Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1
Se aprobã divizarea parţialã a Societãţii Comerciale cu capital integral de stat "Leguvas" - S.A. Vaslui*).
-------
*) Societatea Comercialã "Leguvas" - S.A. Vaslui a fost înfiinţatã prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 46/1991 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 22 ianuarie 1991.
Ca urmare a divizãrii parţiale, ia fiinţã Societatea Comercialã cu capital integral de stat "Legume-fructe" - S.A. Huşi, prin preluarea unei fracţiuni din activul şi pasivul Societãţii Comerciale "Leguvas" - S.A. Vaslui, corespunzãtoare filialei "Legume-fructe" Huşi.
Societatea Comercialã "Legume-fructe" - S.A. Huşi este persoanã juridicã românã şi are sediul principal în oraşul Huşi, str. Ana Ipãtescu nr. 2, judeţul Vaslui.
ART. 2
Societatea Comercialã "Legume-fructe" - S.A. Huşi are un capital social în valoare de 59.237 mii lei, stabilit pe baza bilanţului întocmit la 30 iunie 1992 de Societatea Comercialã "Leguvas" - S.A. Vaslui.
Valoarea capitalului social se va definitiva dupã finalizarea acţiunii de reevaluare a patrimoniului, potrivit <>Hotãrîrii Guvernului nr. 26/1992 .
Ca efect al divizãrii, capitalul social al Societãţii Comerciale "Leguvas" - S.A. Vaslui se diminueazã în mod corespunzãtor.
ART. 3
Obiectul de activitate al Societãţii Comerciale "Legume-fructe" - S.A. Huşi constã în:
a) contractarea, prelucrarea, transportul, depozitarea, industrializarea şi valorificarea legumelor şi fructelor, precum şi a altor produse agroalimentare, în stare proaspãtã sau prelucratã;
b) producţie agricolã în ferme proprii;
c) fabricarea şi comercializarea bãuturilor rãcoritoare şi alcoolice;
d) desfãşurarea activitãţii de micã producţie industrialã şi servicii;
e) comercializarea produselor industriale şi de larg consum;
f) activitãţi de import-export.
ART. 4
Societatea Comercialã "Legume-fructe" - S.A. Huşi îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legislaţia românã şi cu statutul prevãzut în anexa la prezenta hotãrîre.
ART. 5
Orice prevederi contrare prezentei hotãrîri se abrogã.
PRIM-MINISTRU
THEODOR STOLOJAN
Contrasemneazã:
--------------
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Petru Mãrculescu
Ministrul economiei şi finanţelor,
George Danielescu
Bucureşti, 17 noiembrie 1992.
Nr. 746.
ANEXĂ
STATUTUL
Societãţii Comerciale "Legume-fructe" - S.A. Huşi
CAP. I
Denumirea, forma juridicã, sediul, durata
ART. 1
Denumirea societãţii
Denumirea societãţii este Societatea Comercialã "Legume-fructe" - S.A. Huşi.
În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanînd de la societate, denumirea societãţii va fi precedatã sau urmatã de cuvintele "societate pe acţiuni" sau iniţialele "S.A.", de sediul societãţii, capitalul social şi numãrul de înregistrare la Registrul comerţului.
ART. 2
Forma juridicã a societãţii
Societatea Comercialã "Legume-fructe" - S.A. Huşi este persoanã juridicã românã, avînd forma juridicã de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut.
ART. 3
Sediul societãţii
Sediul societãţii este în România, oraşul Huşi, str. Ana Ipãtescu nr. 2, judeţul Vaslui.
Sediul societãţii poate fi schimbat în altã localitate din România, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a acţionarilor, potrivit legii.
Societatea poate avea sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate şi în alte localitãţi din ţarã şi strãinãtate.
ART. 4
Duratã societãţii
Durata societãţii este nelimitatã.
CAP. II
Obiectul de activitate al societãţii
ART. 5
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societãţii este:
a) contractarea, preluarea, transportul, depozitarea, industrializarea şi valorificarea legumelor şi fructelor, precum şi a altor produse agroalimentare, în stare proaspãtã sau prelucratã;
b) producţie agricolã în ferme proprii;
c) fabricarea şi comercializarea bãuturilor rãcoritoare şi alcoolice;
d) desfãşurarea activitãţii de micã producţie industrialã şi servicii;
e) comercializarea produselor industriale şi de larg consum;
f) activitãţi de import-export.
CAP. III
Capitalul social, acţiunile
ART. 6
Capitalul social
Capitalul social iniţial al societãţii comerciale este în valoare de 59.237 mii lei şi se compune din: mijloace fixe în valoare de 36.256 mii lei şi mijloace circulante în valoare de 22.981 mii lei.
