În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 46 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. ARTICOL UNIC Se emite Acordul de mediu pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă", amplasat în Str. Medgidiei nr. 2, localitatea Cernavodă, judeţul Constanţa, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA Contrasemnează: -------------- Ministrul mediului şi schimbărilor climatice, Rovana Plumb Ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură, Lucia Ana Varga Ministrul economiei, Varujan Vosganian Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe Ministrul sănătăţii, Gheorghe-Eugen Nicolăescu Ministrul transporturilor, Ramona-Nicole Mănescu p. Ministrul afacerilor externe, George Ciamba, secretar de stat Bucureşti, 25 septembrie 2013. Nr. 737. ANEXĂ ACORD DE MEDIU Ca urmare a cererii adresate de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., cu sediul în municipiul Bucureşti, Str. Polonă nr. 65, sectorul 1, înregistrată la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa cu nr. 6.548 RP/09.08.2006 şi la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor cu nr. 109.977/24.08.2006, precum şi a completărilor ulterioare înaintate pe tot parcursul procedurii de reglementare, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pentru modificarea unor acte normative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, cu modificările şi completările ulterioare, se emite următorul: ACORD DE MEDIU pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă" din Str. Medgidiei nr. 2, localitatea Cernavodă, judeţul Constanţa, în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului de investiţii care prevede realizarea în principal a următoarelor categorii de lucrări: - lucrări de construcţie: lucrări de excavaţii în incinta unităţii; lucrări de reparaţii planşee, zidării, elemente de structuri interne ale clădirilor, fundaţii echipamente; lucrări de betonare a unor elemente noi de construcţii; lucrări de montaj a structurilor metalice; lucrări de vopsitorii, protecţii şi aplicare de căptuşeli epoxidice la elemente de construcţii; diverse lucrări arhitecturale; - lucrări de montaj de echipamente şi conducte: fixarea pe fundaţii a echipamentelor care nu s-au montat încă; montarea suporţilor de conducte prin sudare pe plăci înglobate în structuri sau prin prindere cu ancore autoperforante; montarea diverselor structuri metalice de susţinere a conductelor în interior; montarea conductelor şi armăturilor de închidere şi reglare prin sudare; montarea tubulaturii şi echipamentelor de ventilaţie, montarea instalaţiilor de ridicat; finalizarea lucrărilor de montare a conductelor şi legături la reţele exterioare; - lucrări de instalaţii electrice şi de automatizare: montarea transformatorilor şi a panourilor de distribuţie; montarea rastelelor şi a traseelor de cabluri; montarea aparaturii de măsură şi control locale şi legături pentru transmiterea la distanţă; montarea panourilor electrice de distribuţie şi de comandă; montarea calculatoarelor de proces, a camerelor de comandă principală şi secundară; legătura cu sistemul energetic naţional de la ieşirea generatorului electric (bare capsulate) până la staţia de transformatoare de 400 kV; - lucrări de curăţire, de spălare a circuitelor tehnologice şi probe hidraulice ale acestora; - teste de operare şi punere în funcţiune (P.I.F.) I. Descrierea proiectului, lucrările prevăzute de proiect, inclusiv instalaţiile şi echipamentele 1. Aspecte generale Amplasamentul C.N.E. Cernavodă a fost conceput iniţial să găzduiască 5 reactoare CANDU 600, fiecare dintre ele estimate la o putere instalată brută de peste 700 MW. Construcţia a fost începută simultan la cele 5 unităţi, strategie care a fost schimbată la începutul anilor '90 pentru ca unităţile să se finalizeze pe rând. Unităţile 1 şi 2 au intrat în exploatare comercială, astfel: Unitatea 1 în anul 1996 şi Unitatea 2 în anul 2007, celelalte unităţi nucleare rămânând la vremea respectivă în conservare. Proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă" reprezintă o continuare a lucrărilor începute anterior, stadiul de realizare a acestora fiind: - pentru Unitatea 3 (U3), atât lucrările de construcţii civile nucleare, cât şi cele clasice sunt realizate în proporţie de 52%, iar lucrările de construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă şi canalizare, în proporţie de 49%; - pentru Unitatea 4 (U4), construcţiile civile sunt realizate în proporţie de 15%. Tehnologia folosită este de tip CANDU 600 - PHWR (Canadian Deuterium Uranium 600 - Pressurized Heavy Water Reactor) şi face parte din filiera de reactoare de fisiune, moderate şi răcite cu apă grea, având drept combustibil uraniul natural. 2. Clădirile, sistemele şi echipamente principale ale unităţilor 3 şi 4 Unităţile 3 şi 4 au fiecare, în compunere, următoarele clădiri principale: - clădirea reactorului; - clădirea serviciilor auxiliare nucleare; - clădirea turbinei; - clădirea dieselelor de avarie şi camera de comandă secundară; - clădirea dieselelor de rezervă; - turnul pentru reconcentrare apă grea (D2O) şi coşul de dispersie; - clădirea treptei de înaltă presiune a sistemului de răcire la avarie a zonei active; - bazinul de combustibil uzat, inclusiv zona de pregătire a transferului de combustibil; - clădirea transformatoarelor de evacuare a puterii; - clădirea aferentă sistemului de depresurizare filtrată de urgenţă a anvelopei; - clădirea sistemului de răcire cu apă la avarie; - pavilionul administrativ. Principalele sisteme care deservesc fiecare dintre unităţile 3 şi 4 şi funcţiile şi/sau caracteristicile lor principale sunt: Ansamblul reactorului: reactorul este alcătuit dintr-un ansamblu (vas) cilindric de oţel inox (calandria) introdus într-o structură de beton (chesonul calandria) căptuşit cu oţel carbon şi umplută cu apă uşoară. Chesonul calandria are rolul de protecţie biologică (la radiaţii) şi răcire. Calandria conţine 380 de canale de combustibil în care sunt introduse fascicule de combustibil nuclear şi mecanismele de control a reactivităţii. Calandria conţine apa grea cu funcţie de moderare. Sistemul primar de transport al căldurii are scopul de a circula apa grea (agentul de răcire) aflată sub presiune prin canalele combustibile, în scopul preluării căldurii produse prin fisiune nucleară şi de a o transfera apei uşoare din sistemul secundar de transport al căldurii prin schimbul de căldură realizat în generatoarele de abur. Sistemul moderator este un circuit închis de apă grea cu temperatură şi presiune scăzută, având drept scop moderarea energiei neutronilor rapizi şi evacuarea căldurii degajate în cadrul procesului de moderare. Sistemul secundar de transport al căldurii este un circuit abur-apă prin care este vehiculată apa uşoară folosită în generatoarele de abur pentru producerea aburului care va pune turbina în mişcare de rotaţie. Aburul destins în turbină este răcit în condensatorul turbinei. Condensatorul este format din 3 corpuri independente, câte unul pentru fiecare corp (de joasă presiune) al turbinei. Răcirea condensatorului se face cu apă prelevată din Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sistemul turbogenerator: aburul produs în generatoarele de abur este introdus în turbină, unde se destinde. În timpul acestui proces energia termică a aburului se transformă în lucru mecanic şi mai departe în energie electrică, prin intermediul generatorului electric. Turbina este de condensaţie şi este compusă dintr-un corp de înaltă presiune şi 3 corpuri de joasă presiune care eşapează aburul într-un condensator cu vid, pentru realizarea unui randament termic maxim. Generatorul electric de tip sincron furnizează curent alternativ la un nivel mediu de tensiune. Sistemele electrice asigură în mod independent şi redundant disponibilitatea surselor de alimentare a consumatorilor interni, atât în operarea normală, cât şi în operarea anormală. Pentru alimentarea cu energie electrică de rezervă, sau de avarie a consumatorilor cu funcţii de securitate nucleară sunt prevăzute generatoare diesel de rezervă şi, respectiv, generatoare diesel de avarie. Sistemele speciale de securitate au rolul de a asigura securitatea nucleară a personalului, a populaţiei şi a mediului pentru fiecare dintre unităţile 3 şi 4. Sistemele de securitate nu îndeplinesc funcţii active în timpul funcţionării normale a centralei; ele sunt solicitate să intre în funcţiune numai în caz de funcţionare anormală a unor componente. Fiecare dintre unităţile 3 şi 4 sunt prevăzute cu următoarele sisteme speciale de securitate nucleară, independente: sistemul de oprire rapidă nr. 1, sistemul de oprire rapidă nr. 2, sistemul de răcire la avarie a zonei active şi sistemul anvelopei. Proiectul unităţilor 3 şi 4 are incluse următoarele măsuri destinate îmbunătăţirii răspunsului centralei în cazul unui accident sever, măsuri rezultate în urma evaluărilor de tip "teste de stres" solicitate de Consiliul European şi Comisia Europeană şi aprobate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare: - adăugarea unui sistem de depresurizare filtrată la urgenţă a anvelopei: sistem necesar pentru menţinerea presiunii în anvelopă la un nivel care să nu pună în pericol integritatea structurală; - montarea unor recombinatori autocatalitici pasivi în interiorul anvelopei necesari pentru a diminua acumulările de hidrogen în urma accidentelor bază de proiectare şi/sau a accidentelor severe; - calificarea seismică a bateriilor de clasa I şi II în vederea alimentării consumatorilor esenţiali după un cutremur de baza de proiect; - creşterea capacităţii de descărcare a presiunii din chesonul calandriei, necesară evacuării căldurii reziduale, astfel încât să se menţină integritatea chesonului în timpul unui accident sever; - adaos de apă în chesonul calandriei pentru a asigura răcirea continuă a chesonului în cazul unui accident sever; - asigurarea disponibilităţii echipamentelor mobile (generatoare diesel, pompe) necesare intervenţiei după cutremure sau inundaţii majore; - asigurarea unei linii de răcire cu apă de incendiu, calificată seismic pentru bazinul de combustibil uzat pentru a asigura sursă suplimentară de apă în cazul unui accident sever. Nivelul cutremurului bază de proiectare pentru unităţile 3 şi 4 este definit prin acceleraţia la vârf a terenului - a = 0,306 g. 3. Obiective comune unităţilor 1, 2, 3 şi 4 Pe platforma C.N.E. Cernavodă sunt realizate obiective care funcţionează în prezent pentru unităţile 1 şi 2 şi care vor deservi şi unităţile 3 şi 4, în urma realizării unor mici lucrări de interconectare: - casa pompelor; prin proiect se va asigura montajul echipamentelor necesare funcţionării acestora; - centrala termică de pornire; reprezintă o sursă suplimentară de abur pentru situaţiile de pornire sau de oprire a unităţii nucleare; - staţia de tratare chimică a apei; - staţia de 110 KV; prin proiect se va asigura montajul echipamentelor necesare funcţionării U3 şi U4; - remiza PSI şi clădirea pompelor de apă de incendiu; - forajele de mare adâncime; - depozitul intermediar de combustibil ars (DICA); - depozitul intermediar de deşeuri radioactive (DIDR); - centrul de control alternativ al urgenţelor; - laboratorul controlul mediului; - canalul de aducţiune şi canalul de evacuare apă de răcire; - pavilioanele administrative. Obiectivele comune unităţilor U1-U4 sunt incluse în anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.515/2008 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă. 4. Alte aspecte necesare organizării platformei C.N.E. în zona unităţilor 3 şi 4 Pe platforma C.N.E. Cernavodă sunt prevăzute sisteme de conducte subterane pentru asigurarea alimentării cu apă, a canalizării menajere şi pluviale, pentru trasee de cabluri electrice, rezervoarele de combustibil pentru diesele de avarie şi rezervă. Drumurile de acces pietonal şi auto de pe platformă sunt dimensionate pentru a asigura circulaţia mijloacelor de transport marfă, a echipamentelor şi a personalului necesare desfăşurării activităţilor, precum şi pentru circulaţia mijloacelor de intervenţie PSI şi de intervenţie medicală. Zona platformei C.N.E. Cernavodă aferentă incintei controlate a unităţilor 3 şi 4 va fi delimitată printr-un sistem de protecţie fizică similar celui existent la U1 şi U2. Organizarea de şantier va cuprinde facilităţi temporare necesare personalului contractor şi deţinerii temporare de echipamente şi materiale de construcţie, dispuse în condiţii controlate şi aprobate în baza unor proceduri similare cu cele aplicate la unităţile 1 şi 2. 5. Procese tehnologice de producţie (în perioada de funcţionare) 5.1. Descrierea proceselor tehnologice Unitatea U3 (similar U4) va produce energie electrică pe baza energiei nucleare prin transformarea succesivă a energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear, a energiei termice în energie mecanică în turbina cu abur şi a energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric. Turbogeneratorul centralei furnizează o putere a energiei electrice de 700 MWe utilizând aburul produs de energia dezvoltată în reactorul nuclear tip CANDU. Pe lanţul transformărilor care au loc în procesul de producere a energiei electrice există sisteme închise care folosesc drept agent termic apa grea, respectiv apa demineralizată (sistemul primar de transport al căldurii, sistemul moderator, sistemul de condensat/apă de alimentare a generatorilor de abur, sistemul intermediar de răcire) şi două circuite deschise care folosesc apa din Dunăre (sistemul de apă de circulaţie şi sistemul apă tehnică de răcire). Încărcătura iniţială de combustibil se va produce la Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala "Fabrica de Combustibil Nuclear" Piteşti, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 643/2007 privind aprobarea Strategiei de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi ale Hotărârii Guvernului nr. 691/2008 pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 643/2007 privind aprobarea Strategiei de selectare a investitorilor pentru realizarea unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. Materiile prime, materialele, substanţele/amestecurile periculoase etc. utilizate în procesul tehnologic sunt: dioxid de uraniu [UO(2)], uraniu (U), apă grea [D(2)O], hidrogen, heliu, azot, oxigen, acetilenă, carbid [CaC(2)], morfolină, ciclohexilamină (alternativă pentru morfolină), hidrat de hidrazină, azotit de sodiu (Flomat 537/RGCC-100), hidroxid de litiu, hidroxid de sodiu, acid clorhidric, clorură ferică, var, Biocid MB-40. 