Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
În temeiul <>art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1 Se aproba regulamentele privind: a) activitatea de metrologie în construcţii; b) conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii; c) stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor; d) urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor; e) agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii; f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercãri în construcţii; g) certificarea de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, cuprinse în anexele nr. 1-7, care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Actualizarea şi gestionarea reglementãrilor prevãzute la art. 1 se realizeazã de cãtre Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. ART. 3 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga: <>Hotãrârea Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activitãţii metrologice în construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994; <>Hotãrârea Guvernului nr. 261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul <>art. 35 şi 36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994; <>Hotãrârea Guvernului nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; <>Hotãrârea Guvernului nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; <>Hotãrârea Guvernului nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calitãţii produselor folosite în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.
PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA
Contrasemneazã: ------------------ Ministru de stat, ministrul finanţelor, Mircea Ciumara
Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Nicolae Noica
Ministru de stat, ministrul industriei şi comerţului, Calin Popescu-Tariceanu
Biroul Roman de Metrologie Legalã Ştefan Ocneanu, director general
ANEXA 1
REGULAMENT privind activitatea de metrologie în construcţii
CAP. 1 Prevederi generale ART. 1 Activitatea de metrologie în construcţii constituie o componenta a sistemului calitãţii în acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigura administrarea, confirmarea metrologica şi utilizarea echipamentelor de mãsurare. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut, metodologice şi de organizare privind activitatea de metrologie în construcţii. ART. 3 Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor persoanelor juridice şi fizice implicate în activitatea de construcţii, care utilizeazã echipamente de mãsurare. ART. 4 La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute în vedere şi vor fi respectate normele şi instrucţiunile de metrologie legalã, precum şi standardele şi alte reglementãri oficiale aplicabile. ART. 5 Definiţiile termenilor specifici activitãţilor de metrologie, folosiţi în textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitãţii în construcţii.
CAP. 2 Elemente principale de conţinut ale activitãţii de metrologie în construcţii
ART. 6 Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are în vedere urmãtoarele principii şi obiective principale: a) asigurarea uniformitatii, exactitatii şi legalitãţii mãsurilor efectuate; b) asigurarea legalitãţii masurarilor prin utilizarea echipamentelor de mãsurare confirmate metrologic şi, dacã este cazul, cu aprobare de model; c) implementarea sistemului de asigurare a calitãţii, stabilit pentru activitatea de metrologie în construcţii. ART. 7 Activitatea de metrologie cuprinde urmãtoarele elemente principale: a) stabilirea mãsurilor care sunt necesare; b) selectarea şi achiziţionarea echipamentelor de mãsurare, având în vedere domeniul de mãsurare, justetea, fidelitatea, robustetea şi durabilitatea în condiţiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevãzutã; c) recepţia şi administrarea - identificarea, manipularea, conservarea, depozitarea - echipamentelor de mãsurare; d) confirmarea metrologica a echipamentelor de mãsurare - verificarea iniţialã, verificarea periodicã şi/sau dupã reparare - , realizatã prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenţi economici, autorizate şi/sau acreditate de Biroul Roman de Metrologie Legalã şi, respectiv, de organismul naţional de acreditare a laboratoarelor de metrologie; e) asigurarea utilizãrii echipamentelor de mãsurare în condiţii conforme cu specificaţiile şi cu reglementãrile tehnice aplicabile; f) asigurarea evidentei documentelor şi înregistrãrilor referitoare la echipamentele de mãsurare. ART. 8 Prin activitatea de metrologie desfasurata trebuie sa se asigure utilizarea echipamentelor de mãsurare în conformitate cu necesitãţile de mãsurare şi cu prevederile specificatiilor tehnice ale acestora.
CAP. 3 Elemente metodologice şi de organizare a activitãţii de metrologie în construcţii
ART. 9 Stabilirea mãsurilor care sunt necesare se face pe baza documentaţiei, a procedurilor tehnice de execuţie şi a reglementãrilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de lucrãri de construcţii sau de activitate desfasurata. ART. 10 Selectarea echipamentelor de mãsurare are în vedere cerinţele privind masurarile, stabilite prin documentaţia de execuţie, prin metodele de mãsurare şi prin alte reglementãri tehnice aplicabile. ART. 11 Confirmarea metrologica se face potrivit reglementãrilor legale. ART. 12 Achiziţionarea, recepţia şi administrarea echipamentelor de mãsurare se asigura, de cãtre fiecare persoana juridicã sau fizica implicata, prin organizarea adecvatã şi asigurarea mijloacelor necesare pentru: a) contractarea furnizarii echipamentelor de mãsurare, având în vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referinta, etaloanele, instrucţiunile de utilizare şi de întreţinere, dupã caz; b) recepţia echipamentelor de mãsurare procurate atât sub aspect cantitativ, cat şi funcţional; c) instituirea şi asigurarea functionarii unui sistem, inclusiv a documentelor - proceduri, instrucţiuni -, a spaţiilor şi a condiţiilor de mediu, precum şi a personalului, dupã caz, privind identificarea, manipularea, conservarea şi depozitarea, în conformitate cu instrucţiunile furnizorului şi cu prevederile legale aplicabile; d) efectuarea confirmãrii metrologice - etalonari, verificãri, reparari - şi ţinerea evidentei documentelor şi înregistrãrilor respective; e) retragerea din serviciu, izolarea şi ţinerea evidentei echipamentelor de mãsurare neconforme, înlãturarea cauzelor neconformitatilor şi reconfirmarea lor sau, dupã caz, casarea acestora. ART. 13 Utilizarea echipamentelor de mãsurare se face de cãtre personal care are cunoştinţele şi instruirea necesare pentru efectuarea masurarilor respective, conform instrucţiunilor furnizorului, metodelor de mãsurare şi reglementãrilor aplicabile. În cazurile specificate de legislaţia metrologica în vigoare, personalul din activitatea de metrologie trebuie sa posede atestarea necesarã. ART. 14 Se interzice utilizarea echipamentelor de mãsurare care nu sunt identificate din punct de vedere al stãrii de verificare, potrivit sistemului propriu, precum şi a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate metrologic. ART. 15 Activitatea de metrologie va fi supusã unei evaluãri periodice, prin audit intern sau extern, în funcţie de volumul şi de complexitatea acestei activitãţi, precum şi în funcţie de categoria de importanta a construcţiilor la care se aplica. ART. 16 În funcţie de volum şi de complexitatea, activitatea de metrologie se va organiza tehnic şi administrativ şi va fi coordonata de personal tehnic corespunzãtor.
CAP. 4 Obligaţii şi raspunderi
ART. 17 Persoanele juridice şi fizice implicate în activitatea de construcţii, care utilizeazã în activitatea desfasurata echipamente de mãsurare - investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanţi, experţi tehnici, executanti -, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa se asigure ca unitatea care presteazã serviciile respecta prevederile prezentului regulament; b) sa stabileascã, prin contract, obligaţiile şi rãspunderile fiecãrei pãrţi privind toate condiţiile referitoare la echipamentele de mãsurare utilizate la masurarile respective - manipulare, depozitare, securitate, condiţii de mediu, accese; c) sa asigure evidenta documentelor care permit trasabilitatea masurarilor respective. ART. 18 Persoanele juridice şi fizice care desfãşoarã activitate de metrologie proprie au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa asigure organizarea tehnica şi administrativã şi mijloacele necesare pentru realizarea activitãţilor, conform prezentului regulament; b) sa asigure personalul corespunzãtor, precum şi instruirea şi atestarea acestuia, dupã caz; c) sa întocmeascã şi sa ţinã la zi documentele şi înregistrãrile privind activitatea de metrologie, conform prevederilor din reglementãrile legale aplicabile; d) sa evalueze, periodic, activitatea de metrologie şi sa ia mãsurile necesare pentru desfãşurarea corespunzãtoare a acesteia.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 19 Biroul Roman de Metrologie Legalã şi organele sale teritoriale, prin personal propriu împuternicit, exercita controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de mãsura utilizate în domeniul construcţiilor, care sunt precizate în Lista oficialã a mijloacelor de mãsurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, în conformitate cu atribuţiile care le revin. ART. 20 Urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii prezentului regulament se fac de cãtre personalul împuternicit în acest scop din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii, urbanism, lucrãri publice şi amenajarea teritoriului. Pentru echipamentele de mãsurare nesupuse controlului metrologic al statului, la solicitare, Biroul Roman de Metrologie Legalã poate participa la controlul efectuat de personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 21 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi şi sancţiuni contravenţionale sau penale, dupã caz, conform legilor în vigoare.
ANEXA 2
REGULAMENT privind conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Conducerea şi asigurarea calitãţii constituie o componenta principala a sistemului calitãţii în construcţii şi reprezintã o parte semnificativã a funcţiei generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii stabilesc şi transpun în fapt politica în domeniul calitãţii, prin activitãţi prestabilite şi sistematice, destinate sa previnã noncalitatea, sa asigure realizarea, atestarea şi garantarea calitãţii cerute prin reglementãri tehnice şi clauze contractuale, în condiţii rationale de cost şi termen, şi sa ofere încredere în capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut şi metodologice pentru elaborarea, aplicarea şi dezvoltarea conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii, având în vedere standardele aplicabile, adaptate la specificul construcţiilor. ART. 3 Prevederile prezentului regulament se adreseazã tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor: investitori, proprietari, unitãţi de cercetare, de proiectare, fabricanti şi furnizori de produse şi servicii pentru construcţii, executanti de lucrãri de construcţii şi utilizatori ai construcţiilor, care sunt obligaţi sa asigure, prin conducerea şi asigurarea calitãţii, obţinerea şi menţinerea, pe intreaga durata de existenta a construcţiilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerinţelor stabilite de legea privind calitatea în construcţii. ART. 4 Conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii se aplica, în funcţie de categoria de importanta a construcţiilor sau de complexitatea şi de importanta unor lucrãri, astfel: a) prin sistemul calitãţii, definit şi documentat pe baza principiilor şi recomandãrilor din standardele SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului construcţiilor, pentru: (i) construcţii având categoria de importanta exceptionala sau deosebita; (ii) construcţii având categoria de importanta normalã, finanţate de la bugetul de stat; (iii) construcţii având categoria de importanta normalã, finanţate din alte surse, dacã aceasta este cerutã prin contract; b) prin planul calitãţii, întocmit şi aplicat pentru anumite lucrãri sau construcţii având categoria de importanta normalã; c) prin îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu execuţia, atestat, în cadrul unei organizãri corespunzãtoare a activitãţii executantului, pentru construcţii având categoria de importanta redusã. Conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii se aplica de cãtre proprietari şi/sau utilizatori, pentru etapele de exploatare şi postutilizare a construcţiilor, în cazurile prevãzute la lit. a) (i). Pentru celelalte cazuri, în aceste etape ale existenţei construcţiilor, se aplica prevederile Regulamentului privind urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor. Categoriile de importanta a construcţiilor sunt cele prevãzute în Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor. ART. 5 Pentru agenţii economici implicaţi în activitatea de realizare a construcţiilor se recomanda ca aplicarea conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii sa fie însoţitã şi de obţinerea certificãrii profesionale, atestata pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate. ART. 6 Agenţii economici şi persoane juridice care aplica sistemul calitãţii pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, precum şi beneficiarii contractelor încheiate cu aceştia pot solicita certificarea sistemului respectiv de cãtre organisme de certificare acreditate în acest scop. ART. 7 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calitãţii în construcţii.
