Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicatã, precum şi al <>art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
Se recunoaşte Statutul Bisericii Evanghelice C. A. din România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Decretul nr. 627/1949 pentru aprobarea Statutului Bisericii Evanghelice C.A. din Republica Popularã Românã, nepublicat.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul culturii şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 20 august 2008.
Nr. 898.
ANEXĂ
STATUTUL BISERICII EVANGHELICE C.A. DIN ROMÂNIA
Preambul
Biserica Evanghelicã C.A. din România trãieşte din cuvântul Domnului şi al Sacramentelor, în comunitatea bisericii unice, sfinte, universale şi apostolice.
Ea se conduce în învãţãturã şi faptã dupã mãrturisirea de credinţã evangelicã-luteranã, cum este mãrturisitã în special în Confesiunea augustanã din 1530, şi este conştientã de unitatea ei cu bisericile creştine din România şi din întreaga lume.
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Membri, teritoriu, apartenenţã
ART. 1
(1) Biserica Evanghelicã C.A. din România este comunitatea tuturor creştinilor de confesiune evanghelicã, care îşi declarã aceastã apartenenţã şi care au domiciliul în România.
(2) Biserica Evanghelicã C.A. din România poate înfiinţa comunitãţi bisericeşti în strãinãtate, pe baza hotãrârii Congresului Bisericii Generale.
(3) În activitatea sa, Biserica Evanghelicã C.A. din România respectã Constituţia şi celelalte legi ale statului român.
ART. 2
(1) Apartenenţa la Biserica Evanghelicã C.A. din România se întemeiazã pe botez.
(2) Calitatea de membru al Bisericii Evanghelice C.A. din România este determinatã de apartenenţa la o comunitate bisericeascã.
(3) De regulã, fiecare membru al Bisericii Evanghelice C.A. din România aparţine comunitãţii bisericeşti din localitatea de domiciliu.
(4) Membrii altor biserici evanghelice pot deveni şi membri cu statut special în Biserica Evanghelicã C.A. din România. Acest statut special va fi reglementat printr-o dispoziţie a Consistoriului superior.
ART. 3
(1) Membrii comunitãţilor bisericeşti beneficiazã în egalã mãsurã de drepturile şi sunt ţinuţi de obligaţiile reglementate în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România, potrivit statutului în vigoare.
(2) Membrii comunitãţilor bisericeşti beneficiazã de propovãduirea organizatã a Evangheliei, de împãrtãşirea Sacramentelor şi de asistenţã spiritualã şi diaconicã.
(3) Membrii Bisericii sunt chemaţi sã ducã o viaţã creştineascã şi sã se implice activ în viaţa acesteia prin acţiuni personale, îndeplinirea unor funcţii, realizarea de sarcini, precum şi prin contribuţii şi donaţii.
SECŢIUNEA a 2-a
Proceduri juridice
ART. 4
Conform prevederilor bisericeşti în vigoare, membrii comunitãţilor bisericeşti pot depune plângeri, formula contestaţii şi folosi calea de atac a apelului, atât împotriva hotãrârilor şi dispoziţiilor prin care sunt reglementate problemele interne ale Bisericii, cât şi cu privire la alegerile din interiorul acesteia.
ART. 5
Pentru luarea hotãrârilor în cadrul şedinţelor tuturor organelor corporatiste, cu excepţia celor de competenţa Congresului Bisericii Generale, prevãzute la art. 91 alin. (1), art. 94, 95 şi 97, se aplicã urmãtoarele dispoziţii:
a) toate întrebãrile trebuie astfel formulate, încât rãspunsul sã poatã fi dat doar prin "Da" sau "Nu";
b) hotãrârile se adoptã cu votul a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total de voturi exprimate;
c) votarea nominalã are loc dacã este solicitatã în scris de cel puţin 3 membri, dacã preşedintele considerã acest lucru necesar pentru stabilirea exactã a majoritãţii voturilor şi dacã averea Bisericii sau a fundaţiilor este înstrãinatã ori grevatã cu sarcini;
d) cu excepţia preşedintelui, toţi cei prezenţi cu drept de vot sunt obligaţi sã îşi exprime votul;
e) preşedintele este îndreptãţit sã îşi exprime votul la fiecare scrutin. În caz de votare nominalã şi în cazul egalitãţii de voturi, este obligat sã îşi exprime votul;
f) la dezbaterea propunerii de abrogare sau modificare a unei hotãrâri, trebuie sã fie prezente cel puţin douã treimi din numãrul membrilor. Propunerea se considerã aprobatã numai atunci când cel puţin douã treimi din numãrul celor prezenţi au votat în favoarea ei.
SECŢIUNEA a 3-a
Statutul juridic şi structurile Bisericii
ART. 6
(1) Biserica Evanghelicã C.A. din România se organizeazã, administreazã şi funcţioneazã în mod autonom.
(2) Conducerea Bisericii Evanghelice C.A. din România are caracter spiritual şi juridic deopotrivã.
(3) Limba oficialã în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România este limba germanã. În relaţiile cu statul român şi cu autoritãţile sale, limba oficialã este limba românã.
ART. 7
(1) Biserica are urmãtoarea structurã:
a) comunitatea bisericeascã localã;
b) comunitatea bisericeascã districtualã;
c) comunitatea bisericeascã generalã.
(2) Comunitãţile bisericeşti locale, respectiv parohiile, comunitãţile bisericeşti districtuale, respectiv consistoriile districtuale, şi comunitatea bisericeascã generalã, respectiv Consistoriul superior, sunt persoane juridice de utilitate publicã. De asemenea, sunt persoane juridice toate instituţiile şi organizaţiile aprobate de Congresul Bisericii Generale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 8
(1) Unitãţile bisericeşti cu personalitate juridicã au proprietate mobiliarã şi imobiliarã. Aceastã proprietate face parte din patrimoniul Bisericii Evanghelice C.A. din România.
(2) Exploatarea şi valorificarea patrimoniului bisericesc se realizeazã prin:
a) administrarea clãdirilor şi terenurilor aferente, a terenurilor agricole, pãdurilor, cimitirelor, precum şi a obiectelor sacre şi de arhivã;
b) organizarea de cãmine de bãtrâni şi de elevi, de case de odihnã, case de oaspeţi şi alte asemenea instituţii;
c) organizarea unor instituţii şcolare, culturale, turistice, precum şi alte instituţii asemãnãtoare;
d) efectuarea de transporturi de persoane şi marfã în interes propriu.
(3) În vederea realizãrii activitãţilor prevãzute la alin. (2), comunitãţile bisericeşti pot înfiinţa asociaţii, fundaţii sau societãţi.
ART. 9
Biserica formeazã împreunã cu comunitãţile bisericeşti, organizaţiile şi serviciile ei o entitate care şi îşi exercitã atribuţiile în rãspundere proprie, conform prezentului statut.
ART. 10
(1) Biserica Evanghelicã C.A. din România se poate asocia cu alte comunitãţi şi uniuni bisericeşti şi ecumenice din ţarã şi din strãinãtate, cu condiţia pãstrãrii mãrturisirii de credinţã şi a respectãrii prezentului statut.
(2) Convenţiile cu alte biserici, asociaţii şi instituţii nu pot contraveni prevederilor prezentului statut şi nu pot afecta îndeplinirea misiunii Bisericii.
SECŢIUNEA a 4-a
Organe
ART. 11
(1) Colaboratorii Bisericii sunt angajaţi cu contract individual de muncã, aceştia putând îndeplini activitãţi extracontractuale sau onorifice. În toate activitãţile lor sunt sprijiniţi şi susţinuţi de Bisericã.
(2) Colaboratorii Bisericii vor fi calificaţi şi specializaţi pentru munca lor.
ART. 12
(1) Toate denumirile pentru colaboratorii Bisericii, conform prezentului statut, sunt valabile în egalã mãsurã pentru femei şi bãrbaţi.
(2) În practicã, denumirea funcţiei se utilizeazã în mod diferenţiat pentru femei şi pentru bãrbaţi.
ART. 13
(1) Preoţi, în sensul prezentului statut, sunt toate persoanele, respectiv, bãrbaţi, femei, hirotonite pentru a sluji în Bisericã.
(2) Preoţii dobândesc dreptul de a fi aleşi potrivit prevederilor Regulamentului pentru preoţii Bisericii Evanghelice C.A. din România (Dienstvorschrift fur Pfarrer und Pfarrerinnen der Evangelischen Kirche A.B. in Rumanien), aprobat la cel de-al 71-lea Congres al Bisericii Generale din data de 19 noiembrie 2004.
(3) Preoţii care sunt în serviciul clerical şi pot fi aleşi ca preoţi parohi sunt egali între ei, indiferent dacã chemarea sau însãrcinarea lor a avut loc în urma unei numiri ori alegeri şi indiferent dacã preotul este încadrat cu normã întreagã sau cu fracţiune de normã.
ART. 14
(1) Conform legii, ocuparea funcţiei de preot se realizeazã prin alegere sau numire.
(2) Preotul este ales de toţi membrii cu drept de vot ai comunitãţii bisericeşti.
(3) Numirea se dispune de cãtre Consistoriul superior.
(4) Condiţiile pentru alegerea sau numirea unui preot sunt reglementate prin Regulamentul pentru preoţii Bisericii Evanghelice C.A. din România, respectiv Dienstvorschrift fur Pfarrer und Pfarrerinnen der Evangelischen Kirche A.B. in Rumanien.
ART. 15
(1) Hirotonirea ca preot al Bisericii Evanghelice C.A. din România se oficiazã de cãtre episcop sau de reprezentantul sãu, în baza numirii candidatului în funcţia de preot în primul sãu post.
(2) Preotul este legat de jurãmântul depus la hirotonire. El este supus supravegherii canonice şi tutelare a Bisericii.
ART. 16
(1) Clericii hirotoniţi, care nu mai sunt angajaţi ca preoţi ai Bisericii, îşi pãstreazã drepturile dobândite prin hirotonire, dacã nu s-a luat o altã hotãrâre.
(2) Preoţii hirotoniţi care au fost pensionaţi au dreptul sã slujeascã sau sã îndeplineascã activitãţi pastorale, cu acordul preotului paroh competent, dacã la ieşirea la pensie sau ulterior nu le-a fost limitat ori interzis dreptul de exercitare a acestor activitãţi.
ART. 17
Asigurarea protecţiei sociale a preoţilor pensionaţi, cât şi a urmaşilor acestora constituie o obligaţie a comunitãţii bisericeşti generale.
ART. 18
Diaconii sunt colaboratori ai bisericii, pregãtiţi pentru îndeplinirea unor servicii speciale. Poziţia lor, domeniul de activitate, precum şi drepturile şi obligaţiile lor sunt reglementate prin Regulamentul pentru diaconi din Biserica Evanghelicã C.A. din România.
ART. 19
În accepţiunea prezentului statut, lectorii sunt membri ai comunitãţilor bisericeşti, împuterniciţi de cãtre episcop sau decanul districtual competent ca predicant.