5.2. Alimentarea cu apă şi canalizarea; instalaţii de reţinere a poluanţilor Pe amplasamentul centralei nucleare sunt realizate o parte din lucrările hidrotehnice, de alimentare cu apă şi de canalizare aferente unităţilor 3 şi 4. Acestea au fost executate odată cu realizarea Unităţii 1, şi anume priza de apă şi canalul de aducţiune, precum şi bazinul de distribuţie. Sursa de apă de răcire pentru circuitele de apă tehnologică de răcire (apă de circulaţie şi apă tehnică) o constituie braţul Dunărea Veche, care aval de ramificaţia de la Bala, preia la ape mici o cotă de numai 15-20% din debitul înregistrat pe Dunăre la Silistra. Apa tehnologică este captată din Dunăre la gura de intrare a Canalului Dunăre-Marea Neagră, tranzitată pe Canalul Dunăre-Marea Neagră bieful I şi pe canalul de derivaţie, de unde este preluată prin intermediul unor lucrări hidrotehnice pentru utilităţile C.N.E. Cernavodă. Lucrările de gospodărire a apelor propuse prin proiect sunt: - sistemul de apă de circulaţie; - sistemul de apă tehnică de serviciu; - sistemul de apă de stins incendiul; - sistemul de apă de răcire la avarie; - sistemul de distribuţie apă potabilă; - canalizarea apelor pluviale, a apelor tehnologice uzate şi a drenajelor de apă din pânza freatică, aferente U3 şi U4; - tunelul de evacuare a apei de răcire în Dunăre; - staţia de tratare chimică a apei; prin proiect, se va realiza extinderea liniilor de filtrare, celelalte sisteme componente fiind deja executate pentru operarea unităţilor 1 şi 2; - gospodăria deşeurilor lichide radioactive; - canalizarea menajeră. Alimentarea cu apă tehnologică (industrială) se face din fluviul Dunărea bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră prin canalul de derivaţie. Debitele de apă necesare funcţionării unităţilor 3 şi 4 sunt: Q(zi max) = 9.331.200 mc/zi (108 mc/s) şi Q(zi med) = 6.863.616 mc/zi (79,440 mc/s). Sistemul de apă de circulaţie este un sistem deschis, alimentarea cu apă pentru fiecare unitate nucleară a C.N.E. Cernavodă realizându-se printr-un grup de 4 pompe. Sursa de apă este fluviul Dunărea, apa fiind captată prin Canalul Dunăre-Marea Neagră bieful I - canal de derivaţie - canal de aducţiune - bazin de distribuţie. Sistemul de apă tehnică de serviciu este un sistem deschis de apă brută de răcire, alimentat de bazinul de distribuţie prin intermediul pompelor aferente din casa pompelor. Apa brută filtrată este distribuită în clădirea serviciilor şi clădirea turbinei, unde asigură răcirea următoarelor echipamente: schimbătorii de căldură pentru apa intermediară de răcire, răcitorii pentru ulei lagăre turbină, instalaţia pentru producerea apei răcite, condensatorii de abur auxiliar, rezervoarele pentru apa de răcire pentru grupurile diesel de rezervă. Sistemul de apă potabilă alcătuit din: sursă subterană (3 foraje de mare adâncime cu H = 700 m); reţeaua de apă potabilă a oraşului Cernavodă; staţia de pompe; reţeaua de apă potabilă din incinta CNE cu rezervoare de apă potabilă (V = 1000 mc.). Sistemele de drenaj de pe amplasament necesare asigurării funcţionării optime a unităţilor U3, respectiv U4 sunt: - drenajul exterior din jurul clădirilor nucleare, din incinta ecranată aferentă U3, respectiv U4; - drenajul din jurul clădirii serviciilor auxiliare nucleare; - drenajul în jurul bazinului de combustibil uzat; - drenajul la puţurile reactorului; sunt aferente U3, respectiv U4. Sistemul de apă de stins incendiu are ca sursă de apă necesară stingerii incendiilor apa din Dunăre, prelevată fie din canalul de derivaţie, fie după trecerea acestuia prin sitele rotative aferente sistemului de apă tehnică de serviciu. Sistemul de apă pentru stins incendiu alcătuit din două rezervoare supraterane cu V = 1500 mc fiecare, staţia de pompe, staţia de pompe pentru refacerea rezervei de incendiu, reţele de apă de incendiu, instalaţii automate de stins incendiu. Sistemul de apă de răcire la avarie reprezintă o sursă alternativă de apă de răcire în cazul unor evenimente care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii. Agentul de răcire este apa din Dunăre preluată din bazinul de distribuţie. Canalizarea şi evacuarea apelor uzate Apele uzate fără conţinut radioactiv provin din următoarele surse: sistemul de drenaje inactive, purja de la generatorul de abur, apa caldă de la condensatori, apa tehnologică de serviciu, sistemul de canalizare menajeră, sistemul de canalizare ape pluviale, sistemul de drenaj ape freatice, staţia de tratare chimică a apei (şlam de la decantori, ape neutralizate din rezervoarele de neutralizare, ape de spălare de la filtrele mecanice). Canalizarea menajeră colectează apele menajere provenite de la partea clasică, cele provenite de la clădirea serviciilor de la cele două unităţi nucleare din proiect şi cele provenite de la pavilionul administrativ al unităţilor 3 şi 4. Apele uzate menajere sunt transportate gravitaţional la staţia de pompare ape menajere amplasată între unităţile U3 şi U4, iar de aici este pompată către staţia de pompare "Valea Cişmelei" a oraşului Cernavodă şi sunt preluate de către staţia de epurare a oraşului Cernavodă. Canalizarea apelor pluviale asigură evacuarea apei de ploaie, a apei rezultate de la spălarea filtrelor mecanice (cu nisip) din staţia de tratare chimică a apei, a apei din pânza freatică din interiorul ecranului de protecţie care înconjoară clădirile nucleare, a apelor uzate de la separatorul de păcură, a drenajelor inactive din clădirea turbinei şi de la bazinul de sifonare (clădirea diesel şi clădirea răcitori), a drenajelor de apă acumulată din subsolul clădirii serviciilor de sub radier. Evacuarea apelor colectate în sistemul de canalizare pluvială se face în bazinul de distribuţie aferent C.N.E. Cernavodă. Evacuarea în Dunăre a apei de răcire de la cele 4 unităţi nucleare se face prin tunelul de evacuare în Dunăre a apei de răcire, alcătuit din casete, tunele, canal deschis tip betonat şi canal de pământ cu debuşare în Dunăre. Circuitul este dimensionat să asigure evacuarea unui debit de 200 mc/s pe canalul betonat. Evacuarea apei de circulaţie şi a apei tehnologice provenite de la U3 şi U4 se face în Dunăre sau în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră (în cazul unor situaţii speciale). Debitul evacuat de apă caldă de circulaţie şi de apă tehnologică de serviciu caldă de la o unitate nucleară este de 53,8 mc/s. Instalaţiile de preepurare a apelor uzate sunt: - separator de păcură pentru apele tehnologice uzate din gospodăria de păcură şi pentru apele meteorice din cuvele/başele rezervoarelor de ulei şi combustibil; - denisipator pentru apele pluviale; - sistem de neutralizare pentru apele rezultate din procesul de regenerare, spălări echipamente şi pardoseală de la staţia de tratare chimică a apei. Sistemul de deşeuri lichide radioactive colectează efluenţii lichizi radioactivi asigurând de asemenea stocarea, prelevarea probelor, decontaminarea (dacă este cazul) şi evacuarea controlată a deşeurilor lichide radioactive provenite din funcţionarea sistemelor de proces din partea nucleară a centralei, precum şi din activităţile de întreţinere, revizie, reparaţii şi decontaminare. Deşeurile lichide radioactive sunt colectate în fiecare unitate nucleară în rezervoare de beton căptuşite cu răşină epoxidică, amplasate în clădirea serviciilor. După umplerea fiecărui bazin se face măsurarea activităţii gama şi a conţinutului de tritiu. În cazul în care este nevoie, se realizează decontaminarea în staţia de tratare a deşeurilor lichide radioactive şi, ulterior, apele decontaminate sunt evacuate în emisar. Activitatea efluenţilor lichizi radioactivi este măsurată cu monitorul de efluenţi lichizi radioactivi. Monitorul de efluenţi lichizi radioactivi este amplasat la subsolul clădirii serviciilor. Acesta determină cantitatea de radionuclizi emiţători de radiaţii gama din efluenţii lichizi, tritiul şi C-14. 5.3. Surse de emisii şi instalaţii pentru protecţia atmosferei a) Surse de emisii neradioactive Activităţile care generează emisii în atmosferă în perioada organizării de şantier şi a lucrărilor de construcţie sunt activităţi de construcţii-montaj echipamente şi conducte, instalaţii electrice şi de automatizare, precum şi unele lucrări de refacere a reţelei de drumuri conform necesităţilor, inclusiv emisiile rezultate din transportul acestora. Utilajele folosite (camioane, macarale, utilaje de încărcat-ridicat, compresoare, betoniere, buldozere etc.) funcţionează cu motoare tip diesel şi emit în atmosferă cantităţi neînsemnate de poluanţi, astfel încât impactul asupra calităţii aerului este nesemnificativ, în condiţii de funcţionare a acestora la parametrii proiectaţi. În perioada de construcţie pot să mai apară emisii fugitive ca urmare a operaţiilor de sudură în spaţii închise, a operaţiilor de finisaj şi de vopsire a clădirilor. Eliminarea acestor emisii fugitive se realizează prin reţinere şi ventilare. Aerul uzat necontaminat radioactiv din clădirea serviciilor şi din clădirea turbinei este preluat de sistemul de evacuare aer necontaminat, respectiv de sistemul de ventilaţie al clădirii turbinei şi este evacuat direct în atmosferă. Aerul provenit din clădirea reactorului (considerat aer potenţial radioactiv) este preluat de sistemul de ventilaţie al clădirii reactorului şi de sistemul de recuperare vapori apă grea, este filtrat şi evacuat în mod controlat prin coşul de dispersie. Alte surse de emisii potenţiale neradioactive care nu sunt controlate de sistemele de ventilaţie ale centralei sunt: aburul provenit de la vanele de pe conductele de abur şi de la supapele de siguranţă care descarcă aburul în atmosferă numai în situaţii anormale de funcţionare, precum şi degajările de vapori provenite de la generatoarele tip diesel, de la rezervoarele de stocaj uleiuri şi de la sistemul de canalizare al staţiei de tratare a apei. Sursele de poluanţi neradioactivi din cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă sunt sistemele care utilizează combustibili (combustibil lichid uşor, motorină), după cum urmează: centrala termică de pornire, diesele de rezervă şi de avarie. Centrala termică de pornire este realizată pentru a asigura necesarul termic la pornire pentru toate unităţile de pe platforma centralei nucleare. Aceasta se află în regim de aşteptare şi se utilizează numai la pornirea unei unităţi nucleare. Pentru unităţile 3 şi 4, după realizarea lor, există posibilitatea de pornire şi prin preluarea aburului necesar de la unităţile 1 sau 2 aflate în funcţiune, fără a se utiliza aburul provenit din funcţionarea centralei termice de pornire. Centrala termică de pornire este pusă în funcţiune doar la pornirea de la rece a unităţilor nucleare şi poate asigura în caz de necesitate încălzirea spaţiilor administrative. Depozitul de combustibil lichid necesar funcţionării centralei termice de pornire este compus din două rezervoare metalice supraterane (2 x 1000 mc) pentru păcură şi un rezervor-tampon de 100 mc pentru motorină. b) Sursele de efluenţi gazoşi radioactivi sunt clădirea reactorului, bazinele de stocare combustibil uzat, centrul de decontaminare şi gospodăria de apă grea. Efluenţii gazoşi radioactivi rezultaţi din operarea centralei nucleare conţin gaze nobile, particule, iod, tritiu, C-14. Efluenţii gazoşi radioactivi se colectează prin sistemele de ventilaţie ale centralei, acestea asigurând totodată circulaţia aerului dinspre zonele cu potenţial scăzut de contaminare către zonele cu potenţial ridicat de contaminare. Ulterior are loc procesul de filtrare şi evacuare controlată printr-un coş de dispersie cu înălţimea H = 50,3 m şi diametrul interior d = 2,3 m. Controlul efluenţilor gazoşi radioactivi se realizează prin: a. sisteme de filtrare montate pe conductele de evacuare ale sistemelor de ventilaţie astfel: - o unitate de filtrare în 3 trepte (pentru reţinerea particulelor radioactive şi a iodului radioactiv) montată pe evacuarea sistemului de ventilaţie al clădirii reactorului; - o unitate de filtrare în 3 trepte (pentru reţinerea particulelor radioactive şi a iodului radioactiv) montată pe evacuarea sistemului de ventilaţie al bazinului de combustibil uzat; - o unitate de filtrare (pentru reţinerea particulelor radioactive) montată pe conducta sistemului de evacuare aer contaminat din clădirea serviciilor; b. sistemul de recuperare a vaporilor de apă grea care, prin intermediul unui sistem de uscătoare, realizează reţinerea tritiului din atmosfera clădirii reactorului, asigurându-se astfel şi o reducere a emisiilor din centrală; c. sisteme de monitorizare a efluenţilor gazoşi radioactivi: - monitorul de efluenţi gazoşi radioactivi; măsoară radioactivitatea efluentului gazos înainte de evacuarea prin coşul de dispersie; - sistemul de monitorizare apă grea în aer, amplasat pe coşul de dispersie; - detectorii de radioactivitate amplasaţi în clădirea reactorului astfel: un ansamblu pe conducta de evacuare a sistemului de ventilaţie şi al doilea ansamblu pe conducta de evacuare a sistemului de recuperare vapori de apă grea; d. sistemul de izolare automată a anvelopei amplasat în clădirea reactorului; este necesar detectării emisiilor radioactive cu valori peste pragul de declanşare. 5.4. Deşeuri rezultate din funcţionarea unităţilor nucleare U3 şi U4 5.4.1. Deşeuri neradioactive Principalele tipuri de deşeuri neradioactive periculoase/nepericuloase estimate a rezulta din funcţionarea unităţii U3, respectiv U4 şi codurile corespunzătoare prevăzute în Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor sunt următoarele: ulei ungere (13 02 05*); emulsie (apă + ulei + şlam) (13 01 05*); solvenţi (14 06 03*); fluid hidraulic (13 01 11*); electrolit baterii (16 06 06*); etilenglicol (16 01 14*); recipienţi probe biologice (20 01 39*); baterii şi acumulatori (16 06 01*); materiale absorbante (18 02 03); soluţii de spălare (11 01 12); anvelope uzate (16 01 03); deşeuri cu conţinut de substanţe organice (16 03 06*); sticlă (20 01 02); lemn (20 01 38); fier (17 04 05); cupru (17 04 01); hârtie (20 01 01); deşeuri municipale şi asimilabile (20 03 99). Deşeurile neradioactive periculoase, lichide sau solide, sunt acumulatorii cu plumb, uleiuri, solvenţi, probe biologice, glicol, solvenţi inflamabili, recipienţi de probe biologice, emulsii etc. 5.4.2. Deşeuri radioactive Principalele tipuri de deşeuri radioactive rezultate în timpul funcţionării unităţilor 3 şi 4 sunt: combustibilul ars, răşini uzate, filtre şi cartuşe filtrante uzate, site aferente başelor de colectare (din sistemul de drenaj activ), filtre de cărbune activ, deşeuri solide de activitate medie (rezultate din componentele sistemelor aferente părţii nucleare), deşeuri solide slab active (rezultate din operaţiile zilnice din centrală). 5.5. Substanţe şi amestecuri periculoase Substanţele şi amestecurile periculoase principale necesare desfăşurării proceselor tehnologice în timpul funcţionării unităţilor 3 şi 4 sunt: amoniac 25%, ciclohexamină, nitrit de sodiu, nitrat de sodiu, biocid MB-40, etilenglicol, hidrochinonă, hipoclorit de sodiu, acid citric, cărbune activ, hidroxid de litiu, nitrat de gadoliniu hexahidrat min. 99,9%, anhidridă borică, renex 36. Unităţile 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă sunt utilizatori de substanţe/amestecuri periculoase aflate sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE , 93/67/CEE , 93/105/CE şi 200/21/CE ale Comisiei, cu modificările şi completările ulterioare. În cadrul activităţilor desfăşurate aferente unităţilor 3 şi 4 nu se utilizează compuşi organici organocloruraţi cu conţinut de bifenili policloruraţi (PCB). 6. Încadrarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate Canalul de evacuare a apelor de răcire este dispus faţă de siturile Natura 2000 din sectorul Cernavodă-Hârşova al fluviului Dunărea, astfel: - Situl Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării: include cca 700 m din partea din aval a canalului de pământ, la capătul căruia apa de răcire debuşează în Dunăre; - Situl Natura 2000 ROSPA0002 Allah Bair-Capidava: limita sudică a sitului este la cca 6,5 km aval de locul de debuşare a apei de răcire în Dunăre; - Situl Natura 2000 ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova: limita sudică a sitului este la peste 33 km aval de locul de debuşare a apei de răcire în Dunăre. 1. Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0022 Canaralele Dunării are suprafaţa totală de 25.943 ha şi include ecosisteme predominant forestiere, acvatice şi semiacvatice, urmate de cele cu vegetaţie ierboasă şi cele antropizate. În cadrul studiului de evaluare adecvată a fost identificat faptul că pana de apă cu temperatură modificată a apei Dunării poate influenţa cca 2,16% din ecosistemele acvatice situate într-o zonă de cca 3,5 km lungime şi maximum cca 350 m lăţime din sectorul Dunării, zonă aflată între confluenţa canalului de evacuare a apei de răcire şi zona din dreptul localităţii Seimeni. Formularele standard Natura 2000 referitoare la siturile prezente în zona de influenţă a proiectului conţin următoarele informaţii din punctul de vedere al obiectului de protecţie: Situl Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării a fost desemnat parte integrantă a Reţelei Natura 2000 pentru protecţia următoarelor obiective de conservare: 15 tipuri de habitate naturale de importanţă comunitară, dintre care 3 habitate de interes conservativ prioritar; 23 de specii sălbatice de floră şi faună (altele decât păsări) protejate prin anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului, respectiv o specie de mamifere, 4 specii de amfibieni şi reptile, 15 specii de peşti, o specie de nevertebrate şi două specii de plante. În afara acestor specii, în formularul standard al Sitului Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării mai sunt prezente şi 15 specii importante de plante şi animale care au stat la baza desemnării sitului. De asemenea, situl se suprapune peste alte arii naturale protejate, respectiv: situl Natura 2000 ROSPA0039 Dunăre-Ostroave (protejat pentru 39 de specii listate în anexa I la Directiva Păsări şi alte 10 specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Păsări) şi ariile naturale protejate de interes naţional: Reciful neojurasic de la Topalu - cod 2.352., Locul fosilifer Seimenii Mari - cod 2.355. şi Locul fosilifer Cernavodă - cod 2.354., desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. 