CAP. 2 Elemente de conţinut şi metodologice ale conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii
ART. 8 Conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii comporta stabilirea urmãtoarelor elemente principale: - datele de intrare; - elementele principale de conţinut; - elementele metodologice privind aplicarea şi dezvoltarea sistemului; - documente şi înregistrãri. Conţinutul şi dezvoltarea elementelor menţionate mai sus diferã în funcţie de specificul activitãţilor din unitãţile implicate.
Datele de intrare
ART. 9 Datele de intrare pentru conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii sunt concretizate prin: a) documente privind obiectul de activitate, organizarea şi resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective; b) documentele privind cerinţele de calitate ale clienţilor, precum şi cele prevãzute în reglementãrile tehnice aplicabile - documente contractuale, documentaţia tehnica de proiectare. Detalierea şi explicitarea nivelului de calitate privind cerinţele menţionate trebuie asigurate în vederea stabilirii datelor de intrare.
Elementele principale de conţinut
ART. 10 Conducerea şi asigurarea calitãţii în construcţii cuprind urmãtoarele elemente principale de conţinut: - programul de asigurare a calitãţii; - organizarea aferentã sistemului; - condiţiile referitoare la sistemul calitãţii, aplicabile. Aceste elemente se elaboreazã, se aplica şi se actualizeazã continuu de cãtre agenţii economici şi persoanele juridice implicate. ART. 11 Programul de asigurare a calitãţii stabileşte dispoziţiile specifice, directoare pentru definirea şi obţinerea calitãţii, precizând obiectivele, regulile de operare, resursele şi secventele activitãţilor legate de calitate. Acest program poate fi elaborat şi aplicat de agenţii economici sau de persoanele juridice atât cu referire la elementele interne ale conducerii şi asigurãrii calitãţii - politica, conducere, strategie, organizare -, cat şi pentru asigurarea externa a calitãţii, potrivit contractelor încheiate între pãrţi, precum şi pentru evaluarea de cãtre o secunda parte - client - sau certificarea, printr-o terta parte - organism de certificare -, a conducerii şi asigurãrii calitãţii, aplicate. ART. 12 Programul de asigurare a calitãţii este concretizat prin urmãtoarele documente principale: a) manualul calitãţii, care poate diferi în ceea ce priveşte gradul de detaliere şi formatul, pentru a corespunde necesitãţilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta poate fi alcãtuit din mai multe documente. În funcţie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu "manual de asigurare a calitãţii", "manual de management al calitãţii"; b) proceduri care sunt: - procedurile sistemului, care detaliazã condiţiile referitoare la sistemul calitãţii: - procedurile tehnice de execuţie sau de proces, care includ planuri de control al calitãţii; - proceduri administrative; - planul de control al calitãţii. În anumite cazuri mai deosebite - lucrãri de investiţii-construcţii importante, utilizare de produse noi sau procese şi procedee de execuţie speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea şi aplicarea de cãtre furnizorii de produse sau de cãtre constructorii executanti de lucrãri a unor planuri ale calitãţii, pentru acele cazuri. Planurile calitãţii se stabilesc în concordanta cu programele de asigurare a calitãţii ale beneficiarilor şi în corelare cu manualele şi cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executantilor respectivi. ART. 13 În situaţia în care sistemul calitãţii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, nu este certificat, documentele principale ale sistemului vor fi avizate de cãtre specialişti sau organisme agreate de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului sau certificate de cãtre un organism de acreditare, în urmãtoarele cazuri: - pentru participarea la licitaţii; - pentru construcţii având categoria de importanta exceptionala sau deosebita; - pentru construcţiile finanţate din fondurile statului; - pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi opozabile. ART. 14 Organizarea aferentã conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii, integrata în sistemul general de organizare şi funcţionare a agentului economic sau a persoanei juridice, trebuie sa cuprindã: - definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere şi a responsabilitãţilor privind implementarea şi funcţionarea conducerii şi asigurãrii calitãţii; - identificarea problemelor reale sau potenţiale în materie de calitate, stabilirea de soluţii pentru rezolvarea lor şi urmãrirea aplicãrii acestora; - organizarea, investirea cu autoritatea şi cu competentele necesare şi asigurarea independentei compartimentelor şi a personalului de asigurare a calitãţii şi de control al calitãţii; - asigurarea mijloacelor şi resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calitãţii şi realizarea obiectivelor acesteia; - formarea şi instruirea personalului implicat în asigurarea şi controlul calitãţii; - analizarea periodicã, de cãtre conducerea unitãţii, a conducerii şi asigurãrii calitãţii sub aspectul eficacitatii şi satisfacerii cerinţelor specificate. ART. 15 Condiţiile referitoare la sistemul calitãţii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, fata de care se stabilesc cerinţele specifice ale diferitelor metode de asigurare a calitãţii, sunt urmãtoarele: - responsabilitatea managementului - analiza sistemului; - sistemul calitãţii - documente; - analiza contractului; - controlul proiectãrii; - controlul documentelor şi al datelor; - aprovizionarea; - controlul produsului furnizat de client; - identificarea şi trasabilitatea produsului (lucrãrii); - controlul proceselor; - inspecţii (control) şi încercãri; - controlul echipamentelor de inspecţie, mãsurare şi încercare; - stadiul inspectiilor (controlului) şi al încercãrilor; - controlul produsului (lucrãrii) neconform; - acţiunile corective şi preventive; - manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea şi livrarea; - controlul înregistrãrilor calitãţii; - auditurile interne ale calitãţii; - instruirea; - service şi urmãrirea comportãrii lucrãrilor; - tehnicile statistice. În cadrul sistemului calitãţii, elaborat şi aplicat de cãtre agenţii economici şi persoanele juridice, se reţin acele condiţii referitoare la sistemul calitãţii care corespund modelului de asigurare a calitãţii adoptat conform art. 19 şi care sunt specifice etapei şi activitãţilor ce fac obiectul contractelor încheiate: proiectare, fabricaţie, execuţie. În cazul etapei de exploatare şi postutilizare, dintre condiţiile referitoare la sistemul calitãţii se selecteaza cele care corespund prevederilor şi reglementãrilor aplicabile acestor etape. Condiţiile referitoare la sistemul calitãţii, prevãzute la alin. 1, vor fi adoptate specificului activitãţilor şi lucrãrilor efectuate, prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau, dupã caz, proceduri/instrucţiuni tehnice specifice.
Elementele metodologice privind aplicarea şi dezvoltarea sistemului calitãţii aplicate pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000
ART. 16 Aplicarea sistemului calitãţii, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, şi dezvoltarea elementelor de conţinut ale acestuia, de cãtre agenţii economici şi persoanele juridice implicate, participante la activitãţile din cadrul diferitelor etape ale realizãrii şi exploatãrii construcţiilor, se efectueazã în mod diferenţiat. ART. 17 Diferentierea în aplicarea sistemului calitãţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, care se reflecta în obiectivele şi organizarea acestui sistem, adoptate de cãtre agenţii economici şi persoanele juridice implicate, este evidenţiatã prin: a) cerinţele de asigurare a calitãţii, corespunzãtoare organizãrii şi capacitãţii acestora de a cuprinde cat mai bine condiţiile referitoare la sistemul calitãţii; b) categoria de importanta a majoritãţii construcţiilor ce formeazã obiectul de activitate al acestora şi factorii specifici care caracterizeazã acele construcţii. ART. 18 Modelele de asigurare a calitãţii constituie ansambluri selecţionate de elemente şi condiţii corelate ale sistemului calitãţii, care, combinate în mod adecvat şi aplicate de cãtre unitãţile implicate, le conferã acestora aptitudinea funcţionalã sau organizatoricã necesarã pentru a putea rãspunde cerinţelor de asigurare a calitãţii, aferente majoritãţii obiectelor de construcţii contractate în condiţii avantajoase pentru pãrţile contractante. ART. 19 În domeniul construcţiilor se aplica trei modele, notate cu 1, 2 şi 3, reprezentând niveluri distincte de asigurare a calitãţii, corespunzãtoare standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003, diferenţiate între ele, în principal, prin numãrul şi conţinutul cerinţelor de asigurare a calitãţii fata de elementele şi condiţiile referitoare la sistemul calitãţii, luate în considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai complex şi mai pretentios, spre modelul 3, mai simplu şi mai puţin pretentios în ceea ce priveşte numãrul şi nivelul cerinţelor şi al condiţiilor. ART. 20 Între categoria de importanta a construcţiilor şi modelele de asigurare a calitãţii se recomanda respectarea corespondentei din urmãtorul tabel:
Categoria de importanta Modelul de asigurare a construcţiei: a calitãţii: ------------------------------------------------------------------------------- exceptionala (A) modelul 1 sau reglementare specialã ------------------------------------------------------------------------------- deosebita (B) modelul 1 sau 2 ------------------------------------------------------------------------------- normalã (C) modelul 2 sau 3 ------------------------------------------------------------------------------- redusã (D) modelul 3 (optional) -------------------------------------------------------------------------------
ART. 21 Încadrarea într-o categorie de importanta a construcţiilor, respectiv selectarea modelului de asigurare a calitãţii adecvat pentru produse, obiecte de construcţii sau pãrţi ale acestora, precum şi pentru activitãţile de realizare şi, dupã caz, de exploatare, aferente, se stabilesc în etapa de proiectare, pentru construcţii noi, sau la proiectarea lucrãrilor de intervenţie, pentru construcţii existente, în acord cu investitorul sau cu proprietarul.
Documente şi înregistrãri
ART. 22 Elaborarea şi aplicarea sistemului calitãţii în construcţii sunt fundamentate şi definite prin urmãtoarele documente principale, întocmite, ţinute la zi şi revizuite periodic: a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind nivelurile de calitate cerute în diferite etape şi activitãţi ale procesului de conceptie-realizare-exploatare; b) documente ale programului de asigurare a calitãţii; c) documente şi înregistrãri privind calitatea: - certificate de calitate, buletine de încercãri, certificate de conformitate a calitãţii produselor, procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate; - procese-verbale de control, rapoarte de verificare şi analizare, procese-verbale de avizare pentru lucrãri şi documentaţiile tehnice de proiectare; - procese-verbale de lucrãri ascunse, ca şi pentru fazele determinate - puncte de oprire - şi de recepţii parţiale, rapoarte de control şi verificare privind calitatea, procese-verbale de recepţie pentru lucrãri de construcţii executate; - rapoarte privind neconformitãţile şi rapoarte de acţiuni corective şi preventive; - planuri şi rapoarte de audit, analizarea şi evaluarea sistemului; - rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calitãţii; d) diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informãri, dãri de seama periodice.
