Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 833 din 19 noiembrie 1998  pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a   Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 455 din 27 noiembrie 1998
În temeiul <>art. 94 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 privind mãrcile şi indicaţiile geografice,

Guvernul României hotãrãşte:

ARTICOL UNIC
Se aproba Regulamentul de aplicare a <>Legii nr. 84/1998 privind mãrcile şi indicaţiile geografice, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemneazã:
---------------
Directorul general
al Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mãrci,
Gabor Varga

Ministrul industriei şi comerţului,
Radu Berceanu

Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Dinu Gavrilescu

p. Ministrul cercetãrii şi tehnologiei,
Mircea Pusca,
secretar de stat

ANEXA

REGULAMENT
de aplicare a <>Legii nr. 84/1998 privind mãrcile şi indicaţiile geografice

CAP. 1
Dispoziţii generale

Regula 1 - Definiţii
(1) În sensul prezentului regulament se înţelege prin:
a) lege - <>Legea nr. 84/1998 privind mãrcile şi indicaţiile geografice;
b) regulament - Regulamentul de aplicare a <>Legii nr. 84/1998 ;
c) O.S.I.M. - Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mãrci;
d) BOPI - Buletinul Oficial de Proprietate Industriala;
e) Registrul Naţional al Marcilor - colecţia de date, administratã de O.S.I.M., conţinând toate înregistrãrile cu privire la mãrci înscrise atât pe suport de hârtie, cat şi electronic;
f) OMPI - Organizaţia Mondialã a Proprietãţii Intelectuale;
g) Clasificarea de la Nisa - clasificarea instituitã prin Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internationala a produselor şi serviciilor în scopul înregistrãrii marcilor, semnat la Nisa la 15 iunie 1957, asa cum a fost revizuit şi modificat şi pe care România l-a adoptat prin <>Legea nr. 3/1998 pentru aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internationala în domeniul proprietãţii industriale;
h) Clasificarea de la Viena - clasificarea instituitã prin Aranjamentul de la Viena privind clasificarea internationala a elementelor figurative ale marcilor, semnat la Viena la 12 iunie 1973, modificat la 1 octombrie 1985 şi pe care România l-a adoptat prin <>Legea nr. 3/1998 privind aderarea României la aranjamentele instituind o clasificare internationala în domeniul proprietãţii industriale.
(2) Termenii şi expresiile definite la art. 3 din lege au acelaşi înţeles în prezentul regulament.

Regula 2 - Aria de aplicare a legii
(1) Mãrcile sunt protejate în România conform dispoziţiilor legii şi cu respectarea convenţiilor, tratatelor şi acordurilor la care România este parte.
(2) Legea este aplicabilã tuturor marcilor individuale, colective sau de certificare constând în semne vizibile care se referã la produse şi/sau servicii.
(3) Indicaţiile geografice ale produselor sunt protejate în România în conformitate cu legea şi cu convenţiile internaţionale la care România este parte.

Regula 3 - Limba oficialã
Cererile de înregistrare a marcilor, orice alte cereri cu privire la mãrcile depuse spre înregistrare sau înregistrate, precum şi intreaga corespondenta referitoare la acestea vor fi întocmite în limba romana şi vor fi depuse la O.S.I.M.

Regula 4 - Reprezentarea prin mandatar
(1) Solicitantul sau titularul unei mãrci poate fi reprezentat în procedurile în fata O.S.I.M. printr-un mandatar, cu domiciliul sau cu sediul în România.
(2) Solicitantul sau titularul unei mãrci, care nu are domiciliul sau sediul pe teritoriul României, va fi reprezentat în procedurile în fata O.S.I.M. printr-un mandatar.
(3) Desemnarea mandatarului se face printr-o comunicare scrisã la O.S.I.M., denumita procura şi care poarta numele şi semnatura solicitantului sau ale titularului marcii, dupã caz.
(4) Procura se va putea referi la una sau la mai multe cereri de înregistrare ori mãrci înregistrate sau la toate cererile de înregistrare ori la toate mãrcile înregistrate, existente sau viitoare, ale persoanei care a dat mandatul.
(5) Când o procura generalã a fost data conform alin. (4), comunicarea la O.S.I.M. a unui exemplar din aceasta va fi suficienta, cu condiţia ca mandatarul sa indice în fiecare cerere ulterioara procura în baza cãreia acţioneazã.
(6) Orice act solicitat prin mandatar, cu privire la renunţarea la o cerere de înregistrare a unei mãrci, de retragere a unei mãrci, precum şi orice cerere vizând un transfer de drepturi cu privire la o marca vor putea fi fãcute numai pe baza unui mandat special care sa menţioneze expres actul renunţãrii, retragerii ori al transmiterii.
(7) În cazul în care solicitantul cererii de înregistrare a unei mãrci este reprezentat prin mandatar, acesta poate semna cererea pe baza procurii date de solicitant. Dacã în termen de 3 luni de la depunerea cererii procura nu este prezentatã la O.S.I.M., cererea nu va produce nici un efect şi va fi respinsã.
(8) Când o corespondenta referitoare la depozitul naţional reglementar al unei mãrci sau la o marca înregistratã este trimisa la O.S.I.M. de o persoana care se prezintã ca fiind mandatar, iar O.S.I.M. nu este pana în acel moment în posesia unei procuri de reprezentare, O.S.I.M. va solicita ca transmiterea acestei procuri sa se facã într-un termen de maximum 3 luni. În cazul necomunicarii procurii în termenul acordat, corespondenta rãmâne fãrã efect, considerându-se ca nu a fost primitã de O.S.I.M., iar procedura va fi continuatã cu solicitantul sau, dupã caz, cu titularul marcii.
(9) Solicitantul sau titularul nu poate avea decât un mandatar. Dacã mai multe persoane sunt indicate în procura de reprezentare, numai cea indicatã pe primul loc este consideratã mandatar.
(10) Când O.S.I.M. constata ca un mandatar a fost desemnat pentru o cerere de înregistrare a unei mãrci sau pentru o marca înregistratã, înscrie în Registrul Naţional al Marcilor menţiunea ca solicitantul sau titularul are mandatar, precum şi numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului.
(11) Orice înscriere cu privire la desemnarea unui mandatar conform alin. (10) este radiatã, când radierea este cerutã printr-o comunicare scrisã, semnatã de solicitant, de titular sau de mandatar.
(12) Înscrierea mandatarului este radiatã din oficiu de cãtre O.S.I.M., când un nou mandatar este desemnat sau în cazul în care o schimbare de titular a fost înscrisã fãrã ca noul titular sa-şi desemneze un mandatar.
(13) Radierea înscrierii mandatarului produce efect de la data la care O.S.I.M. a primit comunicarea de solicitare a radierii conform alin. (11) sau, dupã caz, de la data la care O.S.I.M. a radiat din oficiu înscrierea mandatarului, potrivit alin. (12).

Regula 5 - Pluralitatea de solicitanti sau titulari
Când mai multe persoane sunt solicitanti sau titulari ai unei mãrci, aceştia vor desemna unul dintre solicitanti sau titulari pentru corespondenta cu O.S.I.M.; în caz contrar, O.S.I.M. va purta corespondenta cu prima persoana indicatã în cererea de înregistrare a marcii.

Regula 6 - Termene
(1) Termenele stabilite pe zile cuprind zile calendaristice şi nu includ nici ziua când a început şi nici ziua când s-a împlinit termenul. Termenele stabilite pe luni se împlinesc în ziua lunii corespunzãtoare zilei de plecare.
(2) Termenul care, începând la data de 29, 30 sau 31 a lunii, se împlineşte într-o luna care nu are asemenea zi, se va considera împlinit în prima zi a lunii urmãtoare. Termenul care se împlineşte într-o zi de sãrbãtoare legalã sau într-o zi nelucrãtoare se va prelungi pana la sfârşitul primei zile lucrãtoare urmãtoare.
(3) Termenele încep sa curgã de la data comunicãrii actelor de procedura, intelegandu-se prin aceasta data la care actul emis de O.S.I.M. a fost primit de solicitant, de titular sau de mandatar, dupã caz. Aceasta data se confirma cu ştampila oficiului poştal receptor.
(4) Actele de procedura, trimise prin posta la O.S.I.M., se considera îndeplinite în termen, dacã au fost predate la oficiul poştal înainte de împlinirea termenului.
(5) Neîndeplinirea actelor de procedura în termenele notificate de O.S.I.M. nu atrage sancţiunile prevãzute de lege şi de prezentul regulament, dacã solicitantul dovedeşte ca a fost împiedicat printr-o împrejurare mai presus de vointa lui şi dacã îndeplineşte procedura într-un termen de doua luni de la încetarea cauzei.

Regula 7 - Semnatura
(1) Când un document nu a fost semnat de solicitant, de titular sau de mandatar, data la care documentul a fost prezentat la O.S.I.M. este recunoscuta, cu condiţia ca acesta sa fie semnat ulterior, în termen de maximum o luna.
(2) Semnatura unui document transmis prin fax este valabilã, cu condiţia ca originalul documentului sa fie transmis la O.S.I.M. în termen de maximum doua luni de la data transmiterii acestuia prin fax.

CAP. 2
Cererea de înregistrare a unei mãrci

Regula 8 - Depunerea cererii de înregistrare a marcii la O.S.I.M.
(1) Înregistrarea unei mãrci se solicita la O.S.I.M. de cãtre persoane fizice sau juridice, direct sau printr-un mandatar.
(2) Depunerea unei cereri de înregistrare a unei mãrci la O.S.I.M. se poate face:
a) direct şi cu confirmare de primire la Registratura generalã a O.S.I.M.;
b) prin posta, trimisa recomandat cu confirmare de primire.
(3) Registratura generalã menţioneazã pe cerere anul, luna şi ziua primirii şi înregistreazã cererile în ordinea cronologicã a primirii. Cererile primite la O.S.I.M. dupã orele legale de lucru, în zilele de repaus sãptãmânal sau de sãrbãtoare legalã se înregistreazã în prima zi lucrãtoare.