2. Situl Natura 2000 ROSPA0002 Allah Bair-Capidava cu suprafaţă de 11.645 ha a fost inclus în Reţeaua europeană de arii naturale protejate Natura 2000 pentru protecţia a 43 de specii sălbatice de păsări de interes conservativ listate în anexa I la Directiva Păsări şi 37 de specii de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în anexa I la Directiva Păsări. Acest sit se suprapune cu aria naturală protejată de interes naţional Dealul Allah Bair în suprafaţă de 10 ha, declarată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Proiectul unităţilor 3 şi 4 nu ocupă suprafeţe în situl ROSPA0002 Allah Bair-Capidava. 3. Situl Natura 2000 ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova cu suprafaţa de 7.406 ha a fost desemnat parte integrantă a Reţelei Natura 2000 pentru protecţia a 39 de specii sălbatice de interes conservativ menţionate în anexa I la Directiva Păsări şi a altor 32 de specii de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în anexa I la Directiva Păsări. Proiectul unităţilor 3 şi 4 nu ocupă suprafeţe în situl ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova. În vecinătatea proiectului unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă nu există specii şi habitate prioritare pentru a căror conservare au fost desemnate siturile Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava şi ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova, aşa cum sunt menţionate în Formularele standard Natura 2000 şi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. II. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului de mediu, luând în considerare concluziile şi recomandările raportului privind impactul asupra mediului, ale studiului de evaluare adecvată şi ale participării publicului Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiect s-a derulat cu respectarea prevederilor următoare: - art. 46 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, cu modificările ulterioare, anexa nr. 1 punctul 3.2 (în vigoare de la data depunerii solicitării de obţinere a acordului de mediu, august 2006 până la data de 24.11.2006); - Hotărârea Guvernului nr. 1.213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private (în vigoare de la data de 24.11.2006 până la data de 11.09.2009); - Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, anexa nr. 1, pct. 22; - Ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu, cu modificările ulterioare (în vigoare de la data depunerii solicitării de obţinere a acordului de mediu, august 2006 până la data de 27.04.2010); - Ordinul ministrului mediului şi pădurilor, al ministrului administraţiei şi internelor, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 135/76/84/1.284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; - Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991 (Convenţia Espoo) ratificată prin Legea nr. 22/2001, anexa nr. 1, "pct. 2. Termocentrale şi alte instalaţii de combustie cu o producţie termică egală sau mai mare de 300 MW şi centrale nucleare şi alte reactoare nucleare (cu excepţia instalaţiilor de cercetare pentru producerea şi conversia materialelor fisionabile şi a celor fertile, a căror putere maximă nu depăşeşte 1 kW sarcină termică continuă)"; - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011; - Ordinul ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. În urma rezultatelor şi concluziilor raportului privind impactul asupra mediului, a documentelor suplimentare înaintate de titularul de proiect în perioada 2006-2013 şi a concluziilor formulate în opiniile finale ale statelor potenţial afectate de proiect se poate afirma că pentru fiecare element de mediu au fost identificate şi evaluate impacturile posibile la funcţionarea unităţilor 3 şi 4, precum şi impactul cumulat la funcţionarea simultană a celor 4 unităţi nucleare şi nu a fost identificat un impact semnificativ negativ în situaţia funcţionării normale. Aportul termic suplimentar prin evacuarea efluentului de la C.N.E. Cernavodă în Dunăre determină formarea unei pene de apă cu temperatură modificată. Se estimează că efectul gradientului termic al efluentului de la C.N.E. Cernavodă nu prezintă un impact semnificativ negativ dacă funcţionarea unităţilor 3 şi 4 respectă condiţiile din Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013 privind "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă" emis de Administraţia Naţională "Apele Române" care reînnoieşte Avizul de gospodărire a apelor nr. 35/2011 privind "Centrala Nucleară Cernavodă unităţile 3 şi 4", judeţul Constanţa. Aceste condiţii prevăd că în Dunăre temperatura va fi cu maximum 10° C peste temperatura apei fluviului, dar nu mai mare de 35° C, după parcurgerea zonei de amestec. Nu a fost identificat un impact negativ semnificativ asupra evoluţiei florei şi faunei din zona de influenţă a proiectului datorită deversărilor de apă tehnologică caldă în Dunăre. Au fost prezentate măsuri pentru prevenirea/diminuarea impacturilor potenţiale negative asupra mediului şi condiţiile necesare funcţionării normale la capacitatea de operare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Aceste măsuri şi condiţii sunt preluate în prezentul acord de mediu, la capitolele corespunzătoare. În cadrul documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului, pentru situaţiile de accident sunt prevăzute proceduri de operare, măsuri de intervenţie a personalului centralei nucleare, precum şi a altor autorităţi responsabile. Rezultatele şi concluziile studiului de evaluare adecvată a impactului de mediu prezintă evaluarea impactului asupra speciilor şi habitatelor protejate, inclusiv a celor de interes comunitar, în zonele de influenţă ale proiectului, respectiv în siturile Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava şi ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova. Analiza ia în considerare şi aspectele semnificative ale potenţialului impact asupra biodiversităţii din ariile naturale protejate incluse sau suprapuse în aceste situri Natura 2000. Prin studiul de evaluare adecvată s-a estimat că prin funcţionarea unităţilor 3 şi 4 nu există un impact semnificativ asupra: - habitatelor şi speciilor sălbatice de interes comunitar care stau la baza desemnării sitului Natura 2000 ROSCI0022 Canaralele Dunării şi a ariilor naturale protejate pe care le include; - speciilor de păsări care constituie obiectul de protecţie al sitului Natura 2000 ROSPA0002 Allah Bair-Capidava; - speciilor de păsări sălbatice a căror conservare a determinat desemnarea ariei de protecţie specială ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova. În cazul speciilor alohtone a fost identificată în Dunăre prezenţa speciei invazive Corbicula fluminea (Încrengătura Mollusca) în amonte şi aval de gura canalului de evacuare a apelor de răcire de la C.N.E. Cernavodă, precum şi în canalul de deversare, dar nu s-a constatat un efect negativ al prezenţei acesteia asupra scoicilor autohtone; aceste specii ocupă nişe spaţiale similare, convieţuind împreună. Concluziile studiului de evaluare adecvată prezintă faptul că impactul proiectului unităţilor 3 şi 4 este nesemnificativ, iar funcţionarea concomitentă a 4 unităţi nucleare pe amplasamentul C.N.E. Cernavodă nu afectează starea de conservare favorabilă a habitatelor şi speciilor, inclusiv a celor de interes comunitar. De asemenea, a fost estimat că funcţionarea unităţilor 3 şi 4 nu determină un impact semnificativ asupra habitatelor naturale şi speciilor de floră şi faună din zona de influenţă a proiectului, direct sau indirect, nici pe termen scurt sau lung, nici în faza de construcţie, în cea de operare sau de dezafectare, nici cumulat cu eventualul impact al altor activităţi desfăşurate în C.N.E. Cernavodă. În contextul predicţiilor schimbărilor climatice pe termen mediu şi lung previzionate în România - zona Dobrogea, coroborate cu impactul general nesemnificativ asupra mediului evaluat în timpul funcţionării unităţilor 3 şi 4, se estimează că efectul determinat de evacuarea efluentului cald în Dunăre de la C.N.E. Cernavodă cu 4 unităţi nucleare nu generează efecte negative asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ, iar impactul este evaluat ca fiind nesemnificativ. Criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa, inclusiv tehnologică şi de amplasament În construirea scenariilor pentru analiza eficienţei instalării unităţilor 3 şi 4 s-a avut în vedere construirea unui scenariu de bază corespunzător ipotezei de bază pornind de la evoluţia necesarului de energie electrică pentru România. Au fost studiate 4 alternative. Evoluţia posibilă a acestui scenariu s-a bazat pe Strategia pentru creşterea eficienţei energetice în România, şi "Foaia de parcurs în domeniul energetic din România", anexă la Hotărârea Guvernului nr. 890/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Alternativa 0: a reprezentat "abandonarea" lucrărilor de construcţie deja executate pe amplasament pentru unităţile U3 şi U4 şi asigurarea necesarului de energie prin realizarea unei centrale termoelectrice de 1400 MWe care utilizează combustibili clasici (gaze, păcură, cărbune). Realizarea unei asemenea centrale pe amplasamentul Cernavodă presupune, printre altele, construcţia "gospodăriei de combustibil", instalaţie care nu poate fi construită pe actualul amplasament, deoarece necesită suprafeţe mari construite. Celelalte 3 scenarii studiate pentru asigurarea necesarului de energie la nivel naţional pentru orizontul 2025 au avut o parte comună şi o parte care le-a diferenţiat. Scenariul A a considerat acoperirea cererii de energie electrică prin instalarea a 13 x 255 MW (3315 MW) în centrale cu ciclu combinat turbine cu gaze - turbine cu abur pe gaze naturale, care conduc la nivelul anului 2025 la un consum de gaze naturale de 3,46 x 10(9) mc. Scenariul B a considerat menţinerea până în anul 2025 a unui consum anual cvasiconstant de lignit şi huilă la nivelurile din foaia de parcurs în domeniul energetic din România şi prin instalarea a 3 x 255 MW (765 MW) în centrale cu ciclu combinat turbine cu gaze - turbine cu abur pe gaze naturale, a 14 x 165 MW (2310 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe lignit şi a 2 x 165 MW (330 MW, respectiv a unui total de 3405 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe huilă şi care conduc la un consum la nivelul anului 2025 de 23 milioane tone lignit, 1,3 milioane tone huilă şi 0,8 x 10(9) mc de gaze naturale. Scenariul C, faţă de scenariul B, ia în considerare construirea Unităţii U3 de la Cernavodă (700 MW) şi instalarea a 14 x 165 MW (2310 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare cu funcţionare pe lignit, a 2 x 165 MW (330 MW, respectiv a unui total de 3340 MW) în grupuri cu ardere în strat fluidizat la presiune atmosferică cu recirculare, cu funcţionare pe huilă, care conduc la un consum la nivelul anului 2025 de 23 milioane tone lignit, 1,3 milioane tone huilă şi 1,8 milioane tcc de combustibil nuclear. Criteriile care au stat la baza comparării scenariilor construite pe termen lung au fost grupate în trei categorii: tehnico-economice, de impact asupra mediului şi de impact social. Din analiza multicriterială a rezultat ca scenariu favorit cel care includea realizarea Unităţii U3. Ulterior, când s-a analizat posibilitatea construirii şi a Unităţii U4, din analiza criteriilor "cheltuielilor totale actualizate", a "impactului asupra mediului" şi a celui "tehnico-economic", a rezultat că funcţionarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va conduce la diferenţierea mult mai substanţială ca scenariu favorabil, faţă de scenariile anterioare analizate. Alternativa propusă prin acest proiect reprezintă alternativa optimă, din următoarele considerente: - este un proiect pentru continuarea lucrărilor la unităţile 3 şi 4 pe amplasamentul de la C.N.E. Cernavodă; aceste lucrări au fost întrerupte fiind efectuate numai lucrări de conservare; - de la aprobarea amplasamentului au fost efectuate lucrări de construcţii pentru unităţile 3 şi 4 astfel: pentru U 3 - 52% din lucrările civile pe partea nucleară şi clasică şi de 49% din lucrările de construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă şi canalizări; pentru U 4 - 15% din lucrările civile; - amplasamentul C.N.E. Cernavodă cu 4 unităţi tip CANDU a fost aprobat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15/1979 pentru aprobarea amplasării CNE Cernavodă cu reactor nuclear de tip CANDU-PHW 600 MWe, cu 4 unităţi cu câte 660 MWe fiecare, în amplasamentul Cernavodă, şi executării unor lucrări de instalaţii în regim derogatoriu, înainte de elaborarea proiectului de execuţie; - este realizată pe amplasament "Unitatea 0", unitatea care cuprinde servicii de deservire comune pentru toate unităţile nucleare (Staţia de tratare chimică a apei, Centrala termică de pornire şi Staţia de pompe incendiu). "Unitatea 0" a fost dimensionată şi pentru a deservi necesităţile unităţilor 3 şi 4. Alegerea amplasamentului centralei nucleare s-a făcut luând în considerare caracteristicile fizice ale amplasamentului (seismologice, geologice, meteorologice şi hidrologice), caracteristicile socio-demografice şi de utilizare a terenului, caracteristicile de proiect ale reactorului şi conformitatea cu criteriile şi cerinţele de securitate nucleară. Pentru definirea şi confirmarea condiţiilor geologice şi seismice au colaborat specialişti ai Universităţii Bucureşti şi experţi internaţionali. Datele seismologice ale amplasamentului utilizate pentru proiectarea Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă au fost determinate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului şi, ulterior, au fost expertizate independent. Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică au coordonat verificări şi expertize ale amplasamentului şi ale proiectului utilizând ghidurile şi metodologia la zi recomandată pentru a demonstra asigurarea securităţii nucleare şi pentru confirmarea interpretărilor utilizate în studiile de amplasament ale C.N.E. Cernavodă. Finalizarea lucrărilor de execuţie la unităţile 3 şi 4 va conduce la creşterea capacităţii de producere a energiei electrice a C.N.E. Cernavodă cu o putere de cel puţin 1440 MWe în vederea satisfacerii cererii suplimentare la nivel naţional şi regional de furnizare stabilă de energie electrică obţinută prin tehnologii cu emisii reduse de carbon. Motivele care au stat la baza luării deciziei de emitere a acordului de mediu - terenul pe care se continuă lucrările de execuţie la unităţile 3 şi 4 este proprietatea Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" S.A. - Sucursala C.N.E. Cernavodă şi face parte din categoria "subzone unităţi de producţie aferente CNE"; - autorizaţia de amplasare a centralei nucleare tip CANDU pentru 4 unităţi nucleare a fost emisă de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară în anul 1978; - este un proiect strategic necesar asigurării securităţii energetice a ţării prin asigurarea unei balanţe echilibrate între cererea şi producţia naţională de energie, fiind unul dintre proiectele majore care contribuie la realizarea scenariului optim de dezvoltare a sistemului energetic naţional pentru perioada 2007-2020, în conformitate cu documentul Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-2020; - posibilitatea asigurării debitelor necesare funcţionării în circuit deschis a 4 unităţi nucleare de 700 MW, la asigurarea normată de 97%, reprezintă condiţia pentru funcţionarea unităţilor 3 şi 4; această condiţie este înscrisă, de asemenea, şi în Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013. Astfel, unităţile nucleare U3 şi U4 vor putea intra în funcţionare numai după punerea în funcţiune a lucrărilor de regularizare ale Dunării pentru schimbarea repartiţiei debitelor de apă pe braţele Bala, Borcea şi, respectiv, Dunărea Veche. După realizarea acestor lucrări se estimează că se vor asigura următorii parametri: - debitele minime asigurate pe Dunărea Veche, în aval de bifurcaţia de la Bala, vor fi de 40-42% din debitul Dunării unice la Silistra; - o scădere a nivelurilor minime ale apei pe braţul Bala cu 0,80 m şi o creştere a acestuia pe braţul Dunărea Veche, în aval de bifurcaţia de la Bala, cu 1,20 m, respectiv 1,08 m în secţiunea Cernavodă; - a fost realizată evaluarea impactului proiectului asupra biodiversităţii care a concluzionat faptul că proiectul va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor şi habitatelor protejate, precum şi a ariilor naturale protejate şi siturilor Natura 2000 din zonă, respectiv: ROSCI0022 Canaralele Dunării, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava şi ROSPA0017 Canaralele de la Hârşova. Pe amplasamentul proiectului şi în imediata vecinătate a acestuia nu au fost identificate habitate naturale şi/sau specii de interes comunitar care pot fi afectate de implementarea proiectului. Proiectul nu provoacă o deteriorare semnificativă sau o pierdere a unor habitate naturale de interes comunitar şi nu utilizează resurse de care depinde diversitatea biologică din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar; - în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului sunt furnizate informaţii complexe din domeniile specifice altor autorităţi de reglementare şi control la nivel naţional (domeniul nuclear, al sănătăţii populaţiei, al gospodăririi apelor şi al managementului situaţiilor de urgenţă), informaţii reprezentative pentru stadiul actual al procedurii de reglementare. Acestea reflectă realizarea proiectului şi funcţionarea activităţii C.N.E. Cernavodă în conformitate cu legislaţia naţională şi internaţională; - punctele de vedere exprimate de autorităţile naţionale reprezentate în Comisia de analiză tehnică la nivel central: Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Ministerul Economiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Administraţia Naţională "Apele Române", Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; - opinia Comisiei din 26.11.2010 în conformitate cu articolul 43 din Tratatul Euratom referitoare la finalizarea unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, România; - scrisoarea de confort privind autorizarea unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă emisă de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (mai 2012) menţionează că proiectul este autorizabil în conformitate cu legislaţia specifică domeniului nuclear în vigoare şi preia propunerile de îmbunătăţire rezultate în urma reevaluării marginilor de securitate nucleară (testele de stres) pentru centralele nuclearoelectrice europene, solicitate de către Consiliul European şi Comisia Europeană în urma accidentului de la Fukushima (Japonia); - măsurile de securitate nucleară respectă principiile de bază stabilite prin Directiva 2009/71/EURATOM a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare; - raportul misiunii de evaluare a hazardului seismic, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (iulie 2012) cu titlul "Report on the 2nd follow up review mission for the probabilistic seismic hazard analysis and development of design basis ground motions for the Cernavoda NPP Units 3&4" ("Raport al celei de-a doua misiuni de evaluare a analizei probabilistice de hazard seismic şi stabilirea bazelor de proiectare seismică pentru amplasamentul unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă"); - reactualizarea analizei riscului de atac terorist asupra C.N.E. Cernavodă realizată de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare în cooperare cu autorităţile statului cu responsabilităţi în prevenirea, combaterea şi răspunsul la evenimente de acest tip (anul 2012). Analiza ia în considerare toate informaţiile relevante privind riscul de atac terorist, cele mai noi cerinţe şi ghiduri ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică privind siguranţa nucleară şi protecţia fizică, precum şi recomandările grupului de lucru ad-hoc privind siguranţa nucleară (AHGNS - Ad Hoc Group on Nuclear Security) stabilit la nivelul Consiliului Uniunii Europene; - politica naţională de gospodărire a deşeurilor radioactive este aliniată la cerinţele internaţionale stabilite prin "Convenţia comună asupra gestionării în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive" elaborată de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi ratificată de România prin Legea nr. 105/1999 pentru ratificarea Convenţiei comune asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, adoptată la Viena la 5 septembrie 1997, precum şi la politica de gospodărire a deşeurilor radioactive promovată la nivelul Uniunii Europene; Respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională - Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare; - Directiva-cadru a Apei 2006/60/EC transpusă în legislaţia naţională prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; - Directiva 2006/60/CE a Parlamentului şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 care stabileşte cadrul comunitar de acţiune în domeniul politicii apei, transpusă în legislaţia naţională prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare; - Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; - Directiva Consiliului 75/440/CEE din 16 iunie 1975 privind calitatea apei de suprafaţă destinate preparării apei potabile în statele membre, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 567/2006; - Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, cu modificările ulterioare, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2005; - Directiva Consiliului 78/659/EEC din 18 iulie 1978 privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea întreţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare; - Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.038/2010; - Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, cu modificările ulterioare, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 352/2005; - Directiva 78/659/EEC privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea întreţinerii vieţii piscicole, cu modificări şi completări, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare; - Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.038/2010; - Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa şi Directiva 2004/107/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice policiclice în aerul înconjurător transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător; - Directiva Habitate 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faună şi floră sălbatică de interes comunitar şi Directiva Păsări 79/409/CE privind conservarea păsărilor sălbatice, modificată şi completată prin Directiva Păsări 2009/147/CE transpuse în legislaţia naţională prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificări şi completări, aprobată prin Legea nr. 49/2011; - Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Cum răspunde/respectă obiectivele de protecţie a mediului din zonă În urma analizei şi investigaţiilor aprofundate din studiul de evaluare adecvată şi a interpretării acestora se apreciază că proiectul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă a luat în considerare: - obiectivele de mediu stabilite prin Directiva-cadru Apă promovate şi implementate prin Hotărârea Guvernului nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României; - direcţiile de interes naţional şi european ale Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării aprobată de către Comisia Europeană la 8 decembrie şi adoptată la 24 iunie 2011 în cadrul Consiliului European; - direcţiile de interes naţional şi european ale Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi Planului asociat de acţiuni. Luarea în considerare a impactului direct, indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă Activităţile care se desfăşoară în zona proiectului pe o rază de cca 10 km în jurul C.N.E. Cernavodă au fost grupate pe următoarele 4 zone: zona industrială Cernavodă-Saligny, zona portului industrial Cernavodă, zona dispersată în oraşul Cernavodă şi zona dispersată în jurul comunelor Mircea Vodă şi Stelnica. Principalele activităţi economice sunt: activităţi economice (navale, stocarea şi distribuţia produselor petroliere, activităţi agricole, lucrări de construcţii, cariere de argilă); conductele magistrale de transport de petrol şi benzină (Constanţa-Piteşti, Constanţa-Ploieşti, Constanţa-Borzeşti şi Ploieşti-Constanţa); căile de transport rutier, feroviar, naval (Dunărea Veche şi Canalul Dunăre-Marea Neagră). Obiectivele şi activităţile economice care se desfăşoară în prezent în zona centralei nucleare nu determină un impact cumulat cu tipul de activitate desfăşurată de C.N.E. Cernavodă la funcţionarea cu 4 unităţi. III. Măsuri pentru prevenirea, reducerea şi unde este posibil compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului Titularul de proiect are obligaţia respectării procedurilor, a modului de lucru şi a măsurilor descrise în documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului care a stat la baza emiterii prezentului acord de mediu. Titularul de proiect va lua toate măsurile prevăzute în legislaţia naţională, inclusiv în cea din domeniul nuclear, precum şi în cea internaţională, în vederea implementării şi asigurării celor mai înalte exigenţe de protecţie fizică şi securitate nucleară încă din etapa de proiectare, precum şi, ulterior, în perioada de punere în funcţiune, funcţionare la capacitatea nominală şi intervenţie în situaţii neprevăzute, în perioada de dezafectare şi remediere a amplasamentului, în vederea asigurării unui înalt nivel de protecţie a personalului, a populaţiei şi mediului. a) Măsuri în timpul realizării proiectului a1) Protecţia calităţii apei Titularul de proiect are obligaţia de a lua măsurile necesare în vederea eliminării sau diminuării oricărui impact negativ asupra apelor de suprafaţă şi a apelor subterane, în condiţiile aplicării principiului ALARA (As Low As Reasonable Achievable - cel mai scăzut nivel rezonabil posibil), atât în perioada de construcţie-montaj, cât şi în perioadele de teste tehnologice şi de funcţionare. Toate evacuările de ape în receptori se vor face în condiţiile impuse de Avizul de gospodărire a apelor emis pentru unităţile 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă (în vigoare), corelându-se totodată cu condiţiile şi măsurile prevăzute în Autorizaţia de gospodărire a apelor emisă pentru C.N.E. Cernavodă unităţile 1 şi 2 (în vigoare). În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile care se impun pentru evitarea poluării apelor, pentru protecţia factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luându-se măsuri de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, în special cu produse petroliere, ca urmare a exploatării utilajelor tehnologice. Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate în instalaţiile de preepurare vor fi depozitate în mod corespunzător şi, ulterior, evacuate în conformitate cu prevederile legale. a2) Protecţia atmosferei; protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca emisiile de poluanţi în atmosferă provenite de la utilajele şi de la vehiculele utilizate să fie astfel încât valorile-limită ale poluanţilor în aerul ambiental să respecte prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, precum şi cele pentru respectarea normelor în vigoare pentru nivelul de zgomot admis, atât pe perioada realizării testelor tehnologice, cât şi la funcţionare la capacitate. Pulberile în suspensie rezultate din activităţile de curăţare a conductelor vor fi colectate prin sisteme de filtrare a aerului aferente echipamentelor de sablat. Se va urmări ca nivelul de zgomot al utilajelor şi al echipamentelor să se încadreze în domeniul prevăzut în specificaţia tehnică (cartea tehnică) fără a depăşi limitele din normativ. a3) Protecţia solului, a subsolului şi a apelor subterane Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile astfel încât toate activităţile din perioada de construcţii-montaj, a testelor tehnologice şi de punere în funcţiune să se desfăşoare fără poluarea solului, subsolului şi a apelor subterane. a4) Managementul deşeurilor Deşeurile rezultate în perioada de execuţie a proiectului sunt în principal următoarele: deşeuri din demolări (deşeuri de pământ, deşeuri de beton), deşeuri din refaceri de hidroizolaţii, deşeuri asfaltice, bituminoase, deşeuri de nămol din cămine (posibil contaminate cu reziduuri petroliere), deşeuri de ambalaje şi deşeuri textile (echipamente de protecţie deteriorate sau uzate etc.), fier şi oţel, materiale plastice, vopsele, hârtie, carton şi uleiuri uzate. Se vor respecta prevederile legale, procedurile şi măsurile de prevenire şi/sau reducere a scurgerilor accidentale, procedurile de management al deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii-montaj, activităţile de întreţinere periodică a utilajelor şi vehiculelor, precum şi manipularea corespunzătoare şi stocarea combustibililor şi materialelor. Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru colectarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a deşeurilor industriale neradioactive generate în perioada de realizare a proiectului şi de a se asigura ca operaţiunile de colectare, transport, eliminare sau valorificare să fie realizate prin firme specializate şi autorizate. Titularul de proiect are obligaţia de a lua toate măsurile necesare care asigură gospodărirea în siguranţă a eventualelor deşeuri radioactive generate şi va asigura implementarea acestor măsuri, atât în activităţile de teste tehnologice, cât şi pe perioada punerii în funcţiune. a5) Protecţia naturii/ariilor naturale protejate de interes comunitar Proiectul nu utilizează resurse de care depinde diversitatea biologică din cadrul ariilor naturale protejate de interes comunitar. Pe amplasamentul proiectului şi al organizării de şantier nu se vor realiza depozite de materiale sau de substanţe care să afecteze speciile şi/sau habitatele naturale de interes comunitar. Lucrările se vor realiza astfel încât să se asigure starea de conservare favorabilă a speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate siturile respective. a6) Protecţia împotriva radiaţiilor Titularul de proiect, din momentul încărcării combustibilului în reactor, va lua toate măsurile de protecţie a personalului, populaţiei şi mediului, în conformitate cu Normele fundamentale de securitate radiologică aprobate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în vederea evitării contaminării/evacuării emisiilor radioactive. b) Măsuri în timpul exploatării şi efectul implementării acestora b1) Protecţia calităţii apei Se va asigura funcţionarea optimă a instalaţiilor de preepurare a efluenţilor lichizi neradioactivi. Titularul de proiect are obligaţia verificării periodice a integrităţii funcţionale a sistemelor de drenaj aferente clădirilor reactoarelor din jurul bazinelor de combustibil uzat şi a clădirii serviciilor auxiliare, în vederea prevenirii eventualelor efecte asupra apelor subterane. Apele pluviale de pe suprafaţa gospodăriei de combustibil şi a rampei de descărcare a păcurii, după ce au fost preepurate în separatorul de păcură, vor fi preluate de sistemul de canalizare pluvială. Scurgerile care apar în regim normal şi anormal de funcţionare a unor sisteme tehnologice (sala de maşini, corpul de legătură dintre sala de maşini şi clădirea serviciilor, corpul răcitorilor) sunt colectate prin sistemul de drenaje inactive şi sunt evacuate prin pompare [Qmax(ev) = 20 l/s] la canalizarea pluvială, după efectuarea controlului dozimetric (tritiu şi gamma). Integritatea sistemelor de drenaj şi a reţelelor de canalizare va fi controlată periodic. Se vor respecta acţiunile prevăzute în procedurile de control periodic pentru prevenirea eventualelor pătrunderi/scurgeri accidentale de produse radioactive sau neradioactive în apele subterane. Titularul de proiect are obligaţia stabilirii procedurilor de intervenţie în caz de scurgeri accidentale care pot periclita calitatea apelor. Se va asigura funcţionarea optimă a monitorului de efluenţi