Planuri ale calitãţii
ART. 23 Planul calitãţii este documentul care precizeazã practicile, resursele şi succesiunea activitãţilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumitã lucrare sau construcţie. Planul calitãţii trebuie sa asigure interfete dintre persoanele juridice şi fizice implicate în conceperea, realizarea şi, dupã caz, în exploatarea construcţiei respective. ART. 24 Planul calitãţii se întocmeşte, pentru obţinerea obiectivelor privind calitatea, în urmãtoarele situaţii: a) ca parte a sistemului calitãţii, pentru anumite lucrãri sau construcţii, în care caz se face referire la manualul calitãţii şi la procedurile documentate ale sistemului, suplimente, dupã caz, cu cele specifice lucrãrilor respective; b) ca document de sine statator, atunci când agentul economic sau persoana juridicã implicata nu are implementat sistemul calitãţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, în care caz vor fi elaborate şi procedurile necesare aplicãrii acestui plan. ART. 25 Planul calitãţii are în vedere condiţiile referitoare la sistemul calitãţii, precizate la art. 15, aplicabile, forma şi nivelul de detaliere fiind adaptate la cerinţele privind construcţia respectiva, complexitatea lucrãrilor şi persoanele juridice şi fizice implicate.
CAP. 3 Atribuţii, obligaţii, raspunderi
ART. 26 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului are urmãtoarele atribuţii: a) de a asigura coordonarea aplicãrii conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii, în corelare cu celelalte componente ale sistemului calitãţii, instituit prin <>Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, prin organizarea Consiliului pentru calitate în construcţii; b) de a stabili şi a aproba structura de organizare, documentele de constituire şi normele metodologice necesare pentru: - acreditarea organismelor de certificare, calificare sau atestare, dupã caz, pentru sisteme de calitate, produse pentru construcţii, agenţi economici din construcţii şi personal de specialitate; - agrearea de persoane juridice şi fizice pentru proiectare, consultanţa, evaluare şi instruire în domeniul sistemului calitãţii în construcţii; c) de a elabora, a aproba şi a publica ghidul tehnic explicativ privind aplicarea conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii pentru uzul persoanelor juridice şi fizice interesate: producãtori, furnizori, investitori, proiectanţi, proprietari, utilizatori. ART. 27 Agenţii economici şi persoanele juridice participante la activitãţile de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor rãspund de îndeplinirea urmãtoarelor obligaţii principale, referitoare la conducerea şi la asigurarea calitãţii: a) obţinerea certificãrii privind calificarea agentului economic, dupã caz; b) elaborarea şi aplicarea diferenţiatã a conducerii şi asigurãrii calitãţii, potrivit specificului activitãţilor desfãşurate, categoriei de importanta şi naturii construcţiilor, în condiţiile precizate la art. 4; c) luarea mãsurilor necesare pentru încadrarea compartimentelor cu atribuţii privind calitatea cu personalul calificat necesar, prin: - pregãtirea şi instruirea personalului, punându-se accentul pe însuşirea motivatiei pentru calitate şi pe efectuarea autocontrolului; - asigurarea autorizãrii şefului compartimentului de control tehnic al calitãţii şi a dirigintilor de şantier, de cãtre Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului.
CAP. 4 Dispoziţii finale
ART. 28 Urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii prevederilor prezentului regulament de cãtre agenţii economici şi persoanele juridice implicate, sub aspectul existenţei şi aplicãrii conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii, se fac de cãtre Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului prin Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 29 Încãlcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage raspunderi şi sancţiuni contravenţionale şi/sau penale, conform legilor în vigoare. ART. 30 Finanţarea activitãţilor legate de introducerea şi funcţionarea conducerii şi asigurãrii calitãţii în construcţii se face de cãtre fiecare agent economic şi persoana juridicã, din fondurile curente aferente desfãşurãrii activitãţilor de baza.
ANEXA 3
REGULAMENT privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanta a construcţiilor, în scopul aplicãrii diferenţiate a sistemului calitãţii, conform legii. ART. 2 Construcţiile reprezintã lucrãrile concepute şi executate pentru îndeplinirea unor funcţii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condiţiile locale de teren şi de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de munca şi de materiale inglobate. ART. 3 Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor construcţiilor noi sau existente. ART. 4 Construcţiile se încadreazã, dupã importanta lor, în urmãtoarele categorii: a) de importanta globalã, denumite categorii de importanta, care privesc intreaga construcţie, sub toate aspectele; b) de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc intreaga construcţie sau pãrţi ale acesteia, sub anumite aspecte.
CAP. 2 Categorii de importanta
ART. 5 Categoriile de importanta a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobatã de cãtre Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerinţelor, precum şi pentru delimitarea obligaţiilor care revin persoanelor juridice şi fizice implicate, în condiţiile legii, ţinând seama de urmãtoarele aspecte: a) implicarea vitala a construcţiilor în societate şi în natura - gradul de risc sub aspectul siguranţei şi al sãnãtãţii; b) implicarea funcţionalã a construcţiilor în domeniul socioeconomic, în mediul construit şi în natura - destinaţia, modul de utilizare etc.; c) caracteristici proprii construcţiilor - complexitatea şi considerentele economice. ART. 6 Categoriile de importanta care se stabilesc pentru construcţii sunt: - construcţii de importanta exceptionala (A); - construcţii de importanta deosebita (B); - construcţii de importanta normalã (C); - construcţii de importanta redusã (D). ART. 7 Categoria de importanta se stabileşte de cãtre proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrãri de investiţii sau în alte cazuri. Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singura categorie de importanta şi aceasta va fi înscrisã în toate documentele tehnice privind construcţia: autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea tehnica a construcţiei, documentele de asigurare.
Clase de importanta
ART. 8 Clasele de importanta se stabilesc prin reglementãri tehnice şi au la baza criterii specifice. ART. 9 Clasele de importanta se coreleazã cu categoriile de importanta de cãtre proiectant, la construcţiile noi şi/sau de cãtre expertul tehnic atestat, la construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calitãţii.
CAP. 3 Dispoziţii finale
ART. 10 Categoria şi clasa de importanta stabilite pentru o construcţie nu se vor modifica decât la schimbarea destinaţiei sau în alte condiţii care impun aceasta, prin documentaţii motivate. ART. 11 Investitorii sau proprietarii pot sa prevadã prin clauze contractuale cu proiectantii cerinţe superioare celor corespunzãtoare categoriei sau clasei de importanta a construcţiei.
ANEXA 4
REGULAMENT privind urmãrirea comportãrii în exploatare, investiţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor
CAP. 1 Dispoziţii generale
ART. 1 Urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor sunt componente ale sistemului calitãţii în construcţii. Obiectul urmãririi comportãrii în exploatare a construcţiilor şi al investiţiilor în timp este evaluarea stãrii tehnice a construcţiilor şi menţinerea aptitudinii la exploatare pe toatã durata de existenta a acestora. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul general pentru desfãşurarea activitãţilor privind urmãrirea comportãrii în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, se aplica tuturor categoriilor de construcţii şi este obligatoriu pentru toate persoanele juridice şi persoanele fizice implicate: investitori, proiectanţi, executanti, proprietari, administratori, utilizatori. ART. 3 Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor reprezintã acţiuni distincte, complementare, astfel: a) urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare; b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunãtãţirea aptitudinii la exploatare; c) postutilizarea construcţiilor cuprinde activitãţile de desfiinţare a construcţiilor în condiţii de siguranta şi de recuperare eficienta a materialelor şi a mediului. Toate aceste acţiuni se realizeazã prin grija proprietarului. ART. 4 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calitãţii în construcţii.
CAP. 2 Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor
ART. 5 Urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor se face prin: - urmãrirea curenta; - urmãrirea specialã. Modalitãţile de efectuare a urmãririi curente sau a urmãririi speciale - perioade, metode, caracteristici şi parametri urmãriţi - se stabilesc de cãtre proiectant sau de expert, în funcţie de categoria de importanta a construcţiilor şi de alte caracteristici ale acestora şi se includ în cartea tehnica a construcţiilor, care va cuprinde, de asemenea, şi rezultatele consemnate ale acestor activitãţi. ART. 6 Urmãrirea curenta este o activitate sistematica de observare a stãrii tehnice a construcţiilor, care, corelata cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine aptitudinea la exploatare a acestora. Urmãrirea curenta se efectueazã, pe toatã durata de existenta, asupra tuturor construcţiilor, conform legii. ART. 7 Urmãrirea curenta se realizeazã prin examinare vizuala directa şi cu mijloace simple de mãsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica şi din reglementãrile tehnice specifice, pe categorii de lucrãri şi de construcţii. Activitãţile de urmãrire curenta se efectueazã de cãtre personal propriu sau prin contract cu persoane fizice având pregãtire tehnica în construcţii, cel puţin de nivel mediu. ART. 8 Urmãrirea specialã cuprinde investigaţii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizeazã construcţia sau anumite pãrţi ale ei, stabiliţi din faza de proiectare sau în urma unei expertizari tehnice. Urmãrirea specialã se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice interesate, precum şi pentru construcţii aflate în exploatare, cu evoluţie periculoasa sau care se afla în situaţii deosebite din punct de vedere al siguranţei. ART. 9 Urmãrirea specialã se realizeazã, pe o perioada stabilitã, pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice, de cãtre personal tehnic de specialitate atestat. Urmãrirea specialã nu conduce la întreruperea efectuãrii urmãririi curente. ART. 10 La constatarea, în cursul activitãţilor de urmãrire curenta sau specialã, a unor situaţii care depãşesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea în condiţii de siguranta a construcţiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.
Obligaţii şi raspunderi privind urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor
ART. 11 Investitorii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) stabilesc, împreunã cu proiectantul, acele construcţii care se supun, urmãririi speciale, asigura întocmirea proiectului şi predarea lui proprietarilor, instiintand despre aceasta şi Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) comunica proprietarilor care preiau construcţiile obligaţiile care le revin în cadrul urmãririi speciale. ART. 12 Proprietarii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) rãspund de activitatea privind urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor, sub toate formele; asigura, dupã caz, personalul necesar; comanda expertizarea construcţiilor în cazurile prevãzute la art. 10, comanda proiectul de urmãrire specialã şi comunica instituirea urmãririi speciale la Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) stipuleazã, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmãrirea comportãrii în exploatare a acestora, la înstrãinarea sau la închirierea construcţiilor. ART. 13 Proiectantii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) stabilesc, împreunã cu investitorii şi/sau cu proprietarii, acele construcţii care sunt supuse urmãririi speciale; b) elaboreazã, pe baza de contract cu proprietarul, documentaţiile tehnice pentru urmãrirea curenta şi proiectul de urmãrire specialã. ART. 14 Executantii au obligaţia sa efectueze urmãrirea curenta a construcţiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului şi sa protejeze dispozitivele pentru urmãrirea specialã, pana la recepţia construcţiilor, dupã care le vor preda proprietarului. ART. 15 Administratorii şi utilizatorii rãspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmãrire a comportãrii în exploatare a construcţiilor. ART. 16 Persoanele care efectueazã urmãrirea curenta şi urmãrirea specialã, denumite responsabili cu urmãrirea comportãrii construcţiilor, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa cunoascã toate detaliile privind construcţia şi sa ţinã la zi cartea tehnica a construcţiei, inclusiv jurnalul evenimentelor; b) sa efectueze urmãrirea curenta, iar pentru urmãrirea specialã sa supravegheze aplicarea programelor şi a proiectelor întocmite în acest sens; c) sa sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea unei expertizari tehnice.
