Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul <>art. 69 şi 79 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, al <>art. 13 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România şi al <>art. 13 din Legea nr. 81/1997 privind exercitarea profesiunii de farmacist, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmacistilor din România,
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1
Învãţãmântul postuniversitar medical uman se asigura de cãtre universitãţi, sub coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, a Ministerului Sãnãtãţii şi a Colegiului Medicilor din România, respectiv a Colegiului Farmacistilor din România, în forme specifice, stabilite prin prezenta hotãrâre.
ART. 2
Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Colegiul Medicilor din România, respectiv Colegiul Farmacistilor din România, înfiinţeazã, de comun acord, o comisie abilitata sa asigure organizarea generalã a învãţãmântului postuniversitar medical, stomatologic şi farmaceutic, precum şi organizarea concursurilor şi a evaluãrii în acest domeniu, cu respectarea autonomiei universitare.
Activitatea comisie se desfãşoarã în baza unui regulament de organizare şi funcţionare avizat de Colegiul Medicilor din România, respectiv de Colegiul Farmacistilor din România, şi aprobat prin ordin comun al ministrului sãnãtãţii şi al ministrului educaţiei naţionale.
ART. 3
Formele de învãţãmânt postuniversitar medical uman sunt: rezidentiatul, dobândirea unei alte specialitãţi, forme de pregãtire continua medicalã, dobândirea de competente, precum şi celelalte forme de perfecţionare postuniversitarã prevãzute de <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare.
ART. 4
Rezidentiatul este forma de învãţãmânt post universitar în medicina, stomatologie şi farmacie, având durata cuprinsã între 2 şi 7 ani, care permite obţinerea specializãrii medicale. Durata rezidentiatului, pe specializãri, este stabilitã de Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Colegiul Medicilor din România, respectiv de Colegiul Farmacistilor din România.
ART. 5
Rezidentiatul se organizeazã pe doua module:
a) modulul I, cu durata de 1-2 ani, care se desfãşoarã numai în clinicile universitare, fiind normat ca activitate de învãţãmânt, conform art. 7;
b) modulul II, cu durata de 1-5 ani, care se desfãşoarã atât în clinicile universitare, cat şi în unitãţi sanitare şi farmaceutice de stat sau particulare acreditate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin universitãţile de medicina - şi Ministerul Sãnãtãţii - prin Centrul de Pregãtire Postuniversitarã a Medicilor şi Farmacistilor, precum şi de Colegiul Medicilor din România, respectiv Colegiul Farmacistilor din România.
Durata modulelor se stabileşte de Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sãnãtãţii şi Colegiul Medicilor din România, respectiv Colegiul Farmacistilor din România, în funcţie de durata totalã a rezidentiatului şi de specializare.
ART. 6
Repartizarea rezidenţilor pe centre universitare se organizeazã de cãtre Ministerul Sãnãtãţii, cu participarea Colegiului Medicilor din România, respectiv a Colegiului Farmacistilor din România. Repartizarea rezidenţilor pe clinici şi pe alte unitãţi se realizeazã prin universitãţile cu activitate medicalã.
ART. 7
Organizarea activitãţii cadrelor didactice de la învãţãmântul postuniversitar, forma rezidentiat - modulul I -, se realizeazã în cadrul numãrului de ore repartizat instituţiei de învãţãmânt superior medical. Numãrul de ore menţionat se obţine inmultind numãrul rezidenţilor repartizaţi în modulul I - în instituţia respectiva - cu 0,75 ore/rezident, constituind numãrul mediu sãptãmânal de ore disponibile pentru normarea tuturor activitãţilor.
Un cadru didactic poate indruma activitatea de pregãtire teoreticã şi practica a unui numãr de 1-5 rezidenţi.
ART. 8
Admiterea la rezidentiat se face prin concurs, organizat pe baza unui regulament comun, aprobat de Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Colegiul Medicilor din România, respectiv de Colegiul Farmacistilor din România.
ART. 9
Candidaţii admişi la rezidentiat, în limita locurilor scoase la concurs, continua pregãtirea în clinicile universitare sau în unitãţile sanitare şi farmaceutice acreditate, aparţinând Ministerului Sãnãtãţii şi altor ministere şi instituţii publice sau private.
Candidaţii care obţin nota de trecere fãrã a fi admişi la rezidentiat dobândesc dreptul de libera practica medicalã, stomatologica şi farmaceutica, conform <>art. 8 din Legea nr. 74/1995 , respectiv <>art. 7 din Legea nr. 81/1997 .