lichizi radioactivi. Se vor respecta specificaţiile de proiect şi condiţiile impuse în avizele emise de autorităţi, astfel încât proiectul să îndeplinească obiectivele de mediu stabilite prin Directiva-cadru Apă şi conţinute în "Planul de management al fluviului Dunărea, Deltei Dunării, Spaţiului hidrografic Dobrogea şi apelor costiere". Pentru situaţiile extreme în care debitele de apă pe Dunăre nu ating valorile optime funcţionării la putere nominală (perioade secetoase) se vor pune în aplicare procedurile de operare în condiţii anormale a C.N.E. Cernavodă stabilite de titularul de activitate, care vor asigura operarea sau, după caz, oprirea controlată a uneia sau mai multor unităţi nucleare, în condiţii de nivel extrem de scăzut al apei în bazinul de distribuţie. b2) Protecţia atmosferei; protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor Titularul de proiect va lua toate măsurile necesare pentru ca emisiile de gaze de ardere [SO(2), NO(x), CO şi pulberi în suspensie PM10, PM2.5] rezultate din funcţionarea centralei termice de pornire chiar şi în perioadele scurte de timp (la pornirea sau la oprirea unităţilor nucleare), deşi nu sunt emisii continue, să nu afecteze calitatea aerului, în conformitate cu cerinţele Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. În perioada de funcţionare a unităţilor 3 şi 4 nu sunt puse în evidenţă emisii continue de poluanţi neradioactivi. Emisiile fugitive sau emisiile din surse mobile (provenite de la autovehiculele care tranzitează amplasamentul) vor fi diminuate prin măsuri organizatorice şi prin proceduri specifice elaborate de titularul de proiect şi vor cuprinde inclusiv inspecţiile tehnice ale autovehiculelor pentru funcţionarea acestora în normele de poluare în vigoare. Emisiile radioactive rezultate în timpul operării la capacitate normală vor respecta prevederile normelor Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Se va asigura funcţionarea optimă a monitorului de efluenţi gazoşi radioactivi. În caz de eventuale depăşiri ale valorilor aprobate se va acţiona în conformitate cu procedurile centralei în vederea remedierii de îndată a eventualelor disfuncţionalităţi. Echipamentele generatoare de zgomot şi vibraţii (pompe, ventilatoare) sunt prevăzute cu atenuatoare şi amortizoare şi sunt amplasate în clădiri. Nivelul de zgomot şi vibraţii provenite de la alte echipamente (vane de abur, transformatoare electrice) nu va depăşi limitele prevăzute de reglementările în vigoare. b3) Protecţia solului, a subsolului şi a apelor subterane Surse potenţiale de poluare a solului şi subsolului pot fi scurgerile de combustibil, uleiurile, materialele chimice provenite din manipularea, gospodărirea deşeurilor solide, managementul deşeurilor industriale neradioactive. Supravegherea periodică şi remedierea (dacă este cazul) platformelor betonate tip cuvă placate antiacid şi a rampei de descărcare a chimicalelor din cisternele de cale ferată prin care se aprovizionează substanţele chimice necesare proceselor tehnologice. În jurul zonei nucleare a fiecărei unităţi nucleare este prevăzut un ecran de etanşare care pătrunde pe verticală până la stratul impermeabil de marnă şi are rol de control al apei subterane a centralei. În amplasamentul C.N.E. Cernavodă, în regim natural, nivelul apei freatice variază între 8,50 mdMB nivel normal şi 12,00 mdMB nivel maxim, în funcţie de cotele apelor fluviului Dunărea (bazinul de distribuţie). Protecţia la creşterea nivelului apelor subterane pentru structurile şi subsolurile clădirilor nucleare se realizează prin intermediul unui ecran de beton armat care creează o incintă etanşă în jurul clădirilor nucleare şi prin intermediul unui voal de etanşare de profunzime, executat prin injecţii de lapte de ciment efectuate în fisurile din roca de bază, prin foraje de 40 m adâncime. În interiorul acestor incinte ecranate este prevăzut câte un sistem de drenaj care menţine nivelul apelor subterane sub cota + 8,50 mdMB. Incintele ecranate drenate se vor executa în jurul clădirilor aferente fiecărei unităţi, executate între suprafaţa terenului (cota 16,30 mdMB) şi stratul de marnă impermeabilă. b4) Managementul deşeurilor Managementul deşeurilor neradioactive nepericuloase/periculoase Deşeurile rezultate în timpul funcţionării unităţilor U3 şi U4 se colectează pe amplasament, în general în departamentul care le-a generat, acesta separându-le pe categorii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Deşeurile neradioactive periculoase lichide sau solide sunt acumulatorii cu plumb, uleiuri, solvenţi, probe biologice, glicol, solvenţi inflamabili, recipienţi de probe biologice, emulsii etc. Depozitarea deşeurilor neradioactive periculoase se face organizat în containere tip butoaie inscripţionate, la centrul de colectare şi în depozitul temporar din incintă. Zonele de depozitare temporară a deşeurilor neradioactive periculoase sunt amplasate în perimetrul centralei, în spaţii special amenajate. Spaţiile sunt marcate şi zonate astfel încât să se identifice uşor destinaţia acestora, depozitarea butoaielor făcându-se numai pe paleţi. Aceste spaţii sunt inspectate periodic de personalul de întreţinere, atât din punctul de vedere al integrităţii containerelor, cât şi pentru evitarea distrugerii sau pierderii etichetelor. Zonele de depozitare temporară sunt prevăzute şi cu cabineţi de urgenţă dotaţi cu materiale de intervenţie în caz de scurgeri accidentale. Desfăşurarea activităţilor de monitorizare, colectare, stocare temporară, depozitare şi transport al deşeurilor în afara societăţii, la unităţi autorizate pentru stocare, valorificare şi eliminare, se va realiza în condiţii de eficienţă şi securitate pentru mediu şi populaţie conform prevederilor legale. Se vor respecta prevederile legislaţiei naţionale din domeniul gestionării deşeurilor. Transportul containerelor cu deşeuri neradioactive nepericuloase/periculoase, în vederea stocării temporare sau disponibilizării, se va face cu mijloace de transport autorizate pentru transportul deşeurilor nepericuloase/periculoase, cu ancorarea corespunzătoare a acestora. Sacii de plastic cu deşeuri solide periculoase sunt transferaţi în containere metalice. Deşeurile neradioactive periculoase produse la C.N.E. Cernavodă pot fi contaminate radioactiv. Containerele cu deşeuri din zonele radiologice vor fi monitorizate pentru tritiu şi gama înainte de fi transferate în afara zonei radiologice, în vederea eliminării la societăţi autorizate pentru colectare deşeuri, sau vor fi stocare în spaţiile centralei special amenajate. Dacă sunt detectate valori peste limite aprobate, acestea sunt considerate deşeuri radioactive şi sunt tratate conform procedurilor pentru deşeuri radioactive. Managementul deşeurilor radioactive Modul de gestionare a deşeurilor radioactive rezultate din funcţionarea unităţilor U3 şi U4 este în concordanţă cu cerinţele comunitare precizate în Raportul Comisiei Europene "Seventh situation report - Radioactive waste and spent fuel management in the European Union" ("Al şaptelea raport de situaţie - Gospodărirea deşeurilor radioactive şi a combustibilului uzat în Uniunea Europeană") din anul 2011 şi Directiva 2011/70/ Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă şi în condiţii de siguranţă a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive. Managementul deşeurilor radioactive încorporează toate activităţile administrative şi operaţionale pentru colectarea, manipularea, stocarea, transportul, depozitarea tuturor deşeurilor radioactive produse în cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă. Deşeurile radioactive produse în cadrul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt următoarele: - deşeuri radioactive solide (hârtie, textile, resturi de plastic, echipament de protecţie, sticlă, lemn, părţi metalice, resturi de beton, filtre uzate, răşini uzate); - deşeuri radioactive lichide (uleiuri uzate, solvenţi uzaţi, amestecuri de lichide de scintilaţie); - combustibil ars. Deşeurile radioactive produse (lichide şi solide) în cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă provin din desfăşurarea activităţilor curente de operare şi mentenanţă. Deşeurile astfel produse sunt colectate separat ca deşeuri compactabile, segregate (în funcţie de sursa de generare şi tipul de material), monitorizate, comprimate (pentru reducerea volumului) şi transferate la depozitul intermediar de deşeuri radioactive. Depozitarea răşinilor uzate se face separat în 3 rezervoare construite din beton armat cu capacitatea de 200 mc fiecare, acoperite cu răşină epoxidică şi amplasate în subsolul clădirii serviciilor. Pentru depozitarea combustibilului ars rezultat din funcţionarea unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă sunt prevăzute următoarele modalităţi de depozitare: depozitarea umedă în bazinul de combustibil uzat şi depozitarea uscată în depozitul intermediar de combustibil ars. Fasciculele de combustibil ars evacuate din reactoare sunt stocate umed pentru o perioadă de minimum 6 ani, în bazinul de combustibil uzat din centrală, perioadă în decursul căreia activitatea combustibilului şi căldura reziduală se reduc. Ulterior, combustibilul ars se încărcă în coşuri de stocare şi se transferă la depozitul intermediar de combustibil ars. Stocarea uscată pentru minimum 50 de ani se face în module din beton prevăzute cu cilindri (incinte) de stocare. Depozitul intermediar de combustibil ars existent pe amplasament este prevăzut în proiectul iniţial cu spaţiul şi amenajările exterioare necesare pentru realizarea unui număr total de 27 de module. În situaţia în care este necesară extinderea depozitului intermediar de combustibil ars se vor respecta procedurile de reglementare în conformitate cu prevederile legislaţiei de protecţia a mediului şi cele din domeniul nuclear în vigoare. Depozitarea finală a deşeurilor radioactive şi a combustibilului ars rezultate din activitatea C.N.E. Cernavodă unităţile U1-U4 se va face într-un depozit final de deşeuri slab şi mediu active, respectiv într-un depozit geologic naţional care vor fi construite în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Agenţiei Nucleare nr. 844/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale pe termen mediu şi lung privind gestionarea combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea definitivă şi dezafectarea instalaţiilor nucleare şi radiologice. b5) Managementul substanţelor şi amestecurilor periculoase Substanţele toxice folosite sunt amoniac, acid sulfuric, acid clorhidric, oxid de carbon etc. Vor fi luate măsuri pentru amplasarea rezervoarelor care vor depozita aceste substanţe periculoase, astfel încât să fie eliminate eventualele cantităţi evacuate în aer şi să se asigure protecţia prin distanţă. b6) Protecţia naturii/ariilor naturale protejate de interes comunitar În studiul de evaluare adecvată au fost propuse o serie de măsuri, stabilite în contextul urmăririi direcţiilor de interes naţional şi european ale Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi ale Planului asociat de acţiuni, pentru aspectele de monitorizare şi conservare a biodiversităţii şi a ariilor protejate din zona de influenţă a proiectului. Măsurile propuse prin programul de monitorizare sunt coroborate cu condiţiile impuse de Administraţia Naţională "Apele Române" prin Avizul de gospodărire a apelor nr. 35/2011, reînnoit prin Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013, şi susţin acţiunile prevăzute în planul de acţiuni asociat strategiei. Până la elaborarea măsurilor minime de conservare pentru speciile şi habitatele care au stat la baza constituirii ariilor naturale protejate din zona de influenţă a proiectului, se vor respecta măsurile impuse prin art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, respectiv: - pentru speciile de plante şi animale protejate, altele decât păsările, sunt interzise: orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau a ouălor din natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; recoltarea florilor şi a fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenţie a acestor plante în habitatele lor naturale, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; deţinerea, transportul, vânzarea sau schimburile în orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vânzare a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; - pentru speciile de păsări protejate, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise: uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturizare; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea, precum şi vânzarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul vânzării şi oferirii spre vânzare a acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. b7) Protecţia împotriva radiaţiilor Proiectul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă prevede măsuri pentru protecţia împotriva radiaţiilor a personalului de pe amplasament, a populaţiei şi a mediului, atât în timpul funcţionării normale, cât şi în condiţii de accident. În timpul funcţionării normale La funcţionarea normală a centralei nucleare sunt stabilite următoarele măsuri principale pentru protecţia împotriva radiaţiilor de pe amplasament: a) a personalului centralei: controlul surselor (cuprinde măsurile şi activităţile necesare pentru identificarea şi eliminarea sau micşorarea pericolelor de iradiere interne şi externe); reducerea cantităţii de impurităţi în lichide prin soluţii tehnice; menţinerea la un nivel scăzut a activităţii în lichidele şi gazele de proces; măsuri pentru ecranarea radiaţiilor (ecranare primară, secundară, auxiliară şi specială); amplasarea unor sisteme de ecranare permanente, temporare sau suplimentare, în funcţie de activităţile desfăşurate; măsuri pentru protecţia împotriva contaminării; prevederea de echipamente fixe şi portabile de monitorizare a radiaţiei, echipamente de monitorizare a contaminării, echipamente de monitorizare a activităţii aerosolilor şi de monitorizare a lichidelor de proces; prevederea de utilităţi pentru personal, cum ar fi duşuri, vestiare, spălătorie pentru echipamente de protecţie, spaţii de decontaminare; b) a populaţiei şi mediului: - controlul efluentului (cuprinde măsurile şi activităţile necesare pentru a monitoriza şi controla degajările de radioactivitate în mediu); - monitorizarea mediului (cuprinde măsurile şi activităţile necesare pentru măsurări ale nivelurilor de radioactivitate în mediu, necesare evaluării impactul radiologic asupra sănătăţii populaţiei şi mediului). În cazul unor emisii anormale sunt implementate programe suplimentare pentru evaluarea precisă a dozei. În situaţii de accident În condiţii de accident sunt prevăzute măsuri speciale pentru protecţia personalului, inclusiv a celui specializat în intervenţii şi remedieri. Aceste măsuri se referă la asigurarea căilor de evacuare în siguranţă a personalului operator şi asigurarea că acţiunile operatorilor necesare postaccident pot fi îndeplinite în siguranţă. Măsurile principale de protecţie prevăzute în situaţiile de accident sunt pentru a se asigura că dozele de radiaţii încasate de operatori rămân în cadrul limitelor acceptate de normele în vigoare. Principalele măsuri pentru protecţia populaţiei şi a activităţilor economice din vecinătate sunt: - asigurarea izolării anvelopei în caz de accident, pentru a limita eliberările de radioactivitate în mediu; - depresurizarea filtrată la urgenţă a anvelopei în caz de accident sever, pentru menţinerea integrităţii anvelopei; - stabilirea unei zone de excludere de 1 km în jurul fiecărui reactor, zonă în care sunt permise doar activităţi legate de centrală; - adoptarea unor măsuri specifice de amplasare şi proiectare a sistemelor centralei pentru limitarea emisiilor de gaze toxice sau explozive utilizate în activitate, astfel încât să nu fie afectată integritatea structurilor centralei; - fiecare unitate nucleară este proiectată ca unitate funcţional independentă faţă de celelalte unităţi nucleare. Măsurile de protecţie împotriva radiaţiilor, în funcţionare normală, precum şi măsurile de intervenţie în caz de accident cu consecinţe radiologice sunt aprobate de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Analizele accidentelor de bază de proiect