CAP. 3 Intervenţiile în timp asupra construcţiilor
ART. 17 Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop: - menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor; - asigurarea funcţiunilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiunilor iniţiale ca urmare a modernizãrii. Lucrãrile de intervenţie sunt: a) lucrãri de întreţinere, determinate de uzura sau de degradarea normalã şi care au ca scop menţinerea stãrii tehnice a construcţiilor; b) lucrãri de refacere, determinate de producerea unor degradari importante şi care au ca scop menţinerea sau îmbunãtãţirea stãrii tehnice a construcţiilor; c) lucrãri de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinţelor fata de construcţii sau a funcţiunilor acestora şi care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunãtãţirea stãrii tehnice a construcţiilor. ART. 18 Lucrãrile de întreţinere constau în efectuarea, periodic, a unor remedieri sau reparari ale pãrţilor vizibile ale elementelor de construcţie - finisaje, straturi de uzura, straturi şi învelitori de protecţie - sau ale instalaţiilor şi echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate. ART. 19 Lucrãrile de refacere şi modernizare au la baza urmãtoarele principii: a) soluţiile se stabilesc numai dupã cunoaşterea stãrii tehnice a construcţiilor, inclusiv a cauzelor care au produs degradari, dacã este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice; b) soluţiile vor avea în vedere interdependenta dintre construcţie - partea existenta - şi lucrãrile noi care se vor executa atât pe ansamblu, cat şi local; c) aplicarea soluţiei preconizate impune verificarea permanenta a stãrii fizice în detaliu a construcţiei, pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrãrilor de intervenţie; d) condiţiile deosebite de lucru impun o atentie sporitã privind asigurarea calitãţii lucrãrilor. ART. 20 Lucrãrile de refacere se realizeazã prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de proiect, întocmit potrivit principiilor prevãzute la art. 19 şi verificat conform prevederilor legale. În unele situaţii, în care construcţiile sunt grav afectate, dacã înainte de lucrãrile de refacere sunt necesare lucrãri de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui proiect întocmit de cãtre expert sau de cãtre proiectant, în urma analizarii situaţiei. ART. 21 Lucrãrile de modernizare se realizeazã, de regula, prin reconstrucţie, putând interveni şi reparari sau consolidãri, pe baza unui proiect întocmit şi verificat conform prevederilor legale.
Obligaţii şi raspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor
ART. 22 Proprietarii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) asigura efectuarea lucrãrilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorãri importante; b) asigura realizarea proiectelor pentru lucrãri de refacere sau de modernizare şi verificarea tehnica a acestora; c) asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrãrilor şi verifica, pe parcurs şi la recepţie, calitatea acestora, direct sau prin diriginti de şantier autorizaţi. ART. 23 Proiectantii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) elaboreazã, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrãri de intervenţii asupra construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale; b) elaboreazã caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrãrile de intervenţii, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnica a construcţiei. ART. 24 Executantii lucrãrilor de intervenţii asupra construcţiilor au obligaţia sa respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate mãsurile pentru asigurarea calitãţii lucrãrilor. ART. 25 Utilizatorii construcţiilor au obligaţia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activitãţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.
CAP. 4 Postutilizarea construcţiilor
ART. 26 Declanşarea activitãţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe o data cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face: a) la cererea proprietarului; b) la cererea administratorului construcţiei, cu acordul proprietarului; c) la cererea autoritãţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care: - construcţia a fost executatã fãrã autorizaţie de construire; - construcţia nu prezintã siguranta în exploatare şi nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere; - construcţia prezintã pericol pentru mediul înconjurãtor şi nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol; - cerinţele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiinţãrii construcţiei. ART. 27 La construcţiile proprietate publica, decizia de declasare a activitãţilor din etapa de postutilizare va fi luatã în baza unui studiu de fezabilitate, ţinându-se seama de cazurile prevãzute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienta economicã a acţiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii. ART. 28 Desfãşurarea activitãţilor şi lucrãrilor din etapa de postutilizare a construcţiilor se efectueazã pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare, eliberata de autoritãţile competente, conform legii. ART. 29 Elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrãrilor de desfiinţare şi executarea lucrãrilor respective se efectueazã de agenţii economici cu activitate în construcţii. ART. 30 Documentaţia tehnica aferentã lucrãrilor din etapa de postutilizare a construcţiilor va cuprinde: - planul de amplasare a construcţiilor - poziţie, dimensiuni, orientare, vecinãtãţi -, cu indicarea construcţiei sau a pãrţilor de construcţie ce urmeazã a fi demolate; - planuri sau relevee, din care sa rezulte destinaţia, alcãtuirea construcţiei şi funcţiunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare, întocmite la o scara convenabila; - planurile racordurilor la utilitatile exterioare - apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon; - planurile de asigurare şi refacere a continuitãţii utilitãţilor exterioare pentru vecinãtãţi, care ar trebui, eventual, sa fie întrerupte la demolarea construcţiilor; - condiţii tehnice de calitate; - detalierea şi precizarea fazelor activitãţilor şi lucrãrilor; - proceduri tehnice pentru executarea lucrãrilor de demontare şi demolare, cuprinzând descrierea detaliatã a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi mãsuri de protecţie a muncii; - recomandãri - la construcţiile proprietate publica - privind modul de reconditionare a produselor şi a elementelor de construcţie, recuperate cu ocazia demontarii şi demolarii; - recomandãri pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natura; - mãsuri pentru protecţia mediului înconjurãtor, în zona de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor; - devizul lucrãrilor de demolare, de reciclare şi de utilizare a materialelor rezultate. Documentaţia tehnica pentru lucrãrile de postutilizare a construcţiilor trebuie verificata de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei şi stabilitatii clãdirile invecinate care pot fi afectate de demolare. ART. 31 Dezafectarea construcţiei cuprinde urmãtoarele faze: - încetarea activitãţilor din interiorul construcţiei; - suspendarea utilitãţilor; - asigurarea continuitãţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinãtãţi; - evacuarea din construcţie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente. ART. 32 Demontarea şi demolarea construcţiei cuprind urmãtoarele faze: - dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii functionale, de finisaj şi izolaţii; - demontarea pãrţilor şi a elementelor de construcţie; - demolarea pãrţilor de construcţie nedemontabile - zidãrii, structuri de rezistenta -, inclusiv a fundaţiei construcţiei; - dezmembrarea pãrţilor şi elementelor de construcţie şi a instalaţiilor demontate, recuperarea componentelor şi a produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii; - transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natura. ART. 33 Reconditionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie, rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor proprietate publica, cuprind urmãtoarele faze: - reconditionarea produselor de construcţie recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operaţiuni simple, executate în ateliere; - reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcţii; - pregãtirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţii, rezultate din recuperare, reconditionare şi reciclare, prin verificarea calitãţii acestora şi prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcţii. ART. 34 Reintegrarea în natura a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde urmãtoarele faze: - utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi; - refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor, prin taluzari adecvate şi lucrãri de protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor.
Obligaţii şi raspunderi privind postutilizarea construcţiilor
ART. 35 Proprietarii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa asigure fondurile necesare pentru proiectarea şi executarea lucrãrilor; b) sa obţinã avizele necesare şi autorizaţia de desfiinţare de la autoritãţile competente; c) sa încredinţeze executarea lucrãrilor din etapa de postutilizare a construcţiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii; d) sa urmãreascã respectarea condiţiilor de calitate stabilite, precum şi reconditionarea şi reciclarea în grad cat mai ridicat a materialelor şi a produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei. ART. 36 Proiectantii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa elaboreze, pe baza de contract încheiat cu proprietarii, documentaţia tehnica aferentã lucrãrilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate; b) sa asigure, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize şi din autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate corespunzãtoare, precum şi un grad cat mai ridicat de recuperare, reconditionare şi reciclare a materialelor şi a produselor rezultate din demontare şi demolare; c) sa asigure asistenta tehnica solicitatã de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect. ART. 37 Executantii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa înceapã executarea lucrãrilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a documentaţiei tehnice verificate; b) sa respecte prevederile din documentaţia tehnica aferentã şi din autorizaţia de desfiinţare; c) sa realizeze condiţiile de calitate prevãzute în documentaţia tehnica; d) sa instruiascã personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi operaţiunilor, precum şi asupra mãsurilor de protecţie a muncii; e) sa ia mãsurile de protecţie a vecinatatilor, prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, a degajarilor mari de praf, precum şi prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinãtãţi.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 38 Activitatea de urmãrire a comportãrii în exploatare a construcţiilor şi intervenţii în timp şi cea privind postutilizarea construcţiilor se vor executa cu respectarea reglementãrilor tehnice în vigoare. Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului va lua mãsuri pentru îmbunãtãţirea reglementãrilor existente privind: a) instrucţiunile-cadru pentru urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor; b) instrucţiunile tehnice pentru urmãrirea comportãrii în exploatare şi intervenţiile în timp privind diferite categorii de construcţii, alcãtuite din diferite materiale; c) indrumatoare tehnice privind metode, procedee, aparatura şi echipamente specifice, recomandate pentru activitãţile de urmãrire a comportãrii în exploatare a construcţiilor şi intervenţii în timp asupra acestora; d) instrucţiuni tehnice privind demolarea parţialã sau totalã a construcţiilor. ART. 39 Organele administraţiei publice centrale vor lua mãsuri ca unitãţile specializate de profil sa revizuiasca instrucţiunile tehnice în vigoare privind urmãrirea comportãrii în exploatare a construcţiilor şi intervenţii în timp, pentru categoriile de construcţii şi lucrãri de construcţii specifice domeniului lor de activitate. ART. 40 Urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii prevederilor prezentului regulament se fac de cãtre Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 41 Finanţarea activitãţilor prevãzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale. ART. 42 Încãlcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage raspunderi şi sancţiuni contravenţionale şi/sau penale, conform legilor în vigoare.