Regula 9 - Prezentarea şi conţinutul cererii
(1) Cererea de înregistrare a marcii se întocmeşte într-un singur exemplar pe un formular-tip.
(2) Cererea trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente:
a) solicitarea expresã de înregistrare a unei mãrci;
b) numele şi prenumele sau denumirea şi adresa sau sediul solicitantului;
c) când solicitantul este strãin, denumirea statului cãruia acesta îi aparţine, denumirea statului în care solicitantul îşi are domiciliul sau, dupã caz, denumirea statului în care solicitantul are o întreprindere în înţelesul art. 3 din Convenţia de la Paris;
d) când solicitantul este o persoana juridicã, forma de constituire a acesteia, precum şi denumirea statului a cãrui legislaţie îi guverneazã statutul organic;
e) când solicitantul are un mandatar, numele sau denumirea şi adresa sau sediul acestuia;
f) în cazul în care se revendica, conform art. 11 alin. 2 din lege, o prioritate dintr-o cerere anterioarã, o declaraţie de invocare a dreptului de prioritate, cu indicarea statului şi a datei primului depozit;
g) în cazul în care se revendica, conform art. 12 alin. 1 din lege, o prioritate rezultând din prezentarea produselor sau a serviciilor într-o expoziţie şi solicitantul doreşte sa beneficieze de o protecţie temporarã, o declaraţie de invocare a prioritatii de expoziţie, cu indicarea locului şi a denumirii expoziţiei, precum şi a datei introducerii produselor sau serviciilor în expoziţie;
h) când solicitantul revendica o culoare sau mai multe culori, ca elemente distinctive ale marcii, o declaraţie în acest sens, precum şi indicarea culorii sau a culorilor revendicate şi, pentru fiecare culoare, indicarea pãrţilor principale ale marcii care au aceasta culoare;
i) când marca are o grafica deosebita sau este figurativa, descrierea acesteia;
j) când marca este tridimensionala, o declaraţie în acest sens;
k) când marca se compune, în tot sau în parte, din alte caractere decât cele latine, o transliterare a acestor caractere;
l) când marca se compune, în tot sau în parte, din cuvinte într-o alta limba decât limba romana, o traducere a acestora;
m) indicarea denumirii produselor sau serviciilor pentru care înregistrarea marcii este cerutã, grupate conform Clasificarii de la Nisa, precedatã de numãrul clasei cãreia denumirea îi aparţine;
n) semnatura solicitantului sau a mandatarului sau, dupã caz.
(3) Cererea va fi însoţitã de reproducerea grafica sau fotografica a marcii, în dimensiuni de maximum 8/8 mm, dupã cum urmeazã:
a) 5 reproduceri ale marcii în negru şi alb, când solicitantul nu revendica o culoare ca element distinctiv al marcii;
b) 5 reproduceri ale marcii în negru şi alb şi 5 reproduceri ale marcilor color, când solicitantul revendica cel puţin o culoare ca element distinctiv al marcii.
(4) Când cererea conţine o declaraţie indicând ca marca este tridimensionala, solicitantul va anexa reproducerea grafica sau fotografica a marcii în doua dimensiuni.
(5) Reproducerea furnizatã conform alin. (3) poate consta, la alegerea solicitantului, într-o singura vedere sau în mai multe vederi, diferite, ale marcii.
(6) În cazul reproducerii unei mãrci tridimensionale care nu reda în mod suficient detaliile marcii, O.S.I.M. poate solicita furnizarea unui numãr de pana la 6 vederi diferite ale marcii şi/sau o descriere verbalã a acestei mãrci.
(7) Dovada plãţii taxei de înregistrare şi examinare a cererii de înregistrare a marcii va fi prezentatã o data cu cererea sau cel târziu în termen de 3 luni de la depunerea acesteia la O.S.I.M. Dovada se face cu o copie de pe documentul de plata.
(8) Documentele de plata trebuie sa conţinã datele necesare pentru identificarea cererii depuse.
(9) Dupã caz, cererea de înregistrare a marcii va fi completatã cu urmãtoarele documente:
a) când solicitantul doreşte sa beneficieze, conform art. 11 alin. 2 din lege, de prioritatea unei cereri anterioare, un document care sa certifice data constituirii primului depozit al marcii, eliberat de administraţia nationala, însoţit de traducerea, conformã cu originalul, în limba romana;
b) când solicitantul doreşte sa beneficieze de o protecţie temporarã, ca urmare a expunerii marcii într-o expoziţie, un document care sa ateste ca mãrcile au fost aplicate la produsele sau serviciile prezentate în expoziţie şi care sa menţioneze data introducerii acestora în expoziţie, eliberat de organizatorul expoziţiei şi însoţit de traducerea acestuia în limba romana;
c) procura sub semnatura privatã de reprezentare a solicitantului în fata O.S.I.M., întocmitã în limba romana sau însoţitã de traducerea acesteia în limba romana;
d) regulamentul de folosire a marcii colective;
e) regulamentul de folosire a marcii de certificare;
f) documentul din care sa rezulte exercitarea legalã a activitãţii de certificare sau, dupã caz, dovada înregistrãrii marcii de certificare în ţara de origine.

Regula 10 - Lista cuprinzând produse şi servicii
(1) Lista cuprinzând produsele şi serviciile pentru care protecţia marcii este solicitatã trebuie sa fie stabilitã în termeni precisi, astfel încât denumirea produselor şi a serviciilor sa permitã clasificarea fiecãrui produs sau serviciu numai într-o singura clasa a Clasificarii de la Nisa.
(2) Produsele şi serviciile nu pot fi considerate ca asemãnãtoare pe motiv ca figureazã în aceeaşi clasa şi nici nu pot fi considerate ca fiind diferite pe motiv ca figureazã în clase diferite ale Clasificarii de la Nisa.

Regula 11 - Divizarea cererii de înregistrare a marcii
(1) Solicitantul poate cere divizarea cererii de înregistrare a marcii, declarand ca, în cazul produselor sau serviciilor enumerate în cererea divizionara, cererea de înregistrare a marcii trebuie sa fie tratata ca o cerere separatã.
(2) Cererea divizionara va conţine elementele prevãzute la art. 10 alin. 1 din lege şi va fi supusã taxei legale.
(3) Declaraţia privind divizarea unei cereri de înregistrare a marcii este irevocabilã.

CAP. 3
Procedura de înregistrare a marcilor şi reînnoirea înregistrãrii acestora

Regula 12 - Depozitul naţional reglementar
(1) Data depozitului naţional reglementar este data depunerii la O.S.I.M. a cererii de înregistrare a marcii, redactatã în limba romana, conţinând:
a) solicitarea expresã de înregistrare a unei mãrci;
b) indicaţii referitoare la identitatea solicitantului;
c) o lista cuprinzând produsele şi/sau serviciile pentru care înregistrarea marcii este solicitatã;
d) o reproducere suficient de clara a marcii a carei înregistrare este solicitatã.
(2) În termen de o luna de la data primirii cererii de înregistrare a marcii O.S.I.M. examineazã dacã cererea îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (1). În caz afirmativ, O.S.I.M. decide atribuirea datei de depozit şi înscrierea datelor conţinute în cerere în Registrul Naţional al Marcilor.
(3) În cazul în care din cererea de înregistrare a marcii lipsesc unele dintre elementele prevãzute la alin. (1), O.S.I.M. notifica solicitantului lipsurile constatate. Dacã solicitantul completeazã lipsurile în termen de 3 luni de la data depunerii cererii de înregistrare a marcii la O.S.I.M., data depozitului va fi aceea la care toate aceste elemente au fost comunicate la O.S.I.M.
(4) În cazul în care solicitantul nu completeazã cererea în termen de 3 luni de la notificare, O.S.I.M. va decide respingerea cererii de înregistrare a marcii şi va restitui taxa de înregistrare şi de examinare a marcii.
(5) Decizia de atribuire a datei depozitului naţional reglementar sau de respingere a cererii de înregistrare a marcii este comunicatã solicitanţilor în termen de 5 zile de la emiterea acesteia.

Regula 13 - Prioritatea unei cereri anterioare şi prioritatea de expoziţie
(1) Dacã prioritatea unei sau a unor cereri anterioare este revendicata în aplicarea art. 11 alin. 2 din lege, solicitantul dispune de un termen de 3 luni, cu începere de la data depozitului naţional reglementar al marcii, pentru a comunica la O.S.I.M. documentul eliberat de administraţia nationala, din care sa rezulte numãrul de dosar atribuit cererii anterioare sau numãrul înregistrãrii anterioare, precum şi traducerea menţionatã în regula 9 alin. (9) lit. a).
(2) Dacã o prioritate de expoziţie, în sensul art. 12 din lege, este revendicata, solicitantul dispune de un termen de 3 luni, cu începere de la data cererii de înregistrare a marcii, depusa reglementar, pentru a comunica la O.S.I.M. documentele prevãzute la regula 9 alin. (9) lit. b).

Regula 14 - Examinarea cererii
(1) Dacã, dupã constituirea depozitului naţional reglementar, se constata ca cererea nu îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute la regula 9 alin. (2) lit. c)-m), O.S.I.M. poate acorda solicitantului un termen de pana la maximum 3 luni pentru completarea lipsurilor sau, dupã caz, pentru achitarea taxei de înregistrare şi examinare a cererii de înregistrare a marcii.
(2) În cazul în care lipsurile cererii de înregistrare a marcii nu sunt remediate sau taxa de înregistrare şi examinare nu a fost plãtitã în termenul prevãzut la alin. (1), O.S.I.M. va decide, dupã caz, respingerea cererii sau nerecunoasterea prioritatii invocate.
(3) Dacã una dintre neregularitãţile menţionate la alin. (1) şi (2) se referã numai la anumite produse şi servicii, O.S.I.M. va respinge cererea sau va refuza recunoaşterea dreptului de prioritate numai pentru aceste produse şi servicii.
(4) O.S.I.M. examineazã lista cuprinzând produsele şi serviciile din punct de vedere al concordanţei cu Clasificarea de la Nisa, iar în cazul în care marca conţine şi un element figurativ examineazã şi concordanta cu Clasificarea de la Viena.
(5) Cererea de înregistrare a marcii pentru care s-a constituit depozitul naţional reglementar şi care îndeplineşte condiţiile prevãzute la regula 9 este supusã examinãrii de fond, din oficiu, în ceea ce priveşte motivele absolute şi relative de refuz, prevãzute la art. 5 şi 6 din lege.