ART. 20
Cursurile de religie sub auspiciile Bisericii Evanghelice C.A. din România sunt ţinute de preoţi, profesori de religie şi de alţi colaboratori, în baza împuternicirii acordate de episcop.
ART. 21
(1) În afara rãspunderii penale sau civile personale, angajaţii Bisericii, precum şi membrii organelor bisericeşti sau colaboratorii cu funcţii onorifice au totodatã rãspunderea disciplinarã în cadrul Bisericii.
(2) Organizarea şi funcţionarea comisiilor disciplinare interne ale Bisericii sunt reglementate prin Regulamentul disciplinar de ordine interioarã al Bisericii Evanghelice C.A. din România.
CAP. II
Comunitatea bisericeascã localã
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 22
(1) Comunitatea bisericeascã evanghelicã C.A. este acea comunitate localã sau regionalã de membri ai Bisericii, care se întrunesc cu regularitate în numele Domnului Iisus Hristos, pentru a-I asculta cuvântul şi a-I celebra Sacramentele.
(2) Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. sunt persoane juridice de utilitate publicã.
(3) Limitele lor teritoriale sunt stabilite prin tradiţiile istorice locale.
(4) Reprezentarea lor legalã se realizeazã prin organe alese.
(5) Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. au dreptul la administrare autonomã, conform prevederilor prezentului statut.
ART. 23
Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. sunt:
a) comunitãţi bisericeşti de sine stãtãtoare;
b) comunitãţi în diasporã.
ART. 24
(1) Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. de sine stãtãtoare constau într-o singurã comunitate bisericeascã evanghelicã C.A. localã.
(2) Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. prevãzute la alin. (1) au dreptul de a alege preotul dacã au peste 300 de enoriaşi şi se administreazã autonom. Excepţiile trebuie aprobate de cãtre Congresul Bisericii Generale.
(3) Organele alese sunt:
a) presbiteriul, potrivit art. 50 şi urmãtoarele;
b) adunarea generalã a reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti, potrivit art. 41 şi urmãtoarele.
ART. 25
(1) Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. din diasporã sunt pãstorite prin grija unui oficiu parohial în diasporã sau prin delegarea specialã a unui preot.
(2) Administrarea şi reprezentarea juridicã revin Consistoriului districtual competent.
(3) Comunitãţile bisericeşti evanghelice C.A. din diasporã au un consiliu bisericesc sau împuternicit special (curator). Persoana împuternicitã (curatorul) este desemnatã de cãtre Consistoriul districtual competent.
ART. 26
(1) O asociere sau federaţie de comunitãţi bisericeşti evanghelice C.A., cu sau fãrã personalitate juridicã, este formatã din mai multe comunitãţi bisericeşti.
(2) În baza hotãrârii comunitãţilor bisericeşti asociate se stabileşte un consiliu de conducere comun, în care fiecare comunitate bisericeascã va avea cel puţin un reprezentant. Componenţa consiliului de conducere este stabilitã de cãtre Consistoriul districtual competent, dupã consultarea prealabilã a comunitãţilor bisericeşti asociate.
(3) Consiliul de conducere trebuie sã se întruneascã în şedinţe cel puţin o datã pe an.
ART. 27
(1) Înfiinţarea unei comunitãţi bisericeşti se aprobã de cãtre Consistoriul superior şi este validatã de Congresul Bisericii Generale.
(2) Înfiinţarea unei comunitãţi bisericeşti evanghelice C.A. prin dezmembrarea din una deja existentã poate avea loc doar dupã consultarea comunitãţii bisericeşti respective şi a Consistoriului districtual competent.
ART. 28
(1) Reorganizarea unor comunitãţi bisericeşti existente sau noua lor repartizare, precum şi integrarea sau desprinderea din asocieri de comunitãţi se hotãrãsc de cãtre Consistoriul superior, dupã consultarea comunitãţilor bisericeşti implicate şi a Consistoriului districtual competent.
(2) Hotãrârea Consistoriului superior este validatã de Congresul Bisericii Generale.
ART. 29
Dizolvarea unei comunitãţi bisericeşti evanghelice C.A. trebuie validatã prin hotãrârea Congresului Bisericii Generale. Responsabilitatea pentru patrimoniul comunitãţii bisericeşti desfiinţate revine Consistoriului superior, care este succesorul de drept al acesteia.
ART. 30
Consistoriul superior se îngrijeşte de salarizarea tuturor angajaţilor clerici şi laici. Salarizarea se realizeazã din mijloacele proprii ale comunitãţilor bisericeşti, precum şi din subvenţii şi contribuţii.
SECŢIUNEA a 2-a
Preotul
ART. 31
Preotul îndeplineşte urmãtoarele îndatoriri:
a) asigurã conducerea spiritualã a comunitãţii;
b) slujeşte sau conduce propovãduirea cuvântului Domnului şi administreazã Sacramentele, respectiv Sfintele taine;
c) rãspunde de îndrumarea religioasã şi se îngrijeşte de predarea cursurilor de religie;
d) asigurã asistenţa duhovniceascã;
e) urmãreşte bunãstarea spiritualã şi materialã a membrilor comunitãţii care îi sunt încredinţaţi şi poartã rãspunderea pentru activitatea diaconicã în comunitate;
f) îşi aduce contribuţia pentru o viaţã creştineascã în cadrul comunitãţii;
g) conduce organele bisericeşti din comunitatea sa. În comunitãţi bisericeşti, respectiv în parohii cu mai mulţi preoţi, aceastã sarcinã revine preotului paroh, respectiv prim-preotului;
h) instaleazã în funcţie membrii organelor bisericeşti, conform agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România;
i) conduce şi coordoneazã activitatea colaboratorilor şi îi instaleazã pe aceştia în funcţie;
j) ia decizii în toate problemele importante, care nu necesitã hotãrâri ale presbiteriului, în înţelegere cu curatorul, respectiv cu persoana împuternicitã special;
k) se îngrijeşte cu responsabilitate de administrarea patrimoniului comunitãţii bisericeşti şi de gestionarea bunurilor acesteia;
l) este obligat sã se comporte în toate împrejurãrile corespunzãtor unui slujitor al Evangheliei.
ART. 32
(1) Preotul care a candidat legal pentru un post este obligat ca în cazul alegerii sale sã accepte acel post. Alegerea, conform prevederilor art. 14, se face pe duratã nelimitatã, pânã la vârsta pensionãrii.
(2) Dupã numire, preotul este obligat sã slujeascã în postul respectiv timp de 3 ani.
ART. 33
(1) Preotul trebuie sã locuiascã, de regulã, în una dintre comunitãţile bisericeşti pe care le pãstoreşte.
(2) Un preot cu normã întreagã trebuie sã pãstoreascã cel puţin 300 de enoriaşi. Dacã numãrul enoriaşilor scade sub 300, preotul trebuie sã preia şi alte sarcini bisericeşti recunoscute. Reglementãrile speciale în acest caz sunt stabilite de Consistoriul superior, dupã consultarea comunitãţilor bisericeşti respective, precum şi a Consistoriului districtual competent.
(3) Unui preot îi pot fi atribuite şi sarcini pastorale, care depãşesc limitele teritoriale ale postului sãu. Atribuirea acestor sarcini se face pe termen limitat.
(4) Preotul este obligat sã preia, în funcţie de necesitãţi, şi sarcini în cadrul comunitãţii bisericeşti generale.
(5) Un preot cu fracţiune de normã, precum şi orice preot care încheie un raport de muncã suplimentar în afara Bisericii au nevoie pentru aceasta de aprobarea Consistoriului superior.
(6) Când un post de preot este reorganizat potrivit prevederilor art. 28, statutul juridic al preotului va fi reglementat din nou.
ART. 34
(1) Înainte de instalarea preotului în postul sãu, decanul districtual este obligat sã stipuleze drepturile şi obligaţiile preotului printr-o convenţie.
(2) Instalarea preotului în funcţie se realizeazã de cãtre decanul districtual, cel târziu la 6 sãptãmâni de la data la care a fost validatã alegerea sau numirea sa.
SECŢIUNEA a 3-a
Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti
ART. 35
Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti este adunarea tuturor membrilor cu drept de vot ai comunitãţii bisericeşti.
ART. 36
(1) Membrii comunitãţii bisericeşti care au împlinit vârsta de 18 ani au drept de vot, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (1) lit. g).
(2) Toţi membrii comunitãţii bisericeşti care au împlinit vârsta de 21 de ani pot fi aleşi în orice organ corporativ sau funcţie din cadrul Bisericii.
ART. 37
(1) Preşedintele Adunãrii generale a membrilor comunitãţii bisericeşti este preotul competent, respectiv, în parohiile cu mai mulţi preoţi, prim-preotul.
(2) Când nu sunt îndeplinite prevederile alin. (1), preşedinţia revine curatorului.
ART. 38
(1) Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti este convocatã de preşedinte, în baza hotãrârii presbiteriului sau al consiliului comunitãţii bisericeşti.
(2) Convocarea are loc cel târziu cu o sãptãmânã înaintea şedinţei, cu comunicarea ordinii de zi a adunãrii.
(3) Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti are loc, de regulã, dupã slujba religioasã şi poate lua hotãrâri indiferent de numãrul participanţilor.
ART. 39
(1) Responsabilitãţile şi competenţele Adunãrii generale a membrilor comunitãţilor bisericeşti sunt:
a) în comunitãţile bisericeşti de sine stãtãtoare, Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti este forul electiv pentru alegerea Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti şi pentru alegerea deputaţilor în Congresul bisericii districtuale;
b) în comunitãţi bisericeşti din diaspora, Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti este forul electiv pentru alegerea consiliului bisericesc şi pentru alegerea curatorului.
(2) Consiliul bisericesc rãspunde în faţa Adunãrii generale a membrilor comunitãţii bisericeşti în legãturã cu activitatea sa şi administrarea patrimoniului comunitãţii bisericeşti.
(3) Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti descarcã de rãspundere consiliul bisericesc.
ART. 40
Alegerea preotului într-o asociere de comunitãţi bisericeşti este reglementatã de Regulamentul privind alegerile în Biserica Evanghelicã C.A. din România.
SECŢIUNEA a 4-a
Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti
ART. 41
(1) Comunitãţile bisericeşti de sine stãtãtoare au propria adunare a reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti.
(2) Din Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti fac parte în calitate de membri ai comunitãţilor de sine stãtãtoare: preotul, respectiv preoţii, curatorul, membrii aleşi ai presbiteriului şi alţi membri aleşi de Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti.
(3) Alegerea membrilor aleşi de Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti se face astfel:
a) 10 membri pentru comunitãţile bisericeşti care au sub 300 de enoriaşi;
b) 20 de membri pentru comunitãţile bisericeşti care au între 301 şi 1.000 de enoriaşi;
c) 30 de membri pentru comunitãţile bisericeşti care au peste 1.000 de enoriaşi.
