Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţãrii şi sigiliul statului,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobã stemele comunelor Budila, Drãguş, Sâmbãta de Sus şi Ucea, judeţul Braşov, prevãzute în anexele nr. 1.1-1.4.
(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevãzute în anexele nr. 2.1-2.4.
(3) Anexele nr. 1.1-1.4 şi 2.1-2.4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul administraţiei
şi internelor,
Vasile Blaga
Bucureşti, 11 august 2010.
Nr. 849.
ANEXA 1.1
STEMA
comunei Budila, judeţul Braşov
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Budila, judeţul Braşov, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 3 septembrie 2010, pagina 2 (a se vedea imaginea asociatã).
ANEXA 2.1
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Budila,
judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Budila se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tãiat.
În partea superioarã, în câmp roşu, se aflã o acvilã de argint cu ghearele de aur, ţinând în cioc o mlãdiţã de viţã-de-vie de aur, alcãtuitã dintr-un ciorchine de strugure şi o frunzã.
În partea inferioarã, în câmp albastru, se aflã un picior de argint cu cizmã de aur şi pinten de argint, strãpuns de o sãgeatã de aur. Piciorul este încoronat cu o coroanã alcãtuitã din trei fleuroane, şase pietre roşii şi douã perle de argint. În dreapta se aflã o semilunã de argint conturnatã, iar în stânga o stea cu şase raze de aur.
Scutul este trimbrat de o coroanã muralã de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Acvila cu mlãdiţa de viţã-de-vie în cioc reprezintã elemente din sigiliul vechi al localitãţii din anul 1854.
Piciorul sãgetat şi aştrii reprezintã elemente din blazonul familiei Beldi.
Coroana muralã de argint cu un turn crenelat semnificã faptul cã localitatea are rangul de comunã.
ANEXA 1.2
STEMA
comunei Drãguş, judeţul Braşov
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Drãguş, judeţul Braşov, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 3 septembrie 2010, pagina 3 (a se vedea imaginea asociatã).
ANEXA 2.2
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Drãguş,
judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Drãguş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat.
În partea dreaptã, în câmp roşu, se aflã un buzdugan de spice de aur, împodobit cu panglici multicolore.
În partea stângã, în câmp argintiu, se aflã o panã şi o cãlimarã de culoare neagrã.
Scutul este trimbrat de o coroanã muralã de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Buzduganul de spice reprezintã un frumos obicei popular al zonei, care se desfãşoarã la sfârşitul seceratului.
Cãlimara şi pana semnificã viaţa culturalã a localitãţii, unde s-a nãscut memorialistul Ion Codru Drãguşanu, participant la Revoluţia din anul 1848, vicecãpitan al comitatului Fãgãraş şi bunicul matern al memorandistului Ion Raţiu.
Coroana muralã de argint cu un turn crenelat semnificã faptul cã localitatea are rangul de comunã.
ANEXA 1.3
STEMA
comunei Sâmbãta de Sus, judeţul Braşov
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Sâmbãta de Sus, judeţul Braşov, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 3 septembrie 2010, pagina 3 (a se vedea imaginea asociatã).
ANEXA 2.3
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei
comunei Sâmbãta de Sus, judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Sâmbãta de Sus se compune dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tãiat de un brâu zimţat (chevron dublu), de argint.
În partea superioarã, în câmp de herminã, se aflã o cruce treflatã de aur.
În vârful scutului, în câmp albastru, se aflã în dreapta un soare heraldic, iar în stânga o lunã Crai Nou de argint.
Scutul este trimbrat de o coroanã muralã de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Câmpul de herminã şi crucea treflatã fac trimitere la ctitoria brâncoveneascã de la Sâmbãta de Sus.
Brâul zimţat reprezintã aşezarea geograficã a comunei la poalele Munţilor Fãgãraş.
Cei doi aştri sunt preluaţi din vechile sigilii, din anul 1851, ale comunelor Sâmbãta de Rãsãrit şi Sâmbãta Apuseanã.
Coroana muralã de argint cu un turn crenelat semnificã faptul cã localitatea are rangul de comunã.
ANEXA 1.4
STEMA
comunei Ucea, judeţul Braşov
--------------
NOTĂ(CTCE)
Stema comunei Ucea, judeţul Braşov, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 3 septembrie 2010, pagina 4 (a se vedea imaginea asociatã).
ANEXA 2.4
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Ucea,
judeţul Braşov
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Ucea se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tãiat de un zid de argint.
În partea superioarã, în câmp albastru, se aflã trei brazi de argint.
În vârful scutului, în câmp roşu, se aflã o floare de colţ de argint.
Scutul este trimbrat de o coroanã muralã de argint cu un turn crenelat.
Semnificaţiile elementelor însumate
Brazii reprezintã bogãţia silvicã a zonei.
Zidul sugereazã prezenţa unei fortificaţii medievale în zonã.
Floarea de colţ, specificã zonei, este ocrotitã de lege, fiind monument al naturii.
Coroana muralã de argint cu un turn crenelat semnificã faptul cã localitatea are rangul de comunã.
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
