu pot fi vândute ca produse ecologice. Animalele respective trebuie sa parcurga perioada de conversie conform art. 7, 8 şi 9, cu acordul organismului de inspecţie şi certificare. SECŢIUNEA a 8-a Managementul creşterii animalelor, transportul şi identificarea produselor animaliere ART. 13 (1) Reproducerea animalelor crescute ecologic se bazeazã pe metode naturale. Este permisã inseminarea artificiala, dar alte forme de reproducere artificiala sau asistatã sunt interzise. (2) Operaţiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor, taierea cozilor, taierea dintilor, retezarea ciocurilor şi a coarnelor nu trebuie efectuate sistematic în fermele/unitãţile ecologice. O parte din aceste operaţii se autorizeaza de organismele de inspecţie şi certificare, din motive de siguranta sau dacã ele urmãresc îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate, bunãstarea sau igiena animalelor. Aceste operaţii trebuie efectuate la varsta cea mai potrivita de cãtre personal calificat, astfel încât suferinta animalelor sa fie redusã la minim. (3) Castrarea fizica este permisã pentru asigurarea calitãţii produselor şi menţinerea practicilor traditionale de producţie (de exemplu: porcii pentru carne, taurasii, claponii etc.) şi numai în condiţiile menţionate în ultima fraza a alin. (2). (4) Este interzisã ţinerea animalelor în stare legatã. Prin derogare de la acest principiu, organismele de inspecţie şi certificare autorizeaza aceasta practica pentru animalele individuale, în baza unei motivari fãcute de operator privind necesitatea acestei operaţiuni din motive de siguranta sau de bunastare, şi legarea se face numai pentru o perioada limitatã. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (4), vitele se leagã în adaposturi, cu menţiunea ca sunt prevãzute plimbari ale acestora, iar creşterea se face, respectându-se cerinţele de bunastare, cu asternuturi de paie corespunzãtoare, precum şi cu gestionare individualã. Aceasta derogare poate fi aprobatã de organismele de inspecţie şi certificare. (6) Prin derogare, bovinele din fermele mici se leagã atunci când nu este posibila ţinerea acestora în grupuri, corespunzãtoare cerinţelor comportamentului lor, cu condiţia ca ele sa aibã de cel puţin doua ori pe saptamana acces la pãşuni, la traseele exterioare şi la suprafeţele de exerciţiu în aer liber. Derogarea se poate aproba de organismele de inspecţie şi certificare. (7) Când animalele sunt crescute în grupuri, mãrimea grupului se stabileşte în funcţie de stadiul lor de dezvoltare şi de necesitãţile comportamentale ale speciilor respective. Este interzisã ţinerea animalelor în condiţii sau sub diete care le provoacã anemie. (8) Pentru pãsãri varsta minima de sacrificare este de: 81 de zile pentru gaini, 150 de zile pentru claponi, 49 de zile pentru ratele Pekin, 70 de zile pentru ratele femele Muscovy, 84 de zile pentru ratele masculi Muscovy, 92 de zile pentru ratele Mallards, 94 de zile pentru bibilici, 140 de zile pentru curcani şi pentru gastele pentru carne. În cazurile în care operatorii nu aplica aceste varste minime de sacrificare, ei trebuie sa recurgã la rase cu creştere lenta. SECŢIUNEA a 9-a Transportul animalelor ART. 14 (1) Transportul animalelor se efectueazã astfel încât sa limiteze stresul suferit de acestea. Încãrcarea şi descãrcarea lor trebuie efectuate cu grija şi fãrã a se folosi nici un fel de stimulare electrica pentru a constrânge animalele. Este interzisã utilizarea oricãror tranchilizante alopatice înaintea şi în timpul transportului. (2) Pana la sacrificare şi în timpul acesteia animalele trebuie manipulate astfel încât stresul lor sa fie redus la minimum. SECŢIUNEA a 10-a Identificarea produselor animaliere ART. 15 Animalele şi produsele animaliere se identifica în toate stadiile de producţie, prelucrare, transport şi comercializare. SECŢIUNEA a 11-a Ingrasamintele provenite de la animale ART. 16 (1) Cantitatea totalã de îngrãşãminte pe unitate/ferma nu poate depãşi echivalentul a 170 kg azot/hectar/an pe suprafata agricolã utilizata. Acolo unde este cazul densitatea totalã a animalelor se reduce pentru a se evita depãşirea limitei stabilite. (2) Pentru determinarea densitatii corespunzãtoare a animalelor unitãţile de vita mare echivalente cu 170 kg azot/hectar/an pe suprafata agricolã utilizata pentru diferite categorii de animale, se pot stabili de A.N.P.E., luându-se ca referinta datele prevãzute în anexa nr. 4. (3) Orice abatere de la aceste valori trebuie justificatã. Aceasta cerinta se referã doar la calcularea numãrului maxim de animale în scopul asigurãrii nedepasirii limitei de 170 kg azot/hectar/an, fãrã a se aduce prejudicii densitatii animaliere pentru sãnãtatea şi bunãstarea acestora, dupã cum este stabilit la art. 17, 18, 19 şi 20 şi în anexa nr. 5. (4) Unitãţile/fermele agricole ecologice pot stabili colaborãri cu alte unitãţi/ferme care respecta prevederile prezentelor norme metodologice, în scopul distribuirii surplusului de îngrãşãminte rezultate din producţia ecologica. Limita maxima de 170 kg azot/hectar/an de suprafata agricolã utilizata se calculeazã cu acordul tuturor unitãţilor/fermelor de producţie ecologica implicate într-o astfel de cooperare. (5) Se pot stabili limite mai mici decât cele specificate la alin. (1)-(4), luându-se în considerare caracteristicile suprafeţei respective, aplicarea altor îngrãşãminte pe baza de azot pe suprafata respectiva şi preluarea azotului din sol de cãtre culturi. (6) Echipamentele destinate depozitarii ingrasamintelor provenite de la animale trebuie sa aibã capacitatea de a impiedica poluarea apei prin scurgeri directe sau prin scurgeri şi infiltrari în sol. (7) Pentru a se asigura o buna administrare a ingrasamintelor capacitatea echipamentelor destinate depozitarii ingrasamintelor provenite de la animale trebuie sa depãşeascã capacitatea de depozitare a acestora necesarã pentru perioada cea mai lungã a anului, când se poate intampla ca folosirea ingrasamintelor pentru sol sa fie necorespunzãtoare sau nepotrivita, în cazurile în care unitatea de producţie este amplasata într-o zona desemnatã sensibila la nitrati. SECŢIUNEA a 12-a Zonele de mişcare libera şi adãposturile animalelor ART. 17 (1) Condiţiile de adãpostire a animalelor trebuie sa corespundã cerinţelor lor biologice, fiziologice şi etologice. Adãposturile trebuie sa fie bine izolate termic, ventilate natural şi iluminate astfel încât sa asigure animalelor un microclimat de confort, cu temperatura şi umiditate optime, curenţi de aer adecvati, iar concentratia de gaze şi nivelul de pulberi aeromicroflora sa se încadreze în normele de igiena. (2) Spaţiile în aer liber, suprafeţele de exercitii în aer liber sau traseele exterioare trebuie sa ofere, în funcţie de condiţiile meteorologice locale şi de rasele respective, o protecţie suficienta impotriva ploii, vantului, soarelui şi