Regula 15 - Conflictul cu drepturile anterioare
(1) Un semn nu poate fi înregistrat ca marca sau ca element al unei mãrci, dacã aduce atingere unui drept anterior protejat.
(2) În înţelesul legii şi al prezentului regulament, este considerat drept anterior protejat:
a) o marca identicã sau similarã, înregistratã în România pentru produse sau servicii identice sau similare, dacã data înregistrãrii acestei mãrci sau data de prioritate, în temeiul art. 11 alin. 2 şi al art. 12 alin. 1 din lege, este anterioarã datei depozitului naţional reglementar al marcii pentru care se cere înregistrarea;
b) o marca identicã sau similarã, consideratã notorie în România conform art. 3 lit. c) din lege;
c) un drept al unei personalitãţi cu privire la imaginea sau la numele sau patronimic;
d) o indicaţie geograficã protejata;
e) un desen sau un model industrial protejat;
f) un drept de autor;
g) orice drept de proprietate industriala dobândit anterior datei depozitului naţional reglementar al unei mãrci.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), noţiunea de similitudine trebuie interpretatã în legatura cu riscul de confuzie sau de asociere ce se poate crea pentru public.
(4) O marca este consideratã ca fiind în conflict cu o marca notorie atunci când aceasta marca sau unul dintre elementele sale esenţiale constituie:
a) o reproducere, o imitaţie, o traducere sau o transliterare, care pot crea o confuzie cu marca notorie şi când marca sau unul dintre elementele sale esenţiale face obiectul unei cereri de înregistrare ori al unei înregistrãri pentru produse sau servicii identice sau similare fata de produsele sau serviciile la care marca notorie se aplica;
b) o reproducere, o imitaţie, o traducere sau o transliterare, care pot crea confuzie cu marca notorie şi atunci când marca sau unul dintre elementele sale esenţiale face obiectul unei cereri de înregistrare ori al unei înregistrãri pentru produse sau servicii diferite fata de produsele sau serviciile la care marca notorie se aplica, dacã cel puţin una dintre condiţiile de mai jos sunt îndeplinite:
- utilizarea marcii indica o legatura între proprietarul marcii notorii şi produsele sau serviciile pentru care marca face obiectul unei cereri de înregistrare sau este înregistratã, utilizare care ar risca sa cauzeze prejudicii proprietarului marcii notorii;
- utilizarea marcii risca sa aducã atingere caracterului distinctiv al marcii notorii;
- prin utilizarea marcii s-ar beneficia pe nedrept de caracterul distinctiv al marcii notorii.

Regula 16 - Determinarea şi dovedirea notorietatii
(1) Pentru a aprecia dacã o marca este notorie, este suficient ca aceasta sa fie larg cunoscutã:
a) pe teritoriul României; şi
b) pentru segmentul de public din România cãruia i se adreseazã produsele sau serviciile la care se referã marca.
(2) În sensul prevederilor alin. (1) lit. b), segmentul de public va fi stabilit pe baza urmãtoarelor elemente:
a) categoria de consumatori potenţiali, vizata pentru produsele sau serviciile la care se referã marca; identificarea categoriei de consumatori potenţiali se face pe grupe de consumatori ai unor anumite produse sau servicii în legatura cu care marca este utilizata şi nu pe grupe de consumatori ai unei game generale de produse sau de servicii;
b) circuitele de distribuire a produselor sau serviciilor la care se referã marca; în funcţie de natura produselor şi serviciilor, se va tine seama de diferite mijloace de distribuire a acestora, respectiv de comercializarea prin magazine, prin intermediul unor agenţi comerciali, direct de la întreprindere sau la domiciliul clientului.
(3) În aplicarea prevederilor art. 20 din lege, termenii de mai jos vor avea urmãtorul înţeles:
a) utilizarea - vânzarea sau oferirea spre vânzare, precum şi orice activitãţi de promovare a produselor şi/sau a serviciilor la care se referã marca, inclusiv publicitatea şi prezentarea acestora în târguri şi expoziţii;
b) întinderea utilizãrii - cantitatea de produse şi/sau de servicii cãrora li se aplica marca şi care sunt comercializate;
c) aria geograficã - cunoaşterea, la nivelul teritoriului României, a marcii a carei protecţie este solicitatã ca notorie şi, chiar în afarã acestui teritoriu, dacã marca este utilizata în teritorii din imediata vecinãtate, în teritorii vecine în care se vorbeşte limba romana, în teritorii acoperite de aceleaşi mijloace de informare în masa sau în teritorii vecine în care se desfãşoarã relaţii comerciale strânse;
d) gradul de cunoaştere a marcii notorii - mãsura în care o marca ocupa piata româneascã, ca urmare a utilizãrii pentru anumite produse şi/sau servicii.
(4) Persoana care pretinde ca marca este notorie este ţinuta sa dovedeascã, prin orice mijloc de proba, cunoaşterea larga a marcii pe teritoriul României.
(5) În susţinerea notorietatii unei mãrci pe teritoriul României pot fi prezentate acte, cum ar fi cele privind:
a) comercializarea sau punerea în vânzare a produselor ori prestarea de servicii sub marca notorie;
b) importul sau exportul produselor pe care marca notorie este aplicatã;
c) publicitatea sau reclama produselor şi serviciilor sub marca notorie în România etc.

Regula 17 - Înregistrarea marcii
(1) O.S.I.M. examineazã cererea de înregistrare a marcii în termen de 6 luni de la data plãţii taxei de înregistrare şi de examinare.
(2) Dacã cererea de înregistrare a marcii îndeplineşte condiţiile de constituire a depozitului naţional reglementar, precum şi celelalte condiţii prevãzute la regula 9 şi dacã, în urma examinãrii în fond, marca nu este respinsã la înregistrare conform art. 5 şi 6 din lege, O.S.I.M. decide înregistrarea marcii şi o înscrie în Registrul Naţional al Marcilor.
(3) În termen de doua luni de la decizia O.S.I.M., marca înregistratã se publica în BOPI.
(4) În cazul în care marca include şi un element care este lipsit de caracter distinctiv şi dacã acest element este de natura sa creeze îndoieli asupra întinderii protecţiei marcii, O.S.I.M. poate cere solicitantului sa declare, în termen de doua luni de la data notificãrii, ca nu va invoca un drept exclusiv asupra acestui element. Aceasta declaraţie va fi publicatã de O.S.I.M. o data cu marca înregistratã.
(5) În cazul în care solicitantul nu face declaraţia menţionatã la alin. (4), O.S.I.M. va decide respingerea cererii, dupã caz, în totalitate sau parţial.
(6) În cazul în care, în urma examinãrii, rezulta ca exista vreun motiv legal care impiedica înregistrarea marcii, O.S.I.M. transmite solicitantului un aviz de refuz provizoriu, invitandu-l sa prezinte, în termen de 3 luni, observaţiile sale asupra acestui refuz. Termenul acordat poate fi prelungit cu o noua perioada de 3 luni, la cererea solicitantului, cu condiţia plãţii taxei prevãzute de lege.
(7) Dacã observaţiile solicitantului sunt întemeiate, O.S.I.M. va decide înregistrarea marcii, înscrierea acesteia în Registrul Naţional al Marcilor, iar în termen de doua luni de la luarea deciziei va publica marca înregistratã în BOPI.
(8) În situaţia în care observaţiile solicitantului nu sunt justificate, O.S.I.M. va decide respingerea cererii de înregistrare a marcii.
(9) Decizia O.S.I.M. de înregistrare a marcii sau de respingere a cererii de înregistrare a marcii este comunicatã solicitantului în termen de maximum 5 zile de la luarea acesteia.
(10) Când o decizie a O.S.I.M. de respingere a unei cereri de înregistrare a unei mãrci a fost desfiintata printr-o hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva şi irevocabilã, partea interesatã comunica la O.S.I.M. hotãrârea, în vederea publicãrii ei în BOPI.
(11) Dacã, dupã ce a fost publicatã o marca, aceasta este respinsã la înregistrare printr-o hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitiva şi irevocabilã, aceasta hotãrâre se publica în BOPI.

Regula 18 - Publicarea marcii
(1) Publicarea marcii în BOPI se face cu menţionarea urmãtoarelor elemente:
a) numele sau denumirea şi adresa sau sediul solicitantului;
b) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului;
c) reproducerea marcii şi, dupã caz, menţiunea "color", cu indicarea culorii sau a culorilor revendicate;
d) lista cuprinzând produsele şi serviciile, pe clase, conform Clasificarii de la Nisa;
e) data de depozit şi numãrul de depozit, precum şi numãrul de marca;
f) indicaţii privind prioritatea invocatã şi recunoscuta;
g) menţiunea ca marca este colectivã sau de certificare, dacã este cazul;
h) menţiunea ca marca a dobândit un caracter distinctiv înainte de data cererii de înregistrare a marcii, ca urmare a folosirii acesteia, dacã este cazul;
i) declaraţia conform cãreia solicitantul renunţa la orice drept exclusiv asupra unui element al marcii, în cazul prevãzut la regula 17 alin. (4).
(2) Dacã publicarea unei mãrci comporta, din motive imputabile O.S.I.M., o eroare sau lipsa unora dintre elementele menţionate la alin. (1), O.S.I.M. procedeazã la rectificare, din oficiu sau la cererea solicitantului. În acest caz, cererea prezentatã de solicitant nu va fi supusã nici unei taxe. Rectificãrile efectuate se publica în BOPI.

