────────────────
Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Ialomiţianu
Bucureşti, 31 august 2011.
Nr. 875.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului
nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea
neregulilor apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor
europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
CAP. I
Definiţii
ART. 1
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) programe finanţate din fonduri europene - programele PHARE, Programul SAPARD, Programul ex-ISPA, Facilitatea Schengen, Facilitatea de tranziţie, programele finanţate din fonduri structurale şi de coeziune, programul finanţat din Fondul european de pescuit, programele de cooperare teritorialã europeanã, Programul naţional de dezvoltare ruralã 2007-2013, finanţat din Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralã şi în conformitate cu Planul european de redresare economicã, Fondul european de garantare agricolã, Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, precum şi programe finanţate de Comisia Europeanã în sistem centralizat (de tipul Lifelong Learning, Marco Polo şi altele);
b) programe finanţate din fonduri de la donatori publici internaţionali - Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, Programul de cooperare româno-elveţian vizând reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Fondul frontierelor externe, Mecanismul financiar norvegian;
c) fonduri publice naţionale aferente fondurilor europene - fonduri alocate în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiarã a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţã, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 362/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralã, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolã, prin preluarea riscului de creditare de cãtre fondurile de garantare, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolã, Fondul european agricol de dezvoltare ruralã şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeanã şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfãşurãrii politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare ruralã, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolã, prin preluarea riscului de creditare de cãtre fondurile de garantare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 371/2009, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de cãtre Comunitatea Europeanã, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 22/2000, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritãţile contractante pe parcursul licitãrii şi implementãrii contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA şi PHARE finanţate de Uniunea Europeanã, aprobatã prin Legea nr. 367/2007, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 135/2007 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea mãsurilor ex-ISPA, aprobatã prin Legea nr. 187/2008, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea proiectelor PHARE, aprobatã prin Legea nr. 132/2009, ale Ordonanţei Guvernului nr. 24/2009 privind gestionarea financiarã a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului Financiar al Spaţiului Economic European, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 30/2010, ale Legii nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţãrii publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorialã europeanã", şi ale Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãţi nonprofit de interes general, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
d) autoritãţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Mediu, Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Transport, Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Creşterea competitivitãţii economice, Autoritatea de management pentru Programul operaţional sectorial Dezvoltarea resurselor umane, Autoritatea de management pentru Programul operaţional Asistenţã tehnicã, Autoritatea de management pentru Programul operaţional regional, Autoritatea de management pentru Programul operaţional Dezvoltarea capacitãţii administrative, Ministerul Finanţelor Publice prin Autoritatea de management ex-ISPA şi Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE, Agenţia de Plãţi pentru Dezvoltare Ruralã şi Pescuit, Agenţia de Plãţi şi Intervenţie în Agriculturã, Autoritatea de management pentru Programul naţional de dezvoltare ruralã, Autoritatea comunã de management pentru Programul operaţional comun Bazinul Mãrii Negre, Autoritatea de management pentru Programul de cooperare transfrontalierã România - Bulgaria, Autoritatea de management pentru Programul IPA de cooperare transfrontalierã România - Serbia, Autoritatea naţionalã pentru Programul de cooperare transfrontalierã ENPI Ungaria - Slovacia - România - Ucraina, Autoritatea naţionalã pentru Programul de cooperare transnaţionalã Sud-Estul Europei, Autoritatea naţionalã pentru Programul de cooperare transnaţionalã Europa Centralã 2007-2013, Autoritatea naţionalã pentru Programul de cooperare interregionalã INTERREG IVC, Autoritatea naţionalã pentru Programul pentru reţeaua de dezvoltare urbanã URBACT II, Autoritatea naţionalã pentru Programul de cooperare transfrontalierã Ungaria - România, Autoritatea naţionalã pentru Programul INTERACT II, Autoritatea naţionalã pentru Programul ESPON 2013, Ministerul Finanţelor Publice prin Unitatea naţionalã de coordonare (Direcţia generalã pregãtire ECOFIN şi asistenţã comunitarã) pentru Programul de cooperare elveţiano-român vizând reducerea disparitãţilor economice şi sociale din cadrul Uniunii Europene extinse, Autoritatea comunã de management pentru Programul operaţional comun România - Ucraina - Republica Moldova, Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia generalã afaceri europene şi relaţii internaţionale pentru Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, alte instituţii/structuri cu rol de autoritate de management sau asimilate acestora, precum şi alte autoritãţi naţionale cu competenţe în programele gestionate de Comisia Europeanã în sistem centralizat;
e) autoritãţi de certificare - Autoritatea de Certificare şi Platã în cazul programelor finanţate din instrumente structurale şi din Fondul european pentru pescuit, precum şi pentru Programul Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European, Organismul de coordonare pentru programele finanţate din fonduri pentru sprijinirea politicii agricole comune şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plãţi şi Contractare PHARE pentru Programul de cooperare româno-elveţian vizând reducerea disparitãţilor economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene extinse, Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia generalã financiarã pentru Programul general Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii, alte structuri cu rol de certificare în conformitate cu deciziile de instituire a sistemelor de management şi control/cu deciziile de aprobare a programelor/fondurilor;
f) donator public internaţional - Liechtenstein, Islanda, Norvegia şi Elveţia.
CAP. II
Dispoziţii generale
ART. 2
Implementarea recomandãrilor formulate de structuri/instituţii de control/audit naţionale şi europene, care conţin constatãri cu implicaţii financiare, nu restrânge dreptul autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene de a transmite comentariile lor în raport cu aceste constatãri, de a face propriile lor investigaţii şi, eventual, de a contesta aceste constatãri, conform legislaţiei aplicabile dupã caz.
ART. 3
(1) Analiza rezonabilitãţii valorilor cuprinse în bugetele orientative care vor sta la baza contractelor/ acordurilor/ordinelor/deciziilor de finanţare reprezintã:
a) o analizã bazatã pe principiul utilizãrii eficiente a fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice aferente acestora, respectiv al asigurãrii unui raport corect între rezultatul obţinut şi resursele financiare alocate; şi
b) o analizã a corectitudinii estimãrii resurselor financiare necesare pentru realizarea proiectului propus a fi finanţat din fonduri europene.
(2) Modalitãţile de realizare a analizei prevãzute la alin. (1) sunt urmãtoarele:
a) analizarea justificãrii/fundamentãrii valorii solicitate la finanţare, care sã cuprindã preţurile orientative ce au stat la baza acestei fundamentãri şi/sau o analizã cost-beneficiu detaliatã, pentru proiectele care au la bazã o analizã costbeneficiu;
b) verificarea rezonabilitãţii preţurilor din bugetul orientativ prin consultarea bazelor de date existente pe internet şi/sau prin solicitarea efectivã de oferte de preţ de la firme de specialitate; o alternativã a acestei metode este aceea de a solicita potenţialului beneficiar sã furnizeze aceste oferte de preţ, situaţie în care realitatea şi regularitatea acestor oferte sunt verificate de cãtre autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene; de asemenea, se pot aplica şi alte metode identificate şi stabilite prin procedurile autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
(3) În cazul analizei rezonabilitãţii preţurilor cuprinse în contractele de furnizare de bunuri, lucrãri şi servicii se aplicã metoda descrisã la alin. (2) lit. b) şi aceastã analizã este obligatorie pentru beneficiarii care nu au calitatea de autoritate contractantã conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
(4) În cazul în care se constatã cã bugetul prevãzut la alin. (1) nu este fundamentat în mod adecvat, respectiv cã valorile cuprinse în acesta nu sunt susţinute de o justificare corectã nici în ceea ce priveşte nivelul preţurilor utilizate şi nici în ceea ce priveşte raportul dintre investiţia realizatã şi rezultatul aşteptat, se solicitã beneficiarului o micşorare corespunzãtoare a bugetului orientativ.
ART. 4
În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3), art. 27, 28 şi ale anexei din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, denumitã în continuare ordonanţã, în cazul în care, pentru acelaşi contract de achiziţie verificat, se constatã existenţa mai multor nereguli/abateri privind regimul achiziţiilor pentru care trebuie aplicate corecţiile financiare/reducerile procentuale prevãzute în anexa la ordonanţã, se va aplica valoarea cea mai mare a corecţiei financiare/reducerii procentuale propuse.
ART. 5
(1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia ca înainte de efectuarea cãtre beneficiar a plãţii finale, respectiv de onorarea cererii de rambursare finalã, sã verifice gradul în care au fost realizaţi toţi indicatorii de rezultat/de output/obiective stabiliţi prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare.
(2) În situaţia în care se constatã cã existã indicatori nerealizaţi sau numai parţial realizaţi de rezultat/de output/obiective - în special cei care au fost utilizaţi în procesul de evaluare care a condus la aprobarea finanţãrii respectivelor proiecte şi pentru care beneficiarii şi-au angajat prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare rãspunderea realizãrii acestora pânã la plata finalã - autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, pe baza procedurilor proprii, aplicã principiul proporţionalitãţii stabilit la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanţã, respectiv nu autorizeazã integral sau, dupã caz, autorizeazã parţial la platã sumele prevãzute la alin. (1). În aceeaşi situaţie, dacã proiectul nu şi-a atins scopul propus prin contractele/acordurile/ordinele/deciziile de finanţare şi sumele prevãzute la alin. (1) sunt mai mici decât sumele de recuperat, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control prevãzute la art. 20 din ordonanţã, întocmesc procese-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
(3) În situaţia în care, dupã finalizarea proiectelor, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sesizeazã cã nu sunt respectate cerinţele de durabilitate/sustenabilitate prevãzute de reglementãrile aplicabile, aceste autoritãţi, aplicã principiul proporţionalitãţii prevãzut la art. 2 alin. (1) lit. n) din ordonanţã, pe baza procedurilor proprii, în scopul stabilirii creanţelor bugetare.
ART. 6
(1) În aplicarea art. 7 alin. (1) din ordonanţã, în situaţia în care autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene identificã, ca urmare a verificãrilor administrative şi la faţa locului, o posibilã abatere, pentru confirmarea cãreia sunt necesare investigaţii suplimentare, acestea pot solicita structurilor de control prevãzute la art. 20 din ordonanţã investigarea caracterului eligibil al sumelor solicitate la platã/rambursare de beneficiar, înainte ca aceste sume sã fie acordate beneficiarului, iar rezultatul acestei investigaţii suplimentare este consemnat într-o notã de control.
(2) Forma şi conţinutul notei de control prevãzute la alin. (1) sunt stabilite de fiecare autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în funcţie de specificul activitãţii sale.
(3) Nota de control se aprobã de cãtre conducerea autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
ART. 7
(1) În toate situaţiile în care autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene identificã, în activitatea lor curentã de verificare a cererilor de platã/rambursare prezentate de beneficiari, precum şi ca urmare a verificãrilor la faţa locului, indicii privind o posibilã fraudã/tentativã de fraudã, acestea au obligaţia de a sesiza de îndatã Departamentul pentru lupta antifraudã - DLAF şi de a-i transmite acestuia toate informaţiile pe care le deţin.