postulate pentru o instalaţie nucleară au evidenţiat că sistemele active şi pasive caracteristice proiectului asigură menţinerea reactorului în stare oprită sigură, precum şi evacuarea căldurii reziduale şi confinarea radioactivităţii, astfel încât consecinţele asupra populaţiei şi mediului înconjurător să fie menţinute în limitele stabilite de reglementările în vigoare. b8) Managementul situaţiilor de urgenţă Titularul de proiect va asigura implementarea măsurilor necesare intervenţiei în caz de accident, după realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4. Principalele măsuri stabilite împreună cu Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi alte autorităţi cu responsabilităţi în acest domeniu sunt: - elaborarea Planului de urgenţă pe amplasament în conformitate cu cerinţele organului de reglementare în domeniul nuclear şi ale standardelor şi ghidurilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică; - constituirea unei structuri organizatorice de răspuns la urgenţă formate din personalul propriu din cadrul unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă care va acţiona în conformitate cu Planul de urgenţă pe amplasament, aprobat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; - măsuri de instruire atât teoretică, cât şi practică a personalului propriu cu privire la implementarea Planului de urgenţă pe amplasament; - asigurarea notificării autorităţilor publice interesate (Primăria Oraşului Cernavodă, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare) prin încheierea de protocoale de notificare cu aceste autorităţi; - organizarea periodică a unor exerciţii de urgenţă cu implicarea personalului C.N.E. Cernavodă, în care va fi evaluată capacitatea de răspuns a personalului unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă; - evaluarea prin teste periodice realizate prin exerciţii de urgenţă generale C.N.E. - Autorităţi publice, a modulului în care personalul unităţilor 3 şi 4 interacţionează cu autorităţile publice în cazul apariţiei unei situaţii de urgenţă; - stabilirea măsurilor necesare şi efective pentru prevenirea, reducerea şi controlul impactului transfrontieră, în caz de accident; - asigurarea, cu mijloace de protecţie individuală, a cetăţenilor care se află în zonele de planificare de urgenţă, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 501/2005 pentru aprobarea criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecţie individuală a cetăţenilor; - asigurarea gratuită a forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă cu echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice conform prevederilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare; - organizarea şi executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizarea măsurilor de decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi a utilajelor conform prevederilor art. 51 din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare; - asigurarea protecţiei prin adăpostire a salariaţilor proprii, în situaţia producerii unui incident/accident radiologic/nuclear, conform prevederilor art. 45 din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare. România este semnatara următoarelor convenţii internaţionale privind intervenţiile în situaţii de urgenţă: Convenţia cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear şi Convenţia cu privire la asistenţa în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, ratificate prin Decretul Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională nr. 223/1990. c)Măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului Dezafectarea unei centrale nucleare este reglementată prin prevederile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Normele privind cerinţele specifice pentru sistemele de management al calităţii aplicate la dezafectarea instalaţiilor nucleare (NMC-11). De asemenea, la planificarea dezafectării se utilizează standardele internaţionale curente aplicabile. Normativele internaţionale care se utilizează pentru planificarea dezafectării sunt: IAEA, Safety Standard Series - Decommissioning of Nuclear Fuel Cycle Facilities, Vienna, 2001 (Dezafectarea unităţilor cu combustibil nuclear), şi US-NRC Regulatory Guide 1.184 - Decommissioning of nuclear power reactors, 2000 (Dezafectarea reactorilor nucleari). Normele interne şi normativele internaţionale specifice dezafectării recomandă întocmirea unui plan de dezafectare în 3 etape, astfel: - plan de dezafectare iniţial, întocmit încă din faza de proiectare şi construcţie a obiectivului nuclear; - plan de dezafectare pe parcurs, întocmit pe perioada când obiectivul nuclear funcţionează; - plan de dezafectare final, la sfârşitul perioadei de funcţionare, necesar pentru începerea efectivă a procesului de dezafectare. Pentru unităţile U3 şi U4 se propune o metodă de dezafectare care presupune decontaminarea şi dezasamblarea echipamentelor şi structurilor contaminate şi/sau activate la scurt timp după oprirea definitivă a unităţilor nucleare. Combustibilul nuclear uzat şi deşeurile radioactive sunt colectate şi trimise pentru depozitare finală. Prin aceste acţiuni se asigură eliberarea amplasamentului pentru alte utilizări la scurt timp după încetarea definitivă a activităţilor de operare. c1) Descrierea succintă a operaţiunilor de dezafectare a unităţilor 3 şi 4 În cadrul procesului de dezafectare a unităţilor nucleare, o serie de clădiri, structuri, instalaţii şi echipamente aferente acestora vor fi decontaminate, dezasamblate, demolate şi îndepărtate. Pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţă a dezafectării unei unităţi nucleare vor fi luate în considerare următoarele elemente importante din punctul de vedere al impactului asupra personalului, populaţiei şi mediului: starea radiologică a instalaţiei (gradul de contaminare sau activare a structurilor şi sistemelor); starea fizică a structurilor şi sistemelor tehnologice ale instalaţiei care vor fi folosite ca sisteme auxiliare sau protective în timpul activităţilor de dezafectare (gradul de deteriorare, funcţionalitatea); starea fizică a sistemelor de comandă şi control ale instalaţiei ce vor fi folosite în timpul desfăşurării operaţiilor de dezafectare; starea sistemelor electrice, a instalaţiilor de ridicat şi transportat; starea fizică a structurilor ce vor fi folosite ca structuri de confinare şi ecrane de protecţie biologică în timpul dezafectării; înregistrările referitoare la istoria de operare a instalaţiei, a planurilor generale şi a listelor de echipamente, componente şi structuri. Decontaminarea suprafeţelor, a elementelor constructive ale clădirilor dezafectate, a echipamentelor şi instalaţiilor etc. este operaţia esenţială care are ca scop îndepărtarea contaminării radioactive în scopul reducerii nivelului de radioactivitate rezidual în/pe materialele existente în centrală sau pe amplasament. Se vor aplica recomandările ghidurilor internaţionale în alegerea procedeelor de decontaminare pentru decontaminarea chimică, decontaminarea electrochimică şi decontaminarea mecanică. c2) Măsurile generale de protecţie a populaţiei şi mediului în timpul procesului de dezafectare Principalele măsuri de protecţie a populaţiei şi mediului sunt următoarele: controlul surselor, controlul efluenţilor, monitorizarea mediului, reevaluarea programului iniţial de monitorizare în conformitate cu modificările care apar în timpul procesului de dezafectare. Operaţiunile generale care se realizează după demolarea clădirilor, în vederea remedierii amplasamentului sunt: colectarea probelor de sol şi analizarea acestora; decopertarea stratului de sol eventual contaminat; refacerea geometriei amplasamentului prin nivelare şi fixarea solului prin acoperire succesivă cu strat de sol fertil şi strat vegetal (iarbă, arbuşti). IV. Condiţii care trebuie respectate Titularul proiectului este obligat să respecte toate condiţiile precizate în avizele, acordurile, autorizaţiile etc. obţinute pentru implementarea acestui proiect. Titularul de proiect este răspunzător pe toată perioada derulării proiectului şi ulterior a activităţii de respectarea prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Titularul de proiect are obligaţia de a respecta prevederile legislaţiei în domeniul nuclear emise de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în calitate de autoritate naţională de reglementare în domeniul nuclear şi este responsabil pentru aplicarea normelor tehnice de proiectare prevăzute în legislaţia naţională, inclusiv a celor recunoscute la nivel internaţional. Titularul de proiect va respecta toate condiţiile prevăzute în legislaţia naţională, inclusiv cea din domeniul nuclear, precum şi cea internaţională, în vederea asigurării şi implementării celor mai înalte cerinţe de protecţie fizică şi securitate nucleară, încă din etapa de proiectare, precum şi, ulterior, în perioada de punere în funcţiune, funcţionare la capacitatea nominală şi intervenţie în situaţii de accident, în perioada de dezafectare şi remediere a amplasamentului, în vederea asigurării unui înalt nivel de protecţie a personalului, a populaţiei şi mediului. Titularul de proiect are obligaţia de a demonstra că sunt întreprinse toate acţiunile pentru a asigura măsurile de protecţie a personalului expus, a populaţiei şi mediului, astfel încât să se asigure că toate expunerile, inclusiv cele potenţiale, să fie menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA). Titularul de proiect are obligaţia de a corela lucrările de construcţie şi punere în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 cu realizarea lucrărilor de regularizare pe Dunăre în vederea schimbării repartiţiei debitelor pe braţul Dunărea Veche la nivele mici, pentru asigurarea nivelelor şi debitelor minime de funcţionare în siguranţă cu 4 unităţi nuclearoelectrice. Lucrările de regularizare pe Dunăre se corelează cu lucrările cuprinse în proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila şi măsuri complementare", al cărui titular de investiţie este Ministerul Transporturilor - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi. 1. În timpul realizării proiectului a) Condiţii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (româneşti sau comunitare), după caz Utilajele tehnologice vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi de particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei, cu modificările şi completările ulterioare. b) Condiţii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integrează concluziile evaluării adecvate, după caz Având în vedere necesitatea urmăririi variaţiei temperaturii apei Dunării în zona penei de apă cu temperatură modificată, titularul de proiect elaborează un studiu care evidenţiază modalităţile tehnice pentru realizarea şi implementarea unui program de monitorizare a temperaturii în această zonă, luând în considerare şi elementele recomandate în concluziile studiului de evaluare adecvată elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea. c) Condiţii necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier Drumurile de şantier şi drumurile din incinta amplasamentului vor fi în permanenţă întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se reduce cantitatea de pulberi în suspensie. Lucrările se vor realiza în etape, conform proiectului, astfel ca impactul generat asupra calităţii aerului să fie minim. Utilajele/Echipamentele folosite în timpul lucrărilor de organizare de şantier nu vor depăşi nivelul admisibil de putere acustică în conformitate cu prevederile art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor. Aceste utilaje/echipamente vor avea marcate nivelul de putere acustică conform cap. XI şi vor respecta prevederile art. 9, ale anexei 2 şi ale art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1.756/2006. Operarea vehiculelor grele şi uşoare de transport destinate transportului materialelor de construcţii şi a echipamentelor pe traseele rutiere din raza oraşului Cernavodă, în zona clădirilor de locuit în vecinătatea traseului rutier, se va realiza astfel încât: - să nu conducă la depăşirea valorilor admisibile de zgomot echivalent prevăzute în STAS 10009/1988 Acustica în construcţii, acustica urbană, limite admisibile ale nivelului de zgomot; - să nu conducă la depăşirea valorilor admisibile ale vibraţiilor produse în urma propagării vibraţiilor prin structura căii rutiere sau a patului căii rutiere, în conformitate cu prevederile standardului român 12025-2 Acustica în construcţii, efectele vibraţiilor asupra clădirilor sau părţilor de clădire, valori admisibile. Deşeurile provenite din lucrările de construcţii (deşeuri industriale din construcţii, deşeuri valorificabile, deşeuri industriale periculoase, deşeuri asimilabile celor municipale) vor fi colectate organizat şi vor fi evacuate de pe amplasament în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale din domeniul gestionării deşeurilor. Este obligatorie colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor, depozitarea şi eliminarea acestora în funcţie de natura lor prin firme specializate, pe bază de contract, conform prevederilor în vigoare. În cazul poluării accidentale a solului se recomandă îndepărtarea stratului de sol poluat şi depozitarea în containere până la incinerare sau depoluare. Se interzice circulaţia autovehiculelor ce vor deservi lucrările de construcţii-montaj ale proiectului, în afara drumurilor stabilite pentru funcţionarea şantierului (drumuri de acces şi drumuri tehnologice). d) Planul de monitorizare a mediului d1) Monitorizarea apelor menajere/pluviale
┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Sursa │ Locul de prelevare │ Indicatori │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│ Ape uzate menajere │Punctele de monitorizare vor fi stabilite │Conform prevederilor Hotărârii Guvernului │
│ │de ABADL*1) şi RAJA*2) Constanţa │nr. 188/2002, modificată şi completată │
│ │ │prin Hotărârea Guvernului │
│ │ │nr. 352/2005-NTPA 002│ │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Ape pluviale, inclusiv cele din │Amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie│Conform prevederilor Hotărârii Guvernului │
│drenajul subteran şi cele │al C.N.E. Cernavodă │nr. 188/2002, modificată şi completată │
│stocate în başa exterioară de │ │prin Hotărârea Guvernului │
│drenaj │ │nr. 352/2005 NTPA-002 │
└────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘
__________ *1) ABADL: Administraţia Bazinală a Apelor Dobrogea-Litoral *2) RAJA: Regia Autonomă Judeţeană a Apelor d2) Monitorizarea temperaturii fluviului Dunărea în zona penei de apă cu temperatură modificată
┌──────────────────────────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│ Zona │ Indicatori │ Aspecte de urmărit │
├──────────────────────────────┼───────────────┼──────────────────────────────────────────┤
│Apa de răcire evacuată în │Temperatura │Elaborarea unui studiu care va pune în │
│fluviul Dunărea via valea │ │evidenţă modalităţile tehnice pentru │
│Seimeni şi în bieful II al │ │realizarea şi implementarea unui program │
│CDMN*1) (în situaţii speciale)│ │de monitorizare a temperaturii, luând în │
│ │ │considerare elementele recomandate în │
│ │ │studiul de evaluare adecvată elaborat de │
│ │ │INCDDD*2) Tulcea │
└──────────────────────────────┴───────────────┴──────────────────────────────────────────┘
___________ *1) CDMN: Canalul Dunăre-Marea Neagră *2) INCDDD: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" d3) Monitorizarea calităţii aerului
┌──────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐
│ Sursa/Poluant │ Mod de implementare │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Pulberi în suspensie PM10 şi PM2.5│Măsuri uzuale pentru reducerea emisiilor în conformi- │
│ │tate cu prevederile legale în vigoare, astfel încât să │
│ │fie respectate valorile-limită prevăzute în Legea │
│ │nr. 104/2011 │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Drumurile de şantier şi drumurile din incinta amplasa- │
│ │mentului vor fi în permanenţă întreţinute prin nivelare│
│ │şi stropire cu apă pentru a se reduce cantitatea de │
│ │pulberi în suspensie PM10, PM2.5 │
├──────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤
│Utilaje şi maşini utilizate în │Măsuri necesare pentru respectarea prevederilor │