Regula 19 - Opoziţia la înregistrarea unei mãrci
(1) O opoziţie poate fi formulatã, dacã exista un conflict cu o marca sau cu mai multe mãrci anterioare sau notorii ori cu unul sau cu mai multe drepturi anterior dobândite, menţionate la art. 23 din lege.
(2) Actul de opoziţie trebuie sa conţinã:
a) indicaţii privind cererea de înregistrare a marcii impotriva cãreia se formuleazã opoziţia, respectiv numãrul cererii de înregistrare a marcii, numele sau denumirea solicitantului cererii de înregistrare a marcii, menţionarea produselor şi a serviciilor care figureazã în cerere;
b) indicaţii privind marca anterioarã, marca notorie sau dreptul anterior dobândit pe care se întemeiazã opoziţia;
c) o reprezentare şi, dupã caz, o descriere a marcii anterioare, a marcii notorii sau a altui drept anterior;
d) produsele şi serviciile pentru care marca anterioarã a fost înregistratã sau cerutã la înregistrare sau pentru care marca anterioarã este notorie, conform art. 6 lit. d) şi e) din lege;
e) menţiuni privind calitatea şi interesul persoanei care formuleazã opoziţia;
f) o prezentare detaliatã a motivelor invocate în susţinerea opoziţiei;
g) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului, dacã este cazul.
(3) Dacã opoziţia este formulatã pentru motivul existenţei unei mãrci anterioare, actul de opoziţie trebuie sa fie însoţit de dovezi de înregistrare a marcii, cum ar fi certificatul de înregistrare sau, dupã caz, documente care sa dovedeascã notorietatea marcilor; dacã opoziţia este fondatã pe o marca notorie, actul de opoziţie trebuie sa fie însoţit de dovezi ale notorietatii pe teritoriul României; dacã opoziţia este fondatã pe existenta oricãrui alt drept anterior dobândit, actul de opoziţie trebuie sa fie însoţit de acte care sa dovedeascã dobândirea şi întinderea protecţiei acestui drept.
(4) O.S.I.M. comunica opoziţia solicitantului şi îl invita sa depunã observaţiile sale în termenul prevãzut la art. 24 alin. 2 din lege.
(5) Orice element furnizat de persoana care a formulat opoziţia este comunicat solicitantului, care dispune de posibilitatea de a rãspunde în termenul acordat de O.S.I.M.
(6) Dacã solicitantul nu prezintã nici o observatie, O.S.I.M. poate decide asupra opoziţiei, bazându-se numai pe probele de care dispune.
(7) Dacã O.S.I.M. constata ca actul de opoziţie nu satisface anumite cerinţe prevãzute la alin. (2), invita persoana care a formulat opoziţia ca în termen de doua luni sa remedieze neregulile constatate şi sa prezinte toate detaliile şi actele justificative în susţinerea opoziţiei. Dacã neregulile nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. va decide pe baza actelor din dosar.
(8) La cererea solicitantului, titularul marcii opuse va prezenta la O.S.I.M. dovada ca:
a) în cursul unei perioade de 5 ani care precede publicãrii marcii asupra cãreia s-a formulat opoziţia, marca anterioarã a fãcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României pentru produsele şi serviciile pentru care aceasta a fost înregistratã; sau
b) exista motive justificate pentru neutilizarea marcii cu privire la care s-a fãcut opoziţie.
(9) În lipsa dovezii de folosire a marcii opuse conform alin. (10), actul de opoziţie va fi respins.
(10) Dovezile de folosire a marcii opuse sunt, în principal, acte, cum ar fi: ambalaje, etichete, cataloage, facturi, fotografii, anunţuri în jurnale, declaraţii scrise etc.
(11) Când opoziţia se bazeazã pe o înregistrare internationala a unei mãrci care face obiectul unui aviz de refuz provizoriu emis de O.S.I.M., procedura de examinare a opoziţiei va putea fi suspendatã pana când O.S.I.M. va lua o decizie definitiva cu privire la refuzul emis.
(12) La opoziţia titularului unei mãrci o cerere de înregistrare a unei mãrci este respinsã când înregistrarea este cerutã de mandatarul titularului marcii în nume propriu şi fãrã consimţãmântul titularului, în afarã de situaţia în care mandatarul îşi justifica solicitarea înregistrãrii marcii.
(13) Opoziţia formulatã conform art. 23 din lege se soluţioneazã de o comisie de examinare formatã din 3 specialişti desemnaţi de şeful Serviciului mãrci, dintre care unul va fi examinatorul care a întocmit raportul de examinare a marcii.

Regula 20 - Certificatul de înregistrare a marcii
(1) În termen de maximum doua luni de la data rãmânerii definitive a deciziei de înregistrare a marcii, O.S.I.M. elibereazã titularului certificatul de înregistrare, cu condiţia plãţii taxei prevãzute de lege. Certificatul de înregistrare conţine menţiuni cu privire la marca înregistratã, înscrise în Registrul Naţional al Marcilor.
(2) Titularul poate solicita eliberarea de copii de pe certificatul de înregistrare, conforme cu originalul, cu plata taxei prevãzute de lege.

Regula 21 - Reînnoirea înregistrãrii marcii
(1) O cerere de reinnoire va conţine urmãtoarele elemente:
a) solicitarea expresã de reinnoire a înregistrãrii marcii;
b) dacã cererea este prezentatã de titular, numele şi adresa acestuia;
c) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului, dacã este cazul;
d) data depozitului reglementar al cererii de înregistrare a marcii;
e) numãrul înregistrãrii marcii;
f) menţiunea ca reînnoirea este cerutã pentru toate produsele şi serviciile la care se referã marca înregistratã sau, dupã caz, indicarea claselor sau produselor şi a serviciilor vizate de reinnoire;
g) semnatura titularului, a persoanei autorizate de titular sau semnatura mandatarului, dupã caz;
h) dovada plãţii taxei prevãzute de lege pentru reînnoirea înregistrãrii marcii.
(2) Dacã cererea de reinnoire, prezentatã în termenele prevãzute la art. 29 alin. 5 din lege, nu conţine unul dintre elementele prevãzute la alin. (1), O.S.I.M. notifica solicitantului reînnoirii înregistrãrii neregulile constatate, acordand un termen de 3 luni pentru remedierea acestora.
(3) În situaţia în care cererea de reinnoire a înregistrãrii îndeplineşte condiţiile legale, O.S.I.M. elibereazã certificatul de reinnoire şi îl comunica titularului marcii.
(4) Când cererea de reinnoire a înregistrãrii a fost prezentatã de o persoana expres autorizata de titular, O.S.I.M. va transmite şi titularului o copie de pe notificarea asupra neregulilor constatate.
(5) Dacã remedierile notificate nu sunt efectuate în termenul acordat, O.S.I.M. radiaza marca din Registrul Naţional al Marcilor. Radierea produce efecte din ziua urmãtoare datei expirãrii protecţiei marcii.

CAP. 4
Modificãri

Regula 22 - Modificarea cererii de înregistrare a marcii
(1) O solicitare pentru modificarea unei cereri de înregistrare a unei mãrci trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente:
a) numãrul atribuit cererii de înregistrare a marcii;
b) numele sau denumirea şi adresa sau sediul solicitantului;
c) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului, dacã este cazul;
d) indicarea elementului din cerere care trebuie modificat, precum şi a elementului care trebuie sa figureze ca urmare a modificãrii cererii;
e) dacã modificarea vizeazã reprezentarea marcii, o reproducere a marcii modificate, în conformitate cu regula 9 alin. (2)-(5).
(2) Solicitarea de modificare a unei cereri de înregistrare a unei mãrci va fi luatã în considerare numai dupã efectuarea plãţii taxei prevãzute de lege.
(3) O.S.I.M. poate acorda un termen de o luna pentru remedierea neregularitãţilor privind solicitarea de modificare a cererii; în cazul în care aceste neregularitãţi nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. va respinge solicitarea de modificare a cererii de înregistrare a marcii.
(4) Dacã solicitantul doreşte modificarea aceluiaşi element în mai multe cereri, este suficienta prezentarea unei singure solicitãri de modificare; modificarea este supusã plãţii taxei prevãzute de lege pentru fiecare dintre cererile de modificare.
(5) Solicitarea privind modificarea numelui sau a adresei mandatarului desemnat de solicitant nu este supusã nici unei taxe.

Regula 23 - Modificarea înregistrãrii
(1) O cerere de modificare a înregistrãrii unei mãrci va conţine urmãtoarele elemente:
a) numãrul de înregistrare a marcii;
b) numele sau denumirea şi adresa sau sediul titularului marcii;
c) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului, dacã este cazul;
d) indicarea elementului din reprezentarea marcii, a cãrui modificare este solicitatã, în sensul art. 33 alin. 1 din lege;
e) o reprezentare a marcii modificate, în conformitate cu regula 9 alin. (2)-(5).
(2) Cererea de modificare a înregistrãrii unei mãrci este consideratã a fi depusa numai dupã ce plata taxei prevãzute de lege a fost achitatã de cãtre titularul marcii.
(3) O.S.I.M. poate acorda un termen de o luna pentru remedierea neregularitãţilor privind cererea de modificare a înregistrãrii marcii; în cazul în care aceste neregularitãţi nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. va respinge cererea de modificare.
(4) Când modificarea se referã la acelaşi element conţinut în mai multe mãrci înregistrate care aparţin aceluiaşi titular, este suficienta prezentarea unei singure cereri de modificare. Taxa prevãzutã de lege va fi achitatã pentru fiecare înregistrare a marcii ce urmeazã a fi modificatã.
(5) Dacã înregistrarea marcii sau înregistrarea publicatã comporta o eroare imputabilã O.S.I.M., rectificarea va fi efectuatã din oficiu sau la solicitarea titularului. Cererea de rectificare prezentatã de titular nu va fi supusã nici unei taxe. Rectificãrile efectuate se publica în BOPI.

Regula 24 - Modificarea numelui/denumirii sau a adresei/sediului titularului marcii sau mandatarului
(1) O cerere de modificare a numelui/denumirii sau a adresei/sediului titularului unei mãrci înregistrate va conţine urmãtoarele elemente:
a) numãrul de înregistrare a marcii;
b) numele sau denumirea şi adresa sau sediul titularului, astfel cum sunt înscrise în Registrul Naţional al Marcilor;
c) numele sau denumirea şi adresa sau sediul titularului, modificate la solicitarea acestuia;
d) dacã titularul şi-a desemnat un mandatar, numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului.
(2) Dacã modificarea numelui/denumirii sau a adresei/sediului titularului nu a avut loc ca urmare a transmiterii, totale sau parţiale, a drepturilor cu privire la marca înregistratã sau a unei alte modificãri în situaţia juridicã a marcii, modificarea respectiva va fi înscrisã în Registrul Naţional al Marcilor, la solicitarea titularului, fãrã plata vreunei taxe.
(3) O singura cerere poate fi prezentatã pentru modificarea numelui/denumirii sau a adresei/sediului în doua sau în mai multe înregistrãri ale aceluiaşi titular.
(4) O.S.I.M. poate acorda un termen de o luna pentru remedierea unor lipsuri ale cererii de modificare a numelui/denumirii sau a adresei/sediului titularului; în cazul în care aceste neregularitãţi nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. va respinge cererea de modificare.
(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile şi cu privire la modificarea numelui/denumirii sau a adresei/sediului mandatarului desemnat de titular.