Candidaţii care nu obţin cel puţin nota de trecere la rezidentiat, precum şi cei care nu se prezintã la concurs nu au dreptul de libera practica. Aceştia pot desfasura doar activitãţi neclinice, de laborator sau de cercetare în afarã clinicilor universitare.
Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica începând cu concursul la rezidentiat din anul 1997. De aceste prevederi beneficiazã şi absolvenţii promotiilor anterioare anului 1997, într-un termen de 24-36 luni.
ART. 10
Rezidentiatul se finalizeazã printr-un examen cu probe teoretice şi o proba practica, în fata unei comisii stabilite pentru fiecare specializare de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sãnãtãţii şi Colegiul Medicilor din România, respectiv de cãtre Colegiul Farmacistilor din România.
Dupã absolvirea examenului prevãzut la alin. 1, rezidenţilor li se elibereazã de cãtre Ministerul Educaţiei Naţionale, împreunã cu Ministerul Sãnãtãţii, diplomele de medic specialist, stomatolog specialist şi, respectiv, farmacist specialist.
ART. 11
Doctoranzii cu frecventa, reusiti la examenul de rezidentiat, pot întrerupe stagiul de pregãtire obligatoriu, în perioada rezidentiatului, la cerere.
ART. 12
A doua specializare se poate obţine numai prin promovarea examenului de la sfârşitul rezidentiatului, organizat pentru specializarea respectiva, în condiţiile stabilite de comisia prevãzutã la art. 2.
ART. 13
Dobândirea de competente se face în diferite domenii, în cadrul rezidentiatului sau în afarã acestuia. Durata şi conţinutul pregãtirii în vederea dobândirii de competente se stabilesc pe specialitãţi de cãtre Ministerul Sãnãtãţii şi Colegiul Medicilor din România, respectiv de cãtre Colegiul Farmacistilor din România, durata şi programele analitice fiind stabilite de cãtre universitãţi.
ART. 14
Competentele obţinute în strãinãtate se avizeazã de cãtre comisiile de specialitate corespunzãtoare ale Ministerul Sãnãtãţii şi ale Colegiului Medicilor din România şi, respectiv, ale Colegiului Farmacistilor din România.
ART. 15
Cursurile de perfecţionare postuniversitare pentru reactualizarea cunoştinţelor medicale se desfãşoarã în instituţii de învãţãmânt superior cu activitate medicalã, stabilite de Ministerul Sãnãtãţii. Durata şi programele analitice se stabilesc de cãtre instituţia de învãţãmânt, în cadrul unui program naţional, coordonat de Ministerul Sãnãtãţii şi de Colegiul Medicilor din România, respectiv de Colegiul Farmacistilor din România, în conformitate cu prevederile <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare.
ART. 16
Dobândirea de competente în afarã celor incluse în programul de pregãtire specifica a rezidenţilor şi în cursurile de perfecţionare reprezintã forme de învãţãmânt postuniversitar medical uman cu taxa. Pentru stabilirea şi încasarea taxelor sunt abilitate instituţiile de învãţãmânt superior implicate, conform art. 58 şi <>art. 78 alin. (1) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare.
ART. 17
Cursurile postuniversitare în vederea dobândirii de competente, precum şi cursurile postuniversitare de perfecţionare se încheie cu un examen final, organizat de cãtre instituţiile de învãţãmânt superior în care s-au desfãşurat, care elibereazã şi certificatele de absolvire.
ART. 18
Certificatele de competenta se elibereazã de cãtre Ministerul Sãnãtãţii, pe baza unei metodologii elaborate de comisia prevãzutã la art. 2.
ART. 19
Organizarea specifica unitãţilor în care se desfãşoarã învãţãmântul postuniversitar medical uman se realizeazã în modul urmãtor:
a) se definesc ca secţii - unitãţi clinice universitare secţiile din spitale sau alte unitãţi sanitare, institute, centre de diagnostic şi tratament, dispensare, în care se desfãşoarã activitãţi structurate de învãţãmânt. Într-o unitate universitarã vor lucra minimum doua cadre universitare;
b) spitalul universitar este spitalul în care funcţioneazã una sau mai multe secţii - unitãţi clinice universitare;
c) într-un spital universitar sau în secţii - unitãţi clinice universitare similare, activitatea de învãţãmânt este organizatã de cãtre o singura universitate sau, dupã caz, de o singura facultate de medicina. Prin universitate/facultate de medicina din prezentul articol se înţelege universitãţile şi facultãţile cu activitate medicalã: medicina, stomatologie, farmacie;
d) unitãţile universitare se organizeazã la propunerea universitatilor cu activitate medicalã care au acordul Ministerului Sãnãtãţii şi al Ministerului Educaţiei Naţionale. Desfiinţarea unei unitãţi universitare se face numai cu acordul ambelor ministere;
e) secţiile - unitãţi universitare pot fi clinici independente sau pot funcţiona ca secţii ale aceleiaşi clinici. Dimensiunile unei secţii se stabilesc conform normativelor Ministerului Sãnãtãţii.