(2) Sistemele şi indicatorii de fraudã ce trebuie avuţi în vedere, în baza principiului bunelor practici, în scopul identificãrii indiciilor privind o posibilã fraudã, în situaţiile în care evaluarea riscurilor indicã un risc de fraudã ridicat, sunt prevãzuţi în anexa nr. 1.
ART. 8
În cazul în care constatã abateri de la prevederile art. 11 alin. (2) şi art. 14 alin. (1) din ordonanţã referitoare la conflictul de interese, deciziile autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi ale structurilor de control cu privire la nivelul sancţiunii pe care o aplicã trebuie luate, pentru fiecare caz în parte, ţinând cont de urmãtoarele elemente:
a) caracterul intenţionat sau neintenţionat al abaterii, stabilit de instituţiile abilitate prin lege;
b) evaluarea prejudiciului creat de situaţia de conflict de interese, în sensul reanalizãrii deciziei de acceptare a cererii de finanţare sau de platã/rambursare care s-ar fi luat în cazul în care acest conflict de interese nu ar fi existat.
ART. 9
(1) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia completãrii unui formular, denumit Suspiciune de neregulã/Suspiciune de fraudã, pentru toate constatãrile cu implicaţii financiare sau cu posibile implicaţii financiare şi pentru toate sesizãrile ce respectã condiţiile prevãzute la art. 18 alin. (3) din ordonanţã, care este transmis cãtre structurile de control competente.
(2) Forma şi conţinutul formularului menţionat la alin. (1) sunt prevãzute în anexa nr. 2. Formularul se utilizeazã pentru toate programele, cu excepţia acelora în cazul cãrora conţinutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeanã într-o formã diferitã.
(3) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia înregistrãrii suspiciunilor de neregulã într-un Registru al neregulilor, care trebuie sã conţinã cel puţin informaţiile prevãzute în anexa nr. 3, cu excepţia programelor pentru care conţinutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeanã într-o formã diferitã.
(4) În aplicarea prevederilor art. 32 din ordonanţã, formularul "Suspiciune de neregulã/Suspiciune de fraudã" se întocmeşte numai pentru sume plãtite de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau structurile cu funcţii de platã care acţioneazã în numele acestora, organismele de implementare pentru mãsurile din domeniul transporturilor ale Programului ex-ISPA şi beneficiarii proiectelor finanţate în sistem centralizat de Comisia Europeanã din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora.
ART. 10
(1) În vederea fundamentãrii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare sau a clarificãrii unor aspecte referitoare la acesta/aceasta, structura de control sau, dupã caz, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene poate utiliza rezultatele investigaţiilor altor instituţii/structuri abilitate prin lege care au identificat abateri privind aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale, inclusiv în domeniul achiziţiilor publice, şi poate solicita acestora informaţiile suplimentare necesare şi, în plus, poate solicita puncte de vedere ori informaţii oricãror alte entitãţi publice sau structuri de specialitate, în limita prevederilor legale aplicabile; termenul de finalizare a misiunilor de verificare poate fi prelungit cu durata necesarã obţinerii acestor puncte de vedere/informaţii, dar cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (24) din ordonanţã.
(2) Entitãţile publice/Structurile de specialitate au obligaţia de a rãspunde solicitãrilor menţionate la alin. (1), cu prioritate, în cadrul termenului stabilit de legislaţia aplicabilã acestora.
(3) Proiectul Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se prezintã spre aprobare conducerii instituţiei publice în cadrul cãreia funcţioneazã structura de control sau, dupã caz, conducerii autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismului intermediar care l-a întocmit, însoţit de punctul de vedere exprimat de structura verificatã, dupã caz.
(4) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, al cãrui model este prevãzut în anexa nr. 4, se întocmeşte în 3 exemplare originale, dintre care unul pentru structura verificatã, unul pentru organul emitent şi unul pentru organele de executare ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, dacã este cazul, cu excepţia cazurilor în care, în funcţie de procedurile interne ale autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control, poate fi întocmit în mai multe exemplare originale.
(5) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se comunicã debitorului, în urmãtoarea ordine, prin:
a) scrisoare recomandatã cu confirmare de primire;
b) remitere;
c) afişaj public la sediul debitorului;
d) publicarea pe site-ul oficial sau la sediul autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
(6) Data comunicãrii titlului de creanţã poate fi, dupã caz:
a) data înscrisã în confirmarea de primire a scrisorii recomandate şi a aplicãrii ştampilei pe mandatul poştal;
b) data semnãturii de primire sau, dupã caz, data înregistrãrii în evidenţele debitorului;
c) data afişãrii publice la sediul debitorului;
d) data publicãrii pe site-ul oficial sau la sediul autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
(7) În cazul în care se constatã o neregulã determinatã de necorelarea dintre legislaţia naţionalã şi reglementãrile comunitare, în Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare se menţioneazã cã sumele reprezentând creanţe bugetare se recupereazã de autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - în conturile programelor europene respective şi/sau în conturile de la bugetul de stat aferente acestora şi nu se completeazã rubrica "Debitor" - din:
a) sume alocate în bugetul ordonatorilor principali de credite în cadrul cãrora funcţioneazã autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, conform prevederilor legale aplicabile, în cazul beneficiarilor, alţii decât cei prevãzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţã;
b) conturile de venituri ale bugetelor în care a fost efectuatã rambursarea cheltuielilor, pe baza referatului prevãzut la art. 21 alin. (2), în cazul beneficiarilor prevãzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţã.
(8) În stabilirea existenţei unei necorelãri între legislaţia naţionalã şi reglementãrile comunitare, consultarea entitãţii publice/structurii de specialitate competente prevãzute la alin. (1) este obligatorie.
ART. 11
(1) În toate situaţiile în care structurile de control prevãzute la art. 20 din ordonanţã identificã nereguli care prezintã indicii privind o posibilã fraudã, acestea au obligaţia de a sesiza de îndatã Departamentul pentru lupta antifraudã şi de a transmite acestuia toate informaţiile pe care le deţin.
(2) Conform prevederilor reglementãrilor comunitare şi ale acordurilor privind managementul financiar şi controlul programelor operaţionale, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia raportãrii cãtre autoritãţile de certificare, prin intermediul formularului "Suspiciune de neregulã/Suspiciune de fraudã" prevãzut la art. 9 alin. (1), a tuturor cazurilor în care au sesizat Departamentul pentru lupta antifraudã.
(3) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a înregistra suspiciunile de fraudã în Registrul neregulilor prevãzut la art. 9 alin. (3).
ART. 12
În aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1) din ordonanţã, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia transmiterii cãtre structurile de control prevãzute la art. 20 din ordonanţã a informaţiilor necesare identificãrii tuturor proiectelor/contractelor posibil afectate.
ART. 13
(1) În aplicarea art. 28 din ordonanţã, stabilirea valorii corecţiilor financiare prin aplicarea coeficienţilor de corecţie prevãzuţi în anexa la ordonanţã se face cu încadrarea corectã a prevederilor actelor normative încãlcate în categoria de abateri descrisã de aceasta.
(2) Modelul Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare este prevãzut în anexa nr. 5.
ART. 14
Datele suplimentare necunoscute la data efectuãrii verificãrilor, prevãzute la art. 31 alin. (1) din ordonanţã, sunt cuprinse, fãrã a se limita la acestea: în sesizãri, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotãrâri definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecãtoreşti, primite de cãtre autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene dupã data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare iniţial.
ART. 15
(1) Cuantumul creanţei bugetare se calculeazã ţinând cont de sumele plãtite/rambursate, în baza acordurilor/contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare, cãtre beneficiari sau în numele acestora direct cãtre contractori ori cãtre bugetul de stat cu titlu de rambursare, în cazul beneficiarilor prevãzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţã, din:
a) fonduri europene;
b) bugetul de stat, reprezentând cofinanţare a cheltuielilor eligibile;
c) bugetul de stat, în cazul în care acestea sunt utilizate în vederea înlocuirii fondurilor europene în situaţia indisponibilitãţii/ întreruperii/suspendãrii temporare a plãţilor, reprezentând cheltuieli eligibile;
d) bugetul de stat, în cazul în care acestea sunt utilizate în vederea finalizãrii proiectelor, reprezentând cheltuieli eligibile.
(2) Sumele plãtite/rambursate prevãzute la alin. (1) şi la art. 32 din ordonanţã nu cuprind sumele alocate în bugetele ordonatorilor principali de credite din instituţiile cu rol de autoritãţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevãzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţã în scopul efectuãrii de cãtre aceştia a cheltuielilor necesare implementãrii proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevãd un astfel de sistem de finanţare.
ART. 16
(1) În Registrul debitorilor se înscriu titlurile de creanţã şi sumele plãtite necuvenit, din eroare, recuperate prin încasarea în contul autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
(2) Registrul debitorilor trebuie sã conţinã cel puţin informaţiile prevãzute în anexa nr. 3, cu excepţia programelor pentru care conţinutul acestuia a fost deja agreat de Comisia Europeanã într-o formã diferitã, cum ar fi programele de finanţare a politicii agricole comune.
ART. 17
(1) Deducerea creanţelor bugetare din plãţile/rambursãrile la care beneficiarul are dreptul se realizeazã cu condiţia emiterii în prealabil a unui titlu de creanţã.
(2) În situaţia în care beneficiarul îşi exprimã acordul scris, deducerea poate fi aplicatã şi înaintea expirãrii termenului de platã corespunzãtor titlului de creanţã emis de cãtre structura de control prevãzutã la art. 20 din ordonanţã; în acest caz deducerea se aplicã la suma solicitatã la rambursare.
ART. 18
Anularea titlurilor de creanţã rezultate din nereguli în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora se poate realiza, în tot sau în parte, numai în urmãtoarele condiţii:
a) ca urmare a soluţionãrii unei contestaţii administrative depuse împotriva titlului de creanţã, prin decizie motivatã de admitere în tot sau în parte a contestaţiei în favoarea debitorului;
b) prin hotãrâre definitivã şi irevocabilã a instanţelor judecãtoreşti.
ART. 19
Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia şi responsabilitatea urmãririi şi stingerii creanţelor bugetare rezultate din neregulile constatate în cadrul programelor finanţate din fonduri europene pentru care au rãspunderea gestiunii directe, indiferent care sunt structurile de control care au emis titlurile de creanţã respective.
ART. 20
(1) În situaţia prevãzutã la art. 45 alin. (4) din ordonanţã, autoritatea competentã va institui mãsuri asigurãtorii şi va dispune ducerea acestora la îndeplinire de cãtre organul fiscal al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscalã, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se aplicã în mod corespunzãtor.
(2) În vederea instituirii mãsurilor asigurãtorii se va utiliza modelul deciziei prevãzute în anexa nr. 6.
ART. 21
(1) Mecanismul recuperãrii creanţelor bugetare rezultate din nereguli pentru care au fost stabilite ca debitori instituţii publice finanţate integral din bugetul de stat, prevãzut la art. 40 alin. (2) din ordonanţã, se aplicã şi când acestea sunt beneficiari de fonduri europene şi când au calitatea de autoritãţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
(2) Modelul referatului pe baza cãruia se solicitã unitãţilor Trezoreriei Statului recuperarea sumelor constatate ca nereguli din conturile de venituri ale statului în vederea reîntregirii conturilor fondurilor europene este prevãzut în anexa nr. 7.