CAP. 5
Transmiterea drepturilor asupra marcilor: cesiuni, licenţe şi alte drepturi

Regula 25 - Cererea de înscriere a cesiunii unei mãrci
(1) Cererea de înscriere a cesiunii unei mãrci va conţine urmãtoarele elemente:
a) numele sau denumirea şi adresa sau sediul titularului;
b) numele sau denumirea şi adresa sau sediul noului titular;
c) dacã titularul are un mandatar, numele sau denumirea şi adresa sau sediul acestuia;
d) dacã noul titular are un mandatar, numele sau denumirea şi adresa sau sediul acestuia;
e) când noul titular este strãin, denumirea statului cãruia acesta îi aparţine, denumirea statului în care noul titular îşi are domiciliul/sediul sau în care noul titular are o întreprindere în înţelesul art. 3 din Convenţia de la Paris;
f) când noul titular este o persoana juridicã, forma de constituire a acesteia, precum şi denumirea statului a cãrui legislaţie a servit drept cadru pentru constituirea persoanei juridice;
g) lista cuprinzând produsele şi serviciile la care se referã cesiunea marcii, dacã cesiunea nu priveşte toate produsele şi serviciile înregistrate;
h) documentele care fac dovada cesiunii marcii, în conformitate cu regula 26.
(2) Cererea este consideratã a fi depusa numai dupã plata taxei prevãzute de lege.

Regula 26 - Schimbarea titularului
(1) Când schimbarea titularului rezulta dintr-un contract, cererea de înregistrare a cesiunii unei mãrci va fi însoţitã de:
a) o copie de pe contractul de cesiune, certificatã pentru conformitate; sau
b) un extras, certificat pentru conformitate, din contractul care stabileşte schimbarea titularului.
(2) Când schimbarea titularului rezulta dintr-o fuziune, cererea de înregistrare a cesiunii unei mãrci va fi însoţitã de copia certificatã pentru conformitate de pe documentul în baza cãruia a avut loc fuziunea.
(3) În situaţia prevãzutã la alin. (2), dacã schimbarea vizeazã numai unul sau o parte din cotitulari şi nu toţi cotitularii, la cererea de înregistrare a cesiunii unei mãrci se va anexa un document semnat de ceilalţi cotitulari, care sa conţinã acordul expres al acestora cu privire la noul titular.
(4) Când schimbarea titularului s-a produs prin efectul legii sau în baza unei hotãrâri judecãtoreşti, cererea de înregistrare a cesiunii va indica şi va fi însoţitã de documentul certificat conform cu originalul, care sa dovedeascã respectiva schimbare.

Regula 27 - Înscrierea cesiunii
(1) Când condiţiile de înscriere a cesiunii unei mãrci, prevãzute la regula 25, nu sunt îndeplinite, O.S.I.M. acorda solicitantului cererii un termen de 3 luni pentru remedierea lipsurilor. În cazul în care lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. decide respingerea cererii.
(2) O singura cerere de înscriere a cesiunii unei mãrci este suficienta în cazul cesiunii a doua sau mai multe mãrci, cu condiţia ca pentru toate aceste mãrci sa existe un singur titular, iar cesiunea sa se efectueze cãtre un singur nou titular.
(3) La data la care cererea de înscriere a cesiunii îndeplineşte cerinţele prevãzute la regula 25, O.S.I.M. înscrie cesiunea în Registrul Naţional al Marcilor şi o publica în BOPI.

Regula 28 - Înscrierea licenţelor şi a altor drepturi
(1) Cererea de înscriere a unei licenţe sau a constituirii unui drept real va conţine urmãtoarele elemente:
a) numele sau denumirea şi adresa sau sediul titularului;
b) dacã titularul are un mandatar, numele sau denumirea şi adresa sau sediul acestuia;
c) numele sau denumirea şi adresa sau sediul beneficiarului licenţei sau al dreptului real;
d) dacã este cazul, denumirea statului cãruia îi aparţine beneficiarul licenţei, a statului în care acesta îşi are domiciliul/sediul sau o întreprindere în înţelesul art. 3 din Convenţia de la Paris;
e) numãrul înregistrãrii marcii care face obiectul înscrierii licenţei sau a dreptului real;
f) lista cuprinzând produsele şi serviciile la care se referã marca ce face obiectul cererii de înscriere a licenţei sau a dreptului real;
g) semnatura titularului sau a mandatarului acestuia.
(2) Când marca face obiectul unei licenţe pentru o parte din produsele şi serviciile pentru care marca este înregistratã sau când licenta este limitatã teritorial ori este o licenta temporarã, cererea de înregistrare a licenţei va indica, dupã caz:
a) produsele şi serviciile la care se referã licenta;
b) partea din teritoriul României pentru care se acorda licenta;
c) durata pentru care se acorda licenta.
(3) Cererea este consideratã a fi depusa numai dupã plata taxei prevãzute de lege.
(4) Când condiţiile prevãzute la alin. (1) şi (2) nu sunt îndeplinite, O.S.I.M. acorda solicitantului cererii de înregistrare a licenţei un termen de 3 luni pentru remedierea lipsurilor. În cazul în care lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. decide respingerea cererii.
(5) Licenta marcii este înscrisã în Registrul Naţional al Marcilor sub menţiunea "licenta exclusiva╥, dacã titularul şi licentiatul solicita în mod expres aceasta menţiune.
(6) Marca poate face obiectul unor mãsuri de executare silitã şi poate fi data în gaj sau poate face obiectul altui drept real.
(7) La cererea uneia dintre pãrţi, drepturile reale, precum şi mãsurile de executare silitã se înscriu în Registrul Naţional al Marcilor şi se publica în BOPI.

Regula 29 - Radierea sau modificarea înscrierii licenţelor sau a unor drepturi reale
(1) Înscrierea prevãzutã la regula 28 alin. (1) poate face obiectul unei radieri, la solicitarea scrisã a uneia dintre persoanele interesate.
(2) Cererea de radiere a înscrierii licenţelor sau a unor drepturi reale va conţine urmãtoarele elemente:
a) numele sau denumirea şi adresa sau sediul solicitantului radierii;
b) numãrul de înregistrare a marcii;
c) precizãri asupra licenţei ori asupra altui drept a cãrui înregistrare urmeazã a fi radiatã.
(3) Cererea va fi însoţitã de documentele care dovedesc ca dreptul înregistrat s-a stins sau de o declaraţie din care sa rezulte ca licentiatul şi titularul marcii sau, dupã caz, titularul dreptului real sunt de acord cu radierea.
(4) Când condiţiile prevãzute la alin. (2) şi (3) nu sunt îndeplinite, O.S.I.M. acorda solicitantului cererii de radiere un termen de 3 luni pentru remedierea lipsurilor. În cazul în care lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. decide respingerea cererii.
(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) se aplica mutatis mutandis oricãrei cereri de modificare a unei înscrieri, prevãzutã la regula 28 alin. (1).

CAP. 6
Stingerea drepturilor asupra marcilor

Regula 30 - Caducitatea
Când înregistrarea unei mãrci nu este reînnoitã la expirarea termenului prevãzut la art. 29 alin. 5 din lege, O.S.I.M. înscrie în Registrul Naţional al Marcilor menţiunea ca înregistrarea acestei mãrci a rãmas fãrã efect de la data expirãrii ultimei perioade de protecţie de 10 ani.

Regula 31 - Renunţarea
(1) Declaraţia de renunţare la o marca va conţine urmãtoarele elemente:
a) numãrul înregistrãrii marcii;
b) numele sau denumirea şi adresa sau sediul titularului;
c) dacã un mandatar a fost desemnat, numele sau denumirea şi adresa sau sediul acestuia;
d) dacã renunţarea la marca vizeazã numai anumite produse şi servicii, lista cuprinzând produsele şi serviciile pentru care se declara renunţarea.
(2) Dacã o licenta a fost înscrisã, renunţarea va fi înscrisã în Registrul Naţional al Marcilor numai dupã un termen de 3 luni de la data la care titularul marcii a prezentat la O.S.I.M. un document din care sa rezulte ca titularul l-a informat pe licenţiat despre intenţia sa de renunţare la marca. Dacã, înainte de expirarea acestui termen, titularul prezintã la O.S.I.M. dovezi privind acordul licentiatului, renunţarea va fi de îndatã înregistratã.
(3) Declaraţia titularului de renunţare la o marca ce face obiectul unui drept real va fi însoţitã de un document care sa dovedeascã acordul beneficiarului dreptului real înscris în Registrul Naţional al Marcilor cu privire la renunţarea la marca.
(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite toate condiţiile prevãzute la alin. (1)-(3), O.S.I.M. acorda persoanei care solicita înscrierea renunţãrii la marca un termen de 3 luni pentru remedierea acestor lipsuri. Dacã lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. decide respingerea înscrierii renunţãrii la marca în Registrul Naţional al Marcilor.
(5) Renunţarea la marca produce efecte numai de la data înscrierii în Registrul Naţional al Marcilor. Renunţarea se publica în BOPI.

Regula 32 - Cererea de decãdere şi cererea în anulare
(1) O cerere de decãdere a titularului din drepturile conferite de marca sau o cerere în anulare a înregistrãrii unei mãrci poate fi formulatã de orice persoana interesatã, pentru motivele prevãzute la art. 45 şi 48 din lege, la Tribunalul Bucureşti - Secţia civilã.
(2) Cererea de decãdere sau cererea în anulare va conţine cel puţin urmãtoarele:
a) datele de identificare a solicitantului cererii de decãdere sau al cererii în anulare;
b) indicaţii privind marca înregistratã care face obiectul cererii de decãdere sau al cererii în anulare;
c) cauzele de decãdere sau de nulitate;
d) motive în susţinerea cererii formulate.
(3) În cazul în care cererea în anulare este intemeiata pe dispoziţiile art. 48 alin. 1 lit. b) din lege, se vor depune precizãri asupra dreptului pe care este fondatã aceasta cerere şi, dupã caz, documentele care dovedesc ca persoana care solicita anularea înregistrãrii unei mãrci este abilitata sa invoce dreptul anterior.
(4) În cazul în care cererea în anulare este intemeiata pe unul dintre motivele prevãzute la art. 48 alin. 1 lit. d) sau e) din lege, se vor depune precizãri privind dreptul pe care este fondatã cererea în anulare şi, dupã caz, documente care dovedesc ca persoana care solicita anularea înregistrãrii unei mãrci este titularul dreptului pe care îl invoca.
(5) Hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã prin care, dupã caz, titularul a fost decãzut din drepturile conferite de marca sau prin care înregistrarea marcii a fost anulatã se va comunica la O.S.I.M. de cãtre persoana interesatã. O.S.I.M. va publica hotãrârea în BOPI şi va face menţiune despre aceasta în Registrul Naţional al Marcilor.