ART. 20
Intreaga activitate de învãţãmânt, asistenta medicalã şi cercetare este condusã de şeful clinicii. Acesta este, de drept, cadrul didactic cu cel mai înalt titlu universitar, profesor sau conferenţiar din clinica respectiva. Acesta nu poate fi cadru didactic consultant.
În cazul în care mai multe cadre didactice îndeplinesc condiţia prevãzutã la alin. 1, în aceeaşi clinica universitarã, desemnarea şefului clinicii se face de cãtre consiliul facultãţii, se confirma de senatul universitatii şi se aproba prin ordin al ministrului sãnãtãţii.
Secţiile din aceeaşi clinica universitarã sunt conduse de şefii secţiilor, desemnaţi, dintre cadrele didactice cu funcţie de predare, de cãtre consiliul facultãţii (în funcţie de titlul didactic), confirmati de senatul universitatii şi numiţi prin ordin al ministrului sãnãtãţii. Şefii secţiilor asigura şi rãspund de organizarea activitãţii de asistenta medicalã din secţie, sub conducerea şefului clinicii.
ART. 21
Medicii cu funcţie didactica din secţiile - unitãţi clinice universitare, salariaţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale, primesc din partea Ministerului Sãnãtãţii o indemnizaţie pentru o jumãtate de norma corespunzãtoare gradului medical pe care îl au pentru activitatea de asistenta medicalã.
În secţiile - unitãţi clinice universitare pot funcţiona şi medici salariaţi ai Ministerului Sãnãtãţii. În funcţie de necesitãţile procesului didactic, aceştia pot primi sarcini de învãţãmânt din partea şefului clinicii. Pentru acestea vor fi remuneraţi prin plata cu ora, în limita normelor didactice existente.
ART. 22
Din consiliul de administraţie al spitalelor universitare fac parte, de drept, şefii clinicilor şi, în funcţie de necesitaţi, şefii secţiilor.
La direcţiile sanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, unde funcţioneazã universitãţi sau facultãţi de medicina, un prorector sau un prodecan, desemnat de senatul universitatii sau de consiliul facultãţii, este, de drept, director adjunct al direcţiei sanitare, fiind desemnat cu aceste atribuţii.
ART. 23
Universitãţile de medicina vor asigura dimensionarea formatiilor de studiu în asa fel, încât numãrul de studenţi care activeazã concomitent într-o clinica sa nu depãşeascã numãrul de bolnavi din clinica respectiva.
ART. 24
Spaţiile de învãţãmânt din spitalele universitare din subordinea Ministerului Sãnãtãţii vor fi folosite de clinicile universitare pentru învãţãmânt universitar şi postuniversitar de stat, fãrã plata. Facultãţile particulare pot încheia contracte de închiriere, prin ordin al ministrului sãnãtãţii, conform legislaţiei în vigoare.
Dotãrile, indiferent de provenienta, aflate în utilizarea clinicilor pentru activitatea de îngrijire, sunt folosite şi pentru învãţãmânt.
ART. 25
Secţiile - unitãţi clinice universitare au obligaţia sa organizeze servicii ambulatorii, utilizate pentru asistenta şi pentru învãţãmânt. Aceste servicii vor funcţiona cu personalul clinicilor, spaţiul fiind asigurat de spitale.
ART. 26
Direcţiile sanitare şi universitãţile de medicina, respectiv facultãţile de medicina, în colaborare cu organele administraţiei locale, vor asigura cazarea medicilor rezidenţi pe perioada efectuãrii rezidentiatului.
ART. 27
Prevederile prezentei hotãrâri se aplica tuturor unitãţilor sanitare cu activitate de învãţãmânt.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul sãnãtãţii,
Ioan Romosan,
secretar de stat
Ministrul educaţiei naţionale,
Virgil Petrescu
Ministru de stat,
ministrul finanţelor,
Mircea Ciumara
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