│activităţile curente de construc- │Hotărârii Guvernului nr. 332/2007 │
│ţie şi montaj │ │
└──────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘
d4) Monitorizarea deşeurilor neradioactive
┌────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Sursa │ Puncte monitorizare │ │
│ │ Frecvenţă │ Tipur │
├────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┼───────────────────────────┤
│Activităţile curente de construcţii-│Amplasamentul centralei, în general, │- deşeuri din construcţii │
│montaj │şi în punctele de generare/colectare/│- deşeuri valorificabile │
│ │depozitare temporară/încărcare în │- deşeuri periculoase │
│ │mijloace de transport, în special │- deşeuri asimilabile celor│
│ │Frecvenţa permanentă │ municipale │
└────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┴───────────────────────────┘
Gestionarea deşeurilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, inclusiv sub aspectul conformării cu prevederile art. 22 alin. (3), precum şi cu prevederile legislaţiei specifice din domeniul gestionării deşeurilor. d5) Monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor
┌────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Sursa │ Mod de implementare │
├────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│Operarea vehiculelor grele şi │Conform prevederilor Hotărârii │
│uşoare pentru transportul │Guvernului nr. 1.756/2006 │
│materialelor de construcţii şi a│ │
│echipamentelor │ │
│Operarea utilajelor │ │
└────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
d6) Monitorizarea biodiversităţii
┌────────────────────────┬───────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┐
│ Specie monitorizată │ Zone de monitorizare/mod de │ Aspecte urmărite │
│ │ implementare/frecvenţă │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Corbicula fluminea │- proba de control va fi prelevată din │- dinamica abundenţei larvelor │
│(încrengătura Mollusca),│amonte de canalul de evacuare a apelor │pediveligere din canalul de deversare│
│specie invazivă │de răcire; │a apelor de răcire ale C.N.E. │
│ │- se vor colecta probe atât din canalul│Cernavodă; │
│ │de evacuare, cât şi din Dunăre, la │- aria de distribuţie a larvelor │
│ │intervale regulate pe lungimea penei de│pediveligere; │
│ │apă cu temperatură modificată; │- abundenţa adulţilor în │
│ │- minimum 3 prelevări anuale; se vor │habitatele bentonice din zona │
│ │analiza diferenţele regimului termic al│proiectului. │
│ │apei, cât şi cele hidrologice. │ │
│ │Etapa de monitorizare de 3 ani înainte │ │
│ │de testele de punere în funcţiune │ │
│ │a U3 şi U4 │ │
├────────────────────────┼───────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤
│Alosa immaculata(Pisces)│- se vor efectua pescuiri de studiu │- cunoaşterea influenţei penei de apă│
│scrumbie │(larve şi puiet timpurii care tranzi- │cu temperatură modificată asupra │
│ │tează zona penei de apă cu temperatură │comportamentului de migraţie a │
│ │modificată) concomitente atât în zona │scrumbiilor adulte; │
│ │neafectată termic, cât şi în zona │- cunoaşterea influenţei penei de apă│
│ │afectată termic; │cu temperatură modificată asupra │
│ │- se vor înregistra vitezele de curgere│comportamentului şi a efectului │
│ │şi temperaturile pe secţiunile caracte-│potenţial asupra larvelor şi puilor │
│ │ristice pentru a şti unde este │timpurii de scrumbie de Dunăre; │
│ │localizată zona cu viteza cea mai mare │- identificarea prezenţei puilor │
│ │de curgere (pe unde se scurg cele mai │timpurii de Alosa sp. pe fundul │
│ │multe larve de scrumbie) şi dacă │Dunării, în zona terminală a penei de│
│ │fenomenul de "pană de apă cu tempera- │apă cu temperatură modificată. │
│ │tură modificată" este prezent sau nu │ │
│ │în ziua respectivă; │ │
│ │- se va începe monitorizarea cu 1 an │ │
│ │de zile înainte de testele de punere │ │
│ │în funcţiune a U3 şi U4. │ │
└────────────────────────┴───────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘
Se vor respecta prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011; se vor monitoriza prezenţa/absenţa speciilor sălbatice cu frecvenţa de două ori/an (primăvara şi toamna). Titularul de proiect are obligaţia prezentării semestriale la autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi la custodele ariilor protejate de interes comunitar a unui raport sintetic al rezultatelor monitorizării, în care se vor preciza următoarele: starea de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, prezenţa acestora în zonele de influenţă ale proiectului, eventualele modificări semnificative apărute şi, dacă este cazul, măsuri suplimentare de supraveghere şi/sau conservare, necesare a fi aplicate ulterior. 2. În timpul exploatării Titularul de proiect are obligaţia respectării tuturor condiţiilor impuse de avizele/acordurile/autorizaţiile etc. emise de autorităţile responsabile, precum şi a celor ce decurg din legislaţia naţională şi internaţională. Intrarea în exploatare la capacitate a unităţilor 3 şi 4 se va face după obţinerea autorizaţiei de mediu pentru C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. a) Condiţii necesare a fi îndeplinite în funcţie de prevederile actelor normative specifice La intrarea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare va stabili constrângerile de doză pentru întregul amplasament şi pentru fiecare unitate de pe amplasamentul C.N.E. Cernavodă, precum şi limitele derivate de emisie pentru efluenţii lichizi şi gazoşi radioactivi evacuaţi de pe amplasamentul C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică. Titularul de proiect are obligaţia realizării evaluării impactului asupra sănătăţii populaţiei, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. e) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Studiul de impact asupra stării de sănătate a populaţiei din zona CNE Cernavodă - 4 unităţi va fi elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 381/2004 privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare. Titularul de proiect are obligaţia implementării programelor şi procedurilor necesare managementului situaţiilor de urgentă, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 242/1993 pentru aprobarea Normelor republicane de securitate nucleară privind planificarea, pregătirea şi intervenţia la accidente nucleare şi urgenţe radiologice, ale Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005. Titularul de proiect are obligaţia elaborării Planului de urgenţă pe amplasament pentru C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, acesta urmând a fi aprobat de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, inclusiv depozitarea finală a acestora se va desfăşura cu respectarea standardelor şi a normelor naţionale de securitate nucleară, de protecţie a personalului expus profesional, a populaţiei, a mediului, a proprietăţii, precum şi a acordurilor internaţionale la care România este parte. Se vor respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare. b) Condiţii care reies din raportul privind impactul asupra mediului, respectiv cerinţele legislaţiei comunitare, după caz Titularul proiectului/Operatorul unităţilor 3 şi 4 va folosi numai tipul de combustibil nuclear pentru care a fost evaluată funcţionarea activităţii în regim normal de operare în cadrul raportului privind impactul asupra mediului, respectiv uraniul natural sub formă de pastile de oxid de uraniu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. c) Respectarea normelor impuse de legislaţia specifică în domeniul calităţii aerului, managementului apei, managementului deşeurilor/deşeurilor radioactive, zgomot, protecţia naturii c1) Protecţia atmosferei; protecţia împotriva zgomotului Titularul de proiect/Operatorul va lua toate măsurile necesare în situaţia funcţionării Centralei termice de pornire, la pornirea sau la oprirea unităţilor U3 şi U4, pentru a nu afecta calitatea aerului ambiental şi va respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Nivelul de zgomot echivalent la limita zonei funcţionale se va încadra în limitele prevăzute în STAS 10009/1988 Acustica în construcţii, acustica urbană, limite admisibile ale nivelului de zgomot. c2) Managementul apei În vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a întregii investiţii în perioadele de ape mici ale fluviului Dunărea (braţul Dunărea Veche), titularul de proiect este obligat să respecte următoarele condiţii impuse de Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013 emis de Administraţia Naţională "Apele Române": - să realizeze toate lucrările de investiţii necesare, precum şi să adapteze toate soluţiile constructive optime în vederea asigurării nivelelor minime de funcţionare a staţiilor de pompare (pentru apă de circulaţie şi apă tehnică); - să încheie un protocol cu Ministerul Transporturilor - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi în vederea urmăririi în timp a lucrărilor hidrotehnice de pe braţul Bala, precum şi pentru menţinerea la parametrii tehnici proiectaţi a acestor lucrări; lucrările hidrotehnice de pe braţul Bala sunt cuprinse în proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila şi măsuri complementare", titular de investiţie fiind Ministerul Transporturilor - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi; - să încheie un protocol cu Ministerul Transporturilor - Compania Naţională Administraţia "Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa - Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi în vederea monitorizării permanente a aluviunilor depuse pe braţul Dunărea Veche, precum şi la gura Canalului Dunăre-Marea Neagră. Apele uzate rezultate din funcţionarea unităţilor U3 şi U4 nu vor putea depăşi concentraţiile maxime ale indicatorilor de calitate prevăzuţi în Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013, înainte de punctul de evacuare în receptorul natural:
┌──────────────────┬──────────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Categoria apei │ Indicatori de calitate │ Valori maxime │
│ evacuate │ │ (mg/l) │
├──────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ape uzate menajere│Conform prevederilor Hotărârii│ │
│(necontaminate │Guvernului nr. 188/2002, │ │
│radioactiv) │modificată şi completată prin │ │
│ │Hotărârea Guvernului │ │
│ │nr. 352/2005-NTPA 002 │ │
├──────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ape tehnologice │1. Temperatura │ *) │
│ │2. pH │ 6,5-9,0 │
│ │3. Suspensii │ 25 │
│ │4. Fier total ionic │ 1,5 │
│ │5. Cloruri │ 250 │
│ │6. Sulfaţi │ 200 │
│ │7. Amoniu │ 3 │
│ │8. Fosfor │ 1 │
│ │9. CBO(5) │ 15 │
│ │10. Sodiu │ 100 │
│ │11. Calciu │ 150 │
│ │12. Magneziu │ 50 │
│ │13. Produs petrolier │ 5 (fără irizaţii) │
│ │14. Clor rezidual liber │ 0,2 │
│ │15. Hidrazina │ 0,1 │
│ │16. Morfolina │ 0,4 │
│ │17. Ciclohexilamina │ 0,1 │
│ │18. Hidroxid de litiu │ 0,025 │
│ │19. Amestec hidrazină + │ 0,1 + 0,025 │
│ │ hidroxid de litiu │ │
│ │20. Amestec hidrazină + │ 0,1 + 0,4 │
│ │ morfolină │ │
│ │21. Amestec hidrazină + │ 0,1 + 0,40 + 0,1 │
│ │ morfolină+ciclohexilamină │ │
│ │22. Rodamina - cu evacuare în │ 2,0 │
│ │ CDMN │ │
│ │ - cu evacuare în │ 10,0 │
│ │ Dunăre │ │
│ │23. Fluoresceina - cu evacuare│ 0,25 │
│ │ discontinuă │ │
│ │24. RGCC 100 │ 1,0 produs comercial │
│ │25. Biomate 5716 │ 1,0 │
│ │26. Biocid MB-40 │ 5,2 substanţă activă │
│ │ │ 0,01 ml/l produs comercial │
│ │27. Etilen glicol │ <1,0 │
│ │28. Lichid de scintilaţie │ 0,001 substanţă activă │
│ │ ULTIMA │ │
│ │ GOLD LLT │ 0,00195 produs comercial │
│ │29. PRAESTOL A3040L │ 3 │
│ │30. NALCO 3DT149 │ 500 │
├──────────────────┼──────────────────────────────┼────────────────────────────┤
│Ape pluviale, │Conform prevederilor Hotărârii│Guvernului nr. 188/2002, │
│inclusiv cele din │modificată şi completată prin │otărârea Guvernului │
│drenajul subteran │nr. 352/2005-NTPA-001 │ │
│şi cele stocate în│ │ │
│başa exterioară de│ │ │
│drenaj │ │ │
└──────────────────┴──────────────────────────────┴────────────────────────────┘
_____________ *) Din punctul de vedere al încărcării termice, temperatura apelor tehnologice evacuate va respecta condiţiile impuse de Administraţia Naţională "Apele Române", astfel: - în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră (în bazinul de liniştire al CHE Recuperare) va fi de maximum 10°C peste temperatura apei din bieful I al Canalului Dunăre-Marea Neagră, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depăşească 25°C. - în Dunăre va fi de maximum 10°C peste temperatura apei fluviului Dunărea, dar nu mai mare de 35°C, după parcurgerea zonei de amestec. În perioadele de injecţie apă caldă în bazinul de distribuţie, încadrarea ?t va fi analizată de către CNE în funcţie de temperatura apei din bazinul de distribuţie (condensatori) şi secţiunea Seimeni. Evacuarea apei calde în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră se va face în situaţii speciale, dar numai cu aprobarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi a Administraţiei Naţionale Dobrogea-Litoral, cu acceptul Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A., a Regiei Autonome Judeţene de Ape Constanţa, a notificării Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa şi a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa şi cu aprobarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. c3) Managementul deşeurilor neradioactive/radioactive Deşeurile industriale neradioactive şi cele asimilabile cu cele menajere vor fi eliminate/valorificate/reciclate şi gestionate pe măsura generării lor, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României şi ale Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Transportul pe drumurile de acces din perimetrul C.N.E. Cernavodă al containerelor cu deşeuri neradioactive în vederea stocării temporare sau disponibilizării se face cu electrocarul, tractorul sau/şi camionul autorizate pentru transportul deşeurilor periculoase (acolo unde este cazul), cu ancorarea corespunzătoare a produselor transportate. Transportul deşeurilor în afara centralei nucleare în vederea eliminării, depozitării sau valorificării se va efectua cu operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de transport în condiţiile şi cu respectarea obligaţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, precum şi a prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. Transportul deşeurilor din categoria produselor chimice expirate periculoase se va realiza cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii de transport rutier de mărfuri periculoase în România. Managementul substanţelor clasificate expirate va respecta prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri şi ale regulamentelor Comisiei Europene aplicabile (nr. 273/2004 şi nr. 111/2005 ). Pentru deşeurile periculoase disponibilizate în cantităţi mai mari de 1 To se vor obţine aprobări de expediţie/transport de la autoritatea pentru protecţia mediului din perimetrul prestatorului de servicii, vizate de Protecţia Civilă a Judeţului Constanţa, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Limitele şi condiţiile tehnice de depozitare definitivă a deşeurilor radioactive vor respecta normele emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi standardele stabilite şi aprobate de Agenţia Naţională şi pentru Deşeuri Radioactive. Titularul de proiect/Operatorul va utiliza numai procesele şi metodele de gestionare a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive, astfel încât să se asigure că sunt întreprinse toate acţiunile pentru a asigura optimizarea radioprotecţiei, în sensul de a asigura că toate expunerile personalului expus profesional, ale populaţiei şi ale mediului, inclusiv cele potenţiale, să fie menţinute la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil, luând în considerare factorii economici şi sociali (principiul ALARA) în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 14/2000 pentru aprobarea Normelor fundamentale de securitate radiologică, cu completările ulterioare. În timpul funcţionării unităţilor U3 şi U4 titularul de proiect este responsabil de asigurarea menţinerii unui nivel cât mai scăzut privind activitatea şi volumul combustibilului nuclear uzat şi ale deşeurilor radioactive generate. Managementul deşeurilor radioactive la C.N.E. Cernavodă se desfăşoară în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale de gestionare a deşeurilor radioactive. Răspunderea directă pentru gestionarea combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive provenite din activitatea C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi, în vederea depozitării finale a acestora, revine titularului autorizaţiei nucleare pe toată durata de viaţă utilă a centralei nucleare, inclusiv în timpul dezafectării instalaţiilor nucleare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive, republicată, cu modificările ulterioare, ale Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi ale reglementărilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (IAEA Safety Series No.111F "The Principles of Radioactive Waste Management") ("Principiile de gospodărire a deşeurilor radioactive"). c4) Managementul substanţelor/amestecurilor periculoase - Se vor respecta prevederile Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare. - Se vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase. Titularul de proiect este obligat să cunoască şi să respecte prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 , cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE . c5) Protecţia naturii/ariilor naturale protejate Titularul de proiect va respecta recomandările şi monitorizarea ulterioară a biodiversităţii în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare pentru protecţia naturii şi cerinţele Avizului favorabil nr. 336/11.09.2012 emis de Direcţia Silvică Constanţa a Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA, în calitate de custode al Siturilor Natura 2000 ROSCI 0022 Canaralele Dunării, ROSPA 0002 Allah Bahir-Capidava şi ROSPA 0017 Canaralele de la Hârşova. d)Planul de monitorizare a mediului în timpul testelor tehnologice şi de punere în funcţiune (faza PIF) şi în timpul fazei de exploatare comercială (faza de exploatare) d1) Monitorizarea efluenţilor lichizi neradioactivi
┌───────────────┬────────────────┬──────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│ Sursa │ Locul de │ Indicatori │ Observaţii │