CAP. 7
Mãrci colective şi mãrci de certificare

Regula 33 - Protecţia marcilor colective
(1) Cererea de înregistrare a unei mãrci colective, prezentatã conform cerinţelor prevãzute la regula 9, va fi însoţitã de un regulament de folosire a marcii.
(2) Regulamentul de folosire trebuie sa conţinã cel puţin urmãtoarele elemente:
a) denumirea şi sediul asociaţiei;
b) obiectul de activitate şi modul de reprezentare ale asociaţiei;
c) condiţiile de afiliere;
d) indicaţii privind persoanele autorizate sa utilizeze marca colectivã;
e) condiţiile de utilizare a marcii colective;
f) motivele pentru care utilizarea marcii colective poate fi interzisã de cãtre titular unui membru al asociaţiei, precum şi alte sancţiuni ce pot fi aplicate în cazul nerespectãrii regulamentului;
g) indicaţii privind acordul tuturor membrilor asociaţiei, în situaţia în care titularul marcii colective transmite drepturile cu privire la aceasta marca.
(3) Dacã depozitul unei mãrci nu îndeplineşte una dintre condiţiile prevãzute la regula 9 sau dacã regulamentul de folosire a marcii nu conţine toate elementele prevãzute la alin. (2), O.S.I.M. poate acorda solicitantului un termen de maximum 3 luni pentru completarea lipsurilor. În cazul în care lipsurile nu sunt remediate în termenul acordat, O.S.I.M. va decide respingerea cererii sau, dupã caz, nerecunoasterea prioritatii invocate.
(4) Dispoziţiile art. 43 din lege se aplica prin analogie oricãrei persoane abilitate prin regulamentul de folosire a marcii sa utilizeze marca.
(5) Titularul unei mãrci colective poate cere în justiţie, în numele persoanelor abilitate sa utilizeze marca, repararea prejudiciului suferit de acestea ca urmare a folosirii neautorizate a marcii de cãtre terţi.

Regula 34 - Protecţia marcilor de certificare
(1) Cererea de înregistrare a unei mãrci de certificare, întocmitã conform cerinţelor prevãzute la regula 9, va fi însoţitã de:
a) un regulament de folosire a marcii;
b) autorizaţia sau alt document din care sa rezulte exercitarea legalã a unor activitãţi de certificare şi control al calitãţii produselor şi serviciilor.
(2) Dacã solicitantul este o persoana juridicã strãinã, acesta va prezenta în locul documentelor prevãzute la alin. (1) lit. b) dovada înregistrãrii sau a depunerii spre înregistrare a marcii de certificare în ţara de origine.
(3) Regulamentul de folosire a marcii va stabili caracteristicile comune ale produselor sau serviciilor pe care aceasta marca le garanteazã, condiţiile privind acordarea dreptului de utilizare a marcii, condiţiile de utilizare, sancţiunile aplicate în cazul utilizãrii abuzive sau necorespunzãtoare, precum şi condiţiile de încetare a utilizãrii marcii în alte cazuri decât sancţiunile.
(4) Autorizarea data de titular pentru folosirea marcii de certificare se va face cu plata de cãtre persoana care a primit aceasta autorizare a unei remuneraţii adecvate ce va fi stabilitã prin regulamentul de folosire a marcii.
(5) Titularul unei mãrci de certificare poate cere în justiţie, în numele persoanelor abilitate sa utilizeze marca, repararea prejudiciului suferit de acestea ca urmare a folosirii neautorizate a marcii de cãtre terţi.
(6) Folosirea marcii de certificare este interzisã pentru produsele sau pentru serviciile titularului marcii sau care aparţin unei întreprinderi a carei activitate este strâns legatã, în plan economic, de cea a titularului.
(7) Marca de certificare nu poate face obiectul unei cesiuni, unui gaj ori unei alte garanţii reale şi nici al unei executãri silite. Totuşi, în cazul dizolvãrii persoanei juridice titulare a marcii de certificare, aceasta poate fi transmisã altei persoane juridice, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului.

CAP. 8
Înregistrarea internationala a marcilor

Regula 35 - Depunerea cererii de înregistrare internationala a unei mãrci
(1) Cererea de înregistrare internationala a unei mãrci, întocmitã, dupã caz, conform art. 3 din Aranjamentul de la Madrid sau conform art. 3 din Protocolul referitor la aranjament, se depune la Biroul Internaţional al OMPI, prin intermediul O.S.I.M. Cererea va fi semnatã de O.S.I.M., ca oficiu de origine.
(2) Taxele internaţionale datorate, dupã caz, în virtutea art. 8.2 din Aranjamentul de la Madrid sau a art. 8.2 din Protocolul referitor la aranjament, se plãtesc de cãtre solicitant direct la Biroul Internaţional al OMPI.

Regula 36 - Efectele înregistrãrii internaţionale în România
(1) Mãrcile care fac obiectul unei înregistrãri internaţionale şi a cãror protecţie este solicitatã în România sunt supuse examinãrii de fond în privinta motivelor de refuz prevãzute la art. 5 şi 6 din lege.
(2) Înregistrarea internationala la OMPI a unei mãrci a carei protecţie se extinde şi pe teritoriul României, dupã caz, conform art. 3 terţ din Aranjamentul de la Madrid sau conform art. 3 terţ din Protocolul referitor la aranjament, produce aceleaşi efecte ca în cazul în care marca ar fi fost depusa direct la O.S.I.M.
(3) Înregistrarea internationala a unei mãrci a carei protecţie îşi produce efectele pe teritoriul României este înscrisã în Registrul Naţional al Marcilor.

CAP. 9
Indicaţii geografice

Regula 37 - Protecţia indicaţiilor geografice
(1) O indicaţie geograficã va fi protejata, potrivit art. 67 din lege, numai dacã exista o legatura strânsã între produsele la care se referã indicaţia geograficã şi locul de origine a acestora în ceea ce priveşte calitatea, reputaţia ori alte caracteristici ale produselor. O indicaţie geograficã nu poate fi protejata numai pentru simplul fapt ca produsul la care aceasta se referã este originar dintr-o anumitã regiune.
(2) În cazul indicaţiilor geografice omonime pentru vinuri, fiecare indicaţie va fi însoţitã de menţiunea denumirii asociaţiei de producãtori ai vinurilor respective. Protecţia va fi acordatã fiecãrei indicaţii geografice, cu condiţia ca indicaţia geograficã în cauza sa fie folositã în mod tradiţional şi constant, pentru a descrie şi prezenta un vin produs în zona geograficã la care se referã.
(3) În sensul art. 70 lit. b) din lege, este generic şi nu poate fi protejat ca indicaţie geograficã numele unui produs care, deşi se referã la locul sau la regiunea în care acesta a fost iniţial fabricat, produs sau comercializat, a devenit nume comun pentru un anumit tip de produse.
(4) O indicaţie geograficã înregistratã nu va putea fi consideratã ca a devenit generica şi nici nu va cãdea în domeniul public.

Regula 38 - Cererea de înregistrare a unei indicaţii geografice
(1) Cererea de înregistrare a unei indicaţii geografice va conţine:
a) solicitarea expresã cu privire la înregistrarea unei indicaţii geografice şi la acordarea dreptului de utilizare a acesteia;
b) denumirea şi sediul asociaţiei de producãtori care solicita înregistrarea indicaţiilor geografice;
c) lista cuprinzând persoanele autorizate sa utilizeze indicaţia geograficã;
d) indicaţia geograficã ce face obiectul cererii;
e) tipul de produse la care se referã indicaţia geograficã, precum şi indicarea locului de fabricaţie şi a limitelor ariei geografice de producţie;
f) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului autorizat, dacã asociaţia de producãtori şi-a desemnat un mandatar.
(2) Cererea de înregistrare a indicatiei geografice va fi însoţitã de:
a) un caiet de sarcini conţinând elementele prevãzute la alin. (4);
b) un certificat de conformitate a produselor cu elementele prevãzute în caietul de sarcini, eliberat de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
c) dovada achitãrii taxei de înregistrare a indicatiei geografice;
d) procura de reprezentare a solicitantului cererii, dacã este cazul.
(3) Dacã solicitantul înregistrãrii unei indicaţii geografice este o asociaţie de producãtori strãinã, cererea va fi însoţitã de urmãtoarele documente:
a) documentul justificativ, în copie certificatã pentru conformitate, al titlului de protecţie obţinut în ţara de origine;
b) dovada achitãrii taxei de înregistrare a indicatiei geografice;
c) procura de reprezentare a solicitantului cererii.
(4) Caietul de sarcini, anexat la cererea de înregistrare a indicatiei geografice, va conţine cel puţin urmãtoarele elemente:
a) denumirea produsului la care se referã indicaţia geograficã;
b) descrierea produsului şi a principalelor caracteristici ale acestuia;
c) delimitarea ariei geografice de producţie;
d) elementele care dovedesc ca produsul este originar din aria geograficã de producţie;
e) descrierea metodei de obţinere a produsului;
f) elementele care justifica legatura produsului cu zona sau cu originea geograficã a acestuia;
g) referinte privind procedurile de control al calitãţii produselor, precum şi organul competent sa efectueze acest control.