(4) Numãrul membrilor supleanţi reprezintã jumãtate din numãrul membrilor aleşi pentru un mandat de 2 ani.
ART. 42
(1) Membrii Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. Realegerea este posibilã. Membrii supleanţi sunt aleşi pentru un mandat de 2 ani.
(2) La fiecare 2 ani, jumãtate din numãrul membrilor Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti îşi încheie mandatul. Cei care îşi încheie mandatul sunt stabiliţi prima datã prin tragere la sorţi.
(3) Dacã locul unui membru al Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti rãmâne vacant înainte de expirarea mandatului, el va fi ocupat de supleantul cu cel mai mare numãr de voturi.
ART. 43
(1) Numele celor aleşi în Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti sunt aduse la cunoştinţa publicã cel târziu duminica urmãtoare dupã alegeri.
(2) Contestaţiile împotriva rezultatului alegerilor se pot formula în termen de 14 zile de la data desfãşurãrii alegerilor.
(3) Contestaţiile vor fi soluţionate de Consistoriul districtual.
ART. 44
(1) Preşedintele Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti este preotul competent, respectiv primpreotul.
(2) În lipsa preotului, curatorul îi ţine locul şi preia preşedinţia adunãrii.
(3) Preşedintele asigurã respectarea bunei-cuviinţe, ordinii şi demnitãţii.
ART. 45
(1) Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti este convocatã, de regulã, în scris de preşedinte, cu comunicarea ordinii de zi, cu o sãptãmânã înaintea şedinţei. Convocarea are loc în baza hotãrârii presbiteriului.
(2) Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti trebuie convocatã, dacã acest lucru este solicitat în scris, cu prezentarea scopului, de cel puţin o treime din numãrul membrilor.
(3) Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti trebuie sã se întruneascã cel puţin o datã pe an.
ART. 46
(1) Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti poate lua hotãrâri dacã este prezentã mai mult de o treime din numãrul membrilor.
(2) În situaţia în care nu rãspunde convocãrii mai mult de o treime din numãrul membrilor aleşi, se va convoca o nouã şedinţã a Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti cu aceeaşi ordine de zi, care va putea lua hotãrâri fãrã sã se ţinã seama de numãrul celor prezenţi.
(3) Şedinţele nu sunt publice.
(4) Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti poate invita la şedinţe specialişti cu vot consultativ.
(5) Cu privire la fiecare şedinţã se întocmeşte câte un proces-verbal, care va fi semnat de preşedinte, de cãtre curator, dacã a participat la şedinţã, şi de cãtre secretar. Procesul-verbal va fi autentificat de 2 membri prezenţi la Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti. Procesul-verbal de şedinţã este prezentat spre luare la cunoştinţã Consistoriului districtual competent, în termen de 20 de zile.
(6) Procesul-verbal de şedinţã cuprinde în mod corespunzãtor şi datele prevãzute la art. 56 alin. (9).
ART. 47
(1) Proiectele de hotãrâri pentru şedinţele Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti se depun în scris de cãtre presbiteriu.
(2) Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti poate delibera cu privire la orice propunere venitã din plenul sãu. Cu privire la asemenea propuneri poate hotãrî doar dacã mai mult de douã treimi din numãrul celor prezenţi voteazã în acest sens.
ART. 48
Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã respectarea obiceiurilor liturgice şi hotãrãşte cu privire la modificarea rânduielilor legate de viaţa liturgicã, conform dispoziţiilor art. 57 alin. (1) lit. c);
b) organizeazã alegerile în comunitãţile bisericeşti de sine stãtãtoare pentru preot, curator şi presbiteriu;
c) aprobã darea de seamã anualã a presbiteriului;
d) hotãrãşte cu privire la proiectele de hotãrâri prezentate de presbiteriu, precum şi cu privire la solicitãrile din plen, cu respectarea condiţiilor prevãzute de art. 45 alin. (2);
e) hotãrãşte cu privire la administrarea patrimoniului comunitãţii bisericeşti, inclusiv asupra investiţiilor, construcţiilor noi şi reparaţiilor;
f) hotãrãşte cu privire la bugetul şi bilanţul anual al comunitãţii bisericeşti;
g) stabileşte contribuţiile enoriaşilor;
h) asigurã reprezentarea juridicã şi administrativã a comunitãţii bisericeşti;
i) delibereazã şi hotãrãşte asupra altor probleme care îi sunt date spre soluţionare.
ART. 49
(1) Hotãrârile Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti sunt duse la îndeplinire de cãtre presbiteriu.
(2) Dacã în dispoziţiile bisericeşti nu se prevede altfel, hotãrârile Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti, înainte de punerea în executare, trebuie aprobate de Consistoriul districtual competent, dacã privesc urmãtoarele domenii:
a) denumirile pentru comunitãţile bisericeşti, instituţii bisericeşti şi clãdiri;
b) angajarea de colaboratori, dacã aceştia beneficiazã de o contribuţie salarialã din partea statului;
c) înstrãinarea, cedarea, grevarea cu sarcini pentru terenuri, clãdiri sau pãrţi de clãdiri, precum şi pentru bunuri mobile, care au o valoare istoricã, arhivisticã, ştiinţificã, artisticã, culturalã sau de monument;
d) construcţii noi, modificãri ale unor construcţii, demolãri sau reparaţii ale unor clãdiri, dacã acestea necesitã autorizaţii ale unei autoritãţi a statului sau ajutor din partea comunitãţii bisericeşti generale;
e) înfiinţarea, desfiinţarea sau reorganizarea de instituţii proprii;
f ) folosirea patrimoniului bisericesc sau a unor fonduri cu destinaţie specialã în alte scopuri decât cele prevãzute iniţial;
g) formularea unor acţiuni în justiţie, precum şi soluţionarea unui litigiu pe cale extrajudecãtoreascã.
(3) Hotãrârile privind atribuţiile din domeniile indicate la lit. a)-d) necesitã în plus aprobarea prealabilã a Consistoriului superior.
SECŢIUNEA a 5-a
Presbiteriul
ART. 50
(1) Comunitãţile bisericeşti de sine stãtãtoare au un presbiteriu.
(2) Din presbiteriu fac parte:
a) preotul, în calitate de preşedinte;
b) curatorul, ca locţiitor al preşedintelui;
c) alţi membri clerici şi laici, aleşi de Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti.
(3) Reprezentarea în presbiteriu a clericilor şi laicilor aleşi de cãtre Adunarea reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti este urmãtoarea:
a) comunitãţile bisericeşti cu pânã la 300 de enoriaşi sunt reprezentate de 5 membri;
b) comunitãţile bisericeşti care au între 301 şi 1.000 de enoriaşi sunt reprezentate de 7 membri;
c) comunitãţi bisericeşti cu peste 1.000 de enoriaşi sunt reprezentate de 9 membri.
ART. 51
(1) Curatorul şi ceilalţi membri ai presbiteriului sunt aleşi pentru 4 ani. Realegerea este posibilã.
(2) La fiecare 2 ani, jumãtate din numãrul membrilor aleşi sunt schimbaţi din funcţie, potrivit art. 50 alin. (2) lit. c). La prima modificare a componenţei presbiterului, membrii care urmeazã sã fie schimbaţi sunt aleşi prin tragere la sorţi.
(3) Alegerile au loc la interval de 2 ani în toate comunitãţile bisericeşti, la o datã stabilitã de Consistoriul superior.
(4) Dacã funcţia de curator devine vacantã sau numãrul membrilor aleşi ai presbiteriului scade sub jumãtate, se vor ţine alegeri complementare pentru perioada rãmasã, pânã la împlinirea mandatului iniţial.
(5) Curatorul şi membrii aleşi ai presbiteriului nu pot fi angajaţi ai propriei comunitãţi bisericeşti.
(6) Nu pot face parte din presbiteriu, în acelaşi mandat, soţii sau rudele de gradul 1 şi 2.
ART. 52
(1) Numele celor aleşi în presbiteriu vor fi date publicitãţii cel târziu în duminica de dupã alegeri.
(2) Contestaţiile la alegeri pot fi formulate în termen de 14 zile de la data alegerilor. Contestaţiile vor fi soluţionate de Consistoriul districtual.
ART. 53
(1) Dacã atât preşedintele, respectiv preotul, cât şi locţiitorul, respectiv curatorul, nu pot prezida şedinţa, presbiteriul alege din rândurile sale un preşedinte de şedinţã.
(2) Fiecare presbiteriu îşi alege un secretar. Acesta are drept de vot dacã este membru ales al presbiteriului.
ART. 54
(1) Presbiteriul va fi convocat de cãtre preşedinte în scris, cu comunicarea ordinii de zi, de regulã cu o sãptãmânã înainte de data şedinţei. În cazuri motivate, termenul poate fi scurtat.
(2) Preşedintele este obligat sã convoace o şedinţã dacã cel puţin o treime din numãrul membrilor solicitã acest lucru, cu prezentarea motivelor.
ART. 55
(1) Presbiteriul poate lua hotãrâri dacã mai mult de jumãtate din numãrul membrilor sãi este prezentã.
(2) Dacã cvorumul legal nu este întrunit, va fi convocatã o nouã şedinţã cu aceeaşi ordine de zi, iar presbiteriul poate lua hotãrâri indiferent de numãrul celor prezenţi.
ART. 56
(1) Preşedintele deschide şi închide şedinţa. El conduce dezbaterile, votarea şi alegerile.
(2) Preşedintele asigurã pãstrarea bunei-cuviinţe, a ordinii şi demnitãţii.
(3) Şedinţele nu sunt publice.
(4) Pot participa la dezbateri specialişti consultanţi, fãrã drept de vot.
(5) La dezbaterea unui subiect care îl priveşte personal pe un membru al presbiteriului, soţul acestuia sau o rudã de gradul 1 ori 2, membrul în cauzã nu poate fi prezent, în caz contrar hotãrârea adoptatã este lovitã de nulitate.
(6) Fiecare membru al presbiteriului este îndreptãţit sã punã întrebãri şi sã formuleze proiecte de hotãrâri.
(7) Cu privire la problemele care nu sunt cuprinse pe ordinea de zi, se pot adopta hotãrâri dacã cel puţin douã treimi din numãrul celor prezenţi voteazã în acest sens.
(8) Despre fiecare şedinţã se va întocmi un proces-verbal, care va fi semnat de preşedinte, de cãtre curator, dacã a participat la şedinţã, şi de cãtre secretar. Procesul-verbal va fi autentificat de 2 membri.
(9) Procesul-verbal cuprinde:
a) locul şi data şedinţei;
b) numele preşedintelui şi al secretarului;
c ) nominalizarea membrilor prezenţi şi absenţi;
d) ordinea de zi a şedinţei;
e) proiectele de hotãrâri formulate;
f) hotãrârile adoptate;
g) la votãrile nominale, indicarea nominalã a votanţilor, precizându-se dacã au votat cu "Da" sau "Nu";
h) alte date privind desfãşurarea şedinţei.