Capitalul social iniţial este împãrţit în 11.847 acţiuni nominative în valoare nominalã de 5.000 lei fiecare, subscris în întregime de statul român în calitate de acţionar unic şi vãrsat integral la data constituirii societãţii comerciale.
Capitalul social iniţial este deţinut integral de statul român, ca acţionar unic, pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice, române sau strãine, în condiţiile legii.
ART. 7
Acţiunile
Acţiunile nominative ale societãţii vor cuprinde toate elementele prevãzute de lege.
Acţiunile vor purta timbrul sec al societãţii şi semnãtura a doi administratori.
Societatea va ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie, care se pãstreazã la sediul societãţii.
ART. 8
Reducerea sau mãrirea capitalului social
Capitalul social poate fi redus sau mãrit pe baza hotãrîrii adunãrii generale extraordinare a acţionarilor, în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 9
Drepturi şi obligaţii decurgînd din acţiuni
Fiecare acţiune subscrisã şi vãrsatã de acţionari conferã acestora dreptul la un vot în adunarea generalã a acţionarilor, dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut şi dispoziţiilor legale, precum şi alte drepturi prevãzute în statut.
Deţinerea acţiunii implicã adeziunea, de drept, la statut.
Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmeazã acţiunile in cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.
Obligaţiile societãţii sînt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acţionarii rãspund în limita valorii acţiunilor pe care le deţin.
Patrimoniul societãţii nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligaţii personale ale acţionarilor. Un creditor al unui acţionar poate formula pretenţii asupra pãrţii din profitul societãţii ce i se va repartiza de cãtre adunarea generalã a acţionarilor sau a cotei-pãrţi cuvenite acestuia la lichidarea societãţii, efectuatã în condiţiile prezentului statut.
ART. 10
Cesiunea acţiunile
Acţiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaşte decît un proprietar pentru fiecare acţiune.
Cesiunea parţialã sau totalã a acţiunilor între acţionari sau terţi se face în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege.
Cesiunea acţionarilor se înregistreazã în registrul de evidenţã a acţiunilor şi se menţioneazã pe titlu.
ART. 11
Pierderea acţiunilor
În cazul pierderii unor acţiuni, proprietarul va trebui sã anunţe consiliul de administraţie şi sã facã public faptul prin presã. Dupã 6 luni va putea obţine un duplicat al acţiunii.
CAP. IV
Adunarea generalã a acţionarilor
ART. 12
Atribuţii
Adunarea generalã a acţionarilor este organul de conducere al societãţii, care decide asupra activitãţii acesteia şi asigurã politica ei economicã şi comercialã.
Adunãrile generale ale acţionarilor sînt ordinare şi extraordinare şi au urmãtoarele atribuţii principale:
a) aprobã structura organizatoricã a societãţii şi numãrul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie;
b) aleg membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanţi, le stabilesc remuneraţia, îi descarcã de activitate şi îi revocã;
c) aleg directorul, îl descarcã de activitate şi îl revocã; directorul este şi preşedintele consiliului de administraţie;
d) stabilesc nivelul de salarizare a membrilor consiliului de administraţie, directorului, membrilor comitetului de direcţie şi ai comisiei de cenzori, în conformitate cu prevederile legii;
e) stabilesc bugetul de venituri şi cheltuieli şi, dupã caz, programul de activitate pe exerciţiul urmãtor;
f) examineazã, aprobã sau modificã bilanţul şi contul de profit şi pierderi dupã analizarea raportului consiliului de administraţie şi al comisiei de cenzori aprobã repartizarea profitului;
g) hotãrãsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe; stabilesc competenţele şi nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente, a creditelor comerciale şi a garanţiilor; aprobã orice fel de credit financiar acordat de societate;
h) hotãrãsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi agenţii;
i) hotãrãsc cu privire la mãrirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numãrului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea acţiunilor;
j) hotãrãsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum şi la transformarea formei juridice a societãţii;
k) hotãrãsc cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societãţii;
1) analizeazã rapoartele consiliului de administraţie privind stadiul şi perspectivele societãţii, cu referire la profit şi dividende, poziţia pe piaţa internã şi internaţionalã, nivelul tehnic, calitatea, forţa de muncã, protecţia mediului, relaţiile cu clienţii;
m) hotãrãsc cu privire la acţionarea în justiţie a membrilor consiliului de administraţie, a directorului şi a cenzorilor pentru pagubele pricinuite societãţii;
n) hotãrãsc în orice alte probleme privind societatea.