(3) Autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene întocmesc şi prezintã referatele, prevãzute la alin. (2), la unitãţile Trezoreriei Statului - la care autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau, dupã caz, structurile cu funcţii de platã care acţioneazã în numele acestora au virat iniţial sumele respective în conturile de venituri ale statului - numai dupã ce titlurile de creanţã au devenit executorii şi stingerea creanţelor bugetare nu s-a putut realiza prin încasare sau prin deducere din plãţile/rambursãrile urmãtoare la care beneficiarii sunt îndreptãţiţi.
(4) În cazul în care se constatã nereguli care provin din necorelãri între legislaţia naţionalã şi cea comunitarã pentru care, din acest motiv, nu se poate stabili un debitor, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene întocmesc şi prezintã referatele la unitãţile Trezoreriei Statului la care au virat iniţial sumele respective în conturile de venituri ale statului, în termen de 10 zile lucrãtoare de la data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare.
ART. 22
(1) Dobânda datoratã pentru neachitarea la termen a obligaţiilor prevãzute în titlul de creanţã se calculeazã la sumele rãmase de platã, stabilite şi/sau exprimate în lei dupã ultima recuperare.
(2) Modelul Procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate este prevãzut în anexa nr. 8.
ART. 23
Obligaţia de a nu reutiliza sumele excluse de la finanţarea unei operaţiuni ca urmare a aplicãrii unei corecţii financiare va fi îndeplinitã cu respectarea prevederilor art. 52 alin. (2) din ordonanţã şi a celor din regulamentele comunitare incidente; astfel, în cazul programelor cu finanţare europeanã pentru care este folosit mecanismul recuperãrilor, valoarea eligibilã a acordului/contractului/deciziei/ordinului de finanţare este micşoratã definitiv cu valoarea corecţiei financiare aplicate, fãrã sã existe posibilitatea înlocuirii de cãtre beneficiar a cheltuielilor supuse corecţiei.
ART. 24
În aplicarea prevederilor art. 21 alin. (4) din ordonanţã, prin stadiul de proiect al actului de control/raportului de audit se înţelege momentul primirii de cãtre autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a variantei în limba românã - care constituie varianta oficialã - a actului de control/raportului de audit, cu excepţia programelor de preaderare, pentru care limba oficialã este limba englezã.
ART. 25
(1) În vederea asigurãrii desfãşurãrii activitãţii de înregistrare, monitorizare şi raportare a neregulilor, autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia numirii unui ofiţer de nereguli.
(2) Principalele atribuţii ale ofiţerului de nereguli sunt:
a) îndeplinirea obligaţiilor de înregistrare în Registrul debitorilor şi de transmitere a constatãrilor prevãzute la art. 18 alin. (1) din ordonanţã;
b) îndeplinirea obligaţiilor de primire, analizare şi înregistrarea în Registrul neregulilor a tuturor sesizãrilor prevãzute la art. 18 alin. (2) din ordonanţã, atât a celor validate, cât şi a celor clasate în baza prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanţã;
c) informarea în scris a conducerii autoritãţii cu competenţe în gestiunea fondurilor europene cu privire la necesitatea declanşãrii verificãrilor cu privire la sesizãrile validate şi îndeplinirea obligaţiei de transmitere a acestora, prevãzutã la art. 18 alin. (2) din ordonanţã;
d) primirea rezultatului investigaţiilor structurilor de control - Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare - şi înregistrarea acestuia în Registrul neregulilor;
e) întocmirea rapoartelor de nereguli în aplicarea prevederilor art. 58 şi 59 din ordonanţã şi înaintarea acestora pentru aprobarea de cãtre conducãtorul autoritãţii cu competenţe în gestiunea fondurilor europene;
f) monitorizarea progreselor realizate în procesul de recuperare a debitelor generate de nereguli, în colaborare cu serviciile financiar-contabile ale autoritãţii cu competenţe în gestiunea fondurilor europene;
g) asigurarea notificãrii autoritãţilor de certificare, conform prevederilor reglementãrilor comunitare şi ale acordurilor privind managementul financiar şi controlul programelor operaţionale, asupra: suspiciunilor de nereguli şi/sau posibile fraude, la aceleaşi termene la care se comunicã structurilor de control prevãzute la art. 20 din ordonanţã, proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/notelor de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, contestãrilor titlurilor de creanţã şi modului de soluţionare a acestora, hotãrârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecatã, recuperãrii creanţelor bugetare şi, dupã caz, a dobânzilor aferente, în termen de 5 zile de la data luãrii la cunoştinţã cu privire la constatarea evenimentului;
h) asigurarea completãrii datelor necesare în Registrul debitorilor.
(3) Unele atribuţii prevãzute la alin. (2), cum este gestionarea Registrului debitorilor, pot fi îndeplinite de diferite structuri ale autoritãţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, în funcţie de organizarea internã a acestora.
ART. 26
(1) Structura de control prevãzutã la art. 20 alin. (7) din ordonanţã este o structurã de specialitate care funcţioneazã în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, independent de autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi de autoritãţile de certificare.
(2) Structura, numãrul de personal şi competenţele acestei structuri se stabilesc, cu respectarea prevederilor ordonanţei, prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) Structura de control prevãzutã la alin. (1) constatã abaterile prevãzute la art. 60 din ordonanţã cu ocazia misiunilor de verificare organizate în vederea constatãrii unor nereguli în aplicarea art. 20 alin. (7) din ordonanţã.
ART. 27
(1) Valoarea abaterilor/corecţiilor financiare prevãzute în anexa la ordonanţã se calculeazã astfel:
a) în cazul în care abaterile de la reglementãrile/ instrucţiunile/ghidurile în vigoare privind achiziţiile sunt constatate înainte de efectuarea plãţii cãtre beneficiari, autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene are obligaţia de a reduce procentual sumele pe care le vor aproba la platã aplicând coeficientul de corecţie stabilit în aplicarea prevederilor art. 6 alin. (3) şi anexei din ordonanţã;
b) în cazul în care abaterile de la reglementãrile/ instrucţiunile/ghidurile în vigoare privind achiziţiile sunt constatate dupã efectuarea plãţilor cãtre beneficiari, structurile de control prevãzute la art. 20 din ordonanţã vor constata neregula în conformitate cu prevederile art. 28 din ordonanţã şi vor calcula valoarea creanţei bugetare prin aplicarea procentului de corecţie prevãzut în anexa la ordonanţã la sumele care au fost plãtite deja beneficiarului.
(2) Sumele plãtite beneficiarului la care se referã alin. (1) nu cuprind sumele alocate în bugetele ordonatorilor principali de credite din instituţiile cu rol de autoritãţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare, transferate beneficiarilor prevãzuţi la art. 40 alin. (2) din ordonanţã în scopul efectuãrii de cãtre aceştia a cheltuielilor necesare implementãrii proiectelor din domeniul public, acolo unde mecanismele bugetare prevãd un astfel de sistem de finanţare.
ART. 28
Anexele nr. 1-8 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1
───────
la normele metodologice
───────────────────────
SISTEME ŞI INDICATORI DE FRAUDĂ*1)
__________
*1) Aceastã anexã conţine informaţii cuprinse în documentul de lucru elaborat de Comisia Europeanã "Notã informativã privind indicatorii de fraudã pentru FEDR, FSE şi FC" (COCOF 09/0003/00-RO).
1. Tipuri de fraudã*2)
_________
*2) Conform clasificãrii utilizate de Asociaţia Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor (ACFE).
1. Manipularea intenţionatã a declaraţiilor financiare (de exemplu, raportarea incorectã a veniturilor)
2. Orice tip de deturnare de bunuri tangibile sau intangibile (de exemplu, rambursãri frauduloase de cheltuieli)
3. Corupţie (de exemplu, mitã, manipularea procedurilor de cerere de oferte, nedeclararea conflictelor de interese, deturnare de fonduri)
2. Motivele care stau la baza fraudelor
Existã 3 elemente care stau la baza comiterii fraudelor, care pot fi rezumate sub forma unui "triunghi al fraudei":
- oportunitate;
- justificare;
- presiune financiarã.
Oportunitatea: Chiar dacã o persoanã are un motiv, trebuie sã existe şi o oportunitate. Sistemele deficiente de control intern pot genera o oportunitate (presupusa probabilitate ca frauda sã nu fie detectatã reprezintã un considerent esenţial pentru autorul fraudei). Exemple de puncte slabe ale sistemelor de control intern sunt deficienţele referitoare la:
- supraveghere şi revizuire;
- separarea funcţiilor;
- aprobarea de cãtre organele de conducere;
- controlul sistemelor.
Frauda poate apãrea, de asemenea, în cazul în care nu sunt efectuate controale sau persoanele cu funcţii de autoritate creeazã şansele ca aceste controale existente sã nu fie luate în considerare.
Justificare: O persoanã poate formula o justificare prin explicarea rezonabilã a actelor sale, de exemplu "este corect sã procedez astfel - merit aceşti bani" sau "au o datorie faţã de mine", "iau banii doar cu împrumut - îi voi restitui".
Presiune financiarã, stimulent sau motivaţie: Factorul "nevoie sau aviditate". Simpla aviditate poate reprezenta de multe ori un motiv puternic. Alte presiuni pot apãrea din problemele financiare personale sau din vicii personale precum jocurile de noroc, dependenţa de droguri etc.
"Spargerea triunghiului fraudei"*3) reprezintã cheia prevenirii fraudelor. Dintre cele 3 elemente, oportunitatea este cel mai direct afectatã de sistemele solide de control intern şi, prin urmare, este elementul cel mai uşor de gestionat.
_________
*3) A se vedea "The Handbook of Fraud Deterrence" de Harry Cendrowski, James P. Martin şi Louis W. Petro, 2007, p. 41.
3. Fraude în cadrul contractelor şi achiziţiilor publice
Sisteme de fraudare comune şi recurente şi indicatorii de fraudã relevanţi (semnale de avertizare)
Acest capitol prezintã 16 sisteme de fraudare comune şi recurente, împreunã cu o descriere a sistemului şi indicatorii de fraudã relevanţi în domeniul contractelor şi achiziţiilor publice.
Aceasta este o listã neexhaustivã a unor sisteme general recunoscute.
Acest capitol utilizeazã o mare parte a structurii şi conţinutului aplicate de ACFE*4) în instrucţiunile pentru profesioniştii din domeniul prevenirii şi detectãrii fraudei.
________
*4) Asociaţia Experţilor Autorizaţi în Investigarea Fraudelor (Association of Certified Fraud Examiners) www.acfe.com. Mai exact, structura şi conţinutul se inspirã din instructajul privind "Fraudele în domeniul contractelor şi achiziţiilor" furnizat investigatorilor de fraude.
3.1. Corupţie - mitã şi comisioanele ilegale
Descrierea sistemului
Mita şi comisioanele ilegale semnificã darea sau primirea de "obiecte de valoare" în vederea influenţãrii unui act oficial sau a unei decizii de naturã comercialã.
