Cel mai bun serviciu de monitorizare a actelor publicate in Monitorul Oficial
──────────────
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
p. Şeful Departamentului
de Politici Economice,
Petrisor Peiu,
secretar de stat
Ministrul pentru întreprinderile mici
şi mijlocii şi cooperatie,
Silvia Ciornei
Bucureşti, 16 august 2002.
Nr. 859.
ANEXA 1
INSTRUCŢIUNI
privind metodologia de calcul al impozitului pe profit
<>Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumita în continuare lege:
Art. 1. - (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în condiţiile prezentei legi, şi denumite în continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursa, atât din România, cat şi din strãinãtate;
Instrucţiuni:
1.1. Fac parte din aceasta categorie companiile naţionale, societãţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societãţile comerciale, indiferent de forma juridicã de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strãin sau cu capital integral strãin, societãţile agricole şi alte forme de asociere agricolã cu personalitate juridicã, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridicã constituitã sub legislaţia romana.
Din categoria persoanelor juridice plãtitoare de impozit pe profit nu fac parte contribuabilii care sunt obligaţi la plata impozitului pe venit, potrivit legii.
Lege:
b) persoanele juridice strãine care desfãşoarã activitãţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;
Instrucţiuni:
1.2. Persoanele juridice strãine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entitãţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfãşoarã activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, astfel cum este definit la art. 17 din lege, de la începutul activitãţii acestuia.
Lege:
c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfãşoarã activitãţi în România ca beneficiari ori parteneri împreunã cu o persoana juridicã romana într-o asociere sau o alta entitate ce nu da naştere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România;
d) persoanele juridice romane şi persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cat şi în strãinãtate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeazã, se retine şi se vãrsa de cãtre persoana juridicã;
Instrucţiuni:
1.3. Veniturile şi cheltuielile rezultate din asocierile prevãzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi d) din lege, potrivit dispoziţiilor legale, se contabilizeaza distinct de persoana juridicã romana stabilitã prin contractul de asociere, cu respectarea reglementãrilor contabile în vigoare. Persoana juridicã romana are şi obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vãrsa impozitul pentru profitul determinat, precum şi de a depune declaraţia de impozit pe profit pentru persoanele fizice şi juridice nerezidente, cat şi pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, în termenele prevãzute la art. 20 şi 21 din lege.
Partea din venituri şi cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se înregistreazã în contabilitatea proprie şi se include în baza impozabilã a acestora.
1.4. În cazul asocierilor dintre persoanele juridice romane, veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii se contabilizeaza distinct de cãtre unul dintre asociaţi, stabilit conform contractului, urmând ca lunar sa se transmitã pe baza de decont partea ce revine fiecãrui asociat, în vederea înregistrãrii în contabilitatea proprie. În cazul în care din asociere fac parte mai multe persoane juridice romane, persoana juridicã care tine evidenta contabila potrivit contractului de asociere trebuie sa îndeplineascã obligaţiile prevãzute la pct. 1.3.
Lege:
e) persoanele juridice strãine care obţin veniturile prevãzute la art. 16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
Instrucţiuni:
1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau în calcul veniturile şi cheltuielile aferente acestora. Nu intra sub incidenta acestor prevederi veniturile care sunt subiect al impozitului cu reţinere la sursa.
Lege:
(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit:
a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare şi disponibilitãţile realizate şi utilizate, potrivit <>Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dacã legea nu prevede altfel;
c) organizaţiile de nevãzãtori, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unitãţile economice fãrã personalitate juridicã ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare privind protecţia specialã şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap;
Instrucţiuni:
1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unitãţile economice fãrã personalitate juridicã ale organizaţiilor de nevãzãtori, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, înfiinţate conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Lege:
d) fundaţiile romane constituite ca urmare a unor legate;
Instrucţiuni:
1.7. Fundaţia constituitã ca urmare a unor legate, în conformitate cu <>Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizãrii unui scop de interes general sau, dupã caz, comunitar.
Lege:
e) cooperativele care funcţioneazã ca unitãţi protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare şi funcţionare privind protecţia specialã şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap;
Instrucţiuni:
1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care funcţioneazã ca unitãţi protejate ale persoanelor cu handicap, dacã sunt organizate potrivit prevederilor <>Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugãreşti, cu modificãrile ulterioare.