Atribuţiile adunãrilor generale ordinare şi extraordinare ale acţionarilor se diferenţiazã potrivit legii.
ART. 13
Convocarea adunãrii generale a acţionarilor
Adunarea generalã a acţionarilor se convoacã de preşedintele consiliului de administraţie sau de unul dintre vicepreşedinţi, pe baza împuternicirii date de preşedinte.
Adunãrile generale ordinare au loc cel puţin o datã pe an, la cel mult 3 luni de la încheierea exerciţiului economico-financiar, pentru examinarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe anul urmãtor.
Adunãrile generale extraordinare se convoacã la cererea acţionarilor reprezentînd cel puţin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepţia primilor 2 ani de la înfiinţarea societãţii.
Adunarea generalã va fi convocatã de administratori de cîte ori va fi nevoie, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã.
Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial al României şi într-unul din ziarele de largã circulaţie din localitatea în care se aflã sediul societãţii sau din cea mai apropiatã localitate.
Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicitã a tuturor problemelor care vor face obiectul adunãrii.
Cînd, în ordinea de zi, figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sã cuprindã textul integral al propunerilor.
Adunarea generalã a acţionarilor se întruneşte la sediul societãţii sau în alt loc din aceeaşi localitate.
ART. 14
Organizarea adunãrii generale a acţionarilor
Adunarea generalã ordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare acţionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 1/2 din capitalul social, iar la a doua convocare, oricare ar fi partea de capital reprezentatã de acţionarii prezenţi, cu majoritate de voturi.
Adunarea generalã extraordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrîri dacã la prima convocare acţionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social.
Adunarea generalã a acţionarilor este prezidatã de preşedintele consiliului de administraţie, iar în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte.
Preşedintele consiliului de administraţie desemneazã; dintre membrii adunãrii generale, doi secretari care, sã verifice lista de prezenţã a acţionarilor şi sa întocmeascã procesul-verbal al adunãrii.
Procesul-verbal al adunãrii se va scrie într-un registru sigilat şi parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat şedinţa şi de secretarul care 1-a întocmit.
La şedinţele ordinare şi extraordinare ale adunãrii generale a acţionarilor în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncã cu personalul societãţii, pot fi invitaţi şi reprezentanţii salariaţilor.
ART. 15
Exercitarea dreptului de vot în adunarea generalã a acţionarilor
Hotãrîrile adunãrilor se iau prin vot deschis.
Acţionarii voteazã, de regulã, prin ridicarea mîinii.
La propunerea persoanei care prezideazã sau a unui grup de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, ce deţin cel puţin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul sã fie secret.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea şi pentru luarea hotãrîrilor referitoare la rãspunderea administratorilor.
Hotãrîrile adunãrii generale sînt obligatorii chiar pentru acţionarii absenţi sau nereprezentaţi, ori care au votat contra.
ART. 16
În perioada în care statul este acţionar unic, atribuţiile adunãrii generale a acţionarilor vor fi exercitate de împuterniciţii mandataţi de cãtre Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei sã reprezinte interesele capitalului de stat, potrivit legii.
Împuterniciţii mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat îşi pãstreazã calitatea de angajaţi la unitatea sau instituţia de la care provin, precum şi toate drepturile şi obligaţiile care derivã din aceastã calitate.
Împuterniciţii mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat nu pot face parte din consiliul de administraţie şi nu pot fi directori ai societãţii comerciale.
Împuterniciţii mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat îndeplinesc orice alte atribuţii care derivã din lege şi statutul societãţii.
Atribuţiile împuterniciţilor mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat vor înceta la data la care se va ţine şedinţa de constituire a adunãrii generale a acţionarilor.
CAP. V
Consiliul de administraţie
ART. 17
Organizare
Societatea pe acţiuni este administratã de cãtre consiliul de administraţie compus din 5 administratori aleşi de adunarea generalã a acţionarilor pe o perioadã de patru ani, cu posibilitatea de a fi realeşi pe noi perioade de patru ani, care pot avea calitatea de acţionari.
Alegerea administratorilor se face dintre persoanele desemnate de acţionari.
Cînd se creeazã un loc vacant în consiliul de administraţie, adunarea generalã a acţionarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant.
Adunarea generalã a acţionarilor va alege ca nou administrator o persoanã indicatã de acelaşi acţionar care a desemnat pe predecesorul sãu. Durata pentru care este ales noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egalã cu perioada care a rãmas pînã la expirarea mandatului predecesorului sãu.