temperaturilor extreme. SECŢIUNEA a 13-a Densitatea de populare a animalelor şi mãsuri pentru evitarea pasunatului excesiv ART. 18 (1) Adãpostirea animalelor nu este obligatorie în zonele în care condiţiile climatice corespunzãtoare permit ca animalele sa fie ţinute în mediul exterior. (2) Densitatea animalelor în adaposturi trebuie sa garanteze confortul şi bunãstarea animalelor în funcţie de rase şi de varsta lor. Trebuie avute în vedere nevoile comportamentale ale animalelor, mãrimea grupului şi sexul acestora. Densitatea optima trebuie sa asigure bunãstarea animalelor, acestora punându-li-se la dispoziţie un spaţiu suficient pentru a sta în picioare în mod natural, pentru a se aseza cu usurinta, pentru a se întoarce, pentru a-şi face toaleta, pentru a putea sta în toate poziţiile şi a face miscari naturale, cum ar fi sa îşi intinda aripile şi sa dea din aripi. (3) Suprafeţele minime ale adaposturilor şi ale spaţiilor de exerciţiu în aer liber şi alte caracteristici locale de adãpostire, destinate diferitelor specii şi categorii de animale, sunt stabilite în anexa nr. 5. (4) În aer liber densitatea de populare a animalelor care se gãsesc pe pãşuni sau pe alte fanete, terenuri umede ori ierboase sau în alte habitate naturale ori seminaturale trebuie sa fie suficient de scãzutã pentru a se evita erodarea solului şi exploatarea excesiva a vegetatiei. (5) Adãposturile, tarcurile, echipamentele şi ustensilele trebuie sa fie curatate şi dezinfectate astfel încât sa previnã toate infectiile incrucisate şi dezvoltarea organismelor purtãtoare de boli. Numai produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Produse autorizate pentru curatarea şi dezinfectia adaposturilor şi a instalaţiilor de creştere a animalelor" se utilizeazã pentru curatarea şi dezinfectia clãdirilor şi instalaţiilor. Fecalele, urina şi hrana nemancata sau dispersata trebuie inlaturate ori de câte ori este necesar, pentru a se reduce la minimum mirosurile şi pentru a se evita atragerea insectelor şi a rozatoarelor. SECŢIUNEA a 14-a Mamifere ART. 19 (1) Sub rezerva prevederilor art. 12 alin. (3), mamiferele trebuie sa aibã acces la pãşuni, la suprafeţele de exerciţiu sau la traseele exterioare care sunt parţial acoperite şi trebuie sa utilizeze aceste zone atâta timp cat starea fiziologica a animalului, condiţiile meteorologice şi starea terenului o permit, cu excepţia cazurilor în care cerinţele naţionale privind problemele specifice de poliţie sanitarã interzic acest lucru. Erbivorele au acces la pãşuni ori de câte ori condiţiile permit acest lucru. (2) În cazurile în care erbivorele au acces la pãşuni în perioada de pasunat, iar sistemul de adãpostire pe timp de iarna oferã libertate de mişcare animalelor, obligaţia de a prevedea suprafeţe de exerciţiu în aer liber sau de alergare în camp deschis pe timpul iernii poate fi amânatã. (3) Fãrã a incalca prevederile ultimei fraze a alin. (1), taurii în varsta de peste un an trebuie sa aibã acces la pãşuni sau la suprafeţele de exerciţiu în aer liber ori la traseele exterioare. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), faza finala de ingrasare a bovinelor, porcinelor, suinelor şi ovinelor pentru producţia de carne are loc în stabulatie, cu menţiunea ca aceste perioade în care animalele stau în adapost sa nu fie mai mari de o cincime din durata lor de viata şi sa nu dureze mai mult de 3 luni. (5) Adãposturile animalelor trebuie sa aibã podele netede, dar nu alunecoase. Minimum jumãtate din suprafata totalã a podelelor trebuie sa fie solida şi sa nu fie alcãtuitã din stinghii sau podea tip gratar. (6) Adãposturile animalelor trebuie sa fie prevãzute cu o suprafata de culcare şi de odihna confortabila, curata şi uscata, suficient de mare, având o alcãtuire solida. Suprafata de odihna este prevãzutã cu suprafeţe de culcare uscate şi acoperite cu asternut de paie. Asternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunzãtoare. Asternutul poate fi ameliorat şi imbunatatit cu produse minerale autorizate ca ingrasamant în agricultura ecologica, conform anexei nr. 2 titlul "Fertilizatori şi amelioratori ai solului". (7) În creşterea viteilor toate exploatatiile trebuie sa respecte legislaţia nationala privind protecţia acestora. Adãpostirea viteilor mai mult de o saptamana în boxe individuale este interzisã. (8) În ceea ce priveşte creşterea porcilor toate exploatatiile trebuie sa respecte dispoziţiile naţionale, stabilind norme minimale relative la protecţia porcilor. Scroafele trebuie sa fie menţinute în grupuri, cu excepţia ultimei perioade de gestatie şi pe durata perioadei de alaptare. Purceii nu se ţin în adaposturi cu suprafeţe netede sau în custi. Suprafeţele de exerciţiu în aer liber trebuie sa permitã animalelor sa îşi satisfacã nevoile naturale şi de ramat. În scopul acestei ultime activitãţi pot fi utilizate diferite substraturi. SECŢIUNEA a 15-a Pãsãri ART. 20 (1) Pasarile trebuie crescute pe sol şi nu pot fi ţinute în custi. (2) Pasarile de apa trebuie sa aibe acces la un parau, elesteu sau lac de fiecare data când condiţiile meteorologice o permit, în scopul respectãrii cerinţelor privind bunãstarea animalelor şi condiţiile de igiena. (3) Adãposturile pentru toate pasarile trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii minime: a) minimum o treime din suprafata podelei trebuie sa fie solida şi nu trebuie sa fie alcãtuitã din stinghii sau tip gratar. Podelele se acoperã cu un asternut din paie, talas, nisip sau rumegus; b) în adãposturile avicole pentru gainile ouatoare o parte suficienta a suprafeţei necesare gainilor trebuie sa fie destinatã colectãrii dejectiilor; c) trebuie sa fie prevãzute cu locuri de cocotat, de lungime corespunzãtoare şi în numãr corespunzãtor importantei grupului şi taliei pasarilor, astfel cum este prevãzut în anexa nr. 5; d) trebuie sa dispunã de trape de intrare-ieşire de mãrime adecvatã şi sa aibã o lungime combinata de mai puţin de 4 m pe 100 mp suprafata a adapostului. Fiecare adapost pentru pãsãri cuprinde pana la: 4.800 de gaini; 3.000 de gaini ouatoare; 5.200 de bibilici; 4.000 de rate femele Muscovy sau Pekin; 3.200 de rate masculi Muscovy sau Pekin ori alte rate; 2.500 de claponi, gaste sau curcani. Suprafata totalã utilizabila a adaposturilor pentru pãsãri destinate producţiei de carne, pe intreaga unitate de producţie, nu trebuie sa depãşeascã 1.600 mp. (4) Pentru gainile ouatoare lumina naturala se completeazã cu lumina artificiala pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate, cu o perioada continua de odihna nocturna de cel puţin 8 ore. (5) Pasarile trebuie sa aibã acces la trasee exterioare de fiecare data când vremea permite şi de câte ori este posibil, pentru cel puţin o treime din durata vieţii lor. Aceste suprafeţe de alergare în aer liber trebuie sa fie acoperite cu vegetaţie, sa fie prevãzute cu instalaţii de protecţie