Lege:
f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activitãţii de cult, potrivit <>Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia utilizãrii sumelor respective pentru întreţinerea şi funcţionarea unitãţilor de cult, pentru lucrãrile de construire, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a clãdirilor ecleziastice, pentru învãţãmânt şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despãgubiri sub forma bãneascã, obţinute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate;
Instrucţiuni:
1.9. Nu intra sub incidenta acestor prevederi persoanele juridice şi orice alte entitãţi care realizeazã produse pe baza de autorizaţie acordatã de fiecare cult religios, pentru veniturile realizate din activitãţile menţionate.
Lege:
g) instituţiile de învãţãmânt particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea finanţãrii învãţãmântului superior;
Instrucţiuni:
1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit instituţiile de învãţãmânt pentru veniturile obţinute din activitãţi economice, care sunt utilizate potrivit prevederilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
1.11. Veniturile obţinute de instituţiile de învãţãmânt din activitãţi economice, care nu sunt folosite în scopurile expres menţionate la pct. 1.10 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului fãcându-se la termenele stabilite la art. 20 din lege.
Lege:
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit <>Legii locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru veniturile obţinute din activitãţile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunãtãţirea confortului şi a eficientei clãdirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietãţii comune.
Instrucţiuni:
1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociaţiile de proprietari şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor <>Legii locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru veniturile obţinute din activitãţi economice cum ar fi închirierea spaţiilor comune, care sunt utilizate pentru îmbunãtãţirea confortului şi eficientei clãdirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietãţii comune.
1.13. Veniturile obţinute de asociaţiile de proprietari şi de asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari din activitãţi economice, care nu sunt folosite în scopurile expres prevãzute la pct. 1.12 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului fãcându-se la termenele prevãzute la art. 20 din lege.
Lege:
(3) Persoanele juridice romane fãrã scop patrimonial sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele categorii de venituri:
a) cotizaţiile membrilor;
b) contribuţiile bãneşti sau în natura ale membrilor şi simpatizantilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare;
e) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilitãţilor rezultate din asemenea venituri;
f) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole;
g) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale;
h) venituri din acţiuni intamplatoare realizate de organizaţii sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare şi funcţionare;
i) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fãrã scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economicã.
Instrucţiuni:
1.14. Persoanele juridice romane fãrã scop patrimonial sunt: organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale înfiinţate în baza unor legi speciale, asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi alte asemenea organizaţii înfiinţate în baza unor legi speciale.
1.15. În scopul aplicãrii acestor prevederi veniturile şi cheltuielile aferente activitãţilor desfãşurate în scopul obţinerii de profit se evidenţiazã din punct de vedere contabil conform reglementãrilor contabile, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se efectueazã conform metodologiei prevãzute la cap. II din lege.
Lege:
(4) Persoanele juridice fãrã scop patrimonial, pentru veniturile realizate din activitãţi economice pana la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, realizate într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevãzute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit.
(5) Persoanele juridice romane fãrã scop patrimonial care nu se încadreazã în condiţiile referitoare la nivelul veniturilor prevãzute la alin. (4), pentru profitul obţinut din activitãţi economice, plãtesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1).
Instrucţiuni:
1.16. Persoanele juridice romane fãrã scop patrimonial care obţin venituri din activitãţi economice plãtesc impozit pe profit pentru profitul corespunzãtor veniturilor ce depãşesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din lege. În scopul determinãrii impozitului pe profit datorat pentru activitatea economicã impozabilã se face ponderea veniturilor neimpozabile în total venituri din activitãţi economice. Ponderea rezultatã este aplicatã la valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul întregii activitãţi economice, în vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economicã impozabilã.
Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data înregistrãrii veniturilor în contabilitate.
1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economicã desfasurata de persoanele juridice fãrã scop patrimonial se aplica regulile stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizaţia de deplasare, acordatã salariaţilor pentru deplasãri în ţara şi în strãinãtate, sunt deductibile pana la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai în mãsura în care aceste deplasãri sunt justificate ca fiind efectuate strict în scopul desfãşurãrii activitãţii economice.
Lege:
Art. 2. - (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu excepţiile prevãzute de prezenta lege.
(2) În cazul Bãncii Naţionale a României cota de impozit pe profit este de 80% şi se aplica asupra veniturilor rãmase dupã scãderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezerva, potrivit legii.
(3) Contribuabilii care obţin venituri din activitãţile desfãşurate pe baza de licenta în zona libera plãtesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.