Oferirea de mitã
"Obiectele de valoare" nu trebuie sã fie şi, adesea, nu sunt bani (ambiguitatea se menţine, ceea ce permite autorului sã invoce diferite scuze, dacã este necesar). Orice beneficiu tangibil oferit sau primit în vederea coruperii primitorului poate constitui mitã.
"Obiecte de valoare" specifice care au fost date sau primite ca mitã includ, între altele: cadouri a cãror valoare depãşeşte pragurile stabilite de cãtre organizaţii/societãţi, "împrumuturi" (indiferent dacã au fost sau nu rambursate), utilizarea unor carduri de credit, plata în exces a achiziţiilor (de exemplu, o platã de 500.000 EUR pentru un apartament în valoare de 200.000 EUR), utilizarea gratuitã sau în schimbul unei chirii preferenţiale a unui apartament, utilizarea gratuitã a unui autoturism închiriat, plãţile în numerar, plata prin cecuri sau transfer bancar a unor "taxe sau onorarii" fictive, reprezentând adesea un procent stabilit în prealabil din contractul obţinut şi plãtite printr-un intermediar sau societate-paravan*5) înfiinţatã de cãtre destinatar, precum şi deţinerea de participaţii secrete în cadrul societãţii contractante sau vânzãtoare corupte).
__________
*5) O societate-paravan este o companie realã, dar cu operaţiuni şi active inexistente.
De obicei, obiectele de valoare sunt acordate în ordinea prezentatã mai sus. Aceastã ierarhie apare deoarece, iniţial, pãrţile îşi studiazã reciproc intenţiile şi este posibil ca plãtitorul mitei sã nu poatã oferi plãţi mai substanţiale decât dupã atribuirea contractului.
Dupã atribuirea unui contract, darea de mitã are loc în special sub forma acordãrii de comisioane ilegale, ceea ce înseamnã cã, dupã ce primeşte o platã, contractantul plãteşte sau returneazã un procent stabilit în prealabil din fiecare sumã încasatã. Indiferent de maniera de platã a mitei, preţurile sunt de obicei majorate artificial sau calitatea mãrfurilor şi serviciilor este redusã, în vederea recuperãrii sumelor plãtite.
Darea de mitã faciliteazã mai multe alte tipuri de fraudã, cum ar fi falsificarea de facturi, înregistrarea de cheltuieli fictive sau neîndeplinirea specificaţiilor contractuale.
Traficul de influenţã
Traficul de influenţã în domeniul contractelor şi achiziţiilor publice se reflectã adesea în: selecţia pãrtinitoare, de exemplu achiziţiile nejustificate dintr-o singurã sursã (pot exista mai multe contracte atribuite sub plafonul pentru achiziţii publice), preţurile excesive nejustificate, produsele achiziţionate în numãr excesiv, acceptarea calitãţii scãzute şi întârzierea sau inexistenţa livrãrilor*6).
_________
*6) Aceştia sunt rezumaţi adesea ca factori PCCL: selecţie pãrtinitoare, preţ excesiv, cantitate excesivã, calitate scãzutã, livrare întârziatã sau inexistentã.
Indicatori de fraudã
Cel mai frecvent indicator al oferirii de mitã şi comisioane ilegale este tratamentul favorabil nejustificat acordat unui contractant de cãtre un responsabil pentru contractare într-o perioadã de timp.
Alte semnale de avertizare:
- legãturi strânse între un responsabil pentru contractare şi un furnizor de produse sau servicii;
- creşterea inexplicabilã sau bruscã a averii responsabilului pentru contractare;
- responsabilul pentru contractare efectueazã o activitate economicã nedeclaratã;
- contractantul este cunoscut în domeniul sãu de activitate pentru acordarea de comisioane ilegale;
- modificãri nedocumentate sau frecvente ale contractelor, care conduc la majorarea valorii acestora;
- responsabilul pentru contractare refuzã predarea responsabilitãţilor legate de contractul în cauzã şi preluarea altor atribuţii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legãturã cu experienţa nu este relevantã);
- responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completeazã declaraţia privind conflictele de interese.
3.2. Nedeclararea conflictelor de interese
Descrierea sistemului
O situaţie de conflict de interese poate apãrea atunci când un angajat al organizaţiei contractante are un interes financiar ascuns în ceea ce priveşte un contract sau un contractant. Un potenţial conflict de interese nu poate fi urmãrit în instanţã dacã este dezvãluit în întregime şi aprobat cu promptitudine de cãtre angajator. De exemplu, un angajat poate deţine în secret un furnizor sau un contractant, poate înfiinţa o societate-paravan prin intermediul cãreia achiziţioneazã produse la un preţ majorat artificial sau are un interes ascuns în vânzarea sau închirierea de proprietãţi.
Indicatori de fraudã:
- favorizarea inexplicabilã sau în mod excepţional a unui anumit contractant sau vânzãtor;
- acceptarea continuã a unor lucrãri la preţuri ridicate şi de calitate scãzutã etc.;
- responsabilul pentru contractare nu depune sau nu completeazã declaraţia privind conflictele de interese;
- responsabilul pentru contractare refuzã predarea responsabilitãţilor legate de contractul în cauzã şi preluarea altor atribuţii similare (acceptarea/refuzul unor sarcini care nu au legãturã cu experienţa nu este relevantã);
- existã indicii potrivit cãrora responsabilul pentru contractare efectueazã o activitate paralelã.
3.3. Practici de cooperare secretã
Descrierea sistemului
Contractanţii dintr-o anumitã zonã sau regiune geograficã sau dintr-o anumitã industrie pot încheia acorduri în vederea înlãturãrii concurenţei şi majorãrii preţurilor prin diferite sisteme de cooperare secretã.
Depunerea de oferte de curtoazie
Ofertele de curtoazie, cunoscute şi ca "oferte fantomã", au scopul de a asigura aparenţa unei licitaţii concurenţiale, fãrã a se urmãri câştigarea acesteia.
Mai mulţi ofertanţi care coopereazã convin sã depunã oferte la preţuri excesive sau conţinând condiţii inacceptabile, pentru a favoriza selectarea unui contractant preferat la un preţ majorat artificial (în aceste situaţii ar trebui sã se verifice atent valoarea estimatã a contractului). Câştigãtorul împarte o cotã din profituri cu ofertanţii respinşi, îi angajeazã ca subcontractanţi sau le permite sã câştige alte contracte la preţuri avantajoase. Ofertele de curtoazie pot fi depuse inclusiv de societãţi-paravan sau firme afiliate.
Abţinerea de la participare
Pentru ca manipularea procedurilor de cerere de oferte sã reuşeascã, numãrul ofertanţilor trebuie sã fie limitat şi toţi trebuie sã participe la conspiraţie. Dacã la licitaţie se alãturã un ofertant nou sau necooperant (un aşa-numit "sabotor"), majorarea artificialã a preţului devine evidentã. Pentru a preveni o astfel de posibilitate, conspiratorii pot oferi mitã societãţilor strãine pentru ca acestea sã nu îşi depunã ofertele sau pot utiliza mijloace mai agresive pentru a le împiedica sã participe la licitaţie. De asemenea, în încercarea de a-şi proteja monopolul, conspiratorii pot constrânge furnizorii şi subcontractanţii pentru ca aceştia sã evite relaţiile comerciale cu societãţile necooperante.
Rotaţia ofertelor
Conspiratorii depun oferte de curtoazie sau se abţin sã liciteze pentru a permite fiecãrui ofertant sa depunã, prin rotaţie, oferta cea mai ieftinã. Rotaţia poate avea loc în funcţie de zona geograficã - un contractant în domeniul construcţiilor de drumuri primeşte toate lucrãrile dintr-o regiune, altã societate primeşte lucrãri în regiunea învecinatã - sau în funcţie de tipul de activitate, perioadã etc.
Împãrţirea pieţelor
Întreprinderile participante la înţelegere pot împãrţi pieţe sau linii de producţie sau pot conveni fie sã nu concureze în propriile zone de influenţã, fie sã o facã prin mãsuri de cooperare secretã, precum depunerea de oferte de curtoazie exclusiv. Uneori, la sistemele de cooperare secretã participã angajaţi - având uneori interese financiare în întreprinderea "concurentã" - care primesc o cotã din preţurile majorate artificial.
Indicatori de fraudã:
- oferta câştigãtoare are un preţ prea mare în raport cu estimãrile de costuri, listele de preţuri publicate, lucrãrile sau serviciile similare sau mediile la nivel de industrie şi preţurile de piaţã corecte;
- toţi ofertanţii menţin preţuri ridicate;
- preţul ofertelor scade atunci când la licitaţie se alãturã un ofertant nou;
- rotaţia ofertanţilor câştigãtori în funcţie de regiune, tip de activitate, tip de lucrãri;
- ofertanţii respinşi sunt angajaţi ca subcontractanţi;
- configuraţie anormalã a ofertelor (de exemplu, ofertele sunt separate de procentaje exacte, oferta câştigãtoare este cu puţin sub pragul de preţ acceptat, se încadreazã exact în bugetul alocat, este prea mare, prea apropiatã, diferenţa este excesivã, sumele sunt rotunjite, incomplete etc.);
- legãturi aparente între ofertanţi, cum ar fi adrese, angajaţi sau numere de telefon comune etc.;
- în oferta contractantului sunt incluşi subcontractanţi aflaţi în competiţie pentru contractul principal;
- contractanţii calificaţi se abţin de la depunerea unei oferte şi devin subcontractanţi, sau ofertantul cu cel mai scãzut preţ se retrage şi devine subcontractant;
- unele societãţi liciteazã întotdeauna una împotriva celeilalte, în timp ce altele nu o fac niciodatã;
- ofertanţii respinşi nu pot fi localizaţi pe internet sau în nomenclatoarele de societãţi, nu au adrese etc. (cu alte cuvinte, sunt societãţi fictive);
- existã corespondenţã sau alte indicii potrivit cãrora contractanţii efectueazã schimburi de informaţii privind preţurile, îşi alocã teritorii sau încheie alte tipuri de acorduri neoficiale;
- practicile de ofertare prin cooperare secretã au fost constatate în urmãtoarele sectoare şi sunt relevante şi pentru fondurile structurale: asfaltãri, construcţii de clãdiri, activitãţi de dragare, echipamente electrice, construcţii de acoperişuri, eliminarea deşeurilor.
3.4. Oferte discrepante
Descrierea sistemului
În acest sistem de fraudare, personalul responsabil pentru contractare furnizeazã unui ofertant favorit informaţii confidenţiale indisponibile celorlalţi ofertanţi, potrivit cãrora, de exemplu, una sau mai multe activitãţi prevãzute într-o cerere de oferte nu vor fi realizate în cadrul contractului (unele activitãţi pot fi formulate în termeni vagi sau pot fi prea dificile, iar ofertantul favorit este instruit cum sã liciteze). Astfel de informaţii permit firmei favorizate sã depunã o ofertã având un preţ mult mai redus faţã de cel al celorlalţi participanţi, oferind un preţ foarte scãzut pentru activitatea care nu va fi inclusã în contractul final. În cazul acordurilor-cadru, acest aspect trebuie analizat în corelare cu contractele subsecvente. Depunerea de oferte discrepante este unul dintre cele mai eficiente sisteme de trucare a licitaţiilor, manipularea nefiind atât de evidentã precum în alte sisteme utilizate frecvent, cum ar fi achiziţiile nejustificate dintr-o sursã unicã.