şi sa permitã pasarilor acces liber la un numãr corespunzãtor de jgheaburi cu apa şi hrana. (6) Din motive de sãnãtate adãposturile trebuie sa fie total golite între fiecare ciclu de creştere a pasarilor. În timpul acestei perioade adãposturile şi instalaţiile trebuie sa fie curatate şi dezinfectate. La sfârşitul fiecãrui ciclu de creştere a unui grup de pãsãri suprafeţele de alergare trebuie sa rãmânã goale pentru a permite refacerea vegetatiei şi din motive de sãnãtate. Aceste cerinţe nu se aplica grupurilor mici de pãsãri care nu sunt ţinute în tarcuri şi care sunt libere. CAP. 3 Apicultura şi produsele apicole SECŢIUNEA 1 Principii generale ART. 21 (1) Apicultura este o activitate importanta care, prin acţiunea de polenizare a albinelor, contribuie la protecţia mediului şi la creşterea producţiei agroforestiere. (2) Calificarea produselor apicole ca fiind obţinute dupã metodele de producţie ecologica este strâns legatã de tratamentele aplicate stupilor, precum şi de calitatea mediului. Aceasta calificare a produsului ca produs ecologic depinde în egala mãsura de condiţiile de extracţie, de prelucrare şi de depozitare a produselor apicole. (3) În cazurile în care un operator administreazã mai multe unitãţi apicole aflate în aceeaşi zona, toate unitãţile trebuie sa respecte cerinţele stabilite în prezentele norme metodologice. Prin derogare de la acest principiu, un operator poate exploata unitãţi care nu respecta dispoziţiile prezentelor norme metodologice, cu condiţia sa fie îndeplinite toate cerinţele, cu excepţia celor stabilite la art. 24 alin. (2) privind amplasarea stupilor. În aceasta situaţie însã produsul nu se comercializeazã ca produs ecologic. SECŢIUNEA a 2-a Perioada de conversie ART. 22 Produsele apicole se vand fãcându-se referire la modul de producţie ecologica, dacã se respecta regulile de producţie stabilite la art. 4 şi 5 din ordonanta de urgenta şi în prezentele norme metodologice, pe o durata de maximum un an. În perioada de conversie ceara se înlocuieşte conform prevederilor art. 28 alin (3). SECŢIUNEA a 3-a Originea albinelor ART. 23 (1) În alegerea raselor de albine trebuie sa se ţinã seama de capacitatea acestora de a se adapta la condiţiile locale, de vitalitatea şi de rezistenta lor la boli. Se prefera utilizarea soiurilor europene de Apis mellifera şi a ecotipurilor lor locale. (2) Stupii trebuie sa fie constituiţi prin divizarea familiilor sau prin achiziţionarea de roiuri ori de stupi de la unitãţile care respecta prevederile prezentelor norme metodologice. (3) Cu acordul organismelor de inspecţie şi certificare stupii existenţi în unitatea de producţie şi care nu respecta regulile stabilite în prezentele norme metodologice se convertesc. (4) Organismele de inspecţie şi certificare pot acorda derogãri pentru reconstituirea stupilor, în absenta stupilor sau în cazuri speciale cum ar fi: mortalitate ridicatã cauzatã de boli, catastrofe naturale, dar cu condiţia respectãrii perioadei de conversie. (5) Organismele de inspecţie şi certificare pot acorda derogãri pentru renovarea stupilor la 10% pe an din matcile şi roiurile care nu respecta prevederile prezentelor norme metodologice, care sunt încorporate în unitatea de producţie ecologica, cu condiţia ca matcile şi roiurile respective sa fie aşezate în stupi cu faguri sau cu baza de faguri proveniţi de la unitãţile de producţie ecologica. În acest caz nu se aplica perioada de conversie. SECŢIUNEA a 4-a Amplasarea stupilor ART. 24 (1) Organismele de inspecţie şi certificare pot sa delimiteze regiuni sau zone în care activitãţile apicole care respecta prevederile prezentelor norme metodologice nu sunt practicabile. Apicultorul va furniza organismelor de inspecţie şi certificare o harta la o scara corespunzãtoare privind amplasarea stupilor. În cazul în care aceste arii nu sunt identificate, apicultorul este obligat sa furnizeze organismelor de inspecţie şi certificare documentele şi justificãrile necesare, incluzând şi analizele care sa demonstreze ca ariile accesibile coloniilor sale îndeplinesc condiţiile stabilite în prezentele norme metodologice. (2) Amplasarea stupinelor trebuie: a) sa garanteze ca albinele dispun de surse naturale suficiente de nectar, de secretii dulci, de polen, precum şi de acces la apa; b) sa garanteze ca pe o raza de 3 km în jurul amplasamentului stupilor sursele de polen şi nectar sunt constituite, esenţial, din culturi obţinute prin metode ecologice şi/sau din flora spontana, conform prevederilor art. 4 şi 5 din ordonanta de urgenta şi ale prezentei anexe, sau din culturi care nu respecta prevederile prezentelor norme metodologice, dar sunt supuse unor tratamente care au incidente scãzute asupra mediului; c) sa menţinã o distanta suficienta fata de toate sursele de producţie neagricole care pot produce poluare. Organismele de inspecţie şi certificare pot stabili mãsuri suplimentare pentru asigurarea acestei cerinţe. SECŢIUNEA a 5-a Alimentaţia albinelor ART. 25 (1) La sfârşitul sezonului de producţie în stupi trebuie lãsate rezerve de miere şi de polen suficiente pentru supravietuirea pe perioada iernii. (2) Alimentaţia artificiala a coloniilor este permisã în cazurile în care supravietuirea familiilor de albine este compromisa de condiţiile climatice nefavorabile. Alimentaţia artificiala trebuie sa fie constituitã din miere obţinutã din apicultura ecologica, provenind de preferinta din aceeaşi unitate/ferma de producţie ecologica. (3) Organismele de inspecţie şi certificare, prin derogare de la prevederile alin. (2), pot autoriza în hranirea artificiala utilizarea siropului de zahãr sau a melasei obţinute din agricultura ecologica, în locul mierii produse ecologic, în special în cazul în care condiţiile climatice provoacã cristalizarea mierii. (4) Informaţiile urmãtoare vor fi introduse în registrul prisacilor, în spaţiul destinat hranirii artificiale: tipul produsului, datele, cantitãţile şi stupii în care se utilizeazã. (5) Utilizarea altor produse în afarã celor indicate la alin. (1)-(3) nu se autorizeaza în apicultura care respecta prevederile prezentelor norme metodologice. (6) Alimentaţia artificiala a albinelor este permisã în perioada situata între ultima recolta de miere şi cu 15 zile înainte de începutul recoltarii mierii din anul urmãtor. SECŢIUNEA a 6-a Prevenirea bolilor şi tratamentele veterinare ART. 26 (1) În apicultura prevenirea bolilor trebuie sa corespundã urmãtoarelor principii: a) selectarea de rase rezistente; b) aplicarea unor practici favorizand o buna rezistenta la boli şi prevenirea infectiilor, ca de exemplu: innoirea regulatã a matcilor, controlul sistematic al stupilor pentru a detecta orice forma de boala, controlul puietului mascul din familiile de albine, dezinfectarea materialelor şi a echipamentelor la intervale regulate, distrugerea materialelor sau a surselor de contaminare, reînnoirea