Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 12 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, Guvernul României hotãrãşte: ARTICOL UNIC Se aproba Normele metodologice pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemneazã: --------------- Ministru de stat, ministrul justiţiei, Valeriu Stoica Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes p. Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Laszlo Borbely, secretar de stat Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Dinu Gavrilescu p. Ministrul afacerilor externe, Mihai Ungureanu, secretar de stat ANEXA 1 NORME METODOLOGICEpentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute de <>Legea nr. 9/1998 foştii proprietari ai bunurilor imobile, construcţii şi terenuri, pe care le-au avut în judeţele Durostor şi Caliacra, precum şi ai recoltelor neculese de porumb, bumbac, floarea-soarelui, şi care nu au primit anterior sau au primit parţial compensaţii ori despãgubiri pentru acestea, precum şi moştenitorii lor legali. ART. 2 (1) De prevederile <>Legii nr. 9/1998 beneficiazã cetãţenii romani, indiferent de domiciliul sau de resedinta acestora. (2) Calitatea de cetãţean roman trebuie sa existe la data intrãrii în vigoare a legii. ART. 3 (1) Moştenitorii legali sunt cei definiţi astfel de legea civilã. (2) Moştenitorii care nu poseda certificat de moştenitor pot face dovada vocaţiei de moştenitor cu acte de stare civilã: certificatul de deces al proprietarului, certificatul de naştere şi certificatul de cãsãtorie ale moştenitorului. ART. 4 (1) Beneficiarii prevederilor <>Legii nr. 9/1998 au obligaţia sa declare, pe propria rãspundere, atât bunurile la a cãror compensare şi despãgubire considera ca au dreptul, cat şi dacã au beneficiat sau nu au beneficiat de despãgubiri sau de compensaţii parţiale, în bani sau în natura. (2) În cazul în care sunt doi sau mai mulţi moştenitori legali, în declaraţie se vor mentiona numele şi, eventual, adresa celorlalţi moştenitori. ART. 5 (1) Beneficiarii prevederilor <>Legii nr. 9/1998 vor face, de asemenea, declaraţii cu privire la suprafeţele de teren obţinute în temeiul <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile ulterioare. (2) Dovada acestora se face cu titlul de proprietate, cu adeverintele însoţite de procesele-verbale de punere în posesie, eliberate de comisiile pentru aplicarea prevederilor <>Legii nr. 18/1991 , cu decizia sau cu ordinul prefectului, dupã caz. (3) Declaraţiile vor mentiona şi cererile depuse în temeiul <>Legii nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 . ART. 6 Prin înscris, în sensul <>art. 5 din Legea nr. 9/1998 , se înţelege orice dovada eliberata de instituţii - arhive, primãrii, notariate, instanţe judecãtoreşti - în legatura cu fostele proprietãţi, cum ar fi: chitanţe de plata a impozitelor, extrase din cãrţile de imobil, planuri şi autorizaţii de construcţie, rapoarte de expertiza, contracte de vânzare-cumpãrare, hotãrâri judecãtoreşti şi orice alte documente care se referã la existenta bunurilor rãmase în judeţele cedate, inclusiv listele-anexa la Tratatul de la Craiova. ART. 7 Valoarea construcţiilor şi a terenurilor, urbane sau rurale, precum şi a recoltelor prevãzute la <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 se determina potrivit criteriilor stabilite la cap. II, III şi IV din prezentele norme metodologice. CAP. 2 Criteriile şi metodologia de evaluare pentru terenurile agricole şi recoltele de porumb, bumbac şi floarea-soarelui ART. 8 (1) Persoanele îndreptãţite - proprietarii sau moştenitorii legali ai acestora - beneficiazã optional, la cerere, pentru terenurile pe care le-au avut în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, de compensaţii, astfel: a) compensaţii în bani pentru suprafata de teren avutã în proprietate, din care se scade, dacã este cazul, suprafata de teren reconstituita potrivit <>Legii nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, dar nu mai mult decât suprafeţele prevãzute în aceasta lege; b) acţiuni la societãţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, în judeţele de domiciliu sau invecinate ale petitionarilor, stabilite de comisia judeteana sau a municipiului Bucureşti de aplicare a <>Legii nr. 9/1998 , luându-se în calcul valoarea în bani, calculatã conform criteriilor menţionate la lit. a), corelate cu valoarea unei acţiuni stabilitã de societatea comercialã respectiva. (2) Cuantumul compensatiei se stabileşte în temeiul <>art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998 , respectiv, pentru fiecare hectar de teren, o suma calculatã la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilitã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 59/1994 pentru modificarea anexei la <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicãrii <>art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , actualizatã potrivit coeficientului de inflaţie existent la data plãţii