Sînt incompatibile cu calitatea de membru al consiliului de administraţie, al comisiei de cenzori şi de director persoanele care, potrivit legii, sînt incapabile sau au fost condamnate pentru gestiune frauduloasã, abuz de încredere, fals, înşelãciune, delapidare, mãrturie mincinoasã, dare sau luare de mitã, precum şi alte infracţiuni prevãzute de lege referitor la societãţile comerciale.
Consiliul de administraţie este condus de un preşedinte.
Componenţa consiliului de administraţie şi desemnarea membrilor acestuia se stabilesc de adunarea generalã a acţionarilor.
Consiliul de administraţie se întruneşte la sediul societãţii ori de cîte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a 1/3 din numãrul membrilor sãi. El este prezidat de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte. Preşedintele numeşte un secretar, fie dintre membrii consiliului, fie din afara acestuia.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesarã prezenţa a cel puţin 1/2 din numãrul membrilor consiliului de administraţie şi deciziile se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi.
Dezbaterile consiliului de administraţie au loc, conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de preşedinte, cu cel puţin 15 zile înainte. Acestea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se scrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie. Procesul-verbal se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar.
Consiliul de administraţie poate delega unuia sau mai multor membri ai sãi unele împuterniciri pe probleme limitate şi poate recurge la experţi pentru studierea anumitor probleme.
În relaţiile cu terţii, societatea este reprezentatã de cãtre preşedintele consiliului de administraţie, pe baza şi în limitele împuternicirilor date de adunarea generalã a acţionarilor, sau, în lipsa lui, de cãtre unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliu. Cel ce reprezintã societatea semneazã actele care o angajeazã faţã de terţi.
Membrii consiliului de administraţie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societãţii în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã.
Preşedintele consiliului de administraţie este obligat sã punã la dispoziţia acţionarilor şi a comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele societãţii.
Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii consiliului de administraţie, directorul şi adjuncţii acestuia rãspund individual sau solidar, dupã caz, faţã de societate pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni sau abateri de la dispoziţiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greşeli în administrarea societãţii. În astfel de situaţii, ei vor putea fi revocaţi prin hotãrîrea adunãrii generale a acţionarilor.
ART. 18
Atribuţiile consiliului de administraţie
Consiliul de administraţie are, în principal, urmãtoarele atribuţii:
a) angajeazã şi concediazã personalul şi stabileşte drepturile şi obligaţiile acestuia, în condiţiile prevãzute de lege;
b) stabileşte îndatoririle şi responsabilitãţile personalului societãţii pe compartimente;
c) aprobã operaţiunile de încasãri şi plãţi, potrivit competenţelor acordate;
d) aprobã operaţiunile de cumpãrare şi vînzare de lamuri, potrivit competenţelor acordate;
e) aprobã încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie);
f) stabileşte tactica şi strategia de marketing;
g) aprobã încheierea sau rezilierea contractelor, potrivit competenţelor acordate;
h) supune anual adunãrii generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului eeonomico-financiar, raportul cu privire la activitatea societãţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societãţii pe anul în curs;
i) rezolvã orice alte probleme stabilite de adunarea generalã a acţionarilor.
CAP. VI
Gestiunea societãţii
ART. 19
Comisia de cenzori
Gestiunea societãţii este controlatã de acţionari şi de comisia de cenzori, formatã din 3 membri, care trebuie sã fie acţionari, cu excepţia cenzorilor contabili. Cenzorii se aleg de adunarea generalã a acţionarilor.
În perioada în care statul este acţionar unic, cenzorii sînt reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor.
Adunarea generalã alege, de asemenea, acelaşi numãr de cenzori supleanţi care vor înlocui, în condiţiile legii, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control, acţionarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societãţii, situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor.
Comisia de cenzori are urmãtoarele atribuţii principale:
a) în cursul exerciţiului eeonomico-financiar verificã gospodãrirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenţã contabilã şi informeazã consiliul de administraţie asupra neregulilor constatate;
b) la încheierea exerciţiului economico-financiar controleazã exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor prezentate de consiliul de administraţie asupra conturilor societãţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentînd adunãrii generale a acţionarilor un raport scris;
c) la lichidarea societãţii controleazã operaţiunile de lichidare;
d) prezintã adunãrii generale a acţionarilor punctul sãu de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului şi obiectului de activitate al societãţii.
Comisia de cenzori se întruneşte la sediul societãţii şi ia decizii în unanimitate. Daca nu se realizeazã unanimitatea, raportul cu divergenţe se înainteazã adunãrii generale.
Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalã extraordinarã a acţionarilor, dacã aceasta nu a fost convocatã de consiliul de administraţie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepţia primilor 2 ani de la constituirea societãţii) sau ori de cîte ori considerã necesar pentru alte situaţii privind încãlcarea dispoziţiilor legale şi statutare.
Atribuţiile şi modul de funcţionare a comisiei de cenzori, precum şi drepturile şi obligaţiile cenzorilor se completeazã cu dispoziţiile legale în acest domeniu.
Cenzorii şi cenzorii supleanţi se aleg pe o perioadã de maximum 3 ani şi pot fi realeşi.
Sînt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele care intrã sub incidenţa art. 17 alin. 5, precum şi cei care sînt rude sau afini pînã la al patrulea grad inclusiv, sau soţii administratorilor, cei care primesc sub orice formã, pentru alte funcţii decît aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administrator sau de la societate.
CAP. VII
Activitatea societãţii
ART. 20
Exerciţiul economico-financiar
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecãrui an. Primul exerciţiu începe la data constituirii societãţii.
ART. 21
Personalul societãţii
Personalul de conducere al societãţii şi cenzorii sînt aleşi de adunarea generalã a acţionarilor. În perioada cît statul este acţionar unic, personalul de conducere va fi numit de împuterniciţii mandataţi sã reprezinte interesul capitalului de stat, potrivit legii.
Restul personalului este angajat de cãtre consiliul de administraţie sau de cãtre directorul societãţii comerciale, în condiţiile legii.
Salariile personalului societãţii se stabilesc prin negocieri, în condiţiile prevãzute de lege.
Plata salariilor, a impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurãri sociale se va face potrivit legii.
Drepturile şi obligaţiile personalului societãţii sînt stabilite de cãtre consiliul de administraţie sau de cãtre directorul societãţii comerciale.
ART. 22
Amortizarea fondurilor fixe
Consiliul de administraţie stabileşte, în condiţiile legii, modul de amortizare a fondurilor fixe.
ART. 23
Evidenţa contabilã şi bilanţul contabil
Societatea va ţine evidenţa contabilã în lei, va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierderi, avînd în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Bilanţul şi contul de profit şi pierderi se publicã în Monitorul Oficial al României.
ART. 24
Calculul şi repartizarea profitului
Profitul impozabil se stabileşte în condiţiile legii şi se reflectã în bilanţul contabil.
Profitul rãmas dupã plata impozitului pe profit se repartizeazã conform prevederilor legale.
Plata dividendelor cuvenite acţionarilor se face de societatea comercialã în condiţiile legii, în cel mult 2 luni de la aprobarea bilanţului de cãtre adunarea generalã a acţionarilor.
În cazul înregistrãrii de pierderi, adunarea generalã a acţionarilor va analiza cauzele şi va hotãrî în consecinţã.
Suportarea pierderilor de cãtre acţionari se va face proporţional cu aportul de capital şi în limitele capitalului subscris.
ART. 25
Registrele societãţii
Societatea ţine registrele prevãzute de lege.
CAP. VIII
Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii
ART. 26
Modificarea formei juridice
Societatea va putea fi transformatã în altã formã de societate prin hotãrîrea adunãrii generale a acţionarilor.
În perioada în care statul este acţionar unic, transformarea formei juridice a societãţii se va face numai cu aprobarea împuterniciţilor mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate va îndeplini formalitãţile legale de înregistrare şi publicitate cerute la înfiinţarea societãţilor.
ART. 27
Dizolvarea societãţii
Urmãtoarele situaţii duc la dizolvarea societãţii:
a) imposibilitatea realizãrii obiectului social;
b) hotãrîrea adunãrii generale;
c) falimentul;
d) pierderea unei jumãtãţi din capitalul social, dupã ce s-a consumat fondul de rezervã, dacã adunarea generalã a acţionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rãmasã;
e) numãrul de acţionari va fi redus sub 5, mai mult de 8 luni;
f) în orice alte situaţii, pe baza hotãrîrii adunãrii generale extraordinare a acţionarilor.
Dizolvarea societãţii comerciale trebuie sã fie înscrisã la Registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României.
ART. 28
Lichidarea societãţii
În caz de dizolvare, societatea va fi lichidatã.
Lichidarea societãţii şi repartizarea patrimoniului se fac în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege.
ART. 29
Litigii
Litigiile societãţii cu persoane fizice sau juridice române sînt de competenţa instanţelor judecãtoreşti din România.
Litigiile nãscute din raporturile contractuale dintre societate şi persoanele juridice române pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii.
CAP. IX
Dispoziţii finale
ART. 30
Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispoziţiile legale referitoare la societãţile comerciale.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