│ │ prelevare │ │ │
├───────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Ape tehnologice│Pentru influent │1. Temperatura (canale de evacuare │Monitorizarea, locul de prelevare,│
│ │- Dunăre pe │ape calde spre Centrala Hidroelectrica│frecvenţa, precum şi indicatorii │
│ │conducta de │"recuperare") │de calitate sunt stabiliţi în │
│ │aducţiune │2. Temperatura, pH, materii în sus- │conformitate cu: │
│ │Pentru efluent │pensie, Fe total ionic, Ca,Na, amestec│1. faza PIF: │
│ │- evacuarea în │hidrazină şi hidroxid de litiu, │- Hotărârea Guvernului │
│ │Dunăre sub podul│RGCC 100 │nr. 1.515/2008*2); │
│ │rutier; │3. Cloruri, sulfaţi, CBO(5), Na, Ca, │- protocolul ce urmează să fie │
│ │- evacuarea în │Mg, produs petrolier, clor rezidual │încheiat de către C.N.E. Cernavodă│
│ │CDMN*1) bief II │liber, etilen glicol │cu ABADL*3) cu trei luni înainte │
│ │(în situaţii │4. Alţi indicatori identificaţi în │de începerea testelor tehnologice │
│ │speciale). │funcţie de chimicalele utilizate la │la U3 şi U4; │
│ │ │spălarea circuitelor U3 şi U4, dacă │- protocolul ce urmează să fie │
│ │ │este cazul │încheiat cu ABADL*3) pentru U1 │
│ │ │ │şi U2; │
│ │ │ │2. faza de exploatare │
│ │ │ │- Autorizaţia de gospodărire a │
│ │ │ │apelor pentru unităţile U1-U4 ale │
│ │ │ │C.N.E. Cernavodă; │
│ │ │ │- Autorizaţia de mediu pentru │
│ │ │ │C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi; │
│ │ │ │- protocolul ce urmează să fie │
│ │ │ │încheiat între C.N.E. Cernavodă │
│ │ │ │şi ABADL*3); │
│ │ │ │- protocolul ce urmează să fie │
│ │ │ │încheiat între C.N.E. Cernavodă │
│ │ │ │şi APM*4) Constanţa. │
├───────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Ape uzate │Punctele de │Conform prevederilor Hotărârii │Monitorizarea, locul de prelevare,│
│menajere │monitorizare │Guvernului nr. 188/2002, modificată şi│frecvenţa, precum şi indicatorii │
│ │stabilite de │completată prin Hotărârea Guvernului │de calitate se vor stabili în │
│ │ABADL*3) şi │nr. 352/2005-NTPA 002 │conformitate cu: │
│ │RAJA*5) │ │1. faza PIF │
│ │Constanţa │ │- Avizul de gospodărire a apelor │
│ │ │ │emis pentru U3 şi U4; │
│ │ │ │- Protocolul dintre C.N.E. │
│ │ │ │Cernavodă şi ABADL*3) încheiat cu │
│ │ │ │3 luni înainte de începerea │
│ │ │ │testelor tehnologice la U3 şi U4; │
│ │ │ │2. faza de exploatare │
├───────────────┼────────────────┼──────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│Ape pluviale, │Amonte de │Conform prevederilor Hotărârii │- Autorizaţia de gospodărire a │
│inclusiv cele │intrare în │Guvernului nr. 188/2002, modificată şi│apelor pentru unităţile U1-U4 ale │
│din drenajul │bazinul de │completată cu Hotărârea Guvernului │C.N.E. Cernavodă; │
│pluvial şi cele│aspiraţie al │nr. 352/2005-NTPA 002 │- Autorizaţia de mediu pentru │
│stocate în başa│centralei │ │unităţile U1-U4 ale C.N.E. │
│exterioară de │nucleare │ │Cernavodă; │
│drenaj │ │ │- protocolul încheiat între C.N.E.│
│ │ │ │Cernavodă şi ABADL*3); │
│ │ │ │- protocolul încheiat între C.N.E.│
│ │ │ │Cernavodă şi APM*4) Constanţa. │
└───────────────┴────────────────┴──────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
______________ *1) CDMN: Canalul Dunăre-Marea Neagră. *2) Hotărârea Guvernului nr. 1.515/2008 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearo-Electrice Cernavodă. *3) ABADL: Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. *4) APM: Agenţia pentru Protecţia Mediului. *5) RAJA: Regia Autonomă Judeţeană de Ape. d2) Monitorizarea temperaturii fluviului Dunărea în zona penei de apă cu temperatură modificată (faza PIF şi faza de exploatare comercială)
┌──────────────────────┬───────────┬───────────────────────────────────────────┐
│ Zona │ Indicatori│ Observaţii │
├──────────────────────┼───────────┼───────────────────────────────────────────┤
│Apa de răcire evacuată│Temperatura│Elaborarea unui studiu care va pune în │
│în Dunăre via valea │ │evidenţă modalităţile tehnice pentru reali-│
│Seimeni şi în bieful │ │zarea şi implementarea unui program de │
│II al CDMN*1) (în │ │monitorizare a temperaturii, luând în │
│situaţii speciale) │ │considerare elementele recomandate în │
│ │ │studiul de evaluare adecvată elaborat de │
│ │ │INCDDD*2) Tulcea │
└──────────────────────┴───────────┴───────────────────────────────────────────┘
____________ *1) CDMN: Canalul Dunăre-Marea Neagră *2) INCDDD: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" d3) Monitorizarea deşeurilor (faza PIF şi faza de exploatare comercială) a) neradioactive
┌──────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Sursa │ Puncte monitorizare/frecvenţă │ Tipuri │ Observaţii │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Activităţile curente │Zonele de lucru unde se desfăşoară│- deşeuri provenite din │Monitorizarea şi raportarea │
│de punere în funcţiune│activităţile asociate realizării │activităţile de punere │gestiunii deşeurilor se face │
│a U3 şi U4 │obiectivului Frecvenţa permanentă │în funcţiune a instalaţiilor│în conformitate cu Legea │
│ │ │de pe amplasament; │nr. 211/2011 şi cu legislaţia│
│ │ │- deşeuri valorificabile; │specifică din domeniul │
│ │ │- deşeuri periculoase; │gestionării deşeurilor. │
│ │ │- deşeuri asimilabile celor │ │
│ │ │municipale. │ │
└──────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────┴─────────────────────────────┘
b) radioactive
┌─────────────────────┬─────────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────────┐
│ Sursa │ Puncte monitorizare │ Indicatori │ Observaţii │
├─────────────────────┼─────────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────────┤
│Activităţile curente:│- puncte de lucru din zonele │Cantităţi generate │Programul de monitorizare a │
│Zona radiologică 1 │radiologice │şi/sau tratate │deşeurilor radioactive va fi │
│Zona radiologică 2 │- centrul de decontaminare al│ │aprobat de Comisia Naţională │
│Zona radiologică 3 │fiecărei unităţi │ │pentru Controlul Activităţilor│
│ │- DIDR*1) │ │Nucleare conform Legii │
│ │ │ │nr. 111/1996 republicată, cu │
│ │ │ │modificările şi completările │
│ │ │ │ulterioare. │
└─────────────────────┴─────────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────────┘
___________ *1) DIDR: Depozitul Intermediar de Deşeuri Radioactive d4) Monitorizarea radiologică a mediului, inclusiv efluenţii lichizi şi gazoşi radioactivi (începând cu încărcarea combustibilului nuclear în reactor) se efectuează conform cerinţelor Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare incluse în autorizaţiile specifice de teste şi punere în funcţiune, precum şi în autorizaţia de exploatare, emise de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.
┌─────────────────────────┬────────────────────┬──────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│ Tip de probă │ Tip analiză │ Puncte de recoltare │ Observaţii │
├─────────────────────────┼────────────────────┼──────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│Aer (aerosoli atmosferici│- analize globale │Se stabilesc conform │Programul de monitorizare a mediului│
│şi depuneri atmosferice) │- spectrometrie │cerinţelor Comisiei │se face în conformitate cu: │
│ │- spectrometrie │Naţionale pentru Controlul│- Normele fundamentale de securitate│
├─────────────────────────┼────────────────────┤Activităţilor Nucleare │radiologică (NSR-01); │
│Apa tehnologică uzată │- analize globale │incluse în autorizaţiile │- Normele privind monitorizarea │
│Apa de răcire │- spectrometrie │specifice de teste şi │radioactivităţii mediului în │
│Apa pluvială │- spectrometrie │punere în funcţiune. │vecinătatea unei instalaţii nucleare│
│Apa de infiltraţie │ │ │radiologice (NSR-22); │
│Apa freatică de adâncime │ │ │- Programul de monitorizare de mediu│
├─────────────────────────┼────────────────────┤ │care va fi aprobat de Comisia │
│Sol, sediment │- analize globale │ │Naţională pentru Controlul │
│ │- spectrometrie │ │Activităţilor Nucleare; │
│ │- spectrometrie │ │1. faza PIF │
├─────────────────────────┼────────────────────┤ │- Autorizaţia de punere în funcţiune│
│Lapte, peşte, carne, │- analize globale │ │pentru U3 şi U4 emisă de CNCAN; │
│legume, legume cu frunze,│- spectrometrie │ │2. faza de exploatare │
│fructe, vegetaţie │- spectrometrie │ │- autorizaţiile de funcţionare │
│spontană │ │ │pentru U3 şi U4 emise de CNCAN. │
└─────────────────────────┴────────────────────┴──────────────────────────┴────────────────────────────────────┘
d5) Monitorizarea biodiversităţii a) Monitorizarea speciei de moluşte Corbicula fluminea şi a speciei de peşti Alosa immaculata (faza PIF şi faza de exploatare comercială)
┌──────────────────┬────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│ Specie │ Puncte monitorizare/mod de │ Aspecte urmărite │
│ monitorizată │ implementare │ │
├──────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Corbicula fluminea│- proba de control va fi prelevată │- dinamica abundenţei larvelor pediveligere din│
│(încrengătura │din amonte de canalul de evacuare a │canalul de deversare a apelor de răcire ale │
│Mollusca) specie │apelor de răcire; │C.N.E. Cernavodă; │
│invazivă │- se vor colecta probe atât din │- aria de distribuţie a larvelor pediveligere; │
│ │canalul de evacuare, cât şi din │- abundenţa adulţilor în habitatele bentonice │
│ │Dunăre, la intervale regulate pe │din zona proiectului. │
│ │lungimea penei de apă cu temperatură│ │
│ │modificată; │ │
│ │- minimum 3 prelevări anuale, se vor│ │
│ │analiza diferenţele regimului termic│ │
│ │al apei, precum şi cele │ │
│ │hidrolologice; │ │
│ │Etapa de monitorizare de 3 ani de │ │
│ │la intrarea în faza PIF şi de punere│ │
│ │în funcţiune │ │
├──────────────────┼────────────────────────────────────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Alosa immaculata │- se vor efectua pescuiri de studiu │- cunoaşterea influenţei penei de apă cu │
│(Pisces), scrumbie│(larve şi pui timpurii care │temperatură modificată asupra comportamentului │
│ │tranzitează zona penei de apă cu │de migraţie al scrumbiilor adulte; │
│ │temperatură modificată) concomitente│- cunoaşterea comportamentului, efectului │
│ │atât în zona neafectată termic, cât │potenţial al tranzitării larvelor şi puilor │
│ │şi în zona afectată termic; │timpurii de scrumbie de Dunăre în zona penei de│
│ │- se vor înregistra vitezele de │apă cu temperatură modificată; │
│ │curgere şi temperaturile pe │- identificarea prezenţei puilor timpurii de │
│ │secţiunile caracteristice pentru a │Alosa sp. pe fundul Dunării în zona terminală │
│ │şti unde este localizată zona cu │a penei de apă cu temperatură modificată. │
│ │viteza cea mai mare de curgere (pe │ │
│ │unde se scurg cele mai multe larve │ │
│ │de scrumbie) şi dacă fenomenul de │ │
│ │"pană de apă caldă" este prezent │ │
│ │sau nu în ziua respectivă; │ │
│ │1. Faza PIF │ │
│ │Se va începe monitorizarea cu 1 an │ │
│ │înainte de punerea în funcţiune a │ │
│ │U3 şi U4. │ │
│ │2. Faza de exploatare │ │
│ │Etapa de monitorizare de 2 ani de │ │
│ │la intrarea în exploatare a U3 │ │
│ │şi U4. │ │
└──────────────────┴────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────────────┘
NOTĂ: Monitorizarea biodiversităţii se va face de către un institut de specialitate abilitat conform prevederilor legale şi care deţine laboratoare certificate ISO 17025. b) Monitorizarea integrată a biodiversităţii
┌──────────────────┬─────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────┐
│ Scop │ Indicatori │ Observaţii │
├──────────────────┼─────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────┤
│1. Faza PIF │Se urmăreşte şi se monitorizează │1. Faza PIF │
│Elaborarea unui │influenţa factorilor radiologici,│Programul va identifica elementele relevante │
│program de moni- │termici, fizico-chimici, mecanici│necesare stabilirii efectelor funcţionării a 4 │
│torizare a │asupra organismelor acvatice şi │unităţi nucleare, în baza determinărilor realizate│
│biodiversităţii │terestre. │de S.N.N.S.A. - Sucursala C.N.E. Cernavodă prin │
│acvatice şi │ │integrarea programelor de monitorizare şi a │
│terestre. │ │studiilor existente. │
│2. Faza de e │ │Programul se va prezenta în cadrul documentaţiei │
│xploatare │ │de solicitare a autorizaţiei de mediu pentru │
│Implementarea │ │C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi. │
│programului de │ │2. Faza de exploatare │
│monitorizare a │ │Interpretarea integrată a rezultatelor programului│
│biodiversităţii │ │de monitorizare se va efectua de către un institut│
│acvatice şi │ │de specialitate abilitat conform prevederilor │
│terestre. │ │legale şi care deţine laboratoare certificate │
│ │ │ISO 17025. │
└──────────────────┴─────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────┘
Se va monitoriza permanent implementarea măsurilor de diminuare a impactului, precum şi eficienţa acestora; în cazul în care se înregistrează apariţia unor efecte negative asupra speciilor şi habitatelor care au determinat obiectivele de conservare, titularul de proiect va prezenta autorităţii centrale pentru protecţia mediului măsurile suplimentare de reducere a impactului. 3. În timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului şi postînchiderii Condiţiile pentru dezafectarea unităţilor 3 şi 4 sunt prevăzute în Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 75/2003 pentru aprobarea Normelor privind cerinţele specifice pentru sistemele de management al calităţii aplicate la dezafectarea instalaţiilor nucleare (NMC-11) şi în Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 275/2005 pentru aprobarea Normelor privind monitorizarea radioactivităţii mediului în vecinătatea unei instalaţii nucleare sau radiologice (NSR-22). Durata de viaţă proiectată a unităţilor 3 şi 4 este de 30 de ani. Asigurarea securităţii nucleare atât în perioada operării instalaţiilor nucleare, cât şi în timpul dezafectării şi depozitării finale a deşeurilor radioactive este un proces aflat în continuă îmbunătăţire/perfecţionare şi reprezintă principiul de bază al Directivei 2009/71/EURATOM a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalaţiilor nucleare. La terminarea perioadei de operare, activităţile de dezafectare a unităţilor 3 şi 4