compensatiei, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, astfel cum se prevede la <>art. 8 alin. (3) din Legea nr. 9/1998 . ART. 9 (1) Pentru recoltele de porumb, floarea-soarelui şi bumbac, neculese de pe terenurile prevãzute la art. 7, se acorda o suma calculatã ţinându-se seama de productiile medii la hectar în anul 1940, stabilite şi acceptate de Comisia mixtã de aplicare a Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, dupã cum urmeazã: - pentru porumb - 1.008 kg/ha; - pentru bumbac - 209 kg/ha; - pentru floarea-soarelui - 721 kg/ha. (2) Preţul pe unitatea de produs se calculeazã potrivit preţului de achiziţie al florii-soarelui, porumbului şi bumbacului, publicat de Comisia Nationala pentru Statistica pentru anul anterior celui în care se acorda despãgubirile. CAP. 3 Criteriile şi metodologia de evaluare a locuinţelor, inclusiv a anexelor gospodãreşti aferente ART. 10 (1) Valoarea compensaţiilor care se acorda foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru imobilele cu destinaţia de locuinta, inclusiv pentru anexele gospodãreşti aferente, se determina pe baza prevederilor <>Decretului nr. 93/1977 referitor la preţurile de vânzare ale locuinţelor din fondul locativ de stat, astfel cum a fost modificat prin <>art. III din Decretul nr. 256/1984 , ţinându-se seama de: tipul locuinţei, suprafata utila, regimul de înãlţime, starea tehnica, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar şi alte elemente de construcţie care au ridicat gradul de confort şi de finisaj al locuinţelor. (2) Dupã depunerea cererilor, în condiţiile <>Legii nr. 9/1998 , de cãtre persoanele îndreptãţite la acordarea de compensaţii se va proceda la stabilirea valorii locuinţelor respective şi a anexelor acestora, conform prezentelor norme metodologice, dupã cum urmeazã: a) se determina suprafata utila a locuinţei folosindu-se elementele furnizate de solicitanti. În cazul în care aceştia nu au planuri sau suprafeţe utile determinate, suprafata utila a locuinţelor pentru care urmeazã a se acorda despãgubiri se stabileşte ipotetic în limita suprafeţelor minimale înscrise în anexa nr. 1 la <>Legea locuinţei nr. 114/1996 , republicatã; b) pentru determinarea ipotetica a suprafeţei utile a locuinţelor pentru care urmeazã a se acorda despãgubiri, solicitantii vor furniza, prin înscrisurile prevãzute în actualele norme metodologice, date privind mãrimea locuinţei, respectiv numãrul camerelor, al dependintelor şi anexelor gospodãreşti aferente. De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul locuinţei, structura şi natura materialelor folosite, gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie care au ridicat gradul de confort şi de finisaj al locuinţelor; c) în cazul locuinţelor, prin suprafata utila a locuinţei se înţelege suprafata tuturor încãperilor care alcãtuiesc locuinta. Ea cuprinde camere de zi, dormitoare, bãi, bucatarii, încãperile pentru WC şi dus, spaţii de depozitare şi de circulaţie din interiorul locuinţei. Nu se cuprind în suprafata utila a locuinţei: pragurile golurilor de la usi şi ale trecerilor cu deschideri de pana la 1 m, nisele de radiatoare, precum şi suprafeţele ocupate de sobe şi cazane de baie (câte 0,50 mp pentru fiecare soba şi cazan de baie). În cazul locuinţelor duplex, rampa, mai puţin palierele, nu se cuprinde în suprafata utila a locuinţei; d) suprafeţele ocupate de dulapuri inzidite, amplasate în interiorul locuinţei, se iau în considerare ca suprafeţe utile; e) la suprafata utila se adauga suprafeţele logiilor şi ale balcoanelor, corectate cu coeficientul 0,35, aplicat la suprafata lor; f) se vor evidenţia separat, având alte preţuri, suprafeţele utile ale anexelor apartamentelor situate la subsoluri, demisoluri sau mansarde, ale teraselor, boxelor, garajelor şi ale altor dependinţe exterioare, precum şi lungimea imprejmuirilor etc.; g) în cazul clãdirilor alcãtuite din apartamente cu acces din exterior, fãrã a fi utilizate în comun spaţii construite din cadrul clãdirii, suprafata utila va cuprinde şi spaţiile de circulaţie care fac parte din apartamentul care se evalueaza, exclusiv rampa scarilor. ART. 11 Pentru evaluarea locuinţelor se folosesc preţurile pe mp suprafata utila şi normele prevãzute în <>Decretul nr. 93/1977 , astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 1 şi 2, respectiv în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 , iar pentru anexele gospodãreşti ale acestora se folosesc normele din tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la acelaşi decret. ART. 12 (1) Evaluarea terenurilor aferente locuinţelor se face pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat, cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. (2) Terenurile aferente locuinţelor, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limiteazã la suprafeţele înscrise în <>Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii construcţiilor şi unele mãsuri pentru realizarea locuinţelor, republicatã, în funcţie de localitate (urbana sau ruralã). (3) Diferenţa de teren se compenseazã ca teren agricol, în funcţie de gradul de folosinta şi de fertilitate, în condiţiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice. ART. 13 Pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii ori pentru cazurile în care locuintele sau pãrţi din acestea sunt situate la demisol sau la mansarda, se aplica termenii de corectie prevãzuţi în tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 . ART. 14 (1) Gradul de finisaj al locuinţelor poate fi superior sau inferior, având elementele caracteristice prevãzute în tabelul nr. 5 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 . (2) Încadrarea în gradul de finisaj se face în funcţie de elementele caracteristice predominante ale unuia dintre cele doua grade de finisaj, justificandu-se încadrarea facuta, iar gradul de confort se stabileşte potrivit suprafeţei utile. (3) În cazul în care în apartamente exista elemente care depãşesc caracteristicile gradului de finisaj superior avut în vedere în norme (scãri interioare din lemn de esenta de calitate superioarã sau placate cu marmura, semineuri decorative, tavane bogat decorate şi altele asemenea), la valoarea rezultatã din aplicarea preţurilor unitare prevãzute în tabelul nr. 1 la anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 se va adauga valoarea acestor elemente, determinata pe baza de deviz, conform cataloagelor de preţuri RpC populaţie - seria 1982. (4) Elementele de arta şi ornamentele deosebite (usi furniruite, tâmplãrie sculptata sau incrustata, lambriuri, mobila fixa, sculpturi, tapiserii, picturi, fresce, vitralii şi altele asemenea) vor fi evaluate separat şi vor putea fi compensate potrivit <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 . ART. 15 În funcţie de nivelul la care este situata locuinta, se aplica corecţia de nivel prevãzutã în tabelul nr. 9 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 . ART. 16 (1) Pentru locuintele prevãzute în prezentele norme metodologice, la valoarea de înlocuire se aplica coeficientul de uzura în timp, prevãzut în tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 , corespunzãtor vechimii, grupei din care face parte clãdirea şi stãrii tehnice a acesteia. (2) Grupele de clãdiri sunt prevãzute în nota de la tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 , iar starea tehnica, în tabelul nr. 6 din anexa nr. 2 la acelaşi decret. (3) Pentru anexele gospodãreşti, coeficienţii de uzura sunt cei prevãzuţi în tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 . ART. 17 Vechimea construcţiei se stabileşte pe baza oricãrui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv în raport cu data trecerii în proprietatea statului bulgar. ART. 18 (1) În cazul apartamentelor realizate, total sau parţial, prin extindere în plan orizontal, la aplicarea coeficienţilor pentru uzura în timp se va tine seama de vechimea corespunzãtoare a pãrţilor de clãdire. (2) Pentru spaţiile supraetajate se considera ca acestea au o vechime egala cu media duratei consumate a celor doua pãrţi ale clãdirii, noua şi veche. ART. 19 (1) Preţurile locuinţelor şi ale anexelor gospodãreşti, determinate în condiţiile prevãzute la articolele precedente, se menţin sau se diferentiaza cu ± 10%, în funcţie de amplasarea locuinţelor în cadrul localitãţilor. (2) Dacã nu se face dovada amplasarii în centrul localitãţii urbane, preţurile se menţin fãrã a se aplica corecţia de preţ. ART. 20 Valoarea rezultatã din aplicarea normelor de evaluare cuprinsã în <>Decretul nr. 93/1977 , <>Decretul nr. 256/1984 (<>art. III de modificare a Decretului nr. 93/1977 ), în funcţie de structura de rezistenta şi de materialele folosite, regimul de înãlţime, gradul de finisaj, starea tehnica de întreţinere, tipul de încãlzire, dotãrile suplimentare, nivelul la care este situata locuinta, gradul de uzura, precum şi de toate celelalte criterii prevãzute în prezentele norme metodologice, este la nivelul preţurilor în vigoare la data de 1 ianuarie 1990. ART. 21 Pentru stabilirea valorii despãgubirilor care se acorda foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru apartamente, nivelul preţurilor la data de 1 ianuarie 1990, determinat potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plãţii despãgubirii pentru locuinta fata de cele existente în luna ianuarie 1990. ART. 22 Comisia Nationala pentru Statistica, prin direcţiile sale teritoriale, va comunica, trimestrial, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, abilitate sa acorde compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului expirat fata de cele realizate în luna ianuarie 1990. ART. 23 Valoarea despãgubirilor care se acorda, potrivit <>Legii nr. 9/1998 , foştilor proprietari sau moştenitorilor legali ai acestora pentru garaje este cea stabilitã potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, republicatã. ART. 24 (1) În cazurile de despãgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate, potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcţii (apartamente, anexe gospodãreşti şi garaje) se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilitã pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. (2) Criteriile în baza cãrora se acorda notele necesare departajarii terenurilor în operaţiunea de evaluare vor fi furnizate de solicitanti şi vor fi cele existente la data trecerii imobilelor respective în proprietatea statului bulgar. ART. 25 Valoarea despãgubirilor pentru locuinţe, inclusiv pentru anexele gospodãreşti şi terenurile aferente acestora, nu poate depãşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioada de 20 de ani, calculatã la data stabilirii despãgubirii. CAP. 4 Criteriile şi metodologia de evaluare a construcţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta şi a anexelor gospodãreşti aferente ART. 26 (1) Valoarea compensaţiilor care se acorda foştilor proprietari şi moştenitorilor legali ai acestora pentru clãdirile şi construcţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta, inclusiv a anexelor gospodãreşti aferente, se determina pe baza fişelor de indicatori ai valorii de înlocuire pentru reevaluarea clãdirilor şi construcţiilor din cataloagele elaborate de Comisia centrala pentru inventarierea şi reevaluarea fondurilor fixe în anul 1964, ţinându-se seama de caracteristicile obiectivului, delimitarea acestuia, unitatea de referinta, valoarea de înlocuire şi de termenii de corectie. (2) Dupã depunerea cererilor, în condiţiile legii, de cãtre persoanele îndreptãţite sa primeascã despãgubiri, se va proceda la stabilirea valorii clãdirilor şi a construcţiilor respective, conform prezentelor norme metodologice, dupã cum urmeazã: a) se determina aria desfasurata a clãdirilor şi construcţiilor, folosindu-se elementele furnizate de solicitanti. În cazul în care aceştia nu au planuri sau arii desfãşurate determinate, aria desfasurata a clãdirilor şi a construcţiilor pentru care urmeazã a se acorda despãgubiri se stabileşte ipotetic; b) pentru determinarea ipotetica a ariei desfãşurate a clãdirilor şi construcţiilor pentru care urmeazã a se acorda despãgubiri, solicitantii vor furniza prin înscrisurile prevãzute în actualele norme metodologice date despre mãrimea clãdirilor şi a construcţiilor respective. De asemenea, se vor furniza date privind caracteristicile tehnico-economice ale acestora, respectiv tipul construcţiei (structura şi natura materialelor folosite), gradul de dotare şi de finisaj, vechimea construcţiei la data trecerii în proprietatea statului bulgar, precum şi alte elemente de construcţie; c) prin aria desfasurata (Ad) a clãdirii sau construcţiilor se înţelege suprafata orizontala a clãdirii, masurata imediat deasupra soclului în cuprinsul perimetrului exterior, iar la clãdirile cu mai multe niveluri, este suma ariilor tuturor nivelurilor (etajelor sau caturilor) mãsurate la un metru deasupra pardoselii etajului respectiv; d) podul, subsolurile şi planşeele parţiale nu se considera niveluri (etaje). Suprafata podului nu intra în aria desfasurata; e) la clãdirile în ale cãror fise existenta subsolului este indicatã la termenii de corectie, suprafata subsolului nu se include în calculul ariei desfãşurate a clãdirii respective; f) nu intra în aria desfasurata: copertinele, braurile, cornisele, rampele de încãrcare, terasele, golurile mai mari de 4 mp - fiecare în parte -, scarile exterioare de acces, deschise; g) pentru stabilirea valorii de înlocuire la clãdire un element important îl constituie înãlţimea acesteia; h) la clãdirile cu un singur nivel (parter) înãlţimea se mãsoarã de la cota fetei superioare a pardoselii pana la cota fetei de reazem al acoperişului; în cazul în care înãlţimea nu este uniforma pe toatã întinderea clãdirii, se va considera înãlţimea medie ponderatã; i) la clãdirile cu mai multe niveluri (etaje) înãlţimea unui etaj se mãsoarã de la cota fetei superioare a pardoselii etajului respectiv pana la cota superioarã a fetei pardoselii etajului superior; j) volumul podului nu se ia în considerare la stabilirea volumului total. ART. 27 Evaluarea construcţiilor se face pe baza Metodologiei pentru evaluarea clãdirilor şi construcţiilor speciale din grupele 1 şi 2 de mijloace fixe, aprobatã prin Ordinul ministrului lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului nr. 32/N din 16 octombrie 1995 , şi cuprinde 3 etape: a) etapa 1 - stabilirea valorii de înlocuire a construcţiilor respective cu ajutorul cataloagelor de reevaluare, editia 1964, la nivelul preţurilor la 1 ianuarie 1965; b) etapa a 2-a - stabilirea valorii de înlocuire a construcţiilor la nivelul preţurilor la 1 ianuarie 1990, cu ajutorul sistemului de coeficienţi de indexare elaborati de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului, şi apoi actualizarea valorii de înlocuire a mijloacelor fixe, determinata potrivit prezentelor norme metodologice, se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului anterior plãţii despãgubirii pentru clãdire fata de cele existente în luna ianuarie 1990; c) etapa a 3-a - determinarea valorii rãmase la acelaşi nivel de preţuri, pe baza Normativului P 135/1995 cuprinzând coeficienţii de uzura fizica a clãdirilor şi construcţiilor, vechimea luându-se în considerare fata de data trecerii acestora în proprietatea statului bulgar. ART. 28 (1) Evaluarea terenurilor aferente clãdirilor şi construcţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta se face pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. (2) Terenurile aferente clãdirilor şi construcţiilor cu alta destinaţie decât cea de locuinta, respectiv terenul de sub construcţie şi curtea, se limiteazã la suprafeţele înscrise în <>Legea nr. 50/1991 , republicatã, în funcţie de localitate (urbana sau ruralã). (3) Diferenţa de teren se despagubeste ca teren agricol, în funcţie de gradul de folosinta şi de fertilitate, în condiţiile prevederilor art. 8 din prezentele norme metodologice. ART. 29 Vechimea construcţiilor se stabileşte pe baza oricãrui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv fata de data trecerii în proprietatea statului bulgar. ART. 30 În valoarea stabilitã potrivit art. 27 din prezentele norme metodologice nu se cuprind cota-parte aferentã din totalitatea reparaţiilor capitale fãcute construcţiilor, precum şi alte reparaţii efectuate în decursul timpului, în scopul conservãrii şi menţinerii în stare de funcţiune a clãdirii pe durata existenţei acesteia. ART. 31 Comisia Nationala pentru Statistica, prin direcţiile sale teritoriale, va comunica, trimestrial, consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, abilitate sa acorde compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii nete pe economie din ultima luna a trimestrului expirat fata de cele realizate în luna ianuarie 1990. ART. 32 În cazurile de despãgubire a foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, la valorile calculate potrivit prevederilor prezentelor norme metodologice, pentru construcţii se va adauga valoarea terenurilor aferente, stabilitã pe baza <>Criteriilor nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992 , cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. CAP. 5 Organizarea şi funcţionarea comisiilor ART. 33 (1) În judeţe şi în municipiul Bucureşti se constituie, în cadrul prefecturilor, comisii pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 , în componenta prevãzutã la art. 6 din lege, având sediul la prefecturile judeţelor şi la Prefectura Municipiului Bucureşti, sub preşedinţia prefecţilor respectivi. (2) Comisia desemneazã un secretar dintre membrii sãi, care organizeazã înregistrarea cererilor, întocmirea dosarelor şi pregãteşte lucrãrile comisiei. (3) Componenta nominalã a comisiei se aproba de cãtre prefect. (4) În cazuri justificate, precum şi pentru nerespectarea obligaţiilor ce le revin, membrii comisiilor pot fi înlocuiţi, potrivit procedurii prevãzute la <>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 . ART. 34 Comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, au urmãtoarele atribuţii principale: a) primesc cererile celor îndreptãţiţi sa solicite compensaţii, le înregistreazã într-un registru special deschis, formând un dosar pentru fiecare cauza; b) verifica dacã actele depuse sunt cele stabilite de <>Legea nr. 9/1998 şi dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 4 alin. (2) şi (3) şi la art. 5 din lege; c) întocmesc un dosar special, potrivit prevederilor lit. a), pentru fiecare cerere şi numeroteaza actele primite, respectiv paginile dosarului; d) pentru aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) din prezentele norme metodologice, solicita depunatorilor sa menţioneze în declaraţia pe propria rãspundere dacã bunurile pretinse le aparţin în totalitate sau dacã exista şi alţi coproprietari sau moştenitori ai acestora; e) verifica actele depuse şi în baza acestora rezolva cererile de acordare a compensaţiilor; f) pot convoca petitionarii sau alte persoane, în vederea lãmuririi unor situaţii; g) consemneazã rezultatul evaluãrii într-un proces-verbal semnat de membrii acestora. Eventualele obiecţii se consemneazã în nota separatã, ambele acte trimitandu-se comisiei centrale; h) trimit, în termen, spre validare comisiei centrale hotãrârile privind propunerile de acordare a compensaţiilor, împreunã cu dosarul, sub semnatura preşedintelui comisiei. Cererile cetãţenilor romani cu domiciliul în strãinãtate se depun la Comisia municipiului Bucureşti. ART. 35 Comisia centrala pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 , constituitã potrivit art. 6 alin. (3) şi (4) din lege, are urmãtoarele atribuţii principale, prevãzute la art. 7 din lege: a) primeşte hotãrârile trimise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti şi le înregistreazã într-un registru special deschis; b) valideazã sau invalideaza, în termenul stabilit de lege, hotãrârile primite de la comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti; c) analizeazã contestaţiile primite de la solicitanti impotriva hotãrârilor comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti; comisia centrala admite sau respinge contestaţia printr-o hotãrâre motivatã; d) comunica mãsura de invalidare a hotãrârilor comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti; poate solicita noi acte şi relaţii; e) comunica hotãrârile sale atât solicitanţilor, cat şi comisiilor judeţene sau a municipiului Bucureşti, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi primãriilor interesate. ART. 36 Lucrãrile comisiilor se consemneazã în procese-verbale în care se menţioneazã eventualele voturi impotriva, cu motivarile respective. ART. 37 Prefectii judeţelor şi al municipiului Bucureşti vor sprijini şi vor stabili mãsuri corespunzãtoare în vederea asigurãrii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii comisiilor constituite. CAP. 6 Utilizarea fondurilor prevãzute în bugetul de stat pentru plata despãgubirilor şi a compensaţiilor ART. 38 (1) În aplicarea prevederilor <>art. 8 alin. (1)-(3) din Legea nr. 9/1998 , plata compensaţiilor bãneşti aprobate cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, se efectueazã de cãtre Ministerul Finanţelor prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti. (2) Pe baza hotãrârilor definitive ale comisiei centrale sau a hotãrârilor judecãtoreşti definitive, în termen de 10 zile de la primirea acestora beneficiarii solicita primãriilor în a cãror raza teritorialã îşi au domiciliul plata sumelor aprobate. Solicitarea plãţii se face pe baza de cerere scrisã, la care se anexeazã şi hotãrârea comisiei centrale sau hotãrârea judecãtoreascã definitiva. ART. 39 Primãria centralizeazã cererile primite şi solicita în mod operativ, pe baza de borderou, direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, dupã caz, punerea la dispoziţie a sumelor aprobate. În borderoul primãriei, transmis direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti se vor înscrie, în mod obligatoriu, urmãtoarele date: numãrul şi data hotãrârii comisiei centrale sau ale hotãrârii judecãtoreşti definitive, numele şi prenumele beneficiarilor compensaţiilor aprobate, adresa şi suma de plata. ART. 40 (1) Direcţia generalã a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti dispune virarea, cu ordin de plata, în limita creditelor repartizate cu aceasta destinaţie, a sumelor necesare plãţii compensaţiilor, în contul 50.02. "Disponibil din fonduri cu destinaţie specialã ale instituţiilor publice de subordonare localã", deschis pe seama primãriei solicitante. (2) Ordinul de plata întocmit va avea înscrise pe verso numele şi prenumele persoanelor beneficiare şi sumele de plata. ART. 41 În vederea efectuãrii plãţii, primãria ridica sumele în numerar de la casieria trezoreriei, pe care le înregistreazã în casieria proprie, dupã care, pe baza dispoziţiei de plata cãtre casierie, aprobatã de persoanele în drept, la care anexeazã şi hotãrârea comisiei centrale sau hotãrârea judecãtoreascã definitiva, achitã sumele aprobate beneficiarilor respectivi. ART. 42 (1) Fiecare membru al comisiei centrale şi al comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, beneficiazã de indemnizaţie pentru fiecare şedinţa, calculatã în raport cu numãrul de ore al fiecãrei şedinţe, şi, respectiv, cu indemnizaţia bruta stabilitã în lei/ora. Indemnizaţia bruta orara se determina prin aplicarea cotei de 20% asupra salariului de baza brut lunar stabilit pentru funcţia de secretar general din ministere, raportatã la numãrul de ore lucrãtoare aferent fiecãrei luni. (2) La nivelul unei luni, indemnizaţia lunarã care se poate acorda fiecãrui membru al comisiei nu poate depãşi limita prevãzutã la <>art. 20 din Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Presedentiei, Guvernului şi a celorlalte organe ale puterii executive, republicatã, cu modificãrile ulterioare. ART. 43 (1) Indemnizaţiile pentru membrii comisiei centrale vor fi plãtite de Ministerul Finanţelor, iar pentru membrîi comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau a municipiului Bucureşti, din sumele prevãzute în bugetul Ministerului Finanţelor la cap. "Alte acţiuni", subcapitolul "Despãgubiri civile, precum şi cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale". (2) Membrii comisiilor au dreptul şi la decontarea cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o diurna, în condiţiile stabilite pentru salariaţii unitãţilor bugetare, dacã se impun deplasãri în alte localitãţi decât cea în care domiciliazã, în vederea desfãşurãrii normale a activitãţii comisiei. ART. 44 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice. ANEXA 1 -------la normele metodologice-----------------------
- Model de calcul -
FIŞA TEHNICA DE CALCUL
pentru locuintele şi anexele aferente
Locuinta nr. ..... din clãdirea situata în str. ............ nr. ...., localitatea ...........................