Instrucţiuni:
2.1. Pentru contribuabilii care desfãşoarã activitãţi în zonele libere pe baza de licenţe eliberate potrivit <>Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, profitul obţinut din aceste activitãţi este impozitat cu cota de 5% pana la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului prevãzut la art. 3 alin. (2) şi la art. 35 alin. (5) din lege.
2.2. În cazul în care contribuabilul îşi desfãşoarã activitatea în zona libera prin unitãţi fãrã personalitate juridicã, acesta este obligat sa ţinã evidenta contabila distinctã pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activitãţi, pana la nivel de balanţa de verificare. La determinarea profitului aferent activitãţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu veniturile obţinute în zona libera fata de veniturile totale realizate de persoana juridicã.
2.3. Pierderea rezultatã din operaţiunile realizate în zona libera nu se recupereazã din profitul impozabil realizat în afarã zonei, aceasta urmând sa fie recuperatã din profiturile obţinute din aceeaşi zona.
Lege:
(4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valuta din exportul bunurilor şi/sau al prestãrilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, plãtesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Suma aferentã reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizeazã la sfârşitul anului ca sursa proprie de finanţare, în limita profitului rãmas dupã înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestãrile de servicii pentru care se aplica cota de impozit redusã sunt cele pentru care beneficiarul prestãrii este în strãinãtate.
Instrucţiuni:
2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusã exportatorii de bunuri trebuie sa facã dovada prin înregistrãrile din contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activitãţii, ca aceste bunuri sunt realizate din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau transformarea acesteia.
2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii executate pentru care beneficiarul prestãrii este în strãinãtate.
2.6. Beneficiazã de aceasta facilitate şi comisionarii care au încheiat contracte de comision cu o entitate strãinã, pentru veniturile încasate ca urmare a prestãrii serviciilor prevãzute în aceste contracte. În aceasta situaţie producãtorii beneficiazã de cota redusã corespunzãtoare valutei încasate într-un cont bancar din România, pentru partea ce reprezintã contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.
2.7. În vederea aplicãrii acestei facilitãţi se întocmeşte o situaţie a veniturilor încasate din export la cursul de schimb în vigoare la data încasãrii, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor înregistrate conform reglementãrilor contabile se face cumulat de la începutul anului. Cota redusã se aplica asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat şi evidenţiat, cumulat de la începutul anului fiscal.
2.8. Justificarea efectuãrii operaţiunilor de export, inclusiv a operaţiunilor de lohn, se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii externi, însoţite de facturi, DVE şi/sau DIV, extrase de cont bancar.
2.9. Contribuabilii care presteazã servicii turistice cãtre beneficiari strãini, persoane fizice şi juridice nerezidente, beneficiazã de cota redusã în baza contractelor externe, a facturilor emise şi încasate într-un cont bancar din România prin transfer bancar sau prin cãrţi de credit.
2.10. În grupa veniturilor totale care se iau în calcul la determinarea ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile înregistrate conform reglementãrilor contabile, cu excepţiile prevãzute la pct. 7.2.
2.11. În categoria veniturilor încasate printr-un cont bancar din România intra şi veniturile încasate prin intermediul cecurilor, în condiţiile în care aceste instrumente de plata presupun derularea de transferuri bancare.
2.12. Nu intra sub incidenta art. 2 alin. (4) din lege veniturile încasate în numerar din exportul de bunuri şi servicii, precum şi operaţiunile de comerţ internaţional prin care nu se încaseazã valuta în conturile bancare din România, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum şi cele încasate în conturi bancare în strãinãtate, chiar şi în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de autorizare ale Bãncii Naţionale a României. Tranzacţiile efectuate numai scriptic, în scopul principal de a beneficia de cota redusã de impozit, nu se încadreazã în prevederile art. 2 alin. (4) din lege. În cazul serviciilor financiare sunt luate în considerare numai cele pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luatã în calcul la determinarea veniturilor realizate din export fiind limitatã numai la valoarea acestor comisioane. Nu beneficiazã de cota redusã de export dobânzile încasate pentru creditele externe acordate.
2.13. În cazul exporturilor complexe cota redusã de impozit pe profit se acorda atât contractantului general, cat şi subcontractanţilor definiţi potrivit legii, proporţional cu contribuţia la realizarea exportului.