ART. 57
(1) Presbiteriul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã o viaţã creştineascã în comunitatea bisericeascã, în conformitate cu cerinţele Evangheliei;
b) asigurã ca planul de slujbe şi de pãstorire sã corespundã nevoilor comunitãţii şi sã fie respectat;
c) asigurã respectarea tradiţiei slujbelor religioase şi elaboreazã propuneri de inovare a acesteia, potrivit prevederilor art. 48 lit. a);
d) hotãrãşte asupra cererilor de admitere în comunitatea bisericeascã;
e) participã la examinarea confirmanzilor şi la confirmare;
f) supravegheazã activitatea diaconicã din comunitate;
g) întocmeşte listele de alegãtori şi pregãteşte alegerile;
h) alege angajaţii comunitãţii şi poartã rãspunderea pentru ca aceştia sã îşi primeascã drepturile salariale;
i) se îngrijeşte de ţinerea contabilitãţii în conformitate cu dispoziţiile legale în materie;
j) poartã rãspunderea pentru administrarea patrimoniului comunitãţii;
k) hotãrãşte convocarea Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti şi a Adunãrii generale a membrilor comunitãţii bisericeşti şi pregãteşte propunerile adresate acestora;
l) duce la îndeplinire hotãrârile Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti;
m) prezintã Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti bilanţul anual;
n) rezolvã toate celelalte sarcini care îi sunt atribuite prin regulamente sau dispoziţii.
(2) Prevederile alin. (1) sunt citite în prima şedinţã dupã fiecare alegere a presbiteriului.
ART. 58
(1) Presbiteriul numeşte 2 dintre membri sãi în funcţia de epitrop. Epitropii se îngrijesc cu fidelitate pentru promovarea credinţei şi lucrãrii creştine în cadrul comunitãţii bisericeşti şi pentru pãstrarea tradiţiilor bisericeşti. Ei preiau sarcinile ce le revin, conform ordinii şi obiceiului în cadrul serviciului divin şi al altor manifestãri bisericeşti, dar şi în cadrul comunitãţii bisericeşti, şi preiau atribuţiile diaconice proprii.
(2) Epitropii vegheazã asupra întregului patrimoniu mobil şi imobil al comunitãţii bisericeşti, precum şi asupra administrãrii lichiditãţilor de care dispune aceasta şi prezintã presbiteriului un raport în acest sens.
SECŢIUNEA a 6-a
Curatorul şi consiliul bisericesc
ART. 59
(1) Curatorul comunitãţii bisericeşti, în calitate de prim-demnitar laic, este locţiitorul preotului şi îl sprijinã pe acesta în îndeplinirea atribuţiilor sale.
(2) Curatorul reprezintã comunitatea când preotul este în imposibilitate de a o face sau când postul acestuia este vacant.
ART. 60
(1) Comunitãţile bisericeşti din diaspora au un consiliu bisericesc sau un împuternicit special, curator.
(2) În comunitãţile cu peste 21 de enoriaşi din consiliul bisericesc fac parte, în calitate de membri:
a) preotul competent;
b) curatorul;
c) şi alţii, de la unul pânã la 5 membri.
(3) În comunitãţi cu pânã la 20 de enoriaşi din consiliul bisericesc fac parte, în calitate de membri:
a) preotul competent;
b) împuternicitul special;
c) unul sau 2 membri, dupã posibilitãţi.
(4) Alegerile în consiliul bisericesc au loc în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii ca şi alegerile presbiteriului. Preşedinţia în consiliul bisericesc este stabilitã de Consistoriul districtual competent.
(5) Consiliul bisericesc rãspunde în faţa Adunãrii generale a enoriaşilor şi este descãrcat de rãspundere de aceasta.
ART. 61
Consiliul bisericesc îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
a) se îngrijeşte pentru asigurarea unei vieţi creştineşti, dupã cerinţele Evangheliei, în comunitatea bisericeascã;
b) asigurã ca planul de slujbe şi de pãstorire sã corespundã nevoilor comunitãţii şi sã fie respectat;
c) se îngrijeşte de respectarea tradiţiei slujbelor religioase şi elaboreazã propuneri de modificare a rânduielilor bisericeşti;
d) hotãrãşte asupra cererilor de admitere în comunitatea bisericeascã;
e) participã la examinarea confirmanzilor şi la confirmare;
f) supravegheazã activitatea diaconicã din comunitate;
g) pregãteşte propunerile scrise cãtre Consistoriul districtual;
h) duce la îndeplinire hotãrârile Consistoriului districtual;
i) depune la Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti bilanţul anual spre aprobare;
j) rezolvã toate celelalte sarcini care îi sunt atribuite prin regulamente sau dispoziţii.
ART. 62
(1) Când un presbiteriu sau consiliu bisericesc îşi neglijeazã în mod repetat şi constant obligaţiile, Consistoriul superior poate dizolva presbiteriul sau consiliul bisericesc respectiv, dupã o cercetare prealabilã minuţioasã şi dupã audierea atât a Consistoriului districtual competent, cât şi a presbiteriului sau consiliului bisericesc şi poate dispune organizarea de alegeri ale unui nou presbiteriu, respectiv consiliu bisericesc.
(2) Membrii vinovaţi din cadrul presbiteriului, respectiv consiliului bisericesc, sunt excluşi de la realegere, cu excepţia situaţiei când Consistoriul superior, prin procedurã specialã, reabiliteazã membrii destituiţi. La urmãtoarele alegeri, stabilite de Consistoriul superior, aceştia pot fi aleşi din nou.
(3) În perioada interimarã, respectiv pânã la alegerile unui nou presbiteriu sau consiliu bisericesc, administrarea comunitãţii bisericeşti este preluatã de cãtre Consistoriul districtual.
CAP. III
Comunitatea bisericeascã districtualã
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 63
Comunitatea bisericeascã districtualã cuprinde comunitãţile bisericeşti de sine stãtãtoare şi comunitãţile din diasporã, care aparţin districtului bisericesc respectiv.
ART. 64
Comunitatea bisericescã districtualã este persoanã juridicã de utilitate publicã.
ART. 65
(1) Limitele teritoriale ale unui district bisericesc sunt stabilite prin datinã.
(2) Restructurarea districtelor bisericeşti şi stabilirea centrului administrativ ale acestora sunt de competenţa Congresului Bisericii Generale, dupã ascultarea comunitãţilor bisericeşti respective, precum şi a Consistoriului districtual competent.
ART. 66
Conlucrarea regionalã a comunitãţilor bisericeşti se realizeazã în cadrul comunitãţii bisericeşti districtuale. Comunitatea bisericescã districtualã îşi îndeplineşte sarcinile prin propriile organe alese.
ART. 67
Conducerea comunitãţii bisericeşti districtuale se realizeazã prin:
a) Congresul bisericii districtuale;
b) Consistoriul districtual;
c) decanul districtual.
SECŢIUNEA a 2-a
Congresul bisericii districtuale
ART. 68
(1) Problemele comunitãţii bisericeşti districtuale sunt dezbãtute şi hotãrâte în adunãrile Congresului bisericii districtuale.
(2) Din Congresul bisericii districtuale fac parte, în calitate de membri:
a) decanul districtual, ca preşedinte;
b) curatorul districtual, ca locţiitor al preşedintelui;
c) membrii Consistoriului districtual;
d) toţi preoţii angajaţi în cadrul comunitãţii bisericeşti districtuale;
e) curatorii comunitãţilor bisericeşti;
f) membrii delegaţi în Congresul bisericii districtuale, al cãror numãr este reglementat în funcţie de mãrimea comunitãţii bisericeşti reprezentate;
g) câte un reprezentant al comunitãţilor bisericeşti din diaspora, de regulã cu mai mult de 20 de enoriaşi.
(3) Pentru o reprezentare regionalã corespunzãtoare a comunitãţilor bisericeşti cu un numãr mai mic de 20 de enoriaşi se îngrijeşte Consistoriul districtual.
ART. 69
(1) Membrii delegaţi în Congresul bisericii districtuale sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. Alegerea în comunitãţile bisericeşti de sine stãtãtoare se realizeazã prin Adunarea generalã a membrilor comunitãţii bisericeşti.
(2) Realegerea este posibilã.
(3) Vor fi aleşi:
a) un membru delegat pentru comunitãţile bisericeşti care au între 100 şi 300 de enoriaşi;
b) 3 membri delegaţi pentru comunitãţile bisericeşti care au între 301 şi 500 de enoriaşi;
c) 5 membri delegaţi pentru comunitãţile bisericeşti care au între 501 şi 1.000 de enoriaşi;
d) 7 membri delegaţi pentru comunitãţile bisericeşti care au peste 1.000 de enoriaşi.
(4) În afara membrilor delegaţi va fi ales un numãr egal de supleanţi.
(5) În cazul în care unul dintre delegaţi se retrage înainte de expirarea mandatului, locul vacant va fi ocupat de delegatul supleant care a întrunit cele mai multe voturi.
(6) Înainte de noile alegeri, Consistoriul districtual stabileşte numãrul delegaţilor propuşi conform ultimei evidenţe a numãrului de enoriaşi în districtul bisericesc respectiv.
ART. 70
(1) Preşedintele Congresului bisericii districtuale este decanul districtual. În lipsa acestuia conducerea este asiguratã de curatorul bisericii districtuale.
(2) Şedinţele Congresului bisericii districtuale sunt publice.
ART. 71
(1) Congresul bisericii districtuale se întruneşte la invitaţia preşedintelui.
(2) Convocarea Congresului bisericii districtuale are loc în temeiul hotãrârii Consistoriului districtual sau dacã este solicitatã în scris de o treime din nunãrul membrilor sãi.
(3) Invitaţia se comunicã, de regulã, cu cel puţin 8 zile înainte de şedinţã, în scris, împreunã cu ordinea de zi.
(4) Congresul bisericii districtuale se întruneşte cel puţin o datã pe an pentru a lua cunoştinţã despre darea de seamã a Consistoriului districtual.
ART. 72
(1) Preşedintele deschide şi închide şedinţa, prezintã proiectele de hotãrâri cu privire la obiectele ce urmeazã a fi dezbãtute, pe care Consistoriul districtual le-a hotãrât, şi conduce dezbaterile, votarea şi alegerile.
(2) Pot fi adoptate hotãrâri doar cu privire la obiectele cuprinse pe ordinea de zi.
(3) Fiecare membru poate formula întrebãri şi cereri cu privire la alte obiecte. Rãspunsurile la întrebãrile formulate vor fi date, în mãsura posibilitãţilor, în aceeaşi şedinţã.
(4) Pot fi adoptate hotãrâri cu privire la alte cereri decât obiectele cuprinse pe ordinea de zi, dacã cel puţin o treime din numãrul celor prezenţi decide în acest sens.