Indicatori de fraudã:
- oferta pentru anumite activitãţi pare a fi nejustificat de scãzutã;
- dupã atribuirea contractului au loc modificãri sau eliminãri ale cerinţelor privind activitãţile;
- activitãţile pentru care se primesc oferte sunt diferite faţã de contractul propriu-zis;
- ofertantul are legãturi apropiate cu personalul responsabil cu achiziţiile sau a participat la redactarea specificaţiilor.
3.5. Manipularea specificaţiilor
Descrierea sistemului
Cererile de oferte sau propuneri pot conţine specificaţii adaptate pentru a corespunde calificãrilor sau competenţelor unui anumit ofertant. Aceastã situaţie este frecventã în special în cazul contractelor din domeniul IT şi al altor contracte tehnice.
Specificaţiile care sunt prea restrictive pot fi utilizate pentru a exclude alţi ofertanţi calificaţi sau pentru a justifica achiziţii dintr-o singurã sursã şi pentru a evita orice concurenţã.
Un ansamblu de specificaţii manipulate care favorizeazã un anumit contractant sugereazã corupţie.
Indicatori de fraudã:
- doar un singur ofertant sau foarte puţini ofertanţi rãspund la cererile de oferte;
- existã similitudini între specificaţii şi produsele sau serviciile contractantului câştigãtor;
- se primesc reclamaţii din partea celorlalţi ofertanţi;
- specificaţiile sunt semnificativ mai restrânse sau acoperã o sferã mai largã decât în cazul cererilor de oferte anterioare;
- specificaţii neobişnuite sau nerezonabile;
- acordarea unui numãr ridicat de contracte avantajoase unui singur furnizor;
- socializare sau contacte personale între personalul responsabil cu contractarea şi ofertanţi pe durata procedurii de atribuire;
- cumpãrãtorul defineşte un articol folosind denumirea unei mãrci comerciale în locul unei descrieri generice fãrã sã foloseascã sintagma "sau echivalent" sau fãrã sã justifice necesitatea prin prisma unei incompatibilitãţi tehnice.
3.6. Divulgarea datelor referitoare la licitaţii
Descrierea sistemului
Personalul însãrcinat cu contractarea, redactarea proiectului sau evaluarea ofertelor poate divulga unui ofertant favorit informaţii confidenţiale, precum bugete estimate, soluţii preferate sau date privind ofertele concurente, permiţându-i astfel sã formuleze o propunere tehnicã sau financiarã.
Indicatori de fraudã:
- metode ineficiente de control al procedurilor de atribuire, reducerea nejustificatã a termenelor legale;
- oferta câştigãtoare are un preţ cu foarte puţin mai scãzut decât urmãtoarea ofertã cu preţ scãzut;
- unele oferte sunt deschise în avans;
- sunt acceptate oferte care depãşesc termenul-limitã;
- ofertantul care depune oferta dupã expirarea termenului este câştigãtor;
- toate ofertele sunt respinse, iar contractul este relicitat;
- ofertantul câştigãtor comunicã în privat cu personalul însãrcinat cu contractarea, prin e-mail sau alte mijloace, în timpul perioadei de atribuire.
3.7. Manipularea ofertelor
Descrierea sistemului
Într-o procedurã de atribuire controlatã insuficient, personalul însãrcinat cu contractarea poate manipula ofertele dupã depunere, în vederea selectãrii unui contractant favorit (modificarea ofertelor, "pierderea" unor oferte, anularea unor oferte pe motivul unor presupuse erori conţinute în specificaţii etc.).
Indicatori de fraudã:
- reclamaţii din partea ofertanţilor;
- metode de control deficiente şi proceduri de licitaţie inadecvate;
- indicii privind modificarea ofertelor dupã recepţie (pot proveni şi din observarea recepţiei unor produse inferioare din punct de vedere calitativ prin raportare la oferta depusã în cadrul procedurii şi în lipsa unui act adiţional);
- anularea unor oferte pe motivul unor erori;
- un ofertant calificat este descalificat din motive suspecte;
- activitatea nu este relicitatã, deşi numãrul ofertelor primite a fost inferior minimului necesar.
3.8. Atribuiri nejustificate unui singur ofertant
Descrierea sistemului
Acest sistem este adesea rezultatul corupţiei, în special dacã metoda este repetatã şi suspectã.
Aceste atribuiri pot avea loc prin fragmentarea achiziţiilor, în scopul evitãrii plafoanelor de ofertare concurenţialã, falsificarea justificãrilor achiziţiilor din sursã unicã, redactarea unor specificaţii foarte restrictive, prelungirea contractelor atribuite anterior în locul relicitãrii acestora.
Indicatori de fraudã:
- atribuiri în favoarea unui singur ofertant la preţuri superioare sau puţin inferioare plafoanelor de atribuire concurenţialã;
- achiziţii publice desfãşurate anterior în condiţii concurenţiale au devenit neconcurenţiale;
- fragmentarea achiziţiilor, pentru a evita plafonul de ofertare concurenţialã;
- cererea de ofertã este transmisã unui singur furnizor de servicii.
3.9. Fragmentarea achiziţiilor
Descrierea sistemului
Personalul însãrcinat cu contractarea poate fragmenta o achiziţie în douã sau mai multe comenzi ori contracte de achiziţie în scopul evitãrii concurenţei sau a unei investigaţii efectuate de o autoritate de management de nivel superior. De exemplu, dacã plafonul este de 125.000 euro, o achiziţie pentru atribuirea unui contract de bunuri şi servicii în valoare estimatã de 245.000 euro poate fi fragmentatã în douã achiziţii pentru atribuirea a douã contracte - unul pentru bunuri, în valoare de 121.000 euro, iar altul pentru servicii, în valoare de 124.000 euro - în scopul evitãrii unei proceduri concurenţiale.
Fragmentarea achiziţiilor (denumitã de multe ori salami slicing) poate indica un caz de corupţie sau alte sisteme de fraudare la nivelul unei organizaţii contractante.
Indicatori de fraudã:
- douã sau mai multe achiziţii consecutive şi asemãnãtoare de la acelaşi contractant, situate imediat sub plafoanele de acordare concurenţialã sau sub limita de la care se efectueazã investigaţii de cãtre cadrele de conducere;
- separarea nejustificatã a achiziţiilor, de exemplu contracte separate pentru manoperã şi materiale, fiecare având o valoare inferioarã plafoanelor de ofertare;
- achiziţii consecutive la valori situate imediat sub plafoane.
3.10. Combinarea contractelor
Descrierea sistemului
Un contractant având mai multe comenzi similare poate percepe aceleaşi costuri de personal, onorarii sau cheltuieli similare pentru mai multe comenzi care ar putea avea de fapt volume de activitate diferite, ceea ce determinã suprafacturarea.
Indicatori de fraudã:
- facturi similare prezentate pentru activitãţi sau contracte diferite;
- contractantul factureazã mai mult de o activitate pentru aceeaşi perioadã de timp.
3.11. Stabilirea incorectã a costurilor
Descrierea sistemului
Un contractant poate comite o fraudã prin facturarea cu intenţie a unor costuri care nu sunt permise sau rezonabile sau care nu pot fi alocate în mod direct sau indirect unui contract.
Costurile de manoperã sunt mai susceptibile sã fie utilizate abuziv decât costurile materialelor deoarece, în teorie, costurile cu forţa de muncã pot fi percepute pentru orice contract. Costurile cu forţa de muncã pot fi manipulate prin crearea de fişe de pontaj fictive, modificarea fişelor de pontaj sau a documentaţiei aferente ori simpla facturare a unor costuri majorate artificial pentru forţa de muncã, fãrã documente justificative.
Indicatori de fraudã:
- sume excesive sau neobişnuite percepute pentru forţa de muncã;
- sumele percepute pentru forţa de muncã nu sunt reflectate de evoluţia lucrãrilor prevãzute de contract;
- modificãri evidente ale fişelor de pontaj;
- nu se gãsesc fişele de pontaj;
- pentru aceleaşi costuri ale materialelor se percep sume în mai multe contracte;
- costurile indirecte sunt facturate drept costuri directe.
3.12. Manipularea preţurilor
Descrierea sistemului
Manipularea preţurilor în cadrul contractelor are loc atunci când contractanţii nu pun la dispoziţie date curente, complete şi exacte privind costurile sau preţurile în propunerile de preţuri, ceea ce are ca rezultat creşterea preţului contractului.
Indicatori de fraudã:
- contractantul refuzã, amânã sau nu poate furniza documente justificative privind costurile;
- contractantul furnizeazã documente incorecte sau incomplete;
- informaţiile privind preţul nu mai sunt valabile;
- preţuri ridicate comparativ cu contracte similare, liste de preţuri sau medii la nivel de industrie.
3.13. Neîndeplinirea specificaţiilor contractului
Descrierea sistemului
Contractanţii care nu îndeplinesc specificaţiile contractului şi apoi declarã în mod fals şi cu bunã ştiinţã cã le-au îndeplinit comit o fraudã.
Exemple de astfel de sisteme includ utilizarea de materiale de construcţie care nu respectã standardele, componente de calitate inferioarã, fundaţii necorespunzãtoare în cazul lucrãrilor de construcţie a drumurilor etc. Motivul este, în mod evident, creşterea profiturilor prin reducerea costurilor, evitarea penalizãrilor pentru nerespectarea termenelor-limitã etc. Multe astfel de sisteme sunt dificil de detectat în absenţa unor inspecţii sau teste amãnunţite efectuate de experţi independenţi în domeniu. Existã totuşi posibilitatea ca autorii fraudelor sã încerce sã mituiascã inspectorii.
Indicatori de fraudã:
- discrepanţe între rezultatele testelor şi inspecţiilor, pe de o parte, şi clauzele şi specificaţiile contractului, pe de altã parte;
- absenţa certificatelor sau a documentelor de testare ori inspecţie;
- calitate inferioarã, activitate nesatisfãcãtoare şi numãr mare de reclamaţii;
- în documentele contabile ale contractantului existã indicii potrivit cãrora contractantul nu a achiziţionat materialele necesare lucrãrilor, nu deţine sau nu a închiriat echipamentul necesar pentru efectuarea lucrãrilor ori nu dispune de suficienţi lucrãtori pe şantier. (NB: Aceastã verificare încrucişatã se poate dovedi utilã.)
3.14. Facturi false, duble sau cu preţuri excesive
Descrierea sistemului
Un contractant poate prezenta cu bunã ştiinţã facturi false, duble sau cu preţuri excesive, acţionând pe cont propriu sau în cooperare cu angajaţi responsabili cu procesul de contractare, în urma coruperii acestora.