regulatã a cerii de albine şi constituirea unor rezerve suficiente de miere şi polen în familiile de albine. (2) Atunci când s-au luat toate aceste mãsuri preventive, iar coloniile se imbolnavesc sau se infecteaza, ele trebuie tratate imediat şi, dupã caz, mutate în stupi de izolare. (3) Utilizarea de medicamente veterinare în apicultura conform metodelor de producţie ecologica trebuie sa respecte urmãtoarele principii: a) acestea trebuie sa fie utilizate în conformitate cu dispoziţiile naţionale; b) produsele fitoterapeutice şi homeopatice trebuie sa fie utilizate de preferinta în raport cu produsele alopatice sintetizate chimic, cu condiţia ca ele sa aibã un efect terapeutic real asupra bolii la care se aplica tratamentul; c) când utilizarea produselor menţionate mai sus se dovedeşte ineficienta în combaterea unei boli sau a unei infectii care risca sa distruga coloniile, se poate recurge la medicamente alopatice chimice de sinteza, sub responsabilitatea medicului veterinar sau a altor persoane autorizate, fãrã a aduce prejudicii principiilor stabilite la lit. a) şi b); d) este interzisã utilizarea medicamentelor veterinare alopatice chimice de sinteza în tratamentele preventive; e) prin derogare de la prevederile lit. a), acidul formic, acidul lactic, acidul acetic şi acidul oxalic, precum şi substantele: mentol, timol, eucaliptol sau camfor sunt utilizate numai în cazurile de infestare cu Varroa jacobsoni. (4) Organismele de inspecţie şi certificare pot autoriza şi alte tratamente veterinare sau tratamentele aplicate familiilor de albine, fagurilor etc., impuse de legislaţia nationala. (5) În perioada de tratament în care se administreazã produse alopatice chimice de sinteza coloniile tratate trebuie sa fie mutate în stupi de izolare şi toatã ceara trebuie sa fie înlocuitã cu ceara care sa corespundã principiilor stabilite în prezentele norme metodologice. Ulterior se aplica coloniilor în cauza o perioada de conversie de un an. (6) Cerinţele prevãzute la alin. (5) nu se aplica produselor menţionate la alin. (3) lit. e). (7) În cazul în care medicamentele de uz veterinar se folosesc, se noteaza clar tipul produsului, precum şi detaliile de diagnostic, de posologie, modul de administrare, durata tratamentului şi perioada de asteptare legalã. Aceste informaţii se comunica organismelor de inspecţie şi certificare înainte de comercializarea produselor ca produse obţinute dupã metoda de producţie ecologica. SECŢIUNEA a 7-a Practicile de management apicol şi identificarea acestora ART. 27 (1) Se interzice distrugerea albinelor din faguri ca metoda asociata de recoltare a produselor apicole. (2) Mutilarea albinelor, ca de pilda retezarea aripilor matcilor, este interzisã. (3) Se permite înlocuirea matcilor prin uciderea matcii vechi. (4) Distrugerea puietului mascul nu este permisã decât pentru a limita infectia cu Varroa jacobsoni. (5) Este interzisã utilizarea de repulsivi chimici de sinteza în timpul operaţiunilor de extracţie a mierii. (6) Zona în care sunt amplasati stupii se înregistreazã o data cu identificarea stupilor. Organismele de inspecţie şi certificare trebuie informate despre orice deplasare a lor, într-un termen stabilit de comun acord. (7) În scopul garantarii operaţiunilor se acorda o atentie deosebita extractiei, prelucrãrii şi depozitarii produselor apicole. Vor fi înregistrate toate mãsurile luate pentru conformitatea cu prezentele norme metodologice. (8) Eliminarea straturilor superioare de ceara şi operaţiunile de extracţie a mierii se consemneazã în registrul fiecãrui stup. SECŢIUNEA a 8-a Caracteristicile stupilor şi ale materialelor utilizate în apicultura ART. 28 (1) Stupii se confectioneaza din materiale naturale care nu prezintã risc de contaminare pentru mediul înconjurãtor sau pentru produsele apicole. (2) Cu excepţia produselor menţionate la art. 26 alin. (3) lit. e), în interiorul stupilor se folosesc doar produse naturale, cum ar fi: propolis, ceara şi uleiuri vegetale. (3) Ceara de albine pentru noile rame provine de la unitãţile de producţie ecologica. Prin derogare, în special pentru înfiinţarea de noi stupi şi în perioada de conversie, ceara de albine care nu provine din aceste unitãţi poate fi permisã în situaţii excepţionale, când pe piata nu exista ceara de albine produsã ecologic şi cu condiţia ca aceasta sa provinã din opercule, numai cu aprobarea organismelor de inspecţie şi certificare. (4) Este interzisã extractia mierii din faguri care conţin puiet. (5) Pentru protecţia materialelor impotriva organismelor dãunãtoare se utilizeazã doar produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Pesticide", pct. II. (6) Este permisã aplicarea de tratamente fizice, cum ar fi flacara directa. (7) Pentru curatarea şi dezinfectarea materialului, a clãdirilor, a echipamentelor, a ustensilelor şi a tuturor produselor utilizate în apicultura se folosesc numai produsele enumerate în anexa nr. 2 la titlul "Produse autorizate pentru curatarea şi dezinfectia adaposturilor şi a instalaţiilor de creştere a animalelor". ANEXA 2 -------la normele metodologice----------------------- LISTAcuprinzând produsele permise sa fie utilizate în agricultura ecologica Fertilizatori şi amelioratori ai solului Condiţiile generale aplicabile în conformitate cu dispoziţiile anexei nr. 1 la normele metodologice şi cu prevederile legislative naţionale privind fertilizatorii şi amelioratorii solului
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Descrierea, cerinţe privind compozitia,
condiţii de utilizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gunoi de grajd de la animale şi pãsãri - produs constituit dintr-un amestec
de baligar şi materii vegetale
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
- indicarea speciilor de animale
- provenite din creştere extensiva
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gunoi de grajd uscat şi gunoi de - necesita autorizarea de cãtre
pãsãri deshidratat organismele de inspecţie şi
certificare
- indicarea speciilor de animale
- provenite din creştere extensiva
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gunoi de grajd compostat, solid, - necesita autorizarea de cãtre
inclusiv gunoi de pãsãri compostat organismele de inspecţie şi
certificare
- indicarea speciilor de animale
- interzis din fermele de creştere
fãrã sol
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Excremente de animale sub forma - se folosesc numai dupã o fermentare
lichidã (urina, noroi cu urina) controlatã sau cu o dilutie
corespunzãtoare
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
- sunt interzise produsele din fermele
convenţionale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Compost din resturi menajere - deşeuri manajere, triate, compostate
- numai de origine vegetala şi animala,
produse într-un sistem de colectare
selectiva