ART. 73
(1) Congresul bisericii districtuale are urmãtoarele atribuţii:
a) alege decanul districtual, curatorul districtual, membrii Consistoriului districtual şi membrii delegaţi, precum şi supleanţii acestora în Congresul Bisericii Generale;
b) aprobã darea de seamã a Consistoriului districtual;
c) se pronunţã cu privire la propunerile care sunt transmise de Consistoriul superior districtelor bisericeşti şi comunitãţilor acestora şi care urmeazã sã fie prezentate Adunãrii Bisericii Generale;
d) hotãrãşte cu privire la solicitãri adresate Congresului Bisericii Generale. Solicitãrile vor fi prezentate Consistoriului superior cu cel puţin 8 zile înaintea Congresului Bisericii Generale;
e) aprobã bilanţul contabil şi bugetul anual al comunitãţii bisericeşti districtuale;
f) aprobã raportul cu privire la activitatea diaconicã în districtul bisericesc şi adoptã hotãrâri în materie;
g) dezbate şi decide cu privire la toate celelalte probleme care cad în competenţa Congresului bisericii districtuale.
(2) Realegerea decanului districtual, a curatorului districtual, a membrilor Consistoriului districtual şi a membrilor delegaţi, precum şi a supleanţilor acestora în Congresul Bisericii Generale este posibilã.
ART. 74
(1) Congresul bisericii districtuale poate lua hotãrâri dacã cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi este prezentã.
(2) Hotãrârile adoptate trebuie comunicate tuturor presbiteriilor, consiliilor bisericeşti şi oficiilor parohiale din districtul bisericesc.
(3) Cu privire la fiecare şedinţã se va încheia un procesverbal al dezbaterilor, care va fi semnat de preşedinte, curatorul districtual, dacã este prezent, şi de secretar. Procesul-verbal este validat de cãtre 2 membri, urmând a fi prezentat în termen de 30 de zile Consistoriului superior spre luare la cunoştinţã.
(4) Referitor la procesul-verbal, sunt aplicabile prevederile art. 56 alin. (9).
SECŢIUNEA a 3-a
Consistoriul districtual
ART. 75
(1) Consistoriul districtual îndeplineşte atribuţiile curente în cadrul districtului bisericesc. Consistoriul districtual delibereazã şi hotãrãşte în conformitate cu dispoziţiile legale asupra problemelor comunitãţii bisericeşti districtuale. Consitoriul districtual prezintã darea de seamã Congresului bisericii districtuale.
(2) Consistoriul districtual are o cancelarie proprie.
ART. 76
(1) Din Consistoriul districtual fac parte, în calitate de membri:
a) decanul districtual;
b) curatorul districtual;
c) 7 membri cu un mandat de 4 ani, respectiv 2 preoţi şi 5 membri laici.
(2) Membrii laici ai Consistoriului districtual nu pot fi angajaţi ai Bisericii.
ART. 77
(1) Decanul districtual este ales din rândul preoţilor în serviciul pastoral pe o duratã de 4 ani.
(2) Decanul districtual reprezintã districtul bisericesc pe plan intern, precum şi faţã de terţi.
(3) În chestiuni importante, care nu necesitã aprobarea de cãtre Congresul bisericii districtuale sau de cãtre Consistoriul districtual, decanul districtual hotãrãşte în consens cu curatorul bisericii districtuale. În caz de divergenţã, problema va fi prezentatã spre soluţionare Consistoriului districtual.
(4) Decanul districtual are, în special, urmãtoarele atribuţii:
a) asigurã asistenţa duhovniceascã a preoţilor în districtul bisericesc;
b) se îngrijeşte de realizarea alegerilor preoţeşti;
c) instaleazã preoţii în funcţie;
d) convoacã adunãrile preoţilor;
e) îndeplineşte în timpul mandatului sãu vizitele pastorale în comunitãţile din districtul lui;
f) asigurã supravegherea activitãţilor organelor bisericeşti pe teritoriul districtului;
g) supravegheazã activitatea angajaţilor comunitãţii bisericeşti districtuale;
h) se îngrijeşte de îndeplinirea dispoziţiilor bisericeşti şi prezintã episcopului şi Consistoriului superior rapoartele solicitate;
i) îndeplineşte toate sarcinile care îi sunt repartizate potrivit regulamentelor şi dispoziţilor.
(5) Decanul districtual este îndreptãţit sã participe la şedinţele organelor comunitãţilor bisericeşti din întregul district bisericesc.
ART. 78
(1) Curatorul bisericii districtuale, ca primul demnitar laic al comunitãţii bisericeşti districtuale, este ales pentru un mandat de 4 ani. El realizeazã împreunã cu decanul districtual conducerea comunitãţii bisericeşti districtuale.
(2) Curatorul bisericii districtuale îl înlocuieşte pe decan când acesta este absent, cu excepţia acelor situaţii, care cad în competenţa locţiitorului pentru probleme clericale.
(3) Curatorul bisericii districtuale participã, dupã posibilitãţi, la vizitele pastorale ale decanului.
ART. 79
(1) Dupã alegeri, Consistoriul districtual numeşte în prima sa şedinţã:
a) locţiitorul pentru probleme clericale al decanului;
b) locţiitorul curatorului bisericii districtuale;
c) administratorul comunitãţii bisericeşti districtuale, care rãspunde mai ales de problemele privind patrimoniul comunitãţii bisericeşti districtuale.
(2) Locţiitorul pentru probleme clericale al decanului este ales din rândul preoţilor şi are urmãtoarele atribuţii:
a) rezolvã în lipsa decanului toate problemele clericale ale bisericii districtuale;
b) preia preşedinţia organelor bisericeşti în situaţiile în care atât decanul, cât şi curatorul bisericii districtuale lipsesc.
(3) Prevederile art. 58 alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor.
ART. 80
(1) Consistoriul districtual se întruneşte la invitaţia preşedintelui. Invitaţia se comunicã în scris, împreunã cu ordinea de zi, cu cel târziu 8 zile înainte de data şedinţei.
(2) Consistoriul districtual trebuie convocat când cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi solicitã aceasta, cu prezentarea scopului.
(3) Consistoriul districtual poate lua hotãrâri dacã în afara preşedintelui sunt prezenţi cel puţin 4 membri.
(4) Pot fi invitaţi la şedinţe specialişti cu vot consultativ.
(5) Secretarul Consistoriului districtual este secretarul de şedinţã, potrivit art. 83 alin. (2).
(6) Şedinţele Consistoriului districtual nu sunt publice.
(7) Cu privire la fiecare şedinţã se întocmeşte un procesverbal al dezbaterilor, pentru întocmirea cãruia sunt aplicabile în mod corespunzãtor prevederile art. 56 alin. (9).
ART. 81
(1) Comunitãţile bisericeşti cu peste 300 de enoriaşi pot, cu acordul Consistoriului districtual, derula schimbul de corespondenţã direct cu Consistoriul superior în anumite probleme, dacã Consitoriul superior aprobã o asemenea reglementare. Acestea se referã la:
a) administrarea patrimoniului;
b) angajãri şi statul de personal şi salarii;
c) probleme juridice şi acţiuni în justiţie.
(2) Consistoriul districtual trebuie informat cu privire la problemele în discuţie.
ART. 82
Consistoriul districtual îndeplineşte, în special, urmãtoarele atribuţii:
a) se îngrijeşte de asigurarea asistenţei duhovniceşti corespunzãtoare în comunitãţile bisericeşti ale districtului şi verificã planurile de pãstorire ale comunitãţilor bisericeşti;
b) supravegheazã activitatea diaconicã în comunitatea bisericeascã districtualã;
c) se îngrijeşte de predarea învãţãmântului religios şi de catehizare;
d) se îngrijeşte de respectarea prezentului statut, a dispoziţiilor şi ordinelor bisericeşti, precum şi de menţinerea unitãţii în interiorul comunitãţii bisericeşti districtuale;
e) rãspunde de administrarea patrimoniului comunitãţii bisericeşti districtuale;
f) pregãteşte Congresul bisericii districtuale şi hotãrãşte convocarea acestuia;
g) pregãteşte hotãrârile pentru Congresul bisericii destrictuale;
h) pregãteşte darea de seamã pentru fiecare an calendaristic şi o prezintã Congresului bisericii districtuale;
i) realizeazã administrarea şi reprezentarea în justiţie a comunitãţilor bisericeşti prevãzute la art. 25;
j) hotãrãşte cu privire la solicitãrile consiliilor bisericeşti;
k) ia cunoştinţã despre hotãrârile Adunãrii reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti, aprobã hotãrârile în domeniile prevãzute de art. 49 alin. (2), pe care le transmite, dupã caz, Consistoriului superior;
l) verificã buna administrare a patrimoniului comunitãţilor bisericeşti din district şi organizeazã vizitele pastorale;
m) hotãrãşte asupra obiecţiilor, plângerilor sau acţiunilor privind hotãrârile şi demersurile presbiteriilor şi ale adunãrilor reprezentanţilor comunitãţilor bisericeşti în cadrul districtului;
n) se îngrijeşte de efectuarea alegerilor preoţilor în comunitãţile bisericeşti şi contribuie la instalarea preotului;
o) supravegheazã activitatea cancelariei Consistoriului districtual;
p) hotãrãşte cu privire la angajarea şi concedierea salariaţilor cancelariei, cu respectarea prevederilor art. 107 pct. 20;
r) verificã depozitarea în siguranţã a obiectelor de artã, culturã şi arhivã din comunitãţile bisericeşti şi rãspunde de depozitarea în siguranţã a unor asemenea bunuri, care au fost predate Consistoriului districtual din comunitãţile existente sau dizolvate;
s) rezolvã toate celelalte probleme care îi sunt repartizate potrivit prevederilor şi dispoziţiilor bisericeşti.
SECŢIUNEA a 4-a
Cancelaria Consistoriului districtual
ART. 83
(1) Pentru îndeplinirea sarcinilor sale, Consistoriul districtual are o cancelarie proprie. Aceasta poate avea mai multe posturi.
(2) Conducerea cancelariei revine, pe lângã decanul districtual, secretarului districtual, care, în şedinţele Consistoriului districtual şi ale Congresului bisericii districtuale, îndeplineşte funcţia de secretar şi poate, de asemenea, primi şi sarcina de raportor.
(3) Toate documentele Consistoriului districtual trebuie semnate de preşedinte şi de secretar, iar când acest lucru nu este posibil, de locţiitorii acestora.
CAP. IV
Comunitatea bisericeascã generalã
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 84
Comunitatea bisericeascã generalã cuprinde toate comunitãţile bisericeşti locale şi comunitãţile bisericeşti districtuale ale Bisericii Evanghelice C.A. din România, precum şi instituţiile, organizaţiile şi unitãţile, care, în baza prezentului statut, sunt pãrţi ale Bisericii.
ART. 85
(1) Comunitatea bisericeascã generalã este persoanã juridicã de utilitate publicã.
(2) Comunitatea bisericeascã generalã are patrimoniu propriu.
ART. 86
Conducerea, reprezentarea în interior şi în afarã, precum şi toate celelalte interese ale comunitãţii bisericeşti generale sunt realizate, în conformitate cu prevederile prezentului statut, de cãtre:
a) Congresul Bisericii Generale;
b) Consistoriul superior;
c) episcopul.