Indicatori de fraudã:
- mãrfuri sau servicii facturate nu se aflã în inventar sau nu pot fi localizate;
- nu existã confirmãri de primire a unor bunuri sau servicii facturate;
- comenzile de achiziţie pentru unele bunuri sau servicii facturate sunt inexistente sau suspecte;
- registrele contractantului nu indicã finalizarea lucrãrilor sau efectuarea cheltuielilor necesare;
- preţurile de facturare, sumele, descrierile sau datele privind articolele depãşesc sau nu corespund cu prevederile contractuale, comanda de achiziţie, fişele de magazie, inventarul sau rapoartele de producţie;
- facturi multiple cu sumã, numãr, datã etc. identice;
- subcontracte în cascadã;
- plãţi în numerar;
- plãţi cãtre societãţi off-shore.
3.15. Furnizori de servicii fictivi
Descrierea sistemului
a) Un angajat poate autoriza plãţi cãtre un vânzãtor fictiv, urmãrind în acest fel sã deturneze fonduri. Sistemul este utilizat frecvent în situaţiile în care nu existã o separare a atribuţiilor de întocmire a cererii, recepţie şi platã.
b) Contractanţii pot înfiinţa societãţi fictive pentru a depune oferte de curtoazie în cadrul unor sisteme de cooperare secretã, în vederea majorãrii artificiale a costurilor sau, pur şi simplu, a emiterii de facturi false.
Experienţa a arãtat cã autorii fraudelor au tendinţa de a utiliza denumiri de societãţi similare denumirilor unor societãţi reale.
Indicatori de fraudã:
- furnizorul de servicii nu poate fi gãsit în nomenclatoarele de societãţi, pe internet, cu ajutorul motorului de cãutare Google sau al altor motoare de cãutare etc.;
- adresa furnizorului de servicii nu poate fi gãsitã;
- adresa sau numãrul de telefon ale furnizorului servicii sunt incorecte;
- este folositã o societate off-shore.
3.16. Substituţia produsului
Descrierea sistemului
Substituţia produsului se referã la înlocuirea, fãrã ştiinţa cumpãrãtorului, a produselor prevãzute în contract cu unele de calitate inferioarã. În cel mai rãu caz, substituţia produselor poate pune în pericol viaţa, de exemplu deficienţe ale infrastructurii sau clãdirilor. Substituţia este o opţiune atractivã în special în cazul contractelor care prevãd utilizarea de materiale costisitoare, de calitate superioarã, care pot fi înlocuite cu produse mult mai ieftine, cu aspect similar. Substituţia implicã de multe ori componente care nu pot fi detectate cu uşurinţã. De asemenea, atunci când au loc inspecţii pot fi prezentate eşantioane special create, pentru a induce în eroare.
Indicatori de fraudã:
- ambalaje neobişnuite sau generice: ambalajul, culorile sau forma diferã de norme;
- discrepanţe între aspectul aşteptat şi cel real;
- numerele de identificare a produsului diferã de numerele publicate sau cele de catalog ori de sistemul de numerotare;
- numãr de defecţiuni înregistrat în cadrul testelor sau în utilizare peste medie, înlocuiri anticipate ori costuri ridicate de întreţinere şi de reparaţie;
- certificatele de conformitate sunt semnate de persoane necalificate sau neautorizate;
- diferenţe semnificative între costurile estimate şi cele reale ale materialelor;
- contractantul nu a respectat graficul lucrãrilor, dar recupereazã întârzierile cu rapiditate;
- numere de serie atipice sau şterse; numerele de serie nu corespund sistemului de numerotare al producãtorului autentic;
- numerele sau descrierile facturii sau ale obiectelor de inventar nu corespund datelor din ordinul de achiziţie.
4. Frauda în domeniul sumelor percepute pentru forţa de muncã şi al serviciilor de consultanţã
Sisteme de fraudare comune şi recurente şi indicatorii de fraudã relevanţi (semnale de avertizare)
Acest capitol prezintã sisteme de fraudare comune şi recurente, împreunã cu o descriere a sistemului şi indicatorii de fraudã relevanţi în domeniul serviciilor de consultanţã.
Cel mai important mijloc de control din sistemul de contabilitate a costurilor pentru forţa de muncã este angajatul individual şi acceptarea de cãtre acesta a responsabilitãţii de a înregistra cu exactitate timpul de lucru efectuat.
Aceasta este o listã neexhaustivã a unor sisteme general recunoscute:
4.1. Costurile suportate cu forţa de muncã
Descrierea sistemului
Fãrã o verificare externã independentã şi la faţa locului, costurile cu forţa de muncã sunt foarte uşor de manipulat. Un angajator poate pretinde, cu bunã ştiinţã, perioade de lucru fictive, directe sau indirecte. Aspectul esenţial de urmãrit este dacã sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute în mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. (Nu pot exista documente ale unor pãrţi terţe care sã ateste costurile cu forţa de muncã, cum ar fi facturi, comenzi de achiziţie etc.)
Indicatori de fraudã:
- moduri diferite de percepere a sumelor;
- modificãri neaşteptate şi semnificative ale modului de percepere a sumelor;
- scãderea sumelor percepute pentru proiecte/contracte cu plafoane depãşite sau urmând a fi depãşite;
- procentajul angajaţilor pentru care se înregistreazã costuri indirecte este disproporţionat;
- un numãr mare de angajaţi sunt transferaţi de la costuri directe la costuri indirecte sau viceversa;
- aceiaşi angajaţi sunt transferaţi în mod constant de la costuri directe la costuri indirecte sau viceversa;
- sisteme deficitare de control intern al sumelor percepute pentru timpul de lucru, precum semnarea în avans a fişelor de pontaj ale angajaţilor, completarea fişelor de pontaj ale angajaţilor de cãtre supraveghetor, completarea fişelor de pontaj cu creionul sau la finalul perioadei de platã;
- orele de lucru şi sumele reale se aflã constant la limita bugetului sau imediat sub aceasta;
- utilizarea unor intrãri în registrele zilnice prin care se efectueazã modificãri, în vederea transferãrii costurilor între contracte, cercetare şi dezvoltare, activitãţi comerciale;
- creşteri şi descreşteri semnificative ale sumelor percepute unor conturi sensibile;
- sumele pentru timpul de lucru al angajaţilor sunt percepute diferit în raport cu costurile de cãlãtorie asociate.
4.2. Neplata orelor suplimentare
Descrierea sistemului
Un angajator poate pretinde, cu bunã ştiinţã, efectuarea de ore suplimentare false atunci când acestea nu sunt compensate în mod neoficial prin, de exemplu, acordarea de concedii suplimentare. Aspectul esenţial de urmãrit este dacã sumele pentru timpul de lucru al angajatului sunt percepute în mod adecvat pentru proiectul la care s-a lucrat efectiv. Nu existã documente ale unor pãrţi terţe.
Indicatori de fraudã:
- personalul este obligat sã desfãşoare activitãţi suplimentare neplãtite în cadrul mai multor proiecte - directe şi indirecte;
- angajaţii salariaţi înregistreazã doar orele de lucru normale efectuate în fiecare zi, pentru o perioadã mai lungã de timp;
- neplata orelor suplimentare şi acordarea de bonusuri pe baza orelor suplimentare lucrate, potrivit indicaţiilor conducerii;
- lucrãrile pentru contractele/proiectele al cãror plafon de cheltuieli a fost depãşit se desfãşoarã doar în timpul suplimentar neplãtit.
4.3. Servicii de consultanţã/profesionale
Descrierea sistemului (pe baza unui caz real)
Serviciile erau însoţite de contracte de consultanţã detaliate, cu facturile şi rapoartele aferente. Aspectele acoperite erau relevante pentru operaţiunile contractantului şi ofereau recomandãri adecvate privind eficientizarea anumitor activitãţi. Contractantul a pus în aplicare majoritatea recomandãrilor. Contractele aplicabile conţineau toate explicaţiile necesare, iar onorariile au fost considerate rezonabile.
Cu toate acestea, serviciile unora dintre societãţile contractate nu fuseserã utilizate anterior. Contractele nu descriau serviciile care urmau a fi furnizate de cãtre societãţi, dar prezentau în detaliu persoanele care urmau sã ofere serviciile şi onorariile pe orã percepute. CV-urile persoanelor nu erau disponibile. Onorariile societãţilor noi erau mai ridicate. Reprezentanţii societãţii nu au putut explica onorariile mai mari sau natura serviciilor care urmau sã fie oferite.
În plus, facturile emise de aceste societãţi pentru serviciile suplimentare prestate nu descriau caracteristicile acestora, menţionând doar numãrul contractului. Costurile erau reprezentate sub formã de sumã forfetarã, fãrã o defalcare în funcţie de orele lucrate, tariful orar, cheltuielile de cãlãtorie sau alte cheltuieli. Nu existau rapoarte de cãlãtorie sau rapoarte de sintezã. Nu existau informaţii suplimentare privind aceste societãţi; angajatorul nu a putut oferi decât asigurãri verbale privind serviciile furnizate.
În sfârşit, adresa de corespondenţã de pe facturi era o cãsuţã poştalã, iar societãţile nu apãreau în lista abonaţilor telefonici.
Indicatori de fraudã:
- nu existã acorduri sau contracte încheiate oficial; cu toate acestea, se plãtesc sume mari pentru "servicii prestate", pe baza unor facturi conţinând date insuficiente;
- existã acorduri sau contracte oficiale, dar acestea sunt vagi în ceea ce priveşte serviciile care urmeazã a fi prestate, şi nu existã facturi detaliate, rapoarte de cãlãtorie sau studii care sã justifice cheltuielile;
- serviciile plãtite au fost utilizate pentru obţinerea, distribuirea sau utilizarea unor informaţii ori date protejate prin legi sau regulamente;
- serviciile plãtite aveau scopul de a influenţa în mod ilegal conţinutul unei cereri, evaluarea unei propuneri sau estimãri de preţ, selecţia de surse pentru atribuirea de contracte ori negocierea unui contract, a unei modificãri sau a unei revendicãri. Nu este important dacã atribuirea se face de cãtre contractantul principal ori un subcontractant de la orice nivel;
- serviciile plãtite au fost obţinute sau efectuate prin încãlcarea unui statut ori a unui regulament care interzice practicile antreprenoriale neloiale sau conflictele de interese.
4.4. Categorii de forţã de muncã
Descrierea sistemului (pe baza unui caz real)
Propunerea unui contractant privind reînnoirea unui contract de tip "timp şi materiale" (T&M), care fusese atribuit anual în ultimii 2 ani, arãta cã tarifele orare suportate erau semnificativ mai reduse decât tarifele propuse, cu excepţia celor administrative. La momentul depunerii ofertelor, propunerea iniţialã prevedea un numãr complet de angajaţi. Dupã atribuirea contractului, contractantul a angajat/utilizat personal remunerat la un nivel inferior celui propus. Calificãrile unora dintre noii angajaţi nu îndeplineau cerinţele din cererea de ofertã. Contractantul plasase mai mulţi dintre noii angajaţi în categorii de forţã de muncã pentru care nu erau calificaţi.