Regula 39 - Procedura de înregistrare a unei indicaţii geografice
(1) În termen de 3 luni de la depunerea la O.S.I.M., cererea de înregistrare a unei indicaţii geografice este supusã examinãrii condiţiilor prevãzute la art. 68-70 din lege şi la regula 38.
(2) Dacã cererea îndeplineşte condiţiile legale, O.S.I.M. decide înregistrarea indicatiei geografice şi acordarea dreptului de utilizare a acesteia asociaţiei de producãtori solicitanta. În termen de doua luni de la luarea acestei decizii, O.S.I.M. publica în BOPI indicaţia geograficã şi lista cuprinzând persoanele autorizate sa utilizeze indicaţia geograficã.
(3) O declaraţie de opoziţie la înregistrarea unei indicaţii geografice poate fi formulatã în termen de 3 luni de la publicare, pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 70 din lege sau dacã o persoana are un interes legitim fondat pe un drept de proprietate industriala anterior protejat cu care indicaţia geograficã ar intra în conflict.
(4) O.S.I.M. notifica o copie de pe declaraţia de opoziţie solicitantului înregistrãrii indicatiei geografice, pentru ca acesta sa îşi poatã prezenta observaţiile asupra motivelor opoziţiei.
(5) Dacã motivele opoziţiei sunt întemeiate, O.S.I.M. respinge cererea de înregistrare a indicatiei geografice şi publica decizia de respingere în BOPI.
(6) În caz contrar situaţiei prevãzute la alin. (5), O.S.I.M. înregistreazã indicaţia geograficã în Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice, elibereazã asociaţiei de producãtori solicitante certificatul de înregistrare a indicatiei geografice şi de acordare a dreptului de utilizare a acesteia şi informeazã, printr-o decizie motivatã, persoana care a formulat declaraţia de opoziţie despre respingerea acesteia; O.S.I.M. va publica în BOPI şi va mentiona în Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice organul competent sa efectueze controlul produselor, stabilit prin caietul de sarcini al indicaţiilor geografice.

Regula 40 - Modificarea caietului de sarcini
(1) Persoanele autorizate de O.S.I.M. sa utilizeze indicaţia geograficã înregistratã pot solicita modificarea caietului de sarcini, când evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau revizuirea delimitãrii geografice o impune.
(2) Cererea de modificare a caietului de sarcini va fi supusã procedurii prevãzute la regula 39, în afarã cazului în care modificãrile cerute nu sunt esenţiale.
(3) O.S.I.M. va înscrie în Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice modificãrile aduse caietului de sarcini şi le va publica în BOPI.

Regula 41 - Cererea de reinnoire a dreptului de utilizare a indicaţiilor geografice
(1) Persoanele autorizate de O.S.I.M. sa utilizeze indicaţia geograficã pot, înainte de expirarea fiecãrei perioade de 10 ani, sa solicite la O.S.I.M. reînnoirea dreptului de utilizare.
(2) Cererea de reinnoire va fi însoţitã de o confirmare din partea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei cu privire la menţinerea caracteristicilor produselor, precum şi de dovada achitãrii taxei prevãzute de lege.
(3) În lipsa documentelor prevãzute la alin. (2) O.S.I.M. decide respingerea cererii de reinnoire.

CAP. 10
Apãrarea drepturilor asupra marcilor şi indicaţiilor geografice

Regula 42 - Apãrarea drepturilor asupra marcilor
(1) Deciziile privind cererea de înregistrare a unei mãrci, modificarea acesteia sau a înregistrãrii marcii, modificarea numelui sau a adresei titularului ori a mandatarului, reînnoirea înregistrãrii, transmiterea drepturilor asupra marcilor, radierea sau modificarea înregistrãrii licenţelor sau a altor drepturi, înscrierea renunţãrii la o marca şi orice decizii cu privire la cereri de înregistrare sau la mãrci înregistrate, altele decât decizia prevãzutã la alin. (2), se iau de cãtre examinatorul dosarului în cauza.
(2) În cazul în care o opoziţie a fost formulatã, o comisie de examinare, care va funcţiona în componenta prevãzutã la regula 19 alin. (13), va decide cu privire la înregistrarea marcii.
(3) Dacã în baza unei hotãrâri judecãtoreşti înregistrarea unei mãrci a fost anulatã sau titularul a fost decãzut din drepturile conferite de marca, persoana interesatã va comunica la O.S.I.M. hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã. O.S.I.M. va publica hotãrârea în BOPI şi va radia marca din Registrul Naţional al Marcilor.

Regula 43 - Apãrarea drepturilor asupra indicaţiilor geografice
(1) Deciziile O.S.I.M. privind indicaţiile geografice se iau de directorul general sau de împuternicitul acestuia şi pot fi atacate în justiţie potrivit procedurii contenciosului administrativ.
(2) Dacã o cerere în anularea înregistrãrii unei indicaţii geografice a fost prezentatã în justiţie, hotãrârea judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã se comunica la O.S.I.M. de cãtre persoana interesatã; în situaţia în care înregistrarea indicatiei geografice a fost anulatã, O.S.I.M. va publica hotãrârea şi va radia indicaţia geograficã din Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice.
(3) Dacã printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitiva şi irevocabilã persoanele autorizate de O.S.I.M. sa utilizeze o indicaţie geograficã au fost decãzute din acest drept, O.S.I.M. va publica hotararea în BOPI şi va înscrie decãderea în Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice.
(4) Orice persoana care dovedeşte un interes legitim poate solicita în justiţie, în temeiul art. 76 alin. 1 din lege, interzicerea folosirii unei indicaţii geografice de cãtre o persoana neautorizata, chiar dacã pe produs este indicatã originea realã a acestuia sau menţiuni ca: gen, tip, imitaţie şi altele asemenea.
(5) Indicaţiile geografice pentru vinuri sau pentru produse spirtoase beneficiazã de o protecţie suplimentarã, persoanele autorizate sa foloseascã aceste indicaţii având dreptul de a interzice actele prevãzute la art. 76 alin. 2 din lege, fãrã a fi necesar sa se dovedeascã inducerea în eroare a consumatorului sau producerea unor acte de concurenta neloialã.
(6) Constituie act de concurenta neloialã orice utilizare neautorizata, alta decât cea prevãzutã la art. 83 alin. 1 lit. c) din lege privind punerea în circulaţie a produselor purtând indicaţii geografice înregistrate, dacã aceasta utilizare este de natura:
a) sa aducã atingere reputaţiei persoanelor autorizate sa utilizeze indicaţia geograficã; sau
b) sa producã o confuzie pentru consumatori cu privire la originea realã a produselor.

Regula 44 - Dispoziţii comune privind apãrarea drepturilor asupra marcilor şi indicaţiilor geografice
(1) Sunt, în mod special, considerate acte de concurenta neloialã în sensul art. 86 din lege şi sunt interzise:
a) orice fapte de natura sa creeze o confuzie cu întreprinderea, cu produsele sau cu activitatea industriala sau comercialã a unui concurent;
b) afirmatiile false în exercitarea comerţului, de natura sa discrediteze întreprinderea, produsele sau activitatea industriala ori comercialã a unui concurent;
c) indicaţiile sau afirmatiile a cãror utilizare, în exercitarea comerţului, poate sa induca în eroare publicul cu privire la natura, la modul de fabricaţie sau la caracteristicile mãrfurilor.
(2) În toate cauzele aflate pe rolul instanţelor judecãtoreşti şi având ca obiect mãrcile sau indicaţiile geografice, O.S.I.M. va fi citat în calitatea prevãzutã la art. 82 din lege.

CAP. 11
Comisia de reexaminare

Regula 45 - Comisia de reexaminare: componenta şi competente
(1) Contestaţiile formulate impotriva deciziilor O.S.I.M. privind mãrcile se soluţioneazã de cãtre comisia de reexaminare, formatã din preşedinte şi 2 membri.
(2) Preşedintele comisiei de reexaminare va fi directorul general al O.S.I.M. sau împuternicitul acestuia; membrii vor fi un examinator din cadrul Serviciului mãrci, care nu a luat decizia contestatã, şi un consilier juridic.
(3) Directorul general al O.S.I.M. va aproba componenta comisiei de reexaminare şi va fixa termenele pentru soluţionarea contestaţiilor.
(4) Comisia de reexaminare va fi competenta sa soluţioneze contestaţiile formulate impotriva deciziilor O.S.I.M., menţionate la regula 42 alin. (1) şi (2), şi va putea lua una dintre urmãtoarele hotãrâri:
a) admiterea contestaţiei, dispunând desfiinţarea sau modificarea deciziei O.S.I.M.;
b) respingerea contestaţiei şi menţinerea deciziei O.S.I.M.
(5) În cazul în care o contestaţie a fost formulatã înainte ca o decizie sa fi fost luatã de O.S.I.M., comisia de reexaminare va lua act, printr-o încheiere de şedinţa, despre contestaţia prematur formulatã şi va transmite dosarul Serviciului mãrci în vederea continuãrii procedurilor prevãzute de lege şi de prezentul regulament.
(6) Când comisia de reexaminare constata ca taxa de contestaţie nu a fost achitatã în termenul ce poate fi acordat de O.S.I.M. potrivit regulii 46 alin. (16) va respinge contestaţia pentru lipsa taxei de contestaţie.