SECŢIUNEA a 2-a
Congresul Bisericii Generale
ART. 87
Din Congresul Bisericii Generale fac parte, în calitate de membri:
a) episcopul;
b) curatorul bisericii generale:
c) episcopul vicar;
d) ceilalţi membri ai Consistoriului superior;
e) decanii districtuali;
f) curatorii districtuali;
g) pânã la 12 membri delegaţi clerici, aleşi de cãtre congresele bisericilor districtuale, potrivit art. 73 şi 88;
h) pânã la 24 de membri delegaţi laici, aleşi de congresele bisericilor districtuale şi care nu pot fi angajaţi ai bisericii;
i) directorul Departamentului pentru teologie protestantã al Universitãţii "Lucian Blaga" din Sibiu;
j) preşedintele "Asociaţiei Diakonisches Werk" a credincioşilor Bisericii Evanghelice C.A. din România;
k) câte un reprezentant al organizaţiilor şi instituţiilor bisericeşti, dacã statutul propriu al acestora, aprobat de Congresul Bisericii Generale, prevede o asemenea reprezentare.
ART. 88
(1) Durata mandatului membrilor delegaţi în Congresul Bisericii Generale este de 4 ani.
(2) Numãrul membrilor delegaţi în Congresul Bisericii Generale din partea fiecãrui district, precum şi al supleanţilor, va fi stabilit de Consistoriul superior în funcţie de numãrul enoriaşilor din respectivul district bisericesc, astfel încât fiecare district sã fie reprezentat de cel puţin un delegat cleric şi 3 delegaţi laici.
ART. 89
(1) Preşedintele Congresului Bisericii Generale este episcopul.
(2) În cazul în care episcopul nu poate participa la şedinţã sau postul de episcop este vacant, preşedinţia şedinţei este preluatã de curatorul Bisericii Generale.
(3) Dacã şi curatorul Bisericii Generale nu poate participa la şedinţã, preşedinţia este preluatã de episcopul vicar.
(4) Dacã şi episcopul vicar este în imposibilitatea de a participa la şedinţã, preşedinţia trece la locţiitorul Bisericii Generale şi, în sfârşit, la locţiitorul episcopului vicar.
ART. 90
(1) Congresul Bisericii Generale este convocat de preşedintele sãu, în temeiul hotãrârii Consistoriului superior. Convocarea are loc cu cel puţin 30 de zile înainte de data şedinţei, cu comunicarea scrisã a ordinii de zi şi a proiectelor de hotãrâri motivate.
(2) Congresul Bisericii Generale se întruneşte cel puţin o datã pe an într-o şedinţã ordinarã.
(3) Când cel puţin o treime din numãrul membrilor solicitã în scris sau majoritatea congreselor bisericilor districtuale hotãrãsc acest lucru, Congresul Bisericii Generale trebuie convocat în termen de 6 sãptãmâni într-o şedinţã extraordinarã.
ART. 91
(1) Congresul Bisericii Generale poate lua hotãrâri, dacã mai mult de jumãtate din numãrul membrilor sãi este prezentã. Fac excepţie cazurile de votare a proiectelor de hotãrâre prevãzute la art. 96, când este necesarã prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor.
(2) În cadrul slujbei religioase de deschidere a primei şedinţe pentru fiecare congres nou-constituit, membrii congresului sunt instalaţi în funcţia lor de cãtre episcop potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România.
(3) Pentru membrii aleşi mai târziu, instalarea lor are loc la începutul urmãtoarei şedinţe a Congresului Bisericii Generale.
ART. 92
(1) Şedinţele Congresului Bisericii Generale sunt publice. Şedinţele nu sunt publice atunci când existã o solicitare scrisã în acest sens din partea a cel puţin 10 membri ai Congresului Bisericii Generale, care este aprobatã de majoritatea membrilor prezenţi.
(2) La dezbaterile Congresului Bisericii Generale pot fi invitaţi specialişti cu rol consultativ.
(3) Cu privire la fiecare şedinţã se întocmeşte un procesverbal al dezbaterilor, care va fi semnat de preşedinte, de curatorul general, dacã a participat la şedinţã, şi de cãtre secretarul de şedinţã. Procesul-verbal este validat de 2 membri.
(4) Conţinutului procesului-verbal al dezbaterilor îi sunt aplicabile prevederile art. 56 alin. (9).
ART. 93
(1) Hotãrârile şi dispoziţiile emise de Congresul Bisericii Generale au putere de lege pentru Biserica Evanghelicã C.A. din România.
(2) Congresul Bisericii Generale hotãrãşte, în baza unor propuneri din partea Consistoriului superior, a unui congres bisericesc districtual sau a plenului Congresului Bisericii Generale, dacã propunerile au fost semnate de 15 membri.
(3) Propunerile adresate Congresului Bisericii Generale sunt prezentate cu întregul text şi motivate. Ele se prezintã prin intermediul Consistoriul superior sau în plenul Congresului Bisericii Generale.
(4) Consistoriul superior prezintã Congresului Bisericii Generale toate propunerile care nu îi aparţin, însoţite de o luare de poziţie.
ART. 94
Congresul Bisericii Generale îndeplineşte, în special, urmãtoarele atribuţii:
a) luarea de hotãrâri cu privire la adoptarea unor cãrţi simbolice, ca şi a agendei liturgice, a cãrţii de cântece şi a catehismului;
b) luarea deciziilor privind orânduirea vieţii bisericeşti şi a problemelor legate de aceasta;
c) luarea deciziilor privind Statutul, precum şi problemele şi dispoziţiile cu caracter general ale Bisericii;
d) luarea deciziilor pentru înfiinţarea, organizarea şi dizolvarea de comunitãţi şi districte bisericeşti;
e) luarea deciziilor cu privire la înfiinţarea, reorganizarea sau dizolvarea de organizaţii, instituţii, unitãţi, fundaţii, asociaţii şi societãţi ale Bisericii Evanghelice C.A. din România, cum ar fi case de odihnã, cãmine de bãtrâni, cãmine de elevi şi altele, precum şi asupra statutelor acestora, potrivit art. 116 lit. b) şi c);
f) luarea deciziilor cu privire la convenţiile Bisericii Evanghelice C.A. din România cu alte biserici din ţarã sau din strãinãtate, precum şi cu uniuni sau instituţii religioase ori laice din ţarã şi din strãinãtate;
g) luarea deciziilor cu privire la convenţii ale Bisericii Evanghelice C.A. din România cu statul român.
ART. 95
Alte atribuţii ale Congresului Bisericii Generale sunt:
a) asigurarea pãstrãrii crezului Bisericii şi a dreptei învãţãturi;
b) asigurarea îndeplinirii misiunii diaconice a Bisericii;
c) preocuparea pentru îndeplinirea rolului misionar al Bisericii;
d) alegerea episcopului, a curatorului Bisericii Generale, a episcopului vicar, a membrilor Consistoriului superior şi a secretarului general;
e) alegerea membrilor Comisiei disciplinare superioare a Bisericii Evanghelice C.A. din România;
f) alegerea membrilor Consiliului pentru probleme juridice al Bisericii Evanghelice C.A. din România;
g) dezbaterea şi hotãrârea cu privire la rapoartele episcopului şi ale Consistoriului superior, care sunt prezentate Congresului Bisericii Generale;
h) asigurarea reprezentãrii Bisericii Evanghelice C.A. din România în relaţiile cu alte biserici, în relaţiile cu statul şi în public;
i) aprobarea înfiinţãrii, potrivit art. 107 pct. 5, a posturilor de preoţi pentru comunitãţi, precum şi a posturilor de preoţi cu atribuţii în cadrul comunitãţii bisericeşti generale sau în instituţiile acesteia;
j) asigurarea formãrii preoţilor, diaconilor, lectorilor, organiştilor, profesorilor de religie, asistenţilor sociali şi a altor colaboratori ai Bisericii, precum şi a asociaţilor, organizaţiilor şi instituţiilor acesteia;
k) aprobarea bugetului şi bilanţului anual ale comunitãţii bisericeşti generale, precum şi descãrcarea de rãspundere a Consistoriului superior;
l) grija pentru averea şi proprietãţile Bisericii, precum şi pentru bunurile Bisericii cu valoare artisticã, culturalã sau istoricã;
m) aprobarea dobândirii, construirii, modificãrii sau demolãrii, precum şi înstrãinarea sau cedarea de clãdiri importante ale comunitãţii bisericeşti generale;
n) realizarea tuturor celorlaltor dispoziţii şi ordine cuprinse în prezentul statut, precum şi orice alte atribuţii ce îi revin şi care nu cad în competenţa altor organe bisericeşti.
ART. 96
(1) Toate proiectele de hotãrâre ale Consistoriului superior, care au ca obiect adoptarea de norme generale ale Bisericii sau modificãri ale acestora, vor fi prezentate, în vederea consultãrii, tuturor presbiteriilor comunitãţilor bisericeşti de sine stãtãtoare şi congreselor bisericilor districtuale, înainte ca Congresul Bisericii Generale sã delibereze şi sã hotãrascã asupra lor.
(2) Toate proiectele de hotãrâre importante ale Consistoriului superior sunt prezentate, în vederea avizãrii, comisiilor înainte de a fi dezbãtute şi de a se hotãrâ asupra lor. Dupã deschiderea şedinţei Congresului Bisericii Generale şi prezentarea proiectelor de hotãrâre, comisiile sunt alese de Congresul Bisericii Generale. Cu privire la importanţa proiectelor de hotãrâre decide Congresul Bisericii Generale.
(3) Şedinţele comisiilor nu sunt publice, însã pot fi invitaţi şi specialişti cu rol consultativ.
ART. 97
(1) Cu privire la atribuţiile prevãzute la art. 94, Congresul Bisericii Generale decide cu majoritatea de douã treimi din numãrul voturilor celor prezenţi.
(2) Cu privire la atribuţiile prevãzute la art. 95, Congresul Bisericii Generale decide cu majoritatea simplã a voturilor celor prezenţi.
(3) La votul final, când Congresul Bisericii Generale decide cu privire la adoptarea unui proiect de hotãrâre în ansamblu, votul este nominal.
(4) În caz de paritate de voturi în deliberarea privind chestiuni singulare, proiectul de hotãrâre se considerã respins. În cazul paritãţii de voturi la votarea finalã, dezbaterea acestui proiect va avea loc la urmãtoarea şedinţã a Congresului Bisericii Generale.
SECŢIUNEA a 3-a
Consistoriul superior
ART. 98
(1) Consistoriul superior îndeplineşte sarcinile curente ale Bisericii. El delibereazã şi hotãrãşte în cadrul legislaţiei în vigoare cu privire la chestiuni ale comunitãţii bisericeşti generale, precum şi ale asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor acesteia.
(2) El rãspunde pentru activitatea sa în faţa Congresului Bisericii Generale.