Indicatori de fraudã:
- diferenţe semnificative între costurile sau cantitãţile unitare propuse şi cele reale, fãrã modificarea corespunzãtoare a sferei lucrãrilor sau a descrierii posturilor;
- facturarea fiecãrui serviciu se fãcea constant la nivelul maxim stabilit în contract. Specificarea în contract/comandã a numãrului de ore care trebuie facturate reprezintã o excepţie;
- anumite persoane propuse ca "angajaţi-cheie" nu lucreazã în cadrul contractului;
- personalul propus nu corespunde forţei de muncã existente. Este necesarã angajarea unui numãr considerabil de persoane. Numãrul persoanelor nou-angajate este semnificativ mai redus decât în propunerile iniţiale;
- competenţele angajaţilor nu satisfac cerinţele specifice pentru categoria de forţã de muncã sau cerinţele contractuale;
- timpul de lucru al angajaţilor este înregistrat ca indirect de cãtre societate, dar este înregistrat ca direct în scopul contractului;
- sumele percepute pentru timpul de lucru al partenerilor, funcţionarilor, supraveghetorilor şi al altor angajaţi nu respectã termenii contractuali sau politicile şi procedurile contabile ale societãţii.
ANEXA 2
───────
la normele metodologice
───────────────────────
SUSPICIUNE DE NEREGULĂ/SUSPICIUNE DE FRAUDĂ*1)
Nr./data înregistrãrii
(de la Autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organisme intermediare*2) cãtre structura de control, autoritatea de certificare, conform prevederilor reglementãrilor comunitare şi ale acordurilor privind managementul financiar şi controlul programelor operaţionale)
__________
*1) În funcţie de tipul neregulii (pct. 3), notificarea va fi asupra unei suspiciuni de neregulã sau de fraudã.
*2) Acest format se poate utiliza de autoritãţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/organismele intermediare şi în relaţia cu beneficiarii, pentru situaţia în care aceştia - în aplicarea prevederilor art. 29 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora - notificã din proprie iniţiativã o posibilã neregulã în gestiunea propriilor proiecte.
Elementele notificãrii:
Identificarea programului/a fondului/axã prioritarã, dupã caz/domeniu major de intervenţie, dupã caz/proiect: nr., denumire/cod SMIS, MIS, altele, dupã caz/organism intermediar, dupã caz/beneficiar: denumire, adresã, reprezentant legal, dupã caz/nr. şi data contractului/acordului/deciziei/ordinului de finanţare.
───────
la normele metodologice
───────────────────────
Aprob
─────
.....................................
(numele şi semnãtura conducãtorului
autoritãţii emitente)
(ştampila autoritãţii emitente)
PROCES - VERBAL
de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare
Încheiat la data de ............................
privind proiectul ........, denumire .........., codul SMIS/MIS etc.
1. Denumirea şi datele de identificare ale autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control
a) ......./(denumirea autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control)......
Echipa de control formatã din:
- domnul/doamna ..........., având funcţia de ..................;
- domnul/doamna ..........., având funcţia de ..................;
- domnul/doamna ..........., având funcţia de ..................,
din cadrul .....................................................,
în baza ...../(ordin/decizie/mandat/împuternicire)...... nr. ...../....,
emis/emisã de ...../(numele şi semnãtura conducãtorului autoritãţii emitente/forului superior)... a procedat la efectuarea unei verificãri documentare şi/sau faptice a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sub nr. ......., ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în ......../(documentul/ raportul de control/audit/verificare la faţa locului/sesizare de neregulã prin sistemul whistle blowing) nr. ...../.... al ....../(data) (emitent/ în cazul sesizãrii prin sistemul whistle blowing se pãstreazã confidenţialitatea chiar dacã este cunoscutã identitatea persoanei care a semnalat neregula)....... conţinând constatãri cu implicaţii financiare ....../(Se citeazã toate constatãrile din documentul emitentului.).......
b) Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificatã
(Se va menţiona punctul de vedere al beneficiarului cu privire la constatãrile din documentul/raportul de control/audit/ verificare la faţa locului înainte de efectuarea misiunii de control, dacã un asemenea punct de vedere a fost comunicat oficial autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene./În caz contrar, se solicitã punctul de vedere al beneficiarului/structurii verificate/ în cazul în care nu exprimã un punct de vedere, se menţioneazã acest fapt.)
.................................................................
c) Locul unde s-a desfãşurat verificarea ........................
d) În perioada ..................................................
2. Baza legalã a verificãrii
a) Prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
b) Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
c) Contractul/Decizia/Acordul/Ordinul de finanţare
3. Denumirea şi datele de identificare ale beneficiarului/structurii verificate
a) Denumirea/Numele şi prenumele ...............................
b) Sediul/Domiciliul ...........................................
c) Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ...........
d) Domiciliul fiscal ...........................................
e) Reprezentatul legal .........................................
4. Denumirea şi datele de identificare ale proiectului
a) Numãrul şi data contractului/acordului/ordinului/deciziei de finanţare ...........
b) Titlul proiectului ..........................................
c) Perioada de implementare ....................................
d) Buget total ....... lei, din care ....... lei pentru cheltuieli eligibile şi ..... lei pentru cheltuieli neeligibile
e) Surse de finanţare:
- contribuţie UE: ... - ...%;
- contribuţie publicã naţionalã ... - ...%, din care:
● buget de stat ... - ...%;
● buget local ... - ...%;
● alte surse publice ... - ...%;
- contribuţie privatã: ... - ...%
f) Stadiul actual de implementare .......[Se specificã progresul financiar al proiectului sub aspectul încasãrilor beneficiarului (inclusiv sume primite în avans) şi sume plãtite de beneficiar, precum şi progresul fizic al proiectului.]
5. Prezentarea verificãrilor efectuate
Pentru fiecare dintre obiectivele care au fost urmãrite în cadrul verificãrii, respectiv pentru fiecare constatare a emitentului raportului de control/audit/documentului de sesizare, echipa de control detaliazã verificãrile efectuate şi care trebuie sã fie relevante pentru a susţine concluzia dacã suspiciunea de neregulã se confirmã sau nu, iar în cazul în care se confirmã, pentru a oferi asigurãri suficiente cã valoarea constatatã a fi fost cheltuitã necuvenit este cea corectã.
Se vor prezenta atât natura verificãrilor (realitatea/legalitatea/conformitatea cheltuielilor cu reglementãrile naţionale şi comunitare), cât şi amploarea verificãrilor (Se va menţiona întinderea verificãrilor, respectiv dacã cheltuielile efectuate au fost verificate în totalitate sau parţial, specificându-se procentual cuantumul verificãrilor.)
În funcţie de specificul fiecãrui proiect, în cazul în care sunt necesare şi verificãri fizice/tehnice, se vor preciza instrumentele utilizate şi rezultatele obţinute.
Acest control a avut la bazã verificarea, prin sondaj/total, a urmãtoarelor documente:
............................................................
Alte constatãri (Se va menţiona dacã aspectele verificate în cadrul acestei acţiuni au mai fost/nu au mai fost verificate de cãtre alte organisme, nr. şi data documentului şi mãsurile luate/propuse, dupã caz.) .......
6. Motivele de fapt
.............................................................
7. Temeiul de drept
.............................................................
8. Concluziile activitãţii de verificare
.............................................................
9. Valoarea cheltuielii afectate de nereguli
Valoarea cheltuielii afectate de nereguli: ... lei, din care:
- contribuţie din fonduri UE: ... - ...%*1);
_________
*1) Valoarea procentualã se calculeazã numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţionalã, inclusiv privatã (fãrã valoarea aferentã TVA recuperabile).
- contribuţie publicã naţionalã ... - ...%, din care:
● buget de stat ... - ...%;
● buget local... - ...%;
● alte surse publice... - ...%;
- contribuţie privatã: ... - ...%;
- TVA (recuperabilã, dupã caz) ... .
10. Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli
Valoarea creanţei bugetare rezultate din nereguli ........ lei, din care:
- contribuţie din fonduri UE: ...;
- contribuţie publicã naţionalã de la bugetul de stat ...;
- TVA (recuperabilã, dupã caz) ... .
11. Documente probante
[Se detaliazã documentele (cu nr. şi datã) pe care echipa de control le-a folosit în timpul controlului şi care sunt relevante pentru concluzia care a condus la constatarea neregulii şi stabilirea cuantumului sumei neeligibile/ a creanţei bugetare.] Sumele constatate neeligibile au fost incluse în cererile de platã/de rambursare ale beneficiarului, dupã cum urmeazã:
Cererea de rambursare nr.*2).../...
- contribuţie din fonduri UE: ... - ...%*3)
__________
*2) Vor fi menţionate toate cererile de rambursare care conţin cheltuieli neeligibile constatate prin prezentul proces-verbal, cu detaliere pe sursele de finanţare ale cheltuielilor neeligibile respective.
*3) Valoarea procentualã se calculeazã numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţionalã, inclusiv privatã (fãrã valoarea aferentã TVA recuperabile).
- contribuţie publicã naţionalã ... - ...%, din care:
● buget de stat ... - ...%;
● buget local... - ...%;
● alte surse publice... - ...%;
- contribuţie privatã: ... - ...%;
- TVA (recuperabilã, dupã caz) ... .
......................................................................
12. Debitor
a) Denumirea/Numele şi prenumele .....................................
b) Sediul/Domiciliul .................................................
c) Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal .................
d) Domiciliul fiscal .................................................
e) Reprezentatul legal ...............................................
13. Cuantumul creanţei bugetare
Debitorul, ........., datoreazã autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de ............ lei, dupã cum urmeazã:
a) aferent bugetului Uniunii Europene .............. lei;
b) aferent bugetului de stat .............. lei;
c) aferent TVA recuperatã de la bugetul de stat, dupã caz, .............. lei.
14. Termen de platã
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, scadenţa creanţei bugetare stabilitã prin prezentul titlu de creanţã este la 30 de zile de la data comunicãrii prezentului titlu de creanţã.
Neplata creanţei bugetare, conform termenului stabilit, atrage dobândã şi recuperarea acesteia conform prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011.
15. Cont bancar de recuperare
Contul bancar al autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene în care urmeazã sã se recupereze debitul este ......., deschis la ......, cod fiscal ......... .
În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, prezentul procesverbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu de creanţã.
În temeiul art. 43 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, prezentul proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu executoriu, în caz de neplatã în termenul prevãzut la pct. 14 din prezentul proces-verbal.
Împotriva mãsurilor dispuse prin prezentul titlu de creanţã se poate formula contestaţie ce se depune, sub sancţiunea decãderii, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la autoritatea publicã emitentã a titlului de creanţã.
Prezentul proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare a fost întocmit în 3 (trei)*4) exemplare originale.
________
*4) Numãr minim, poate fi mai mare în funcţie de procedurile interne ale autoritãţii competente cu gestionarea fondurilor europene/structurii de control.
Echipa de control formatã din:
- domnul/doamna ..................., semnãtura .................;
- domnul/doamna ..................., semnãtura .................;
- domnul/doamna ..................., semnãtura ................ .
ANEXA 5
───────
la normele metodologice
───────────────────────
Aprob
─────
....................................