Regula 46 - Procedura de soluţionare a contestaţiilor
(1) Contestaţia prezentatã comisiei de reexaminare se va face în scris şi va conţine urmãtoarele elemente:
a) numele şi domiciliul sau denumirea şi sediul persoanei care a formulat contestaţia;
b) obiectul contestaţiei;
c) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiazã contestaţia;
d) prezentarea dovezilor pe care se sprijinã contestaţia;
e) semnatura persoanei care a formulat contestaţia.
(2) Contestaţia va fi însoţitã de dovezile în susţinerea acesteia şi de dovada achitãrii taxei de contestaţie.
(3) Când dovezile constau în înscrisuri, se vor prezenta copii de pe aceste acte. Dacã înscrisurile sunt redactate într-o limba strãinã, se vor depune traduceri ale acestora în limba romana, certificate de partea care le depune.
(4) Contestaţia poate fi prezentatã şi susţinutã în fata comisiei de reexaminare direct sau printr-un reprezentant, conform alin. (5).
(5) Reprezentarea pãrţilor în fata comisiei de reexaminare se poate face prin mandatar sau prin avocat.
(6) Persoanele fizice sau juridice strãine nu pot prezenta contestaţii şi nu pot pune concluzii în fata comisiei de reexaminare decât prin reprezentant, în condiţiile alin. (5).
(7) Pregãtirea şedinţei de contestaţii va fi asigurata de secretariatul comisiei de reexaminare, care va tine evidenta contestaţiilor într-un registru cu aceasta destinaţie.
(8) Cu cel puţin 14 zile înainte de termenul fixat pentru soluţionarea contestaţiei, secretarul comisiei de reexaminare va trimite citaţii pãrţilor sau reprezentanţilor acestora, prin posta, cu confirmare de primire.
(9) Dacã partea convocatã conform alin. (8) nu se prezintã la termenul fixat, procedura în fata comisiei de reexaminare se poate desfasura în lipsa acesteia.
(10) Şedinţa este publica. Comisia de reexaminare poate dispune şedinţa secreta, dacã dezbaterea publica ar vãtãma una dintre pãrţi sau ordinea publica.
(11) Preşedintele comisiei de reexaminare deschide, suspenda şi ridica şedinţa.
(12) Secretarul comisiei de reexaminare verifica dacã este plãtitã taxa şi dacã procedura de citare a fost legal îndeplinitã, dupã care preşedintele deschide dezbaterile.
(13) Înainte de a da cuvântul pãrţilor, preşedintele invita examinatorul sa prezinte obiectul contestaţiei şi punctul sau de vedere cu privire la contestaţia formulatã.
(14) Preşedintele va pune întrebãri pãrţilor şi va pune în dezbatere orice împrejurare de fapt sau de drept pentru soluţionarea cauzei, chiar dacã acestea nu sunt cuprinse în contestaţie. Membrii comisiei de reexaminare vor putea pune întrebãri pãrţilor numai prin intermediul preşedintelui, care poate, totuşi, incuviinta ca aceştia sa punã întrebãri direct.
(15) Susţinerile prezentate de pãrţi în şedinţa vor fi consemnate de secretarul comisiei de reexaminare într-un proces-verbal.
(16) La primul termen fixat pentru soluţionarea contestaţiei, comisia de reexaminare va putea acorda, la cerere, un nou termen pentru plata taxei de contestaţie, pentru completarea motivelor şi a probelor în susţinerea contestaţiei sau, dupã caz, pentru completarea motivelor şi a probelor în apãrare.
(17) În situaţiile prevãzute la alin. (16), comisia de reexaminare va dispune amânarea soluţionãrii contestaţiei printr-o încheiere de şedinţa semnatã de preşedinte şi de secretar.

Regula 47 - Pronunţarea hotãrârilor comisiei de reexaminare
(1) Dupã încheierea dezbaterilor, comisia de reexaminare delibereazã şi pronunţa hotãrârea. În funcţie de complexitatea cauzei, comisia de reexaminare poate amana pronunţarea cel târziu 3 sãptãmâni.
(2) În situaţia în care comisia de reexaminare constata ca sunt necesare noi lãmuriri sau acte în dosarul cauzei, poate repune dosarul pe rol, fixând o noua şedinţa, cu invitarea pãrţilor, conform regulii 46 alin. (8).
(3) Hotãrârea comisiei de reexaminare va fi fondatã numai pe faptele şi pe dovezile prezentate de pãrţi în dosarul cauzei şi în şedinţa de contestaţie.
(4) Cheltuielile ocazionate de soluţionarea contestaţiei vor fi suportate de partea care a angajat cheltuielile respective.
(5) Hotãrârea comisiei de reexaminare se pronunţa cu majoritate de voturi şi va purta semnãturile preşedintelui, membrilor şi a secretarului.
(6) În cazul în care unul dintre membrii comisiei de reexaminare este împiedicat sa semneze hotãrârea, aceasta va fi semnatã de preşedintele comisiei de reexaminare, cu menţionarea motivelor care au împiedicat semnarea.
(7) Hotãrârile se vor întocmi într-un singur exemplar original şi vor fi ţinute în evidenta secretariatului comisiei de reexaminare.
(8) Hotãrârile se comunica pãrţilor, în copie certificatã, de cãtre secretarul comisiei de reexaminare.
(9) Dispoziţiile din prezentul regulament, referitoare la procedura în fata comisiei de reexaminare, precum şi la hotãrârile acesteia, se completeazã, în mod corespunzãtor, cu dispoziţiile Codului de procedura civilã.

CAP. 12
Formulare şi registre; dispoziţii finale şi tranzitorii

Regula 48 - Formularele O.S.I.M.
(1) În procedurile în fata O.S.I.M. vor fi utilizate formulare pentru:
a) depunerea unei cereri de înregistrare a unei mãrci;
b) opoziţia la înregistrarea unei mãrci;
c) modificarea unei cereri sau a înregistrãrii unei mãrci;
d) modificarea numelui sau a adresei titularului ori a mandatarului;
e) cererea pentru înregistrarea cesiunii unei mãrci;
f) cererea pentru înregistrarea unei licenţe sau pentru constituirea unui drept real;
g) cererea de radiere sau de modificare a înscrierii licenţelor sau a altor drepturi;
h) declaraţia de renunţare la o marca;
i) cererea de reinnoire a înregistrãrii unei mãrci;
g) cererea de înregistrare a unei indicaţii geografice;
k) cererea de reinnoire a dreptului de utilizare a unei indicaţii geografice;
l) declaraţia de opoziţie la înregistrarea unei indicaţii geografice;
m) procura de reprezentare.
(2) O.S.I.M. furnizeazã gratuit formularele prevãzute la alin. (1).

Regula 49 - Registrul Naţional al Marcilor
(1) Registrul Naţional al Marcilor va conţine urmãtoarele elemente:
a) numele sau denumirea şi domiciliul sau sediul solicitantului, precum şi denumirea statului pe teritoriul cãruia acesta îşi are domiciliul sau o întreprindere în înţelesul art. 3 din Convenţia de la Paris;
b) data depunerii la O.S.I.M. a cererii de înregistrare a marcii;
c) data şi numãrul atribuit cererii de înregistrare a marcii;
d) publicarea marcii;
e) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului;
f) reproducerea marcii;
g) lista cuprinzând produsele şi serviciile pentru care a fost înregistratã marca;
h) indicaţii referitoare la invocarea unei prioritati;
i) declaraţia solicitantului cu privire la renunţarea de a invoca un drept exclusiv asupra unui element al marcii;
j) menţiuni exprese, dacã marca este colectivã sau de certificare;
k) data şi numãrul de înregistrare a marcii.
(2) Sunt, de asemenea, înscrise în Registrul Naţional al Marcilor:
a) modificarea cu privire la numele sau denumirea şi la adresa sau sediul titularului ori cu privire la denumirea statului în care acesta îşi are domiciliul/sediul sau o întreprindere în înţelesul art. 3 din Convenţia de la Paris;
b) modificarea privind numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului;
c) în cazul desemnãrii unui nou mandatar, numele sau denumirea şi adresa sau sediul acestuia;
d) orice modificare sau rectificare cu privire la marca sau la lista cuprinzând produse şi servicii;
e) modificãri privind regulamentul de utilizare a marcii colective sau de certificare;
f) înscrierea oricãrui transfer de drepturi cu privire la o marca sau înscrierea constituirii unui drept real;
g) înscrierea mãsurilor de executare silitã privind marca înregistratã;
h) reînnoirea înregistrãrii marcii;
i) menţiuni referitoare la stingerea drepturilor asupra marcii;
j) declaraţia de renunţare de cãtre titular la marca;
k) menţiuni privind decizia de anulare a înregistrãrii unei mãrci sau decizia de decãdere a titularului din drepturile conferite de marca, precum şi menţiunea de radiere a marcii;
l) radierea mandatarului.
(3) Directorul general al O.S.I.M. poate decide înscrierea şi a altor menţiuni în Registrul Naţional al Marcilor.

Regula 50 - Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice
(1) Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice va conţine urmãtoarele elemente:
a) denumirea şi sediul asociaţiei de producãtori, solicitanta a înregistrãrii indicatiei geografice;
b) data depunerii la O.S.I.M. a cererii de înregistrare a indicatiei geografice;
c) numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului;
d) indicaţia geograficã solicitatã a fi înregistratã;
e) lista persoanelor autorizate de O.S.I.M. sa utilizeze indicaţia geograficã;
f) tipul de produse la care se referã indicaţia geograficã;
g) menţiuni privind caietul de sarcini;
h) numãrul şi data certificatului de conformitate, eliberat de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei;
i) indicaţii privind titlul de protecţie acordat în ţara de origine;
j) data şi numãrul de înregistrare a indicatiei geografice;
k) lista indicaţiilor geografice protejate în baza convenţiilor internaţionale.
(2) În Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice sunt, de asemenea, înscrise:
a) modificãri privind denumirea sau sediul asociaţiei de producãtori;
b) modificãri privind lista cuprinzând persoanele autorizate de O.S.I.M. sa foloseascã indicaţia geograficã;
c) modificãri aduse caietului de sarcini;
d) reînnoirea dreptului de utilizare a indicatiei geografice;
e) menţiuni privind decizia de anulare a înregistrãrii indicatiei geografice şi radierea indicatiei geografice;
f) menţiuni privind decizia de decãdere din drepturi a persoanelor autorizate sa utilizeze indicaţia geograficã;
g) modificãri privind numele sau denumirea şi adresa sau sediul mandatarului;
h) menţiuni privind desemnarea unui nou mandatar, dacã este cazul.
(3) Directorul general al O.S.I.M. poate decide înscrierea şi a altor menţiuni în Registrul Naţional al Indicaţiilor Geografice.

Regula 51 - Dispoziţii finale şi tranzitorii
(1) Cererile privind mãrcile depuse la O.S.I.M. înainte de data intrãrii în vigoare a legii şi pentru care o decizie definitiva nu a fost luatã pana la aceasta data vor fi supuse procedurilor prevãzute de <>Legea nr. 84/1998 şi de prezentul regulament.
(2) Dacã, înainte de data intrãrii în vigoare a legii, o persoana a dobândit prin transmitere drepturi cu privire la o marca, dar aceasta transmitere nu a fost înscrisã la O.S.I.M., orice înscriere posterioarã în Registrul Naţional al Marcilor va fi supusã procedurilor prevãzute de <>Legea nr. 84/1998 şi regulilor cuprinse în cap. V din prezentul regulament.
(3) În aplicarea legii şi a prezentului regulament directorul general al O.S.I.M. va putea emite norme, ordine, instrucţiuni, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016