- concentratia maxima în mg/kg materie
uscata: cadmiu - 0,7; cupru - 70;
nichel - 25; plumb - 45; zinc - 200;
mercur - 0,4; crom (total) - 70; crom
(VI) - 0
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Turba - utilizare limitatã în horticultura
(legumicultura, floricultura,
arboricultura, pepiniere)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Argile
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Compost rezultat de la cultura - compozitia iniţialã a substratului
ciupercilor trebuie sa conţinã doar produsele
cuprinse în prezenta lista
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Compost de rame - necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Guano - necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Amestec compostat de materii vegetale - necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse sau subproduse de origine - necesita autorizarea de cãtre
animala, menţionate în continuare: organismele de inspecţie şi
fãina de sânge; fãina de copite; fãina certificare
de coarne; fãina din oase sau fãina din
oase degelatinate; cãrbuni animali;
fãina de peste; fãina de carne; fãina
de pene; lana; blana; par
Produse lactate
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse şi subproduse organice de
origine vegetala pentru îngrãşãminte
(de exemplu: fãina de turte de
oleaginoase, radicele de malt)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alge şi produse din alge - numai dacã sunt obţinute prin:
1. procedee fizice prin deshidratare,
congelare şi macinare
2. extracţie cu apa sau cu soluţii
apoase acide şi/sau bazice
3. fermentaţie
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Rumegus şi resturi lemnoase - din lemn netratat chimic dupã tãiere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Scoarta de copac compostata - din lemn netratat chimic dupã tãiere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cenusa de lemn - din lemn netratat chimic dupã tãiere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fosfat natural - conţinut în cadmiu - inferior sau
egal cu 90 mg/kg de P(2)O(5)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fosfat aluminocalcic - conţinut în cadmiu - inferior sau
egal cu 90 mg/kg de P(2)O(5)
- utilizare limitatã pe solurile
bazice (pH>7,5)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Zguri de fosfati - necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sare bruta de potasiu (kainit, - necesita autorizarea de cãtre
silvinit) organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sulfat de potasiu care conţine sare - necesita autorizarea de cãtre
de magneziu organismele de inspecţie şi
certificare
- derivat al sarii brute de potasiu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Drojdii de la distilare - exclus distilatele amoniacale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Carbonat de calciu de origine naturala
(calcar, piatra de var, roci calcice,
creta, creta fosfatata etc.)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Carbonat de calciu şi magneziu de
origine naturala (creta magnezica, roci
calcice şi magnezice macinate)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sulfat de magneziu (kieserit) - numai de origine naturala
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Soluţie de clorura de calciu - tratamente foliare la pomi dupã
identificarea unor carente de calciu
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sulfat de calciu (ghips) - numai de origine naturala
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse reziduale de la fabricarea - necesita autorizarea de cãtre
zahãrului organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sulf elementar - necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Oligoelemente (bor, cupru, fier, - necesita autorizarea de cãtre
magneziu, molibden, zinc) organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clorura de sodiu - numai sare din mina
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pudra de roci
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pesticide I. Produse de uz fitosanitar Condiţiile generale aplicabile pentru toate produsele compuse din substanţe active sau conţinând substanţe active sunt: se utilizeazã în conformitate cu dispoziţiile anexei nr. 1 şi cu prevederile legislaţiei naţionale privind produsele de uz fitosanitar. 1. Substanţe de origine animala sau vegetala
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Descrierea, cerinţe privind compozitia,
condiţii de utilizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse pe baza de Azadirachta indica - insecticid
- autorizat numai pentru plantele-mama
pentru producerea de seminţe şi
pentru formele parentale pentru
producerea de alte materiale de
reproducere vegetativa la plantele
ornamentale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ceara de albine - agent de vindecare la tãieri
şi altoiri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gelatina - insecticid
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Proteine hidrolizate - agent de atragere
- numai pentru aplicaţii autorizate în
combinatie cu alte produse din anexa
nr. 2 titlul "Pesticide"
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Lecitina - fungicid
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Extract (soluţie apoasa) de - insecticid
Nicotiana tabacum - utilizat numai impotriva afidelor la
pomii fructiferi
- utilizat la culturile de legume în
caz de atac puternic
- se foloseşte limitat la începutul
perioadei de vegetaţie
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Uleiuri vegetale (menta, în, chimen) - insecticid, acaricid, fungicid,
inhibator al germinatiei
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preparate de piretrine extrase din - insecticid
Chrysanthemum cinerariaefolium
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preparate din Ouassia amara - insecticid, agent de respingere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Preparate din Derris spp., - insecticid
Loncho-carpus spp., Cube şi - necesita autorizarea de cãtre
Terphrosia spp organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Microorganisme utilizate în lupta biologica impotriva parazitiilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Descrierea, cerinţe privind compozitia,
condiţii de utilizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Microorganisme (bacterii, virusi, - numai produse care nu sunt modificate
fungi) genetic
Exemplu: Bacillus thuringensis,
Granulosis virus etc.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
3. Substanţe utilizate numai pentru capcane şi/sau distribuitoare Condiţii generale: capcanele şi/sau distribuitoarele trebuie sa previnã rãspândirea substanţelor în mediu şi contactul direct dintre substanţe şi culturi, iar dupã utilizare ele se aduna şi se indeparteaza pentru a elimina orice risc de poluare.