2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau în calcul şi încasãrile din anul curent, aferente veniturilor din export realizate în anul fiscal încheiat, pana la termenul prevãzut la art. 21 sau 22 din lege pentru depunerea declaraţiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal expirat. Contribuabilii care au definitivat pana la data de 25 ianuarie închiderea exerciţiului financiar anterior depun declaraţia definitiva de impunere pana la aceasta data inclusiv. Contribuabilii care depun declaraţia definitiva de impunere pana la data depunerii situaţiilor financiare anuale conform legii iau în calcul şi încasãrile înregistrate pana la aceasta data, aferente exporturilor facturate pana la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar încheiat.
Lege:
(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25%.
(6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finanţare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 3. - (1) Contribuabililor care beneficiazã de facilitãţile prevãzute la art. 2 alin. (3)-(5) nu li se aplica dispoziţiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii îşi exprima opţiunea pentru una dintre cele doua facilitãţi la începutul anului fiscal.
Instrucţiuni:
3.1. Contribuabilul trebuie sa îşi exprime opţiunea pentru una dintre cele doua facilitãţi. Opţiunea va fi înscrisã pe prima declaraţie privind obligaţiile la bugetul de stat, urmând sa fie depusa pana la termenul stabilit de lege. În cazul în care opţiunea nu este exercitatã, contribuabilul se considera ca a optat pentru facilitãţile prevãzute la art. 2 alin. (3)-(5) din lege.
Lege:
(2) În cazul contribuabililor care îşi desfãşoarã activitatea în zonele libere, pentru veniturile realizate din export se aplica cota cea mai favorabilã prevãzutã la art. 2 alin. (3) şi (4).
(3) Contribuabilii care beneficiazã de facilitãţile prevãzute la art. 2 alin. (3)-(5) şi la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiazã de facilitãţile de natura impozitului pe profit, prevãzute în alte acte normative.
(4) Contribuabilii prevãzuţi la art. 35 alin. (3)-(5) nu intra sub incidenta alin. (3).
Art. 4. - (1) Anul fiscal al fiecãrui contribuabil este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiinţeazã sau înceteazã sa existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilã este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat.
Instrucţiuni:
4.1. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilã începe:
a) de la data înregistrãrii acestuia la registrul comerţului, dacã are aceasta obligaţie;
b) de la data înregistrãrii în registrul condus special de judecãtorii, dacã are aceasta obligaţie;
c) de la data intrãrii în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice.
4.2. Perioada impozabilã se încheie în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la urmãtoarele date:
a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societãţi noi, la data înmatriculãrii în registrul comerţului a noii societãţi sau a ultimei dintre ele;
b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societãţii absorbante.
4.3. În cazul lichidãrii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilã înceteazã o data cu data radierii din registrul unde a fost înregistratã înfiinţarea acestuia.
Lege:
Art. 5. -(1) Cu excepţia dispoziţiilor alin. (2), în cazul asocierii sau al altor forme de organizare fãrã personalitate juridicã, fiecare partener, asociat sau beneficiar se impoziteazã în limita care i se cuvine din profit.
Instrucţiuni:
5.1. Sub incidenta prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intra orice forma de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice strãine care desfãşoarã activitãţi economice pe teritoriul României în vederea obţinerii de venituri.
5.2. În cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfãşoarã activitãţi economice pe teritoriul României, veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii se contabilizeaza de cãtre unul dintre asociaţi, stabilit în mod obligatoriu în contractul de asociere. Persoana nerezidenta obligatã prin contract sa ţinã contabilitatea are şi obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vãrsa impozitul aferent profitului determinat pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum şi de a depune declaraţia de impozit pe profit la termenele prevãzute la art. 20 şi 21 din lege.
Lege:
(2) În cazul asociaţiunilor în participaţiune sau al asocierilor similare, veniturile şi cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de participaţiune deţinute de fiecare asociat. Orice plati suplimentare prevãzute în contractul de asociere, inclusiv contribuţiile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
Instrucţiuni:
5.3. În cazul asocierilor în participaţiune partea rezultatã din veniturile şi din cheltuielile asocierii se distribuie fiecãrui asociat pentru determinarea profitului impozabil, proporţional cu cotele menţionate în contractul de asociere. În acest scop orice plati suplimentare prevãzute în contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile.
Lege:
Art. 6. - În cazul contribuabililor care desfãşoarã activitãţi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activitãţi, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activitãţi. În situaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activitãţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate.
Instrucţiuni:
6.1. Contribuabilii care desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 6 din lege ţin evidenta contabila distinctã pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestor activitãţi, pana la nivel de balanţa. La determinarea profitului aferent acestor activitãţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activitãţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat pentru activitãţile prevãzute la art. 6 din lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activitãţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe profit rezultatã din desfãşurarea celorlalte activitãţi.