ANEXA 5
REGULAMENT privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Agrementul tehnic este aprecierea tehnica favorabilã, concretizata într-un document scris, asupra aptitudinii la utilizare, în conformitate cu cerinţele legii calitãţii în construcţii, a unor noi produse, procedee sau echipamente, denumite în continuare produse, pentru care nu exista şi nu pot fi încã elaborate standarde naţionale sau alte reglementãri oficiale: normative, standarde de ramura, proiecte-tip aprobate. Agrementul tehnic este o componenta a sistemului calitãţii în construcţii, instituit prin lege. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut, metodologice şi de organizare privind agrementul tehnic. ART. 3 Existenta agrementului tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului regulament, constituie o condiţie obligatorie pentru furnizarea şi utilizarea produselor noi pentru construcţii. Produsele care provin din tari dezvoltate industrial şi au la baza reglementãri tehnice sau agremente tehnice naţionale vor fi tratate corespunzãtor în cadrul acţiunii de elaborare a agrementelor tehnice, prin luarea în considerare a prevederilor din documentele respective, cu adaptarile impuse de condiţiile seismice, climatice sau de alta natura din ţara noastrã. ART. 4 Agrementele tehnice se elibereazã de organismele abilitate, stabilite prin prezentul regulament, la solicitarea fabricantilor sau a furnizorilor împuterniciţi de aceştia, la care se pot asocia şi agenţi economici executanti de lucrãri de construcţii. Agrementele tehnice se elibereazã numai pentru produse bine definite sub aspectul alcãtuirii, formei şi caracteristicilor şi ale cãror realizare şi punere în opera pot fi asigurate de cãtre fabricanti şi executanti în condiţii de garantare a menţinerii în timp a caracteristicilor respective, dacã utilizarea şi modul de punere în opera sunt conforme cu cele precizate de societãţi şi cuprinse în agrementul tehnic. Prin produse pentru construcţii se înţelege produsele încorporate în construcţii (inclusiv instalaţiile aferente acestora), dar nu şi cele încorporate în instalaţii şi echipamente tehnologice de producţie. ART. 5 Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentaţii tehnice de conceptie - proiecte - ale unor produse, fãrã a fi însoţite de rezultate şi dovezi obiective ale realizãrii fizice, incercarii şi experimentarii lor, care sa demonstreze îndeplinirea cerinţelor specificate. ART. 6 Agrementele tehnice nu implica nici o garanţie din partea statului sau a organismelor care le-au eliberat şi nici nu îi absolvã pe furnizori sau pe utilizatori de responsabilitãţile ce le revin conform reglementãrilor aplicabile. ART. 7 Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse şi activitãţii de certificare de conformitate, conform reglementãrilor în vigoare, sistemul de certificare fiind precizat explicit în agrementul tehnic. ART. 8 Agrementele tehnice se acorda pe o perioada de valabilitate limita, de regula pana la 5 ani, în funcţie de natura şi de gradul de noutate al produselor respective, în conformitate cu regulile de procedura stabilite. ART. 9 Prevederile prezentului regulament se aplica, dupã caz, tuturor agenţilor economici care fabrica, furnizeazã sau comercializeazã noi produse pentru construcţii, provenite din producţia interna sau din import, precum şi investitorilor, proiectanţilor, executantilor, proprietarilor şi utilizatorilor construcţiilor la care se prevede folosirea produselor respective. Pentru recunoaşterea, în ţãrile membre ale Uniunii Europene de Agrement Tehnic în construcţii, a agrementelor tehnice româneşti, acestea trebuie sa fie eliberate în condiţiile precizate de acest organism european. ART. 10 Definiţiile principalilor termeni utilizaţi în textul regulamentului sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitãţii în construcţii.
CAP. 2 Elemente principale de conţinut ale agrementului tehnic
ART. 11 La elaborarea agrementelor tehnice se au în vedere urmãtoarele obiective principale: a) fundamentarea agrementului tehnic prin: - analizarea documentelor de referinta ale produselor, sub aspectul definirii caracteristicilor acestora, precum şi al stabilirii modului şi a condiţiilor de utilizare necesare satisfacerii cerinţelor pentru domeniul prevãzut: - aprecierea, pe baza cunoaşterii ştiinţifice şi practice - examinari, calcule, experimentari de laborator şi în situ - a aptitudinii la utilizare şi a durabilitatii produselor respective. b) furnizarea, prin documentele agrementului tehnic, a unei opinii autorizate şi a unor informaţii pertinente şi corecte asupra modului de fabricare, de punere în opera şi de utilizare, precum şi asupra comportãrii previzibile în exploatare a noilor produse folosite la construcţiile realizate cu acestea, care sa permitã persoanelor juridice şi persoanelor fizice implicate sa ia decizii şi sa-şi asume responsabilitãţi în deplina cunostinta de cauza, pentru alegerea şi utilizarea produselor respective; c) evaluarea fabricantilor în ceea ce priveşte dotarea, experienta acestora şi organizarea controlului pe fluxul de fabricaţie, ca permis pentru garantarea calitãţii şi constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate; d) asigurarea obiectivitatii şi neutralitatii în acordarea agrementului tehnic, printr-o apreciere echilibrata, ţinându-se seama de interesele tuturor pãrţilor implicate; e) promovarea progresului tehnic în construcţii, în condiţiile respectãrii cerinţelor de performanta pentru construcţiile în care se folosesc produsele ce formeazã obiectul agrementului tehnic. ART. 12 Documentele agrementului tehnic sunt: a) Agrementul tehnic propriu-zis, care cuprinde trei pãrţi: - definirea succintã a produsului - descriere şi identificare; - agrementul tehnic - domeniile de utilizare acceptate; aprecieri asupra produsului; condiţii privind conceptia, fabricarea şi punerea în opera; condiţii privind asigurarea calitãţii; concluzii, durata de valabilitate; - remarci complementare ale grupei specializate. d) Dosarul tehnic, care cuprinde: - documentaţia de referinta privind produsul, inclusiv piese desenate, întocmitã de solicitant şi verificata de elaborator; - documentele privind rezultatele activitãţilor de apreciere a produsului: buletine de încercãri, rapoarte privind experimentarile; - documente privind evaluarea unitãţii producãtoare, dacã este cazul; - extrase din procesul-verbal al şedinţei de deliberare a grupei specializate. c) Anexe, dupã caz. ART. 13 La elaborarea agrementelor tehnice se va avea în vedere modul în care fabricarea şi punerea în opera a produselor respective conditioneaza calitatea lucrãrilor, astfel: a) dacã un produs este fabricat în mai multe unitãţi de producţie ale aceleiaşi firme, se elibereazã un singur agrement tehnic acelei firme, ca titular, urmând ca gradul de extindere a evaluãrii prevãzute la art. 11 lit. c) sa fie stabilit de grupa specializatã, dupã caz; b) dacã punerea în opera a produsului sau condiţiile legate de o anumitã lucrare conditioneaza calitatea lucrãrilor şi, deci trebuie sa facã obiectul agrementului tehnic, titulari vor fi atât fabricantul sau furnizorul împuternicit de acesta, cat şi executantul, cu precizarea lucrãrii la care se utilizeazã produsul, dacã este cazul, fiind necesarã extinderea agrementului tehnic pentru un alt executant sau, dupã caz, pentru o alta lucrare; c) dacã punerea în opera a produsului se face cu mijloace traditionale, care nu fac obiectul agrementului tehnic, executantul nu este implicat în agrementul tehnic, titularul având libertatea de a impune condiţii acestuia.
CAP. 3 Elemente metodologice şi de organizare privind agrementul tehnic în construcţii
ART. 14 Activitatea privind agrementul tehnic în construcţii este condusã de Comisia de agrement tehnic în construcţii, înfiinţatã pe baza prevederilor prezentului regulament, şi se desfãşoarã în cadrul grupelor specializate ale acestei comisii şi al organismelor de agrement tehnic, atestate în acest scop. ART. 15 Activitatea privind agrementul tehnic în construcţii se desfãşoarã în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale documentelor interne specifice privind: a) organizarea şi funcţionarea Comisiei de agrement tehnic în construcţii şi a grupelor specializate; b) instrumentarea solicitãrilor de agrement tehnic şi procedurile de elaborare şi acordare a agrementelor tehnice sau de schimbare a statutului acestora; c) atestarea organismelor de agrement tehnic şi a grupelor specializate. ART. 16 Comisia de agrement tehnic în construcţii este alcãtuitã din reprezentanţi ai tuturor pãrţilor interesate, având componenta, numãrul şi modul de reprezentare stabilite în anexa la prezentul regulament. ART. 17 Grupele specializate, înfiinţate prin decizia Comisiei de agrement tehnic în construcţii, ca formaţiuni ale acesteia, se organizeazã pe domenii de specialitate corespunzãtoare unor familii de produse. Grupele specializate sunt alcãtuite din specialişti din domeniul de specialitate aferent. Aceste grupe funcţioneazã pe lângã organismele de agrement tehnic, care sunt unitãţi de cercetare-proiectare sau alte unitãţi cu profil similar, atestate de Comisia de agrement tehnic în construcţii, pentru domeniile de specialitate corespunzãtoare profilului grupelor specializate respective. ART. 18 Grupele specializate realizeazã activitãţile legate de elaborarea agrementelor tehnice conform prevederilor menţionate la art. 11, precum şi supravegherea privind menţinerea calitãţii produselor respective şi urmãrirea comportãrii în exploatare a acestora. ART. 19 Agrementele tehnice se elaboreazã pe baza procedurilor şi a ghidurilor pentru agremente tehnice, avizate de grupele specializate, pe domenii, şi aprobate de Comisia de agrement tehnic în construcţii. Ghidurile pentru agremente tehnice şi alte documente normative în domeniu, elaborate în cadrul Uniunii Europene, vor putea fi folosite numai cu condiţia adaptãrii la situaţiile specifice din România, mai ales în ceea ce priveşte protecţia antiseismica şi condiţiile climatice. ART. 20 Incetarile necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de grupele specializate care instrumenteaza solicitarile de agrement tehnic şi se efectueazã în laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor legale. În unele cazuri justificative, aprecierea aptitudinii pentru utilizare poate fi condiţionatã de realizarea prealabilã a unei lucrãri experimentale, în condiţiile stabilite de grupa specializatã şi precizate în avizul tehnic de experimentare elaborat de aceasta. ART. 21 Grupa specializatã poate efectua, dupã caz, inspecţii la producãtor, cu acordul acestuia, pentru a constata condiţiile de fabricaţie a produselor care fac obiectul solicitãrii de agrement tehnic. ART. 22 Dupã acordarea agrementelor tehnice, în perioada de valabilitate, în statutul acestora pot interveni urmãtoarele schimbãri: a) prelungirea valabilitãţii, care trebuie cerutã de deţinãtor cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate; b) revizuirea agrementului tehnic, la initiativa deţinãtorului - ca urmare a modificãrilor aduse produsului, tehnologiei de fabricaţie sau domeniului de utilizare - sau a grupei specializate care l-a elaborat - ca urmare a constatãrii unor neconformitãţi; c) extinderea agrementului tehnic, care reprezintã nominalizarea şi a unui alt titular sau a altui domeniu, cu acordul titularului, pentru un produs pentru care s-a elaborat un agrement tehnic; d) suspendarea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate sau la propunerea altor factori implicaţi, cu avizul grupei specializate şi cu aprobarea Comisiei de agrement tehnic în construcţii, în cazul în care se constata nerespectarea caracteristicilor, a condiţiilor de fabricaţie şi de utilizare sau comportarea necorespunzãtoare în exploatare a produselor. Suspendarea se notifica în scris deţinãtorului care poate supune Comisiei de agrement tehnic în construcţii, dupã eliminarea cauzelor de suspendare, într-un interval de timp rezonabil, o cerere de reexaminare a cazului, care sa conducã la revizuirea agrementului tehnic respectiv; e) retragerea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate, în cazul în care, cu ocazia revizuirii sau reexaminarii dupã suspendare, se constata situaţii care conduc la aceasta decizie. Retragerea se supune aprobãrii Comisiei de agrement tehnic în construcţii. Lucrãrile la care s-au utilizat produse având agrementul tehnic suspendat sau retras ulterior punerii în opera vor fi analizate de proiectant, care va decide menţinerea lor sau schimbarea soluţiei. ART. 23 Deţinãtorul agrementului tehnic şi grupa specializatã care l-a elaborat vor urmãri comportarea în exploatare a produsului respectiv pentru a putea fundamenta propunerea de a reglementa ca tradiţional produsul în cauza sau de a prelungi ori de a schimba statutul acelui agrement tehnic.