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Descrierea, cerinţe privind compozitia,
condiţii de utilizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fosfat diamonic - agent de atragere
- numai pentru capcane
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Metaldehida - moluscocid
- numai pentru capcane conţinând un
agent de respingere şi pentru
speciile de animale superioare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Feromoni - insecticid, agent de atragere pentru
capcane şi distribuitoare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Piretroizi - insecticid
- numai pentru capcane cu substanţe de
atragere specifice
- se va folosi impotriva Batrocera
oleae şi Ceratitis capitata wied
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
4. Alte substanţe folosite tradiţional în agricultura ecologica
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Descrierea, cerinţe privind compozitia,
condiţii de utilizare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cupru sub forma de hidroxid de cupru, - fungicid
oxiclorura de cupru, sulfat de cupru - necesita autorizarea de cãtre
(tribazic), oxid cupros organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Etilen - pentru postmaturarea bananelor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sare de potasiu a acizilor grasi - insecticid
(sapun moale)
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alaun de potasiu - pentru incetinirea coacerii bananelor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Polisulfura de calciu - fungicid, insecticid, acaricid
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ulei de parafina - insecticid, acaricid
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Uleiuri minerale - insecticid, fungicid
- numai pentru pomi fructiferi, vita
de vie şi culturi tropicale
- necesita autorizarea de cãtre
organismele de inspecţie şi
certificare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Permanganat de potasiu - fungicid, bactericid
- numai pentru pomi fructiferi, maslini
şi vita de vie
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nisip de cuart - agent de respingere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sulf - fungicid, acaricid, agent de
respingere
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
II. Produse pentru combaterea dãunãtorilor şi a bolilor în adãposturile şi spaţiile amenajate pentru creşterea animalelor Se vor utiliza produsele prevãzute la pct. I.1. Materii prime pentru prepararea furajelor I. Materii prime pentru prepararea furajelor de origine vegetala 1. Cereale, produse şi subproduse: - ovaz: boabe, fulgi, resturi de la decorticare, coji; - orz: boabe, tarate, resturi de la decorticare; - orez: boabe, sparturi, tarate, turta de germeni; - mei: boabe; - secara: boabe, tarate, resturi; - sorg: boabe; - grâu: boabe, fãina, tarate, alimente pe baza de gluten, gluten şi germeni; - alac: boabe; - triticale: boabe; - porumb: boabe, tarate, fãina furajera, turte de germeni şi gluten; - radicele de malt; - borhot de la fabricarea berii. 2. Seminţe oleaginoase, fructe oleaginoase, produse şi subproduse: - rapita: seminţe, turte rezultate de la fabricarea uleiului, coji; - soia: seminţe, seminţe prajite, turte rezultate de la fabricarea uleiului, coji; - floarea-soarelui: seminţe, turte rezultate de la fabricarea uleiului; - bumbac: seminţe, turte rezultate de la fabricarea uleiului; - în: seminţe, turte rezultate de la fabricarea uleiului; - susan: seminţe, turte rezultate de la fabricarea uleiului; - turte din seminţe de palmier; - napi: seminţe, turte, coji; - bostan: seminţe, turte; - pulpa de masline rezultatã de la extragerea uleiului. 3. Boabe de leguminoase, produse şi subproduse: - naut: boabe; - linte: boabe; - Lathyrus platyphyllos: boabe supuse unui tratament termic adecvat; - mazare boabe: gozuri de mazare, tarate, fãina; - bob şi bob mare: boabe, gozuri, tarate; - mazariche: boabe; - lupin: boabe. 4. Tuberculi şi rãdãcini, produse şi subproduse: - pulpa de sfecla de zahãr, sfecla uscata, cartofi, cartofi dulci, rãdãcini de manioc, pulpa de cartofi rezultatã de la extragerea amidonului, amidon de cartof, tapioca. 5. Alte seminţe şi fructe, produse şi subproduse: - pastai de roscove, pulpa de citrice, pulpa de mere, pulpa de tomate, tescovina. 6. Furaje, inclusiv furaje grosiere: - lucerna, fãina de lucerna, trifoi, fãina de trifoi, iarba (obţinutã din plante furajere), iarba maruntita, fan, plante insilozate, paie de cereale şi legume pentru rãdãcini furajere (de exemplu: ridiche furajera). 7. Alte plante, produse şi subproduse: - melasa utilizata ca liant pentru furajele compuse, alge marine (obţinute prin uscarea şi zdrobirea algelor şi apoi spalate în scopul reducerii conţinutului de iod), pudre şi extracte de plante, extracte de proteine vegetale numai pentru animalele ţinere, condimente şi plante aromatice. II. Materii prime pentru furaje de origine animala 1. Lapte şi produse lactate: - lapte crud, lapte praf, lapte degresat, lapte praf degresat, zara, zara praf, zer, zer praf, lactoza praf parţial delactozata, proteina din zer (extrasa prin tratament fizic), cazeina praf şi lactoza praf. 2. Peste, alte animale marine, produse şi subproduse: - peste, ulei de peste şi ulei de ficat de morun, nerafinat; - autolizate, hidrolizate şi proteolizate de peste, moluste sau crustacee, obţinute prin acţiunea enzimelor sub forma solubila sau insolubila, numai pentru animalele ţinere; - fãina de peste. III. Minerale pentru furaje În aceasta categorie sunt incluse urmãtoarele produse: - sodiu: sare de mare nerafinata, sare gema grunjoasa, sulfat de sodiu, carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu; - calciu: Litotamnion şi Mearl, cochiliile animalelor acvatice (inclusiv oase de caracatita), carbonat de calciu, lactat de calciu, gluconat de calciu; - fosfor: precipitat de fosfat dicalcic obţinut din oase, fosfat dicalcic defluorurat, fosfat monocalcic defluorurat; - magneziu: oxid de magneziu anhidru, sulfat de magneziu, clorura de magneziu, carbonat de magneziu; - sulf: sulfat de sodiu. Aditivi alimentari pentru animale, anumite substanţe utilizate în alimentaţia animalelor şi auxiliari de fabricaţie utilizaţi pentru furaje I. Aditivi alimentari 1. Oligoelemente: E 1 fier: - carbonat feros (II); - sulfat feros (II) monohidrat; - oxid feric (III). E 2 iod: - iodat de calciu, anhidru; - iodat de calciu, hexahidrat; - iodura de potasiu. E 3 cobalt: - sulfat de cobalt (II), monohidrat şi/sau heptahidrat; - carbonat bazic de cobalt (II), monohidrat. E 4 cupru: - oxid de cupru (II); - carbonat bazic de cupru (II), monohidrat; - sulfat de cupru (II), pentahidrat. E 5 mangan: - carbonat manganic; - oxid mangonic şi oxid manganic; - sulfat manganic (II), mono- şi/sau tetrahidrat. E 6 zinc: - carbonat de zinc; - oxid de zinc; - sulfat de zinc, mono- şi/sau heptahidrat. E 7 molibden: - molibdat de amoniu; - molibdat de sodiu. E 8 seleniu: - selenat de sodiu; - selenit de sodiu. 2. Vitamine, provitamine şi alte substanţe chimice cu acţiune similarã: - de preferinta, derivate din materiile prime naturale prezente în furaje sau vitamine de sinteza identice vitaminelor naturale, administrate numai animalelor monogastrice. 3. Enzime: - enzime şi preparate enzimatice obţinute fãrã utilizarea organismelor modificate genetic. 4. Microorganisme: - microorganisme care nu sunt modificate genetic. 5. Agenţi de conservare: - E 236: acid formic numai pentru insilozare; - E 260: acid acetic numai pentru insilozare; - E 270: acid lactic numai pentru insilozare; - E 280: acid propionic numai pentru insilozare. 6. Lianti, agenţi antiaglutinare şi coagulanti: - E 551 b: siliciu coloidal; - E 551 c: fãina de cuart; - E 553: sepiolit; - E 558: bentonita; - E 559: argile caolinitice; - E 561: vermiculit; - E 599: perlit. II. Anumite produse utilizate în alimentaţia animalelor III. Auxiliari de fabricaţie utilizaţi în prepararea furajelor: - Auxiliari de fabricaţie pentru insilozare: sare de mare, sare gema, enzime, drojdii, zer, zahãr, pulpa de sfecla de zahãr, fainuri de cereale, melase, bacterii lactice, acetice, formice şi propionice Atunci când condiţiile meteorologice nu permit o fermentare suficienta, organismul de inspecţie şi control autorizeaza utilizarea de acid lactic, formic, propionic şi acetic. Produse autorizate pentru curatarea şi dezinfectia adaposturilor şi a instalaţiilor de creştere a animalelor: - sapun potasic şi sodic, apa şi aburi, lapte de var, var, var nestins, hipoclorit de sodiu, soda caustica, potasa caustica, peroxid de hidrogen, esente naturale de plante, acid citric, acid peracetic, acid formic, acid lactic, acid oxalic şi acid acetic; - alcool etilic; - acid nitric (echipamente pentru prelucrarea laptelui); - acid fosforic (echipamente pentru prelucrarea laptelui); - formaldehida; - produse de curatare şi dezinfecţie a ugerelor şi instalaţiilor de muls. ANEXA 3 -------la normele metodologice----------------------- INGREDIENTELE ŞI METODELE DE PRELUCRAREcare pot fi utilizate la prepararea alimentelor ecologice Definiţii În sensul prezentei anexe, termenii şi expresiile folosite au urmãtorul înţeles: 1. Ingrediente de origine agricolã: a) produse agricole ca atare şi produsele derivate din acestea, obţinute prin spalare, curatare sau prin procedee termice şi/sau mecanice şi/sau prin procedee fizice, care au ca efect reducerea conţinutului în apa al produsului; b) produse derivate din produsele menţionate la lit. a), obţinute prin alte procedee utilizate în transformarea alimentelor, cu excepţia cazurilor în care aceste produse sunt considerate aditivi sau arome alimentare, conform definitiilor prevãzute la pct. 4 şi 6. 