I. Caracteristicile locuinţei
1. Structura de rezistenta a clãdirii în care este situata locuinta şi descrierea elementelor de construcţii şi instalaţii:
- fundaţie de ...................... stare ................
- zidãrie de ....................... stare ................
- sarpanta de ...................... stare ................
- invelitoare din .................. stare ................
- planşee de ....................... stare ................
- tâmplãrie exterioarã ............. stare ................
- tâmplãrie interioarã ............. stare ................
- tencuieli exterioare ............. stare ................
- glet de .......................... stare ................
- stucaturi ........................ stare ................
- vopsitorii ....................... stare ................
- calcio-vecchio ................... stare ................
- lambriuri ........................ stare ................
- ornamente şi decoratiuni ......... stare ................
- pardoseli calde .................. stare ................
- pardoseli reci ................... stare ................
- instalaţii sanitare .............. stare ................
- instalaţii electrice ............. stare ................
- instalaţii de încãlzire .......... stare ................
Fata de elementele de mai sus, starea locuinţei este .............., cu un grad de finisaj ..............
2. Numãrul de niveluri ale clãdirii ...........................
3. Numãrul de locuinţe din cadrul clãdirii ....................
4. Nivelul la care este situata locuinta pentru care se acorda despãgubiri ...............................................................................
5. Numãrul de camere ale locuinţei ................
6. Sistemul de încãlzire a locuinţei (centrala de zona sau termoficare, centrala termica proprie care deserveste exclusiv aceasta clãdire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) ...................... .
7. Vechimea clãdirii în ani ...............................................
(la data trecerii în proprietatea statului bulgar)
8. Tipul locuinţei (<>Decretul nr. 256/1984 - anexa nr. 4, tabelul nr. 1) ..............................................................................
9. Relevee anexate .......................................................
(plan de situaţie, plan de nivel curent)
II. Suprafeţele locuinţei şi ale anexelor
1. Suprafata utila a locuinţei ......... m²
2. Suprafata utila a camerei de serviciu situate la
subsol, la demisol sau la mansarda ......... m²
3. Suprafata utila a pivnitei şi a boxelor de la subsol,
în folosinta exclusiva a locuinţei ......... m²
4. Suprafata utila a terasei, rezultatã din retragerea din
gabarit ......... m²
5. Suprafata utila a garajului ......... m²
6. Construcţii-anexe (tip, dimensiune, vechime şi stare) ......... m²
III. Evaluarea locuinţei
1. Valoarea de înlocuire a locuinţei
(cost/m², corespunzãtor tipului construcţiei, regimului de înãlţime şi gradului de finisaj, superior sau inferior, prevãzut în tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 )
......... m²x ....... lei/m² = ....... lei.
2. Valoarea de înlocuire a dependintelor
- camera de serviciu situata la subsol, la demisol sau la mansarda (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 );
- pivnite, boxe în subsol, în folosinta exclusiva (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 )
......... m²x ....... lei/m² = ....... lei;
- terasa rezultatã din retragere în gabarit (tabelul nr. 1 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 )
......... m²x ....... lei/m² = ....... lei.
TOTAL CAP. I - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ........ lei
Se adauga sau se scade, pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii (tabelul nr. 2 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 ).