ART. 99
Din Consistoriul superior fac parte în calitate de membri:
a) episcopul;
b) curatorul Bisericii Generale;
c) episcopul vicar;
d) 3 preoţi, dintre care cel puţin 2 preoţi parohi;
e) 6 membri laici.
ART. 100
(1) Cu excepţia episcopului, toţi membri Consistoriului superior sunt aleşi de Congresul Bisericii Generale pentru un mandat de 4 ani.
(2) La plecarea unuia din membrii Consistoriului superior înainte de expirarea mandatului sãu, locul rãmas vacant va fi ocupat din nou prin alegere de cãtre Congresul Bisericii Generale pentru restul mandatului.
(3) Curatorul comunitãţii bisericeşti generale, precum şi ceilalţi 6 membri laici ai Consistoriului superior nu pot fi angajaţi ai Bisericii Evanghelice C.A. din România.
ART. 101
(1) Curatorul comunitãţii bisericeşti generale, ca prim demnitar laic al acesteia, sprijinã episcopul în îndeplinirea atribuţiilor sale. El ţine locul episcopului, când acesta nu este disponibil sau locul sãu este vacant, în toate problemele, cu excepţia atribuţiilor clericale. El participã, dupã posibilitãţi, la vizitele pastorale ale episcopului.
(2) Consistoriul superior stabileşte în prima sa şedinţã care dintre membri sãi laici este locţiitorul curatorului comunitãţii bisericeşti generale.
ART. 102
(1) Episcopul vicar este ales din rândul preoţilor. El sprijinã episcopul în îndeplinirea atribuţiilor sale. El ţine locul episcopului, când acesta nu este disponibil sau locul sãu este vacant, în toate atribuţiile clericale. Când curatorul comunitãţii bisericeşti generale nu este disponibil sau locul sãu este vacant, episcopul vicar ţine locul episcopului şi în toate celelalte chestiuni.
(2) Consistoriul superior stabileşte în prima sa şedinţã care din membrii clerici este locţiitorul episcopului vicar.
ART. 103
(1) Episcopul este preşedintele Consistoriului superior. Dacã acesta nu este disponibil sau locul sãu este vacant, preşedinţia şedinţei este asiguratã de curatorul comunitãţii bisericeşti generale.
(2) Dacã nici acesta nu este disponibil sau locul sãu este vacant, preşedinţia şedinţei este asiguratã de episcopul vicar. În caz de alte indisponibilitãţi, în prima şedinţã a Consistoriului superior preşedinţia este preluatã de cel mai în vârstã membru cleric.
(3) În toate celelalte şedinţe, preşedinţia este asiguratã de locţiitorul curatorului comunitãţii bisericeşti generale şi, în sfârşit, de locţiitorul episcopului vicar.
ART. 104
(1) Consistoriul Superior este convocat în scris pentru şedinţã de cãtre preşedintele sãu, cu cel puţin o sãptãmânã înainte de data acesteia, cu comunicarea ordinii de zi şi a proiectelor de hotãrâri motivate.
(2) În caz de urgenţã, termenul de convocare poate fi mai scurt.
(3) Consistoriul superior trebuie convocat dacã cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi solicitã aceasta, cu indicarea scopului.
ART. 105
(1) Consistoriul superior poate adopta hotãrâri, dacã în afara preşedintelui sunt prezenţi încã 6 dintre membrii sãi.
(2) Şedinţele nu sunt publice.
(3) Pot fi invitaţi sã participe la dezbateri specialişti cu rol consultativ.
(4) Cu privire la fiecare şedinţã a Consistoriului superior se încheie un proces-verbal al dezbaterilor, care va fi semnat de preşedinte, curatorul comunitãţii bisericeşti generale, dacã a participat la şedinţã, şi de secretarul general. Procesul-verbal va fi validat în urmãtoarea şedinţã a Consistoriului superior. Cu privire la conţinutul procesului-verbal al Consistoriului superior se aplicã în mod corespunzãtor prevederile art. 56 alin. (9).
(5) Procesele-verbale ale Consistoriului superior pot fi consultate de toţi membrii Congresului Bisericii Generale.
ART. 106
(1) Proiectele de hotãrâri pot fi prezentate Consistoriului superior de Comisia pentru chestiuni clericale, de Comisia pentru probleme economice şi juridice sau de plenul şedinţei Consistoriului superior. Mai pot fi înaintate propuneri de hotãrâri din partea consistoriilor districtuale, din partea organelor de conducere ale asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor bisericeşti, precum şi de cãtre 10 membri ai Congresului Bisericii Generale. În toate cazurile, propunerile trebuie motivate şi prezentate integral.
(2) Propunerile care nu provin de la o comisie a Consistoriului superior trebuie înaintate comisiilor competente spre pronunţare şi formularea eventualã a unui proiect de hotãrâre.
(3) Consistoriul superior poate sã dezbatã fiecare propunere venitã din plenul sãu, dar poate sã decidã doar dacã majoritatea membrilor prezenţi ai Consistoriului superior voteazã pentru aprobarea propunerii.
ART. 107
Consistoriul superior are îndeosebi urmãtoarele atribuţii:
1. îndeplinirea hotãrârilor Congresului Bisericii Generale;
2. supravegherea vieţii bisericeşti şi activitãţii comunitãţii bisericeşti generale, precum şi în toate structurile, asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile acesteia;
3. grija pentru serviciul divin în comunitãţile bisericeşti, precum şi în instituţiile bisericeşti;
4. hotãrãşte cu privire la apel, plângere şi recurs la hotãrârile şi procedurile administrative ale consistoriilor districtuale şi ale congreselor bisericilor districtuale;
5. decide cu privire la înfiinţarea, conform art. 94 lit. d), de posturi de preoţi pentru parohii, ca şi de posturi de preoţi cu atribuţii în cadrul comunitãţii bisericeşti generale sau în instituţii bisericeşti, conform art. 95 lit. i);
6. înfiinţarea şi ocuparea de posturi ale comunitãţii bisericeşti generale, precum şi în asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile integrate Bisericii;
7. însãrcinarea colaboratorilor clerici şi laici ai bisericii, care au atribuţii în cadrul comunitãţii bisericeşti generale;
8. supravegherea Departamentului pentru teologie protestantã din cadrul Universitãţii "Lucian Blaga" Sibiu şi contribuirea la numirea personalului didactic;
9. rãspunderea pentru formarea vicarilor, lectorilor, organiştilor, profesorilor de religie, asistenţilor sociali şi a tuturor celorlalţi colaboratori în cadrul Bisericii, precum şi ai asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor acesteia;
10. se îngrijeşte pentru organizarea examenului de capacitate al preoţilor, precum şi a examenului de atestare a capacitãţii pentru funcţiile de diacon, lector, profesor de religie, asistent social şi a oricãrui alt serviciu al Bisericii. Aceeaşi îndatorire îi revine Consistoriului superior şi în legãturã cu funcţiile şi posturile din cadrul asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor Bisericii.
11. promovarea şi perfecţionarea preoţilor, precum şi a tuturor colaboratorilor Bisericii;
12. se îngrijeşte de întreţinerea dialogului ecumenic;
13. se îngrijeşte de colaborarea Bisericii Evanghelice C.A. din România cu alte biserici din ţarã sau din strãinatate, precum şi cu organizaţii internaţionale;
14. hotãrãşte cu privire la deciziile adunãrilor reprezentanţilor comunitãţii bisericeşti şi ale consistoriilor districtuale, care, potrivit art. 49 alin. (2) lit. a-d, art. 81 alin. (1) şi art. 82 lit. n) necesitã aprobarea prealabilã a Consistoriului superior, înainte de punerea lor în executare;
15. ia cunoştinţã despre rapoartele prezentate de episcop şi de secretarul general;
16. aprobã bilanţul anual şi bugetul comunitãţii bisericeşti generale, precum şi proiectul de hotãrâre privind bugetul, înaintat spre aprobare Congresului Bisericii Generale;
17. administrarea mijloacelor financiare ale comunitãţii bisericeşti generale, precum şi a patrimoniului ei mobil şi imobil;
18. dispune cu privire la patrimoniul unitãţilor bisericeşti cu personalitate juridicã în cazul dizolvãrii acestora. Cu privire la aceasta trebuie sã prezinte o dare de seamã în faţa Congresului Bisericii Generale. Aceleaşi prevederi sunt valabile şi în cazul partajãrii patrimoniului;
19. mijloceşte sprijin financiar pentru Bisericã şi organizaţiile sale;
20. se îngrijeşte pentru asigurarea salariilor tuturor angajaţilor Bisericii, precum şi pentru asigurarea materialã a urmaşilor acestora;
21. asigurã pensiile foştilor angajaţi ai Bisericii şi a urmaşilor acestora;
22. acordarea de burse şi ajutoare umanitare personale;
23. supravegherea asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor comunitãţii bisericeşti generale, precum şi îndeplinirea tuturor obligaţiilor transmise Consistoriului superior prin prevederile regulamentelor acestor organizaţii bisericeşti;
24. hotãrãşte asupra bilanţului anual şi bugetului asociaţilor, organizaţiilor şi instituţiilor comunitãţii bisericeşti generale, care au personalitate juridicã proprie şi sunt integrate în Bisericã. De asemenea, pregãteşte proiectele de hotãrâri în vederea aprobãrii de cãtre Congresul Bisericii Generale, precum şi descãrcarea de gestiune a consiliilor de administraţie;
25. pregãtirea şedinţelor şi a proiectelor de hotãrâri pentru Congresul Bisericii Generale;
26. efectuarea de rapoarte pentru Congresul Bisericii Generale cu privire la activitatea Consistoriului superior şi cu privire la situaţia şi activitatea comunitãţii bisericeşti generale, precum şi a unitãţilor, asociaţiilor, organizaţiilor şi instituţiilor integrate comunitãţii bisericii generale;
27. reprezentarea juridicã şi administrativã a Bisericii Evanghelice C.A. din România;
28. realizarea tuturor celorlalte atribuţii stabilite potrivit prezentului statut şi celorlalte regulamente şi prevederi bisericeşti.
ART. 108
(1) În cazurile care nu suportã amânare, Consistoriul superior poate emite dispoziţii privind probleme care cad în competenţa Congresului Bisericii Generale şi au valabilitate pânã la urmãtoarea şedinţã a Congresului Bisericii Generale.
(2) În asemenea cazuri care nu suportã amânare, episcopul poate sã convoace în termen de 8 zile o şedinţã extraordinarã a Congresului Bisericii Generale, care poate lua hotãrâri cu prezenţa a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi.
ART. 109
(1) Consistoriul superior numeşte din rândul membrilor sãi, pentru mandatul sãu de 4 ani, o comisie pentru probleme clericale şi liturgice şi o comisie pentru probleme economice şi juridice.
(2) Dacã unul dintre membrii comisiei devine indisponibil înainte de expirarea mandatului sãu, locul rãmas vacant va fi ocupat prin alegere de cãtre Consistoriul superior.