2. Ingrediente de origine neagricola - alte ingrediente decât cele de origine agricolã şi care aparţin cel puţin uneia dintre categoriile de mai jos: a) aditivi alimentari, inclusiv suporturi pentru aditivi alimentari, definiţi la pct. 4 şi 5; b) arome, definite la pct. 6; c) apa şi sare; d) preparate pe baza de microorganisme; e) minerale, inclusiv oligoelemente şi vitamine. 3. Auxiliari tehnologici - ingrediente autorizate pentru utilizarea, în scopuri tehnologice, în alimentele destinate consumului uman. 4. Aditivi alimentari - orice substanta care în mod normal nu este consumatã ca aliment în sine şi care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intenţionatã la produsele alimentare în scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea însãşi ori prin derivatii sãi, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare. 5. Suporturi (inclusiv agenţi solventi purtãtori) - aditivii alimentari utilizaţi pentru dizolvarea, diluarea, dispersia sau modificarea prin alte procedee fizice a unui aditiv alimentar fãrã a-i altera funcţia tehnologicã, pentru a facilita manevrarea, aplicarea sau utilizarea sa. 6. Arome - orice substanta aromatizanta, preparat aromatizant, aroma de transformare, aroma de afumare sau amestecul acestora. I. Ingrediente de origine neagricola 1. Aditivi alimentari, inclusiv suporturi
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Condiţii specifice
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 170 carbonat de calciu autorizat pentru toate funcţiile fãrã
colorare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 270 acid lactic -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 290 dioxid de carbon -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 296 acid malic -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 300 acid ascorbic -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 306 extract bogat în tocoferol antioxidant în grãsimi şi uleiuri
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 322 lecitine -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 330 acid citric -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 333 citrat de calciu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 334 acid tartric -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 335 tartrat de sodiu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 336 tartrat de potasiu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 341 fosfat monocalcic agent de dospire pentru fãina
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 400 acid alginic -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 401 alginat de sodiu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 402 alginat de potasiu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 406 agar-agar -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 407 caragenan -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 410 fãina din seminţe de salcam -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 412 fãina din seminţe de guar -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 413 guma adraganta -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 414 guma arabica -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 415 guma xanthan -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 416 guma karaya -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 422 glicerol extracte vegetale
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 440 (i) pectine -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 500 carbonat de sodiu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 501 carbonat de potasiu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 503 carbonat de amoniu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 504 carbonat de magneziu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 516 sulfat de calciu suport
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 524 hidroxid de sodiu tratament la suprafata de Laugengebaeck
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 551 dioxid de siliciu -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 938 argon -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 941 azot -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
E 948 oxigen -
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Arome În aceasta categorie sunt cuprinse: a) substanţe aromatizante - substanţe chimice cu proprietãţi aromatizante obţinute prin procedee fizice, enzimatice sau microbiologice, care pornesc de la materii de origine vegetala sau animala, fie ca atare, fie transformate pentru consumul uman prin procedee traditionale de preparare a produselor alimentare şi etichetate ca substanţe aromatizante naturale; b) preparate aromatizante - acele produse, altele decât cele definite la lit. a), concentrate sau nu, având proprietãţi aromatizante, obţinute prin procedee fizice, enzimatice sau microbiologice, care pornesc de la materii de origine vegetala sau animala, fie ca atare, fie dupã prelucrare pentru consumul uman prin metode traditionale de preparare a alimentelor; c) aroma de transformare - produs obţinut prin încãlzire la o temperatura mai mica de 180° timp de 15 minute dintr-un amestec de ingrediente care nu poseda necesarul de proprietãţi aromatizante; d) aroma de afumare - un extract de fum utilizat în procedeele traditionale de afumat al produselor alimentare. 3. Apa şi sarea: - apa potabilã; - sarea utilizata în general la prelucrarea alimentelor. 4. Preparate pe baza de microorganisme: - orice preparate cu microorganisme utilizate în mod normal în prelucrarea alimentelor, cu excepţia microorganismelor modificate genetic. 5. Minerale (inclusiv oligoelemente), vitamine, aminoacizi şi alte componente cu azot: - minerale, vitamine, aminoacizi, alte componente cu azot, autorizate doar dacã folosirea lor în produsele alimentare în care sunt încorporate este impusa de lege. II. Auxiliari tehnologici şi alte produse care pot fi utilizate la transformarea ingredientelor de origine agricolã provenite din producţia ecologica
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Denumirea Condiţii specifice
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
0 1
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Apa
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clorura de calciu agent de coagulare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Carbonat de calciu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Hidroxid de calciu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sulfat de calciu agent de coagulare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clorura de magneziu agent de coagulare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Carbonat de potasiu deshidratarea strugurilor
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Carbonat de sodiu producţia de zahãr
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acid citric producţia de ulei şi hidroliza
amidonului producţia de zahãr
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Hidroxid de sodiu producţia de ulei de rapita
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acid sulfuric producţia de zahãr
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Izopropanol
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Dioxid de carbon
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Azot
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Etanol solvent
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acid tanic auxiliar de filtrare
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Albus de ou
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cazeina
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gelatina
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clei de peste