A. Se adauga:
- încãlzire centrala ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - construcţia şi echipamentul centralei termice ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - încãlzire cu gaze la sobe ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - obloane ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - valoarea elementelor deosebite ce depãşesc caracteristicile gradului de finisaj superior, evaluatã pe baza de deviz de cãtre specialişti: ........ lei. B. Se scad: -------- - invelitoare de carton bitumat, sita, sindrila, stuf sau paie ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - lipsa unor instalaţii: - cada de baie ........ lei/bucata = .......... lei - lavoar .............. lei/bucata = .......... lei - chiuveta bucatarie .. lei/bucata = .......... lei - lipsa tencuielilor exterioare ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - lipsa fundaţiilor ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei - pardoseli de pãmânt ......... m²x ....... lei/m² = ....... lei TOTAL CAP. II - LOCUINŢE ŞI DEPENDINŢE: ........ lei 3. Corecţia de nivel (tabelul nr. 9 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 ) ............ lei x .......... = lei TOTAL: ................... lei 4. Aplicarea coeficientului de uzura în timp (tabelul nr. 3 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 ) ............ lei x .......... = lei 5. Cota-parte lift ............ lei x .......... = lei TOTAL CAP. III: ............... lei IV. Valoarea lucrãrilor de arta şi a ornamentelor Evaluate de specialişti - se va anexa modul de calcul TOTAL CAP. IV: ............... lei V. Evaluarea anexelor locuinţelor (Tabelul nr. 7 din anexa nr. 4 la <>Decretul nr. 256/1984 şi pentru - uzura tabelul nr. 8 din anexa nr. 2 la <>Decretul nr. 93/1977 ) TOTAL EVALUARE CAP. V: ....... lei VI. Total general locuinţe şi anexa VII. Menţinerea sau diferentierea cu ±10% a preţului apartamentului şi al anexelor acestuia, stabilit potrivit alineatului precedent, în funcţie de amplasarea clãdirilor în cadrul localitãţilor urbane; pentru locuintele situate în mediul rural preţurile se menţin nediferentiat. VIII. Totalul prevãzut la cap. VII este obţinut la nivelul datei de 1 ianuarie 1990. Acesta se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii fata de cel existent în luna ianuarie 1990, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile sale teritoriale. IX. La valoarea locuinţei astfel determinata se adauga valoarea garajului, stabilitã potrivit prevederilor <>art. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicatã. X. În cazul despãgubirii foştilor proprietari şi a moştenitorilor acestora, se va adauga valoarea terenului aferent, stabilitã pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. XI. Preţul astfel obţinut se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii fata de cel existent la 28 februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile sale teritoriale. ANEXA 2 -------la normele metodologice-----------------------
- Model de calcul -
FIŞA TEHNICA DE CALCUL
pentru clãdirile şi construcţiile cu alta destinaţie decât cea de locuinta
Construcţiile sunt situate în str. ..................... nr. ....., localitatea ...........................
I. Caracteristicile construcţiilor
1. Structura de rezistenta a clãdirii şi a construcţiilor şi descrierea elementelor de construcţii şi instalaţii:
- fundaţie de ...................... stare ................
- zidãrie de ....................... stare ................
- sarpanta de ...................... stare ................
- invelitoare din .................. stare ................
- planşee de ....................... stare ................
- tâmplãrie exterioarã ............. stare ................
- tâmplãrie interioarã ............. stare ................
- tencuieli exterioare ............. stare ................
- pardoseli calde .................. stare ................
- pardoseli reci ................... stare ................
- instalaţii sanitare .............. stare ................
- instalaţii electrice ............. stare ................
- instalaţii de încãlzire .......... stare ................
Fata de elementele de mai sus, starea construcţiilor este ..............
2. Numãrul de niveluri ale clãdirii şi construcţiilor ..................
3. Sistemul de încãlzire a construcţiilor (centrala de zona sau termoficare, centrala termica proprie care deserveste exclusiv aceasta clãdire, cu gaze la sobe, sobe cu lemne) ...................... .
4. Vechimea clãdirii în ani ...............................................
(la data trecerii în proprietatea statului bulgar)
5. Tipul clãdirii (Catalog nr. ..... pentru reevaluarea clãdirilor şi construcţiilor, numãr de fise)
6. Relevee anexate .......................................................
(plan de situaţie, plan de nivel curent)
II. Aria desfasurata a clãdirii şi construcţiilor
Aria desfasurata .................. m²
III. Evaluarea construcţiilor
Valoarea de înlocuire a construcţiilor
(cost/m², corespunzãtor tipului construcţiei şi regimului de înãlţime, prevãzute în tabelul cuprinzând indicatorii valorii de înlocuire)
......... m²x ....... lei/m² = ....... lei
TOTAL CAP. I - CONSTRUCŢII: ........ LEI
Se adauga sau se scade, pentru existenta sau lipsa unor instalaţii ori elemente de construcţii (termeni de corectie prevãzuţi în fise).
TOTAL CAP. II - CONSTRUCŢII: ........ LEI
Aplicarea coeficientului de uzura în timp
......... m²x ....... lei/m² = ....... lei
TOTAL CAP. III: ............... lei
IV. Total general construcţii ........ lei
Totalul prevãzut la capitolul anterior este obţinut la nivelul datei de 1 ianuarie 1990.
Acesta se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii fata de cel existent în luna ianuarie 1990, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile sale teritoriale.
V. În cazul despãgubirii foştilor proprietari şi a moştenitorilor legali ai acestora, se va adauga valoarea terenului aferent, stabilitã pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665/1C/311 din 28 februarie 1992, cu completãrile ulterioare, elaborate de Ministerul Finanţelor şi de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului.
VI. Preţul astfel obţinut la alineatul precedent se înmulţeşte cu coeficientul de actualizare în funcţie de creşterea veniturilor salariale medii nete din ultima luna a trimestrului expirat anterior plãţii fata de cel existent la 28 februarie 1992, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica prin direcţiile sale teritoriale.
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