Lege:
CAPITOLUL II
Determinarea profitului impozabil
Art. 7. - (1) Profitul impozabil se calculeazã ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile.
(2) În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de cãtre contribuabili şi valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevãzute în contract. Cheltuielile corespunzãtoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevãzute în contractele încheiate între pãrţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a contractului. Opţiunea se exercita în momentul livrãrii bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei.
Instrucţiuni:
7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul veniturile şi cheltuielile, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau în calcul efectele schimbãrii politicilor contabile în cazul în care nu sunt cerute de lege şi nici diferenţele rezultate ca urmare a utilizãrii unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor şi cheltuielilor.
7.2. În scopul aplicãrii prevederilor legii sau ale prezentelor instrucţiuni, care se referã la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate în calcul: veniturile înregistrate în conturile 711 "Venituri din producţia stocata", 721 "Venituri din producţia de imobilizari necorporale" şi 722 "Venituri din producţia de imobilizari corporale", precum şi veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor în valuta şi, dupã caz, eventualele venituri din evaluarea datoriilor în valuta, conform reglementãrilor contabile.
7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi înceteazã existenta în urma operaţiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 101/1995 , cu modificãrile ulterioare. Acelaşi tratament se aplica şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile aferente capitalului social în devize.
7.4. Veniturile ori cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale cãreia îi aparţine. În cazul în care contribuabilul sau organele fiscale constata ca dupã depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis sau a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat sa depunã declaraţia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacã în urma efectuãrii acestei corectii rezulta o suma suplimentarã de plata a impozitului pe profit, atunci pentru aceasta suma se datoreazã majorãri şi penalitãţi conform legislaţiei în vigoare.
7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevãzute de legislaţia în vigoare se aplica trimestrial sau lunar, dupã caz, astfel încât la finele anului acestea sa se încadreze în prevederile legii.
7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi sa întocmeascã un registru de evidenta fiscalã, într-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face în ordine cronologicã, fãrã ştersãturi, iar informaţiile înregistrate trebuie sa corespundã cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenta fiscalã se completeazã în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscalã sunt obţinute în urma unor prelucrari ale informaţiilor furnizate de contabilitate.
Modul de completare a registrului de evidenta fiscalã este la latitudinea fiecãrui contribuabil, în funcţie de specificul activitãţii şi de necesitãţile proprii ale acestuia. Exemplificam în acest sens: calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscalã, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscalã a vânzãrilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni, potrivit legii.
Lege:
Art. 8. - În înţelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile urmãtoarele venituri:
a) dividendele primite de cãtre o persoana juridicã romana de la o alta persoana juridicã romana;
b) diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se deţin participatiile;
c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile;
Instrucţiuni:
8.1. Veniturile obţinute ca urmare a aplicãrii prevederilor art. 8 lit. b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionarii sau retragerii titlurilor de participare (acţiuni, pãrţi sociale).
8.2. În sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuãrii lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit plãtit în perioadele anterioare, restituirea unor majorãri de întârziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii şi altele asemenea.
Lege:
d) alte venituri neimpozabile, prevãzute expres în acte normative speciale.
Instrucţiuni:
8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevãzut faptul ca profitul aferent anumitor activitãţi nu este impozabil sunt obligaţi la ţinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri şi cheltuieli, prin care sa se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor şi profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activitãţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din acele activitãţi.
Lege:
Art. 9. - (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacã sunt aferente veniturilor impozabile.
Instrucţiuni:
9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai dacã sunt efectuate în scopul realizãrii veniturilor.
9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihna proprii sau a imobilizarilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croaziera şi altele asemenea, precum şi toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc din baza de impunere a profitului sumele care reprezintã cheltuielile efectuate cu asigurarea serviciilor de cazare, masa şi transport pentru persoanele care nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile de transport, cu cazarea şi masa, efectuate pentru salariaţii proprii în afarã perioadei de pregãtire, în cadrul centrelor de pregãtire proprii.
Lege:
(2) Metodele contabile stabilite prin reglementãri legale în vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicatã trebuie sa fie aceeaşi pe tot parcursul exerciţiului financiar.
Instrucţiuni:
9.3. Metodele contabile de înregistrare pe cheltuieli a iesirii din gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil dacã sunt respectate reglementãrile contabile în vigoare. În cazul utilizãrii preţului prestabilit contribuabilul va trebui sa ţinã evidenta stocurilor pe grupe similare.