(3) Episcopul, curatorul Bisericii Generale şi episcopul vicar pot participa cu drept de vot la fiecare şedinţã a comisiilor.
(4) Comisiilor le revine sarcina sã pregãteascã dezbaterile şi luãrile de decizii pentru şedinţele Consistoriului superior şi sã îndeplineascã sarcinile repartizate de acesta.
(5) Şedinţele comisiilor nu sunt publice.
(6) Comisiile pot coopta la dezbaterea tuturor problemelor şi alţi membri ai Consistoriului superior sau specialişti, cu rol consultativ.
ART. 110
(1) Consistoriul superior poate constitui în timpul mandatului sãu comisii de lucru pentru anumite atribuţii, delimitate la un obiect specific sau delimitate teritorial. Pot fi membri ai acestor comisii şi specialişti care nu fac parte din Consistoriul superior.
(2) Aceste comisii de lucru au atribuţii cu privire la pregãtirea de hotãrâri pentru şedinţele Consistoriului superior, pentru şedinţele Comisiei pentru probleme clericale şi liturgice sau ale Comisiei pentru probleme economice şi juridice. În acest sens fac propuneri, întocmesc proiecte sau elaboreazã avize consultative
(3) Aceste comisii de lucru au o funcţie ajutãtoare şi consultativã.
SECŢIUNEA a 4-a
Episcopul
ART. 111
(1) Episcopul este ales din rândul preoţilor şi este chemat sã conducã Biserica Evanghelicã C.A. din România.
(2) Episcopul este ales de Congresul Bisericii Generale în conformitate cu Regulamentul privind alegerile în Biserica Evanghelicã C.A. din România. Chemarea sa este pe duratã nelimitatã, pânã la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(3) Sfinţirea şi instalarea episcopului au loc în cadrul unei slujbe religioase, potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România. Ea constituie în acelaşi timp intrarea în funcţie şi începutul raportului de muncã.
(4) Sediul oficial al episcopului este municipiul Sibiu, unde, în baza convenţiei cu Comunitatea bisericeascã evanghelicã C.A. Sibiu, episcopul deţine drepturile unui preot superior.
ART. 112
(1) Episcopul îndeplineşte în principal urmãtoarele atribuţii:
a) se îngrijeşte ca în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România sã fie propovãduitã Curata Evanghelie a lui Iisus Hristos aşa cum este datã în Sfânta Scripturã şi mãrturisitã în Confesiunea Augustanã, iar Sacramentele sã fie administrate aşa cum ne-au fost date;
b) vegheazã asupra comunitãţii bisericeşti generale şi a tuturor enoriaşilor acesteia, în special prin vizitele pastorale pe care le întreprinde. În aceste vizite pastorale este însoţit, dupã posibilitãţi, de curatorul Bisericii Generale sau de locţiitorul acestuia.
c) realizeazã asistenţa duhovniceascã, îndeosebi pentru preoţii şi colaboratorii Bisericii;
d) se adreseazã cu circulare, scrisori pastorale şi în predici credincioşilor şi instituţiilor Bisericii;
e) hirotoneşte clerici pentru slujirea în cadrul Bisericii, potrivit agendei liturgice a Bisericii Evanghelice C.A. din România;
f) invitã preoţii şi vicarii la cursuri de perfecţionare şi la adunãrile generale ale preoţilor;
g) invitã colaboratorii clerici şi laici la cursuri de perfecţionare, la adunãri comune şi la consfãtuiri;
h) instaleazã în funcţie decanii districtuali, curatorii districtuali, secretarul general, precum şi membrii Congresului Bisericii Generale şi ai Consistoriului superior, dupã rânduielile prevãzute de agenda liturgicã a Bisericii Evanghelice C.A. din România;
i) reprezintã Biserica Evanghelicã C.A. din România pe plan intern şi extern, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut;
j) convoacã şedinţele Congresului Bisericii Generale, Consistoriului superior şi ale comisiilor Consistoriului superior;
k) prezintã Congresului Bisericii Generale un raport asupra activitãţilor sale;
l) deţine preşedinţia în comisiile teologice de examinare;
m) îndeplineşte toate celelalte atribuţii prevãzute de regulamentele şi dispoziţiile bisericeşti.
(2) Episcopul este îndreptãţit sã slujeascã şi sã îndeplineascã alte servicii clericale în toate comunitãţile bisericeşti din cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.
(3) Episcopul are dreptul sã participe la adunãrile preoţilor, la şedinţele organelor tuturor comunitãţilor bisericeşti locale şi districtuale, precum şi ale asociaţiilor, organizaţiilor, şi instituţiilor bisericii în cadrul Bisericii Evanghelice C.A. din România.
SECŢIUNEA a 5-a
Cancelaria Consistoriului superior
ART. 113
(1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consistoriul superior are o cancelarie proprie. Aceasta îndeplineşte toate lucrãrile administrative curente ale comunitãţii bisericii generale.
(2) Conducerea cancelariei Consistoriului superior revine, pe lângã episcop, secretarului general.
(3) Secretarul general este angajat în funcţie în baza alegerii sale de cãtre Congresul Bisericii Generale.
(4) Locţiitorul secretarului general este prim-secretarul.
(5) Secretarul general, iar, în caz de indisponibilitate, locţiitorul sãu este secretar de şedinţã a Congresului Bisericii Generale şi a Consistoriului superior.
(6) Toate documentele cancelariei Consistoriului superior vor fi semnate de episcopul şi secretarul general sau de locţiitorii acestora.
(7) Toţi colaboratorii Consistoriului superior pot fi cooptaţi ca raportori în şedinţele Congresului Bisericii Generale, precum şi în şedinţele Consistoriului superior şi comisiilor acestuia.
ART. 114
(1) Direcţia economicã a Consistoriului superior conduce contabilitatea comunitãţii bisericeşti generale, a asociaţiilor, organizaţiilor şi instituiţiilor proprii, fãrã personalitate juridicã, precum şi a acelor asociaţii, organizaţii şi instituţii bisericeşti cu personalitate juridicã distinctã, dacã Consistoriul superior a adoptat o hotarâre în acest sens.
(2) Din domeniul sãu de activitate fac parte supravegherea şi controlul contabilitãţii şi a activitãţii financiare ale tuturor unitãţilor bisericeşti.
SECŢIUNEA a 6-a
Organizaţii ale comunitãţii bisericeşti generale
ART. 115
(1) În realizarea misiunii şi activitãţii sale, Biserica Evanghelicã C.A. din România înfiinţeazã şi administreazã organizaţii, instituţii şi servicii, precum şi fundaţii, asociaţii şi societãţi.
(2) Comunitatea bisericescã generalã, comunitatea bisericeascã districtualã şi, respectiv, comunitatea bisericeascã localã sunt succesoarele de drept ale fundaţiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor, cu sau fãrã personalitate juridicã, care au fost înfiinţate în cadrul unitãţilor de cult sus-menţionate şi care au fost dizolvate sau desfiinţate în mod abuziv de cãtre statul comunist.
(3) Comunitatea bisericescã generalã, comunitatea bisericeascã districtualã şi, respectiv, comunitatea bisericeascã localã sunt succesoarele de drept ale fundaţiilor, asociaţiilor şi organizaţiilor, cu sau fãrã personalitate juridicã, care au fost înfiinţate în cadrul unitãţiilor de cult sus-menţionate dupã data de 1 ianuarie 1990 şi care sunt dizolvate, dacã statutul acestora nu prevede altfel.
ART. 116
Asociaţiile şi instituţiile comunitãţii bisericeşti generale sunt:
a) persoane juridice, care se reprezintã singure în toate problemele juridice şi ale cãror regulamente de organizare sunt luate la cunoştinţã de Congresul Bisericii Generale;
b) persoane juridice, care sunt reprezentate în toate problemele juridice de cãtre Consistoriul superior. Regulamentele lor vor fi aprobate de Congresul Bisericii Generale;
c) fãrã personalitate juridicã, care în toate problemele juridice sunt reprezentate de Consistoriul superior şi ale cãror regulamente vor fi hotãrâte de Congresul Bisericii Generale.
ART. 117
Serviciile şi oficiile necesare activitãţii comunitãţii bisericeşti generale vor fi înfiinţate şi ocupate de cãtre Consistoriul superior. Colaboratorii din aceste servicii şi oficii organizeazã activitatea lor împreunã cu Consistoriul superior şi rãspund faţã de acesta.
SECŢIUNEA a 7-a
Consiliul pentru probleme juridice
ART. 118
(1) Biserica Evanghelicã C.A. din România are un consiliu pentru probleme juridice.
(2) Ca urmare a înregistrãrii unor reclamaţii scrise, Consiliul pentru probleme juridice verificã hotãrârile, alegerile şi procedurile administrative ale Congresului Bisericii Generale şi ale Consistoriului superior.
(3) Consiliul pentru probleme juridice are acces la documentaţia completã, care a stat la baza hotãrârii, a procedurii administrative sau a alegerilor în cauzã.
ART. 119
(1) Consiliul pentru probleme juridice este ales de Congresul Bisericii Generale. El este alcãtuit din 3 membri. Aceştia nu pot fi angajaţi ai Bisericii Evanghelice C.A. din România şi nici membri ai organelor comunitãţilor bisericilor locale sau districtuale.
(2) Durata mandatului Consiliului pentru probleme juridice este aceeaşi ca şi a Congresului Bisericii Generale. Realegerea este posibilã. Dacã un loc devine disponibil înainte de expirarea mandatului, locul rãmas vacant se va ocupa prin alegere.
(3) Mandatul membrilor începe, respectiv se încheie cu validarea noilor alegeri.
ART. 120
(1) Reclamaţiile adresate Consiliului pentru probleme juridice trebuie soluţionate în termen de 30 de zile şi vor fi prezentate împreunã cu concluziile Consistoriului superior în cadrul acestui termen de 30 de zile.
(2) Consistoriul superior va delibera asupra celor prezentate în urmãtoarea sa şedinţã, dupã caz, extraordinarã. Respectiva hotãrâre va fi prezentatã Congresului Bisericii Generale în urmãtoarea sa şedinţã.
CAP. V
Dispoziţii finale
ART. 121
Prezentul statut al Bisericii Evanghelice C.A. din România poate fi modificat sau abrogat numai prin hotãrâre a Congresului Bisericii Generale, în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor Congresului Bisericii Generale şi cu votul a douã treimi din numãrul membrilor prezenţi, potrivit procedurilor prevãzute la art. 94 lit. c).
ART. 122
(1) Prezentul statut a fost adoptat la cel de al 62-lea Congres al Bisericii Evanghelice C.A din România, în şedinţa sa din 14 iulie 1997.
(2) Prezentul statut este în vigoare cu toate modificãrile care au fost adoptate, inclusiv de cel de-al 74-lea Congres al Bisericii Evanghelice C.A. din România din 24 noiembrie 2007, datã de la care sunt abrogate toate prevederile contrare prezentului statut.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
