Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă stemele comunelor Birda, Pişchia, Şag şi Tomnatic, judeţul Timiş, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.4.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.4.
(3) Anexele nr. 1.1-1.4 şi 2.1-2.4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
─────────────────
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Bucureşti, 20 noiembrie 2013.
Nr. 912.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Birda, judeţul Timiş
------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Birda, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 763 din 9 decembrie 2013, la pagina 8, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Birda, judeţul Timiş
Descrierea stemei
Stema comunei Birda, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp roşu, se află un personaj ecvestru, aureolat, călărind spre stânga, care poartă pe crupa calului un copil şi străpunge cu lancea un balaur, ce zace la picioarele calului, toate de aur.
În partea inferioară, în câmp de argint, se află o moară de apă, văzută din lateral, cu roata în stânga şi intrarea spre dreapta, plasată deasupra unei fascii undate albastre.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Personajul ecvestru, aureolat, îl reprezintă pe Sfântul Gheorghe, patronul mănăstirii din localitate, construită la sfârşitul secolului al XV-lea. La intrarea în mănăstire se află o frescă din anul 1904, reprezentând una din minunile atribuite Sfântului Gheorghe, acesta aducând pe crupa calului un copil, furat de păgâni, familiei sale.
Moara pe apă reprezintă un element preluat din vechea pecete a localităţii, datată din anul 1832, iar pereţii zidiţi din piatră evocă reconstrucţia caselor din comună după inundaţiile din anul 2005.
Fascia sugerează faptul că râul Bârzava, care traversează comuna, nu curge mereu molcom.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Pişchia, judeţul Timiş
------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Pişchia, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 763 din 9 decembrie 2013, la pagina 8, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Pişchia, judeţul Timiş
Descrierea stemei
Stema comunei Pişchia, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit.
În partea superioară, în dreapta, în câmp argintiu, se află o frunză de stejar cu trei ghinde la bază, totul de culoare verde.
În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află un cap de cerb de argint, privit din faţă.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află trei spice de grâu de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Stejarul este un simbol al trăiniciei, al puterii şi al longevităţii, fiind asociat cu ideea de înălţime, de ridicare spre cer. Frunza de stejar cu ghinde face aluzie la pădurea Pişchia, care prezintă interes cinegetic. Tot în pădurea Pişchia se găseşte şi făzănăria, care are o capacitate de cca 3.000 de păsări.
Cerbul aminteşte de rezervaţia naturală "Mlaştinile Murani", aflată pe teritoriul comunei.
Spicele de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.3
STEMA
comunei Şag, judeţul Timiş
------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Şag, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 763 din 9 decembrie 2013, la pagina 9, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Şag, judeţul Timiş
Descrierea stemei
Stema comunei Şag, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint.
În partea superioară, în câmp albastru, este figurat un turn de biserică, ieşind din două mănunchiuri de frunze de stejar adosate, având fiecare câte trei ghinde, toate de aur.
În partea inferioară, în câmp verde, se află un cap de taur, deasupra unui fagure compus din şase hexagoane aşezate 3: 2: 1, totul de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Turla de biserică simbolizează mănăstirea aflată pe teritoriul comunei.
Frunzele de stejar evocă întinsele păduri de stejar din care s-a păstrat doar o parte în jurul mănăstirii.
Fascia undată reprezintă râul care străbate teritoriul comunei.
Capul de taur aminteşte de o anumită rasă de bovine. Pe faţadele unor case se găseau reliefuri cu "vacile cu coarne lungi", spre mândria gospodarului.
Fagurele ilustrează albinăritul, ca ocupaţie răspândită în comună, precum şi hărnicia aducătoare de belşug a localnicilor.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
ANEXA 1.4
STEMA
comunei Tomnatic, judeţul Timiş
------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Tomnatic, judeţul Timiş, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 763 din 9 decembrie 2013, la pagina 9, (a se vedea imaginea asociată).
ANEXA 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Tomnatic, judeţul Timiş
Descrierea stemei
Stema comunei Tomnatic, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite.
Scutul are două cartiere separate de o bară îngustă în formă de fulger cu trei trepte de argint.
Cartierul dextra, pe fond negru, este mobilat cu un nor din argint şi şase picături din aur, dispuse 3: 2: 1.
În cartierul senestra, pe fond verde, este plasat un ciorchine de strugure cu frunză de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Construirea primului grup de case la întemeierea comunei de către coloniştii germani a fost îngreunată de ploi şi furtuni, care au durat tot sezonul, fapt marcat de norul şi picăturile de ploaie. Fulgerul şi ploaia sunt elemente preluate din vechea pecete a localităţii.
Negrul simbolizează cerul întunecat al furtunii de toamnă, iar verdele renaşterea naturii, dar şi roadele toamnei reprezentate prin ciorchinele de strugure.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