Lege:
(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai urmãtoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor:
a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, pana ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vãrsat, conform prevederilor <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
b) în cazul bãncilor şi cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Bãncii Naţionale a României. Acelaşi regim se aplica şi fondurilor de garantare;
c) rezervele tehnice calculate de cãtre societãţile de asigurare şi reasigurare, constituite potrivit prevederilor <>Legii nr. 32/2000 privind societãţile de asigurare şi supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele tehnice se diminueazã prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rãmâne în sarcina asiguratorului, dupã deducerea reasigurãrii. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare.
Instrucţiuni:
9.4. La determinarea profitului impozabil se iau în calcul creşterile sau scaderile rezervelor constituite conform legii. În vederea calculãrii rezervei prevãzute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia în calcul profitul contabil lunar sau trimestrial, dupã caz, cumulat de la începutul anului, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile, şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile.
Lege:
(4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Excepţie fac rezervele legale constituite de Banca Nationala a României, bãncile, fondurile de garantare şi cooperativele de credit.
(5) Schimbarea destinaţiei rezervelor şi a fondurilor care au fost deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea cãtre acţionari, sub orice forma, cu ocazia lichidãrii, divizãrii, fuziunii, dizolvãrii societãţii sau retragerii unui acţionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit pe dividende, conform prevederilor legale în vigoare. Fac excepţie sumele transferate în cazul dizolvãrii fãrã lichidare, dacã succesorul de drept al contribuabilului menţine sistemul de impunere conform prezentei legi.
Instrucţiuni:
9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal în cazul bãncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, sunt cele reglementate de <>Legea bancarã nr. 58/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Rezervele legale se constituie lunar din profitul bãncii, în cotele şi în limitele stabilite, şi din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite se completeazã în condiţiile prevãzute de lege, în cazul micsorarii lor.
Rezerva generalã pentru riscul de credit se constituie din profitul bãncii, în cotele şi în limitele stabilite de lege, în funcţie de soldul creditelor acordate, existent la sfârşitul perioadei.
În cazul societãţilor din domeniul asigurãrilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor <>Legii nr. 32/2000 privind societãţile de asigurare şi supraveghere a asigurãrilor, cu modificãrile ulterioare.
Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-pãrţi corespunzãtoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.
În cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anuleazã sau se diminueazã în mod corespunzãtor prin înregistrarea sumelor respective la venituri.
Rezervele constituite lunar sau trimestrial, dupã caz, potrivit art. 9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. În luna sau în trimestrul, dupã caz, în care profitul brut se diminueazã sau se înregistreazã pierdere, sumele repartizate în cursul anului fiscal curent pentru constituirea fondului de rezerva şi a rezervei generale pentru riscul de credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminueazã sau se anuleazã în mod corespunzãtor în declaraţia privind impozitul pe profit.
Schimbarea destinaţiei rezervelor şi a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor actionarilor sub forma dividendelor sau cu ocazia lichidãrii societãţii, atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit pe dividende.
Lege:
(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil:
a) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de 5% aplicatã asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau mecenatul;
b) perisabilitatile, în limitele prevãzute în normele aprobate prin hotãrâre a Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
Instrucţiuni:
9.6. Nu sunt considerate perisabilitati şi sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile prevãzute în normele de consum tehnologic.
Lege:
(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau venit plãtite în strãinãtate;
b) amenzile, confiscarile, majorãrile de întârziere şi penalitãţile de întârziere datorate cãtre autoritãţile romane, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevãzute în contractele comerciale. Amenzile, penalitãţile sau majorãrile datorate cãtre autoritãţi strãine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autoritãţi strãine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorãrilor, al cãror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri;
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordatã salariaţilor, pentru deplasãri în ţara şi în strãinãtate, care depãşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
Instrucţiuni:
9.7. Cheltuielile de transport şi de cazare, ocazionate de deplasarea în ţara şi în strãinãtate a salariaţilor în interes de serviciu, nu intra sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe baza de documente justificative.
Lege:
d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotãrâre a Guvernului;
e) suma cheltuielilor sociale care depãşesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat;
f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adãugatã aferentã acestor cheltuieli;
Instrucţiuni:
9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din lege, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã aferentã.
Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este deductibilã fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã aferentã.
Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperatã în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã aferentã, nu este deductibilã fiscal.