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Uleiuri vegetale agent de gresare, lubrifiant sau
antispumant
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gel sau soluţie coloidala
de dioxid de siliciu
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Carbon activat
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Talc
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bentonite
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Caolin
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Diatomit
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Perlita
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Coji de alune
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Fãina de orez
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ceara de albine lubrifiant
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Ceara de Carnauba lubrifiant
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Produse preparate cu microorganisme
şi enzime: toate preparatele pe
baza de microorganisme şi
preparatele enzimatice utilizate
în mod normal ca auxiliari
tehnologici în transformarea
produselor alimentare, cu
excepţia microorganismelor
modificate genetic
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
III. Ingrediente de origine agricolã care nu au fost produse ecologic 1. Produsele vegetale neprelucrate, precum şi produsele derivate din acestea prin procedeele menţionate la definitia de la pct. 1 lit. a) Fructe şi seminţe comestibile: - acerola (Malpighia punicifolia); - ghinde (Quercus spp.); - nuci de anacard (Anacardium occidentale); - nuci de cola (Cola acuminata); - schinduf (Trigonella foenum-graecum); - agris (Ribes uva-crispa); - maracuja (fructul pasiunii) (Passiflora edulis); - papaya (Carica papaya); - miez de pin (Pinus pinea); - zmeura (uscata) (Rubus idaeus); - coacaze roşii (uscate) (Ribes rubrum). Condimente şi ierburi fine comestibile: - piment (cuisoare englezesti) (Pimenta dioica) - nucsoara [Fructus cardamomi; (minoris) ]; (Elettaria cardamomum) - scortisoara (Cinnamomum zeylanicum); - cuisoare (Syzygium aromaticum); - ghimbir (Zingiber officinale) - seminţe de hrean (Armoracia rusticana) - galanga mica (Alpinia officinarum); - nasturel (Nasturtium officinale). Diverse: - alge, inclusiv alge marine. 2. Produse vegetale, transformate prin procedeele menţionate în definitia de la pct. 1 lit. b) Grãsimi şi uleiuri, rafinate sau nerafinate, dar care nu sunt modificate chimic, derivate din plante, altele decât urmãtoarele: - Cacao (Theobroma cacao); - Cocos (Cocos nucifera); - Maslin (Olea europaea); - Floarea-soarelui (Helianthus annuus). Zaharuri, amidon şi alte produse provenind din cereale şi tuberculi: - zahãr obţinut din sfecla de zahãr; - fructoza; - amidon provenind din orez şi porumb cerat. Diverse: - curry compus din: ● coriandru (Coriandrum sativum); ● mustar (Sinapis alba); ● fenicul (Foeniculum vulgare); ● ghimbir (Zingiber officinale); ● proteina de mazare (Pisum spp.); - rom: obţinut numai din suc de trestie de zahãr 3. Produse animaliere: - organisme acvatice comestibile, care nu provin din acvacultura; - zara praf; - gelatina; - miere; - lactoza; - zer praf.la normele metodologice------------------------ NUMĂRUL MAXIM DE ANIMALE PE HECTAR
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Grupa sau specia Numãrul maxim de animale
pe hectar, echivalent a
170 kg N/ha/an
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Cabaline în varsta de peste 6 luni 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Viţei pentru ingrasat 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte bovine în varsta de mai puţin de 1 an 5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bovine între 1 şi 2 ani - masculi 3,3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bovine între 1 şi 2 ani - femele 3,3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Bovine în varsta de peste 2 ani - masculi 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Juninci de prasila 2,5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Tineret femel bovin pentru ingrasare 2,5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Vaci de lapte 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Vaci de lapte pentru reforma 2
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alte vaci 2,5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Iepuri femele de prasila 100
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Oi 13,3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capre 13,3
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Purcei 74
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Scroafe de prasila 6,5
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Porci pentru ingrasare 14
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alţi porci 14
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gaini pentru carne 580
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
Gaini ouatoare 230
──────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 5 --------la normele metodologice----------------------- SUPRAFEŢELE MINIMEale adaposturilor în interior, exterior şi alte caracteristici ale acestora pentru diferite specii de animale şi tipuri de producţie 1. Bovine, ecvine, ovine, caprine şi porcine
┌──────────────────┬──────────────────────────────────────┬──────────────────┐
├──────────────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │ Suprafata interioarã │ Suprafata │
│ │(suprafata neta disponibilã pentru │ exterioarã │
│ │ animale │(zone de │
│ │ │ exercitii, │
│ │ │ excluzând │
│ │ │ pãşunile) │
├──────────────────┼──────────────────┬───────────────────┼──────────────────┤
│ │ Greutatea vie │ mp/cap │ mp/cap │
│ │ minima (kg) │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Bovine şi cabaline│ pana la 100 │ 1,5 │ 1,1 │
│de reproducţie şi │ pana la 200 │ 2,5 │ 1,9 │
│pentru ingrasat │ pana la 350 │ 4,0 │ 3 │
│ │ peste 350 │ 5 │ 3,7 │
│ │ │cu un minimum │cu un minimum │
│ │ │de 1 mp/100 kg │de 0,75 mp/100 kg │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Vaci de lapte │ │ 6 │ 4,5 │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Tauri de reproduc-│ │ 10 │ 30 │
│tie │ │ │ │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Oi şi capre │ │1,5/oaie/capra │ 2,5 │
│ │ │0,35/miel/ied │2,5 cu 0,5/miel/ │
│ │ │ │ /ied │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Scroafe cu purcei │ │ │ │
│de pana la 40 de │ │ │ │
│zile │ │7,5/scroafa │ 2,5 │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Porci de ingrasat │ pana la 50 │ 0,8 │ 0,6 │
│ │ pana la 85 │ 1,1 │ 0,8 │
│ │ pana la 110 │ 1,3 │ 1 │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Purcei │de peste 40 de │ │ │
│ │zile şi pana la │ │ │
│ │30 kg │ 0,6 │ 0,4 │
├──────────────────┼──────────────────┼───────────────────┼──────────────────┤
│Porci pentru │ │ 2,5 - femele │ 1,9 │
│prasila │ │ 6,0 - masculi │ 8,0 │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└──────────────────┴──────────────────┴───────────────────┴──────────────────┘
2. Pãsãri
┌──────────────────┬──────────────────────────────────────┬──────────────────┐
├──────────────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────┤
│ │Suprafata interioarã (suprafata neta │ Suprafata │
│ │ disponibilã pentru animale │ exterioarã │
│ ├──────────────┬───────────┬───────────┤(mp de suprafata │
│ │nr. de │ cmc │ │ disponibilã în │
│ │animale/ │ loc de │ cuibar │rotaţie/cap) │
│ │ /mp │ cocotat/ │ │ │
│ │ │ animal │ │ │
├──────────────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────────────┤
│Gaini ouatoare │ 6 │ 18 │8 gaini │4, cu condiţia sa │
│ │ │ │ouatoare pe│nu fie depãşitã │
│ │ │ │cuibar sau,│limita de 170 kg │
│ │ │ │în cazul │de N/ha/an │
│ │ │ │cuibarului │ │
│ │ │ │comun, 120 │ │
│ │ │ │cmp/pasare │ │
├──────────────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────────────┤
│Pãsãri pentru car-│ 10 │ 20 │ │4 - pui pentru │
│ne (în adaposturi │cu un maximum │(numai pen-│ │carne şi bibilici │
│fixe) │de 21 kg greu-│tru bibi- │ │4,5 - rate │
│ │tate vie/mp │ lici) │ │10 - curcani │
│ │ │ │ │15 - gaste │
│ │ │ │ │Pentru toate spe- │
│ │ │ │ │ciile menţionate │
│ │ │ │ │mai sus limita de │
│ │ │ │ │170 kg de N/ha/an │
│ │ │ │ │nu trebuie depa- │
│ │ │ │ │sita │
├──────────────────┼──────────────┼───────────┼───────────┼──────────────────┤
│Pãsãri pentru car-│ 16 │ │ │2,5, cu condiţia │
│ne în adaposturi │în adaposturi │ │ │sa nu se depaseas-│
│mobile │avicole mobile│ │ │ca limita de 170 │
│ │cu un maximum │ │ │kg de N/ha/an │
│ │de 30 kg greu-│ │ │ │
│ │tate vie/mp │ │ │ │
└──────────────────┴──────────────┴───────────┴───────────┴──────────────────┘
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.