(numele şi semnãtura conducãtorului
autoritãţii emitente)
(ştampila autoritãţii emitente)
NOTĂ DE CONSTATARE
a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare
Încheiat la data de .............................
privind proiectul ........, denumire ..........., codul SMIS/MIS etc.
1. Denumirea şi datele de identificare ale autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control
a) ......./(denumirea autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/structurii de control).....
Echipa de control formatã din:
- domnul/doamna ..............., având funcţia de ..................;
- domnul/doamna ..............., având funcţia de ..................;
- domnul/doamna ..............., având funcţia de ..................,
din cadrul .........................................................,
în baza ......./(ordin/decizie/mandat/împuternicire).... nr. ...../.......,
emis/emisã ....../(numele şi semnãtura conducãtorului autoritãţii emitente/forului superior)..... a procedat la efectuarea unei verificãri documentare şi/sau faptice a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sub nr. ........, ce a avut drept scop verificarea aspectelor menţionate în ....../(raportul de audit/raportul de verificare la faţa locului al autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau al autoritãţii de certificare/raportul de verificare al Unitãţii pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP)/Autoritãţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)/sesizarea de neregulã prin sistemul whistle blowing)...... nr. ...(data../..... al ...../(data) (emitent/în cazul sesizãrii prin sistemul whistle blowing se pãstreazã confidenţialitatea chiar dacã este cunoscutã identitatea persoanei care a semnalat neregula)..... conţinând constatãri cu implicaţii financiare ....../(Se citeazã toate constatãrile din documentul emitentului).....
b) Punctul de vedere exprimat de beneficiar/structura verificatã
(Se va menţiona punctul de vedere al beneficiarului cu privire la constatãrile din documentul/raportul de control/audit înainte de efectuarea misiunii de control, dacã un asemenea punct de vedere a fost comunicat oficial autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene/În caz contrar, se solicitã punctul de vedere al beneficiarului/structurii verificate/În cazul în care nu exprimã un punct de vedere, se menţioneazã acest fapt.)
.......................................................................
c) Locul unde s-a desfãşurat verificarea ..............................
d) În perioada ........................................................
2. Baza legalã a verificãrii
a) Prevederile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora
b) Prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
c) Contractul/Decizia/Acordul/Ordinul de finanţare.
3. Denumirea şi datele de identificare ale beneficiarului/structurii verificate:
a) Denumirea/Numele şi prenumele ....................................
b) Sediul/Domiciliul ................................................
c) Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal ................
d) Domiciliul fiscal ................................................
e) Reprezentatul legal ..............................................
4. Denumirea şi datele de identificare ale proiectului:
a) Numãrul şi data contractului/acordului/ordinului/deciziei de finanţare ......
b) Titlul proiectului ..........................................................
c) Perioada de implementare ....................................................
d) Buget total ....... lei, din care ...... lei pentru cheltuieli eligibile şi ..... lei pentru cheltuieli neeligibile
e) Surse de finanţare:
- contribuţie UE: ... - ...%;
- contribuţie publicã naţionalã ... - ...%, din care:
● buget de stat ... - ...%;
● buget local ... - ...%;
● alte surse publice ... - ...%;
- contribuţie privatã: ... - ...%.
f) Stadiul actual de implementare .......... [Se specificã progresul financiar al proiectului sub aspectul încasãrilor beneficiarului (inclusiv sume primite în avans) şi sume plãtite de beneficiar, precum şi progresul fizic al proiectului.]
5. Denumirea şi datele de identificare ale contractului
În situaţia prevãzutã la art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, se vor preciza datele de identificare a tuturor contractelor verificate.
a) Numãrul şi data contractului de achiziţie ........................
b) Contractor .......................................................
c) Obiectul (denumirea) contractului ................................
d) Tipul contractului de achiziţie: (publicã/privatã)
e) Perioada de implementare .........................................
f) Valoarea contractului .......... lei, la care se adaugã ......... lei TVA
g) Stadiul actual de implementare .......... [Se specificã progresul financiar al contractului sub aspectul sumelor plãtite de beneficiar, precum şi progresul fizic al contractului.]
6. Prezentarea verificãrilor efectuate
Pentru fiecare dintre obiectivele care au fost urmãrite în cadrul verificãrii, respectiv pentru fiecare constatare a emitentului raportului de control/audit/documentului de sesizare, echipa de control detaliazã verificãrile efectuate şi care trebuie sã fie relevante pentru a susţine concluzia dacã suspiciunea de neregulã se confirmã sau nu, iar în cazul în care se confirmã, pentru a oferi asigurãri suficiente cã valoarea corecţiei financiare aplicate este corectã şi conformã cu anexa la ordonanţã.
Se va prezenta amploarea verificãrilor (Se va menţiona întinderea verificãrilor, respectiv dacã au fost verificate numai elementele constatate în rapoarte sau şi alte aspecte care ar putea conduce la încãlcarea regulilor în materie de achiziţii, precum şi dacã verificãrile aceloraşi aspecte semnalate au fost extinse şi asupra altor contracte.)
Acest control a avut la bazã verificarea urmãtoarelor documente:
...................................................................
Alte constatãri (Se va menţiona dacã aspectele verificate în cadrul acestei acţiuni au mai fost/nu au mai fost verificate de cãtre alte organisme, nr. şi data documentului şi mãsurile luate/propuse, dupã caz.)
...................................................................
7. Motivele de fapt
...................................................................
8. Temeiul de drept
(În principiu, se porneşte de la stabilirea principiilor încãlcate - transparenţã, nediscriminare, tratament egal, eficienţa utilizãrii fondurilor - şi se detaliazã prevederea încãlcatã.)
9. Concluziile activitãţii de verificare
...................................................................
(În cazul în care concluziile verificãrii justificã aplicarea unei corecţii financiare, se specificã abaterea constatatã, descrierea abaterii şi corecţia aplicatã, în cuantum procentual, potrivit anexei la ordonanţã.)
10. Valoarea corecţiei financiare
Valoarea corecţiei financiare: ... lei, din care:
- contribuţie din fonduri UE: ... - ...%*1);
_______
*1) Valoarea procentualã se calculeazã numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţionalã, inclusiv privatã (fãrã valoarea aferentã TVA recuperabile).
- contribuţie publicã naţionalã ... - ...%, din care:
● buget de stat ... - ...%;
● buget local ... - ...%;
● alte surse publice ... - ...%;
- contribuţie privatã: ... - ...%;
- TVA (recuperabilã, dupã caz) ... .
11. Valoarea creanţei bugetare
Valoarea creanţei bugetare rezultate din aplicarea corecţiei financiare ....... lei, din care:
- contribuţie din fonduri UE: ...;
- contribuţie publicã naţionalã de la bugetul de stat ...;
- TVA (recuperabilã, dupã caz) ... .
12. Documente probante
[Se detaliazã documentele (cu nr. şi datã) pe care echipa de control le-a folosit în timpul controlului şi care sunt relevante pentru concluzia care a condus la constatarea neregulii şi stabilirea corecţiei financiare.] Sumele neeligibile rezultate ca urmare a aplicãrii corecţiei financiare au fost incluse în cererile de platã/de rambursare ale beneficiarului, dupã cum urmeazã:
Cererea de rambursare nr.*2).../...
- contribuţie din fonduri UE: ... - ...%*3);
________
*2) Vor fi menţionate toate cererile de rambursare care conţin cheltuieli neeligibile constatate prin prezentul proces-verbal, cu detaliere pe sursele de finanţare ale cheltuielilor neeligibile respective.
*3) Valoarea procentualã se calculeazã numai la valoarea cheltuielilor din contribuţia UE şi naţionalã, inclusiv privatã (fãrã valoarea aferentã TVA recuperabile).
- contribuţie publicã naţionalã ... - ...%, din care:
● buget de stat ... - ...%;
● buget local ... - ...%;
● alte surse publice ... - ...%;
- contribuţie privatã: ... - ...%
- TVA (recuperabilã, dupã caz) ... .
..............................................................
(sau, în cazul în care nu au fost rambursate beneficiarului, se va specifica în mod expres acest fapt.)
13. Debitor
a) Denumirea/Numele şi prenumele .............................
b) Sediul/Domiciliul .........................................
c) Codul unic de înregistrare/Codul numeric personal .........
d) Domiciliul fiscal .........................................
e) Reprezentatul legal .......................................
14. Cuantumul creanţei bugetare
(În cazul în care sumele devenite neeligibile, ca urmare a aplicãrii corecţiilor financiare, nu au fost plãtite de beneficiar/rambursate beneficiarului, acestea nu se constituie în creanţã bugetarã.)
Debitorul, .........., datoreazã autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de ............. lei, dupã cum urmeazã:
a) aferent bugetului UE .............. lei;
b) aferent bugetului de stat ......... lei;
c) aferent TVA recuperatã de la bugetul de stat, dupã caz ... lei.
15. Termen de platã
În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, scadenţa creanţei bugetare stabilitã prin prezentul titlu de creanţã este la 30 de zile de la data comunicãrii prezentului titlu de creanţã.
Neplata creanţei bugetare, conform termenului stabilit, atrage calculul dobânzilor şi recuperarea acestora conform prevederilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011.
16. Cont bancar de recuperare
Contul bancar al autoritãţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene în care urmeazã sã se recupereze debitul este ....... deschis la ........, cod fiscal ........... .
În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (20) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, prezenta notã de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţã.
În temeiul art. 43 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011, prezenta notã de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu executoriu, în caz de neplatã în termenul prevãzut la pct. 15 din prezenta notã de constatare.
Împotriva mãsurilor dispuse prin prezentul titlu de creanţã se poate formula contestaţie, care se depune, sub sancţiunea decãderii, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la autoritatea publicã emitentã a titlului de creanţã.
Prezenta notã de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare a fost întocmitã în 3 (trei)*4) exemplare originale.
________
*4) Numãr minim; poate fi mai mare în funcţie de procedurile interne ale autoritãţii competente cu gestionarea fondurilor europene/structurii de control.
Echipa de control formatã din:
- domnul/doamna .................., semnãtura .................
- domnul/doamna .................., semnãtura .................
- domnul/doamna .................., semnãtura .................
ANEXA 6
───────
la normele metodologice
───────────────────────
..................................*1)
(autoritatea competentã)
Str. ..... nr. ...., localitatea .................
__________
*1) Se va completa denumirea autoritãţii cu competenţã în gestionarea fondurilor europene sau, dupã caz, a instituţiei publice în cadrul cãreia funcţioneazã structura de control.
Nr. ..............din ..............
Aprobat
─────────
Conducãtorul autoritãţii competente,
...................................
(numele, prenumele şi semnãtura)
L.S.
DECIZIE
de instituire a mãsurilor asigurãtorii
emisã la data de ............................
În temeiul art. 45 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apãrute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora,
la beneficiarul ......., cu domiciliul fiscal în localitatea ........., str. .......... nr. ....., cod de identificare fiscalã*2)..............., s-au stabilit urmãtoarele obligaţii de platã, estimate/constatate de cãtre ........... în sumã de ......., constând în:
________
*2) Se vor menţiona: codul numeric personal, numãrul de identificare fiscalã, codul de înregistrare fiscalã sau codul unic de înregistrare, dupã caz.