Lege:
g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natura, dacã valoarea acestora nu a fost impozitatã prin reţinere la sursa;
h) orice cheltuieli fãcute în favoarea actionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piata;
Instrucţiuni:
9.9. Sunt considerate cheltuieli fãcute în favoarea actionarilor sau asociaţilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, urmãtoarele:
a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de cãtre asociat sau acţionar;
b) cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna, efectuate de cãtre acţionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac excepţie de la aceste prevederi asociaţii care sunt şi administratori ai societãţii cu rãspundere limitatã sau ai unei societãţi în nume colectiv la care deţin pãrţile sociale, pentru cheltuielile privind transportul şi cazarea acestora, ocazionate de delegarea, deplasarea în ţara sau în strãinãtate, în interesul activitãţii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe baza de documente justificative;
c) bunurile, mãrfurile şi serviciile acordate asociaţilor sau actionarilor, precum şi lucrãrile executate în favoarea acestora;
d) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora;
e) alte cheltuieli.
Lege:
i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere şi de administrare înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice strãine, care nu s-au efectuat în România, care depãşesc 10% din salariile impozabile ale salariaţilor sediului permanent din România;
Instrucţiuni:
9.10. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege cheltuielile efectuate în România pentru realizarea veniturilor aferente sediului permanent. Prin salarii impozabile, în sensul lit. i), se înţelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariaţii sediului permanent din România, care se iau în calcul la aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 .
Lege:
j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin care sa se facã dovada efectuãrii operaţiunii;
Instrucţiuni:
9.11. Înregistrãrile în evidenta contabila se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajeazã rãspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementãrilor contabile în vigoare.
Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de natura comercialã şi/sau financiarã, acordate clienţilor, care nu sunt evidentiate distinct în documentele justificative de vânzare, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Orice reduceri de natura comercialã şi/sau financiarã pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:
a) sa fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
b) sa nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare;
c) sa fie acordate în baza unei hotãrâri a adunãrii actionarilor sau asociaţilor, dupã caz.
Lege:
k) cheltuielile înregistrate de societãţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societãţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizatã din folosinta acestuia, prevãzutã în contractul de societate sau asociere;
l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activitãţii de portofoliu, cu excepţia celor determinate de vânzarea acestora;
Instrucţiuni:
9.12. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercialã la care se deţin participatiile sau ca urmare a modificãrii cotatiei pe piata bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Nu intra sub incidenta acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare sau ale activitãţii de portofoliu, vândute ori cedate.
În cazul vânzãrii titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activitãţii de portofoliu profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obţinutã în urma vânzãrii şi costul de achiziţie al titlurilor respective.
Lege:
m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
n) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, dacã nu sunt acordate în limita dispoziţiilor legii anuale a bugetului de stat;
o) cheltuielile privind contribuţiile plãtite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribuţiile la fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii;
p) cheltuielile cu primele de asigurare plãtite de angajator în numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale şi risc profesional;
q) cheltuielile de protocol care depãşesc limita de 2% aplicatã asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;
Instrucţiuni:
9.13. Cheltuielile de protocol prevãzute la art. 9 alin. (7) lit. q) din lege reprezintã cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.
Baza de calcul la care se aplica cota de 2% o reprezintã diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementãrilor contabile, la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile şi se scad veniturile neimpozabile.
Lege:
r) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizica, dacã legea nu prevede altfel;
s) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, prestãri de servicii sau asistenta, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în forma scrisã şi pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata;
Instrucţiuni:
9.14. Nu intra sub incidenta art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice şi juridice, care se referã la întreţinerea şi repararea activelor, servicii poştale, de comunicaţii şi de multiplicare. În baza acestor prevederi este necesar ca serviciile sa fie efectiv prestate, sa fie executate în baza unui contract scris care sa cuprindã date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi a tarifelor percepute, respectiv valoarea totalã a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura sa se facã pe intreaga durata de desfãşurare a contractului sau pe durata realizãrii obiectului contractului.
Verificarea prestaţiei se realizeazã prin analiza documentelor justificative care atesta efectuarea serviciilor situaţii de lucrãri, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzãtoare.
Lege:
t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancarã pentru creditele utilizate în desfãşurarea activitãţii pentru care contribuabilul este autorizat.
Art. 10. - (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de indatorare a capitalului este mai mic decât unu.
(2) În cazul în care gradul de indatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile pana la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile rãmase nedeductibile se reporteazã în perioada urmãtoare, în aceleaşi condiţii, pana la deductibilitatea integrala a acestora.
(3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depãşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, în sensul alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusã limitarilor prevãzute în aceste alineate.
(4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar în legatura cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bãnci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în instrucţiunile prevãzute la art. 34, şi cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.
(5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entitãţi decât instituţiile de credit autorizate, dobanda deductibilã este limitatã la:
a) nivelul ratei dobânzii de referinta a Bãncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei;
b) nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru împrumuturile în euro;
c) nivelul ratei dobânzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru împrumuturile în alte devize.
(6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplica pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica bãncilor, persoane juridice romane, şi sucursalelor bãncilor strãine care îşi desfãşoarã activitatea în România, precum şi instituţiilor de credit.
Instrucţiuni:
10.1. Sub incidenta art. 10 din lege intra numai împrumuturile angajate dupã data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 414/2002 , cu excepţia art. 10 alin. (5) din lege care se aplica şi pentru dobânzile aferente împrumuturilor angajate înaintea datei intrãrii în vigoare a legii de la alte entitãţi decât instituţiile de credit autorizate.
10.2. În vederea determinãrii valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectueazã mai întâi ajustarile conform art. 10 alin. (5) din lege. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este consideratã nedeductibila, fãrã a mai fi luatã în calcul în perioadele urmãtoare. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de indatorare este mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevãzutã la art. 10 alin. (2) din lege.
Prin instituţii de credit autorizate se înţelege acele entitãţi care sunt autorizate legal sa funcţioneze.
10.3. Gradul de indatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementãrilor legale.
Capital împrumutat
Gradul de indatorare = ────────────────────
Capital propriu
Capital Capital
împrumutat(începutul anului fiscal) + împrumutat(sfârşitul perioadei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────
2
Gradul de
indatorare = ──────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital + Capital
propriu(începutul anului fiscal) propriu(sfârşitul perioadei)
──────────────────────────────────────────────────────────────────
2
astfel:
Capital Capital
împrumutat(începutul anului fiscal + împrumutat(sfârşitul perioadei)
Gradul = ────────────────────────────────────────────────────────────────────
de Capital Capital
indatorare propriu(începutul anului fiscal)+ propriu(sfârşitul perioadei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valori la data Valori la data Valori la data de
de 1 ianuarie de 31 martie de 30 iunie
anul N anul N anul N
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital propriu 100.000 120.000 120.000
Capital împrumutat 120.000 90.000 130.000
Cheltuieli cu dobânzile 0 20.000 30.000
Venituri din dobânzi 0 10.000 12.000
Celelalte venituri impozabile 0 80.000 100.000
Pierderea neta din diferenţe de curs 0 25.000 35.000
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Capital împrumutat(1 ianuarie) + Capital împrumutat(31 martie)
Gradul = ─────────────────────────────────────────────────────────────
de indatorare Capital propriu(1 ianuarie) + Capital propriu(31 martie)
(trim. I)
120.000 + 90.000
Gradul de indatorare(trim I) = ────────────────────── = 0,95
100.000 + 120.000
Capital împrumutat(1 ianuarie) + Capital împrumutat(30 iunie)
Gradul de = ──────────────────────────────────────────────────────────────
indatorare Capital propriu(1 ianuarie) + Capital propriu(30 iunie)
(semestrul I)
120.000 + 130.000
Gradul de indatorare(semestrul I) = ──────────────────── = 1,13
100.000 + 120.000
Se prezintã urmãtoarea situaţie:
a) cheltuieli cu dobânzile 30.000
b) pierdere neta din diferenţe
de curs valutar 35.000
c) cheltuieli supuse limitãrii 65.000 [a) + b)]
d) venituri din dobânzi 12.000
e) celelalte venituri ale
contribuabilului 100.000
f) cheltuieli deductibile (art. 10
din lege) 22.000 [d) + 10% x e)]
g) cheltuieli reportabile 43.000 [c)-f)]
- lei -
────────────────────────────────────────────────────────────────
Luna Cheltuieli de amortizare acceptate fiscal
────────────────────────────────────────────────────────────────
Septembrie 2002 6.000.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
Octombrie 2002 200.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
Noiembrie 2002 200.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
Decembrie 2002 200.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
Ianuarie 2003 200.000
. .
. .
. .
────────────────────────────────────────────────────────────────
August 2012 200.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
Septembrie 2012 200.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 30.000.000
────────────────────────────────────────────────────────────────
──────────────────────