CAP. 4 Obligaţii şi raspunderi
ART. 24 Comisia de agrement tehnic în construcţii are urmãtoarele atribuţii şi obligaţii: a) înfiinţarea grupelor specializate şi atestarea organismelor de agrement tehnic; b) stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic în construcţii; c) elaborarea şi aprobarea documentelor interne specifice, prevãzute la art. 15, şi publicarea celor privind instrumentarea solicitãrilor de agrement tehnic; d) aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice, în urma avizãrii acestora în grupele specializate pe domenii; e) asigurarea colaborãrii cu Institutul Roman de Standardizare pe linia elaborãrii standardelor pentru produsele confirmate sub aspectul aptitudinii la utilizare în perioada de valabilitate a agrementelor tehnice; f) evaluarea periodicã a activitãţii în raport cu strategia stabilitã şi cu evoluţia pe plan european şi luarea de mãsuri în consecinta; g) pãstrarea secretului profesional asupra informaţiilor legate de agrementele tehnice; h) publicarea listei grupelor specializate, a organismelor de agrement tehnic, a agrementelor tehnice, precum şi a documentelor prevãzute la lit. b) şi d); i) reprezentarea nationala în relaţiile cu organisme de profil din strãinãtate. ART. 25 Cheltuielile privind exercitarea atribuţiilor Comisiei de agrement tehnic în construcţii se suporta, conform prevederilor <>art. 40 din Legea nr. 10/1995 , din fondurile pentru controlul statului. ART. 26 Fabricantii şi furnizorii, împuterniciţi de aceştia, de produse care intra sub incidenta acestui regulament, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa solicite Comisiei de agrement tehnic în construcţii elaborarea agrementului tehnic pentru produse noi, în condiţiile prezentului regulament; b) sa furnizeze grupelor specializate care elaboreazã agrementele tehnice toate datele şi informaţiile necesare privind produsele respective; c) sa faciliteze şi sa asigure grupelor specializate şi organismelor de agrement tehnic condiţiile pentru desfãşurarea tuturor activitãţilor necesare în elaborarea agrementului tehnic, între care: - examinarea şi evaluarea unitãţilor de producţie sub aspectul dotãrii, al stapanirii proceselor de fabricaţie, precum şi al asigurãrii calitãţii produselor; - efectuarea verificãrilor şi încercãrilor sau, dupã caz, a lucrãrilor experimentale, conform prevederilor art. 20; - efectuarea urmãririi comportãrii în exploatare pe durata de valabilitate; d) sa rãspundã solidar cu executantii lucrãrilor, conform legii, pentru viciile ascunse cauzate de calitatea necorespunzãtoare a produselor furnizate, puse în lucrare, cu respectarea condiţiilor stabilite de fabricanti sau furnizori; e) sa suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice, în conformitate cu prevederile legale. ART. 27 Investitorii, proiectantii, executantii de lucrãri de construcţii, proprietarii şi utilizatorii au, dupã caz, obligaţia de a prevedea în proiecte şi de a utiliza produsele care intra sub incidenta prezentului regulament, numai dacã acestea au agremente tehnice valabile şi în conformitate cu prevederile din acestea. ART. 28 Organismele de agrement tehnic atestate au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi; a) sa îndeplineascã în permanenta criteriile organizatorice, tehnice şi deontologice pe baza cãrora au fost atestate, în conformitate cu documentele şi cu procedurile aplicabile; b) sa asigure funcţionarea grupelor specializate şi sa realizeze activitãţile legate de elaborarea agrementelor tehnice şi de urmãrire a comportãrii produselor în exploatare, pe baza de contracte încheiate cu solicitantii acestora. ART. 29 Grupele specializate au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa îndeplineascã în permanenta criteriile organizatorice, tehnice şi deontologice avute în vedere la înfiinţare; b) sa asigure colaborarea specialiştilor sau a unor unitãţi specializate pentru rezolvarea competenta a activitãţilor de elaborare a agrementelor tehnice; c) sa participe la acţiunile de evaluare privind produsele pentru care au elaborat agremente tehnice.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 30 Urmãrirea aplicãrii şi controlul respectãrii prevederilor prezentului regulament la fabricantii şi furnizorii mentionati la art. 26 se efectueazã de cãtre Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, prin Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 31 Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi şi sancţiuni contravenţionale sau penale, dupã caz, conform legilor în vigoare. ART. 32 Agrementul tehnic nu acorda titularului dreptul exclusiv de producere ori de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat. ART. 33 Referirea la un agrement tehnic în corespondenta comercialã, în anunţuri publicitare sau în contracte va mentiona numãrul şi data aprobãrii lui. Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decât integral.
ANEXA 1 ------- la regulament -------------
COMPONENTA Comisiei de agrement tehnic în construcţii
Comisia de agrement tehnic în construcţii se compune din: * preşedinte; * vicepreşedinte; * secretar; * membri: - 2 reprezentanţi ai Ministerului lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului; - 2 reprezentanţi ai Ministerului Industriei şi Comerţului; - 2 reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor; - 1 reprezentant al Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului; - 1 reprezentant al Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei; - 1 reprezentant al Institutului Roman de Standardizare; - 1 reprezentant al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor; - 1 reprezentant al Inspectoratului general al corpului pompierilor militari; - 1 reprezentant al Institutului de igiena; - 1 reprezentant al Universitatii tehnice de construcţii Bucureşti; - 7 reprezentanţi ai organismelor de agrement tehnic atestate; - 2 reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi profesionale în construcţii; - 6 reprezentanţi ai producãtorilor de materiale de construcţii, executantilor şi ai proiectanţilor de construcţii. Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi membrii comisiei sunt numiţi prin ordin al ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, pe baza propunerilor primite din partea ministerelor şi a celorlalte organisme reprezentate. Secretariatul Comisiei de agrement tehnic în construcţii este asigurat de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului.
ANEXA 6
REGULAMENT privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercãri în construcţii
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii reprezintã componenta sistemului calitãţii în construcţii, prin care li se recunoaşte oficial acestor laboratoare competenta tehnica şi li se da dreptul de a emite documente valabile şi recunoscute potrivit domeniilor şi competentelor legale stabilite. ART. 2 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii. În contextul prezentului regulament, prin încercãri se înţelege şi analizele sau alte activitãţi specifice ale laboratoarelor, care constituie domeniul definit explicit la autorizare sau la acreditare. ART. 3 Laboratoarele de încercãri în construcţii, autorizate, au competenta, în domeniile autorizate, pentru încercãri în vederea controlului şi atestarii calitãţii în construcţii, astfel: a) laboratoarele de gradul I au competenta atât pentru controlul interior, cat şi pentru controlul exterior - de secunda parte sau terta parte -, precum şi pentru activitãţi necesare pentru expertizarea tehnica a construcţiilor, urmãrirea comportãrii în exploatare; b) laboratoarele de gradul II au competenta pentru controlul interior, pentru controlul exterior de secunda parte şi, în anumite condiţii precizate explicit în autorizare, pentru controlul exterior de terta parte; c) laboratoarele de gardul III au competenta numai pentru controlul interior. ART. 4 Laboratoarele de încercãri în construcţii, acreditate, au, pentru domeniile acreditãrii, urmãtoarele competente: a) de a efectua încercãri pentru scopuri de reglementare, spre exemplu: agremente tehnice, certificarea de conformitate; b) de a efectua activitãţi de secunda parte sau terta parte pentru controlul şi atestarea calitãţii în construcţii, pentru expertizari tehnice. Acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii le asigura acestora recunoaşterea de cãtre organismele naţionale din alte tari sau internaţionale, potrivit relaţiilor de reciprocitate stabilite. ART. 5 Documentele emise de laboratoarele de încercãri în construcţii sunt valabile numai în condiţiile în care: a) laboratoarele emitente sunt autorizate sau acreditate şi autorizarea sau acreditarea este valabilã; b) documentele sunt emise pentru domeniile prevãzute la autorizare sau acreditare. Referirea la aceste documente se face potrivit competentelor stabilite. ART. 6 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calitãţii în construcţii.
CAP. 2 Elemente principale de conţinut privind autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii
ART. 7 Autorizarea laboratoarelor de încercãri în construcţii, conform prezentului regulament, are urmãtoarele obiective principale: a) instituirea sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii, prin care: - se adopta criterii şi proceduri de evaluare unitare; - se stabilesc competentele legale; - se evalueaza, periodic, activitatea laboratoarelor şi rezultatele acesteia; b) asigurarea competentelor tehnice necesare, la toate nivelurile, pentru controlul şi atestarea calitãţii - la executarea construcţiilor, urmãrirea comportãrii în timp, expertizare, precum şi în alte cazuri. ART. 8 Acreditarea laboratoarelor de încercãri reprezintã recunoaşterea oficialã a competentei acestora de a efectua anumite încercãri sau tipuri de încercãri printr-un sistem de acreditare care are propriile sale reguli de procedura şi conducere pentru efectuarea acreditãrii. Acreditarea se face pe baza criteriilor de acreditare, care trebuie sa fie cel puţin cele prezentate în Standardul SR EN 45001. ART. 9 Autorizarea şi acreditarea au în vedere urmãtoarele elemente principale privind laboratoarele de încercãri în construcţii: a) organizarea şi statutul juridic; b) imparţialitatea, independenta şi integritatea; c) competenta tehnica - conducerea şi organizarea interna; personalul; localul şi echipamentele; procedurile de lucru; sistemul calitãţii.
CAP. 3 Organizarea activitãţii de autorizare şi acreditare a laboratoarelor de încercãri în construcţii
Autorizarea laboratoarelor de încercãri în construcţii
ART. 10 Autorizarea laboratoarelor de încercãri în construcţii se face, la solicitarea acestora, de cãtre Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, prin Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, care constituie în acest scop: - Comisia centrala de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul I; - Comisii judeţene de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gardul II şi gardul III. ART. 11 Componenta comisiei centrale şi a comisiilor judeţene de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii este prevãzutã în documentele privind organizarea şi modul de activitate ale comisiilor de autorizare. ART. 12 Membrii comisiilor de autorizare se numesc pe o perioada de 4 ani, dupã cum urmeazã: - prin ordin al ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, pentru Comisia centrala de autorizare; - prin dispoziţii ale Inspecţiei de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, pentru comisiile judeţene de autorizare. ART. 13 Organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii are la baza: a) documentele privind organizarea şi modul de activitate al comisiilor de autorizare; b) documentele privind criteriile avute în vedere pentru autorizare, procedurile de autorizare, precum şi pe cele privind supravegherea şi statutul autorizãrii: acordare, menţinere, suspendare, anulare, inclusiv controlul documentelor întocmite şi al înregistrãrilor privind aceste activitãţi; c) documentele privind atestarea şi modul de lucru ale auditorilor, pentru evaluarea laboratoarelor de încercãri în construcţii în vederea autorizãrii. ART. 14 Autorizarea laboratoarelor de încercãri în construcţii cuprinde, în principal, urmãtoarele activitãţi: a) cererea pentru autorizare, înaintatã de laboratorul de încercãri cãtre comisie, potrivit gradului solicitat, în care se precizeazã domeniul clar definit; b) analizarea de cãtre comisie a informaţiilor privind laboratorul solicitant, furnizate de acesta prin completarea unui chestionar de informare şi autoevaluare; c) evaluarea la fata locului, de cãtre auditori atestaţi, numiţi de comisie şi acceptaţi de laboratorul solicitant; d) analizarea documentaţiei pentru evaluare - cerere, chestionar de informare şi autoevaluare, informaţii culese în timpul evaluãrii, raportul asupra rezultatului evaluãrii - şi stabilirea concluziilor cu privire la satisfacerea criteriilor de autorizare de cãtre laboratorul solicitat; e) formularea şi eliberarea deciziei de autorizare sau de respingere; f) supravegherea laboratoarelor autorizate prin reevaluare la intervale specificate şi menţinerea sau modificarea, dupã caz, a statutului autorizãrii - suspendare, anulare. ART. 15 Autorizarea laboratoarelor de încercãri în construcţii poate fi limitatã în timp şi poate fi însoţitã de anumite condiţii. ART. 16 Laboratoarele solicitante au dreptul de a fi audiate înainte de luarea unei decizii privind respingerea sau modificarea statutului autorizãrii. Eventualele litigii se rezolva, definitiv, de cãtre Comisia centrala de autorizare. ART. 17 Documentele privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii, prevãzute la art. 13, se elaboreazã de cãtre Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului şi se aproba prin ordin al ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului.
Acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii
ART. 18 Acreditarea laboratoarelor de încercãri în construcţii se face, la solicitarea acestora, de cãtre organisme de acreditare recunoscute, conform metodei şi procedurilor de evaluare şi acreditare ale acestora, pe baza standardelor SR EN 45001; SR EN 45002; SR EN ISO seria 9000 şi a celorlalte reglementãri aplicabile. ART. 19 Laboratoarele de încercãri în construcţii, acreditate, vor transmite Comisiei centrale de autorizare o copie de pe documentul de acreditare, instiintand-o şi despre toate modificãrile intervenite în statutul acestei acreditari.
CAP. 4 Obligaţii şi raspunderi
ART. 20 Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului are urmãtoarele atribuţii şi raspunderi: a) sa organizeze sistemul naţional de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii prin: - înfiinţarea comisiilor de autorizare, conform prevederilor art. 10-12; - elaborarea şi aprobarea documentelor de organizare şi funcţionare a sistemului, prevãzute la art. 13; b) sa asigure funcţionarea sistemului şi sa îl evalueze periodic; c) sa asigure evidenta, prin Comisia centrala de autorizare, şi sa publice periodic; - lista auditorilor recunoscuţi; - lista laboratoarelor autorizate şi a celor acreditate, inclusiv modificãrile intervenite în statutul acestora; - informaţii privind criteriile de autorizare, procedurile, taxele, tarifele şi altele din domeniul activitãţii de autorizare. d) sa asigure relaţiile cu organismele de acreditare şi cu alte instituţii şi organizaţii din domeniu: Institutul Roman de Standardizare, asociaţii profesionale. ART. 21 Comisia centrala şi comisiile judeţene de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa respecte prevederile documentelor de organizare şi funcţionare, precum şi celelalte reglementãri legale aplicabile; b) sa asigure atât prin personalul propriu, cat şi prin auditorii atestaţi cu care colaboreazã: - imparţialitatea deciziilor luate şi respectarea criteriilor deontologice; - confidenţialitatea datelor prezentate de laboratoarele de încercãri în construcţii şi a constatãrilor proprii; c) sa punã la dispoziţie laboratoarelor solicitante, contra cost, documentaţia privind criteriile şi procedurile de autorizare; d) sa asigure comunicarea cu laboratoarele de încercãri atât în perioada de evaluare, cat şi în cea de supraveghere, cu privire la deciziile luate privind autorizarea; e) sa participe la evaluarea sistemului de autorizare a laboratoarelor de încercãri în construcţii. ART. 22 Laboratoarele de încercãri în construcţii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi, înainte de autorizare sau de acreditare: a) sa se informeze asupra criteriilor stabilite prin autorizare şi acreditare şi sa asigure îndeplinirea lor; b) sa facã demersurile necesare pentru autorizare sau acreditare, dupã caz; c) sa furnizeze toate datele şi informaţiile cerute pentru autorizare sau acreditare; d) sa faciliteze şi sa asigure condiţiile necesare pentru evaluarea la fata locului, de cãtre auditori împuterniciţi, acceptaţi, conform procedurilor cunoscute; e) sa achite, la termenele stabilite, taxele pentru cerere, evaluare şi pentru alte servicii legate de autorizare sau de acreditare; f) sa implementeze, dupã caz, sistemul de asigurare a calitãţii şi sa aplice prevederile acestuia. ART. 23 Laboratoarele de încercãri în construcţii au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi, dupã autorizare sau acreditare: a) sa se conformeze permanent condiţiilor avute în vedere la autorizare sau la acreditare; b) sa asigure condiţiile necesare desfãşurãrii activitãţilor de supraveghere; c) sa declare ca sunt autorizate sau acreditate numai pentru serviciile de încercare pentru care li s-a acordat autorizarea sau acreditarea; d) sa nu foloseascã autorizarea sau acreditarea într-un asemenea mod, încât sa compromita reputaţia organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea; e) sa nu mai facã uz de autorizare sau acreditare la încetarea sau suspendarea acesteia şi sa înştiinţeze clienţii despre aceasta; f) sa informeze imediat organismele care au acordat autorizarea sau acreditarea, asupra oricãror schimbãri survenite fata de condiţiile avute în vedere la acordarea autorizãrii sau a acreditãrii; g) sa stabileascã cu clienţii limitele de utilizare a documentelor emise, având în vedere urmãtoarele puncte de vedere: - aceste documente nu constituie sau nu implica, prin ele însele, o aprobare a produsului de cãtre organismul care acorda autorizarea sau acreditarea sau de cãtre oricare alt organism; - aceste documente nu vor fi utilizate, în totalitate sau parţial, în scopuri de promovare sau publicitate, şi nu vor fi reproduse parţial, fãrã acordul laboratoarelor sau, dupã caz, al organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea. ART. 24 Persoanele juridice şi fizice implicate în activitatea de construcţii - investitori, proprietari, utilizatori, proiectanţi, experţi, furnizori, executanti -, precum şi organismele de inspecţie şi control au obligaţia de a lua în considerare numai documentele emise de laboratoarele de încercãri în construcţii, autorizate sau acreditate.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 25 Controlul respectãrii prevederilor prezentului regulament se face de cãtre Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 26 Încãlcarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi şi sancţiuni contravenţionale sau penale, dupã caz, conform legilor în vigoare. ART. 27 Cheltuielile ocazionate de autorizare şi acreditare sunt suportate de laboratoarele de încercãri în construcţii solicitante.
ANEXA 7 REGULAMENT privind certificarea de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii
CAP. 1 Prevederi generale
ART. 1 Certificarea de conformitate a calitãţii produselor în construcţii constituie o componenta a sistemului calitãţii în acest domeniu, prin care se demonstreaza ca produsele respective prezintã caracteristici de calitate controlate, conform cu documentele de referinta, şi care permite aprecierea aptitudinii la utilizare şi garanteazã, cu o probabilitate acceptabilã, ca prin folosirea acestor produse se pot realiza cerinţele precise pentru construcţiile respective. ART. 2 Certificarea de conformitate a calitãţii constituie o condiţie obligatorie pentru furnizarea şi utilizarea produselor pentru construcţii, destinate urmãtoarelor categorii de construcţii sau lucrãri: - construcţiile din categoria de importanta exceptionala sau deosebita, definite conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor; - lucrãri publice finanţate din bugetul de stat sau din bugetele administraţiilor locale şi din credite garantate de stat; - lucrãri la care utilizarea acestor produse conditioneaza realizarea cerinţelor esenţiale, indiferent de categoria de importanta a acestora, de provenienta fondurilor de investiţii aferente sau de natura proprietãţii asupra construcţiilor respective. În cazurile prevãzute la alin. 1 se interzice folosirea produselor fãrã certificarea de conformitate a calitãţii acestora. ART. 3 Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut, metodologice şi de organizare, ale acţiunii de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii. ART. 4 Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor agenţilor economici care fabrica sau furnizeazã produse pentru construcţii, materiale şi elemente de construcţii, instalaţii şi echipamente, provenite din producţia interna sau din import, precum şi investitorilor, proiectanţilor, executantilor, proprietarilor şi utilizatorilor construcţiilor la care se prevede folosirea produselor respective. Prevederile prezentului regulament se referã la toate produsele identificate prin documente, atât la cele traditionale, care fac obiectul unor standarde sau specificaţii tehnice, cat şi la cele noi, utilizate pe baza unor agremente tehnice, folosite la lucrãrile de construcţii noi, precum şi în timpul perioadei de exploatare a construcţiilor existente, care fac parte din categoriile menţionate la art. 2, pentru lucrãri de intervenţie - reparaţii, consolidãri, modernizãri. ART. 5 Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni privind sistemul calitãţii în construcţii.
CAP. 2 Elemente principale, de conţinut, ale certificãrii de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii
ART. 6 Certificarea de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii se aplica prin doua sisteme principale de certificare: a) certificarea de conformitate a calitãţii produselor de cãtre un organism de certificare acreditat; b) declaraţia de conformitate a calitãţii produselor, data da furnizor fie pe baza controlului/încercãrilor efectuate de un organism de certificare sau de un laborator de încercãri, acreditate, fie pe proprie rãspundere. Detalierea privind alegerea şi aplicarea sistemelor, sub aspectul metodelor de control, la diferite categorii de produse sunt specificate în norme metodologice aprobate de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. Aceste norme metodologice ţin seama de prevederile prezentului regulament, de standardele SR EN 45011 şi SR EN 45014 şi iau în considerare: - importanta rolului produselor în realizarea cerinţelor esenţiale, mai ales a celor care au legatura cu siguranta - rezistenta şi stabilitatea, siguranta la foc şi în exploatare, sãnãtatea oamenilor şi protecţia mediului; - natura produselor; - incidenta pe care variabilitatea caracteristicilor produselor o poate avea asupra capacitãţii acestora de a îndeplini funcţiile pentru care sunt destinate; - probabilitatea apariţiei defectelor la fabricarea produselor. ART. 7 Certificarea de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii cuprinde urmãtoarele elemente principale: a) identificarea şi analizarea produselor supuse certificãrii, sub aspectul definirii lor complete în ceea ce priveşte structura, compozitia, forma, alcãtuirea şi toate caracteristicile de calitate exprimate, pe cat posibil, în termeni de performanta, în raport cu prevederile din documentele de referinta - standarde, proiecte-tip, agremente tehnice sau specificaţii tehnice invocate de producãtor; b) examinarea şi evaluarea agentului economic producãtor sau furnizor, în ceea ce priveşte dotarea şi experienta acestuia, ca permise pentru garantarea calitãţii şi a constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate, precum şi în ceea ce priveşte implementarea sistemului propriu de conducere şi de asigurare a calitãţii; c) efectuarea activitãţilor aferente metodelor de control al conformitatii din cadrul sistemului de certificare stabilit - inspecţii, încercãri, supraveghere; d) confirmarea modului, a condiţiilor şi a domeniului de folosire, prevãzute în documentele de referinta ale produselor certificate, pentru a se putea face aprecierea aptitudinii de utilizare în construcţii a acestor produse; e) elaborarea documentelor de certificare, corespunzãtoare sistemului de certificare adoptat. ART. 8 Sistemele de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, aplicate de organismele de certificare acreditate, pe baza prevederilor prezentului regulament, conferã producãtorilor sau furnizorilor acestor produse dreptul de a aplica o marca de conformitate. Marca de conformitate, aplicatã de producãtor sau de furnizor, atesta ca produsele respective sunt conforme cu specificaţiile tehnice din documentele de referinta sau din alte documente aplicabile şi ca sunt apte pentru utilizare în construcţii, prezentând caracteristici care fac ca lucrãrile la care sunt folosite sa satisfacã cerinţele prevãzute de lege. Dreptul de utilizare a marcii de conformitate se acorda numai de cãtre un organism de certificare acreditat, în condiţiile stabilite într-un regulament de utilizare a marcii de conformitate respective. ART. 9 Pentru categoriile de produse care au o slabã incidenta asupra realizãrii cerinţelor esenţiale în construcţii şi care sunt utilizate la construcţii de importanta normalã sau redusa, definite conform Regulamentului pentru stabilirea categoriei de importanta a construcţiilor, se vor adopta un sistem şi metode mai simple de certificare, specificate în normele metodologice.
CAP. 3 Organizarea acţiunii de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii
ART. 10 Acţiunea de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii cuprinde, în totalitate sau în parte, în funcţie de sistemul şi metodele aplicabile produselor respective, urmãtoarele activitãţi: a) activitãţi pregãtitoare privind solicitarea certificãrii şi furnizarea tuturor documentelor, datelor şi informaţiilor necesare, referitoare la agenţii economici producãtori şi la produsele respective; stabilirea sistemului de certificare adecvat şi a metodelor de control aferente, în funcţie de natura şi destinaţia produselor; stabilirea programului acţiunii de certificare şi perfectare a contractelor aferente; b) desfãşurarea procesului de certificare, pe faze, conform sistemului de certificare adoptat; evaluarea produselor pe baza de încercãri iniţiale; auditul documentaţiei prezentate de producãtor şi auditul la fata locului, pentru controlul proceselor de fabricaţie; acordarea certificãrii; audituri de supraveghere. ART. 11 Toate aceste acţiuni şi activitãţi se efectueazã în conformitate cu prevederile normelor metodologice şi pe baza de proceduri tehnice specifice ale organismului de certificare. ART. 12 Rezultatele acţiunii de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii se consemneazã în documentele corespunzãtoare sistemelor de certificare adoptate: certificate de conformitate sau declaraţii de conformitate. ART. 13 Organismele de certificare, care efectueazã certificarea de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, trebuie sa îndeplineascã criteriile generale specificate în standardul SR EN 45011 şi sa fie acreditate în conformitate cu reglementãrile generale de acreditare a organismelor de certificare. ART. 14 Organismele de certificare pot efectua, pe baza de contract, toate activitãţile aferente certificãrii propriu-zise, precum şi incercarile, auditurile şi inspectiile necesare sau pot solicita efectuarea, prin subcontractare, a unora dintre aceste activitãţi, în numele lor, de cãtre alte organisme acreditate, în condiţiile respectãrii prevederilor din SR EN 45011 şi în conformitate cu prevederile normelor metodologice.
CAP. 4 Obligaţii şi raspunderi
ART. 15 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului are urmãtoarele atribuţii şi obligaţii: a) elaborarea, aprobarea şi publicarea normelor metodologice privind sistemele de certificare de conformitate a produselor pentru construcţii, conform prevederilor de la art. 6 din prezentul regulament, precum şi a unui ghid tehnic explicativ pentru uzul celor interesaţi - producãtori, furnizori, investitori, proiectanţi, proprietari, utilizatori; b) publicarea şi actualizarea periodicã a listelor organismelor de certificare a calitãţii produselor folosite în construcţii, acreditate, şi a celor cãrora li s-a retras acreditarea; c) analizarea periodicã, prin Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, a situaţiei produselor care s-au utilizat pe baza declaraţiei de conformitate, sub aspectul calitãţii acestora. ART. 16 Furnizorii de produse folosite în construcţii - materiale, elemente şi echipamente de construcţii şi instalaţii - au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa solicite organismelor de certificare acreditare efectuarea certificãrii de conformitate pentru produsele folosite în construcţii, fabricate sau livrate, care intra sub incidenta prevederilor prezentului regulament, pe baza de contract; b) sa furnizeze organismelor de certificare acreditare toate datele şi informaţiile necesare privitoare la unitãţile producãtoare şi la produsele pentru care au solicitat certificarea de conformitate: date de identificare, descriere, caracteristici, domenii şi condiţii de utilizare, date privind controale şi încercãri efectuate; c) sa faciliteze şi sa asigure organismelor de certificare acreditate condiţiile necesare pentru desfãşurarea tuturor activitãţilor legate de acţiunea de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, şi anume: - examinarea şi evaluarea unitãţii producãtoare, sub aspectul dotãrii, al experienţei, al stapanirii proceselor de fabricaţie, controalelor şi încercãrilor privind calitatea produselor, precum şi al existenţei sistemului propriu de conducere şi de asigurare a calitãţii; - identificarea produselor supuse certificãrii de conformitate, sub aspectul caracteristicilor de performanta; - efectuarea operaţiunilor de control, verificare, încercare şi supraveghere în timp, aferente proceselor de fabricaţie şi calitãţii produselor supuse certificãrii de conformitate; d) sa efectueze toate operaţiunile de control şi încercare a produselor supuse certificãrii de conformitate, ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate; e) sa emita declaraţia de conformitate pentru produsele livrate, corespunzãtoare domeniului de utilizare şi condiţiilor prevãzute de prezentul regulament, asigurând competenta tehnica şi probitatea profesionalã ale personalului propriu implicat în operaţiunile aferente certificãrii de conformitate prin sistemul declaraţiei proprii; f) sa evalueze, periodic sau la solicitarea factorilor interesaţi, şi sa menţinã modul de asigurare a calitãţii produselor pentru care au dat declaraţie de conformitate; g) sa rãspundã solidar cu executantii lucrãrilor de construcţii, conform legii, pentru viciile ascunse ale acestor lucrãri, cauzate de calitatea necorespunzãtoare a produselor folosite în construcţii, furnizate şi puse în lucrare, cu respectarea indicaţiilor şi condiţiilor speciale stabilite de fabricanti sau de furnizori. ART. 17 Investitorii, proiectantii, executantii de lucrãri de construcţii, proprietarii sau utilizatorii, dupã caz, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa ceara şi sa utilizeze la proiectarea şi executarea lucrãrilor de construcţii specificate la art. 2 din prezentul regulament numai produsele pentru care exista certificare de conformitate potrivit prevederilor acestui regulament; b) sa prevadã, în contractele încheiate cu producãtorii sau furnizorii de produse folosite în construcţii sau cu alţi agenţi economici implicaţi, clauze referitoare la obligativitatea efectuãrii certificãrii de conformitate a calitãţii produselor, potrivit prevederilor prezentului regulament şi cerinţelor speciale impuse de reglementãrile aplicabile sau de specificaţiile tehnice contractuale pentru construcţiile în cauza. ART. 18 Organismele de certificare independente acreditate, implicate în acţiunea de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, au urmãtoarele obligaţii şi raspunderi: a) sa îndeplineascã condiţiile minimale specificate la art. 13 şi 14 şi sa-şi desfãşoare activitatea conform prevederilor prezentului regulament şi normelor metodologice aferente; b) sa pãstreze confidenţialitatea asupra tehnologiilor şi secretelor de fabricaţie ale agenţilor economici supuşi acţiunii de certificare; c) sa publice: (i) lista producãtorilor şi furnizorilor şi a produselor folosite în construcţii, pentru care au eliberat sau cãrora le-au suspendat sau anulat certificarea de conformitate, semestrial; (ii) documentele de referinta privind produsele, ale cãror prevederi nu asigura satisfacerea cerinţelor privind calitatea în construcţii.
CAP. 5 Dispoziţii finale
ART. 19 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului va asigura, prin Consiliul pentru calitate în construcţii: - elaborarea de norme metodologice privind certificarea de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, în acord cu evoluţia pe plan european; - rezolvarea unor litigii cu caracter tehnic sau de principiu, în ceea ce priveşte activitatea certificãrii de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii; - evaluarea periodicã a acestei componente a sistemului calitãţii în construcţii; - evaluarea anuala a unitãţilor investite pentru realizarea activitãţilor de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, pana la acreditarea acestora. ART. 20 Controlul respectãrii prevederilor prezentului regulament de cãtre unitãţile implicate se face de cãtre Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, prin Inspecţia de stat în construcţii, lucrãri publice, urbanism şi amenajarea teritoriului. ART. 21 Nerespectarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage raspunderi şi sancţiuni contravenţionale sau penale, dupã caz, conform legilor în vigoare. ART. 22 Finanţarea activitãţilor de certificare de conformitate a produselor folosite în construcţii se face din fondurile de producţie ale unitãţilor producãtoare şi/sau furnizoare interesate. ART. 23 Pana la înfiinţarea, organizarea şi acreditarea de organisme independente pentru efectuarea activitãţilor legate de acţiunea de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, pe baza prevederilor prezentului regulament, se investesc, tranzitoriu, cu atribuţiile aferente acestei activitãţi, potrivit profilului, urmãtoarele unitãţi: - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor - INCERC Bucureşti şi filialele sale din Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara; - Laboratorul Central Bucureşti - S.A.; - Institutul de Cercetare, Proiectare Materiale de Construcţii - PROCEMA - S.A.; - Institutul Naţional pentru Ciment - CEPROCIM - S.A.; - Institutul Naţional al Lemnului - I.N.L. - S.A.; - Institutul de Proiectare pentru Amortizari - I.P.A. S.A.; - Institutul de Cercetare şi Proiectare Electronica - I.C.P.E. - S.A.; - Institutul de Cercetãri în Transporturi - INCERTRANS - S.A.; - Registrul Feroviar Roman - PREFER - R.A. Pentru exercitarea atribuţiilor aferente certificãrii de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii, unitãţile menţionate la alin. 1 sunt supuse anual unei acţiuni de evaluare pentru menţinerea investirii, sub aspectul capabilitãţii tehnice şi financiare, al competentei profesionale şi al imparţialitãţii de a efectua certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii. Evaluarea se face pe baza criteriilor specificate în standardul SR EN 45011 şi în conformitate cu regulile de procedura prevãzute în normele metodologice menţionate, de cãtre un organism desemnat de Consiliul pentru calitate în construcţii. ART. 24 Incercarile necesare în cadrul acţiunii de certificare de conformitate a calitãţii produselor folosite în construcţii pot fi efectuate, pana la organizarea unei reţele de laboratoare acreditate, şi de cãtre laboratoare independente, autorizate conform Regulamentului pentru acreditarea şi autorizarea laboratoarelor de încercãri în construcţii, care au în profil încercãri cerute pentru certificare şi competenta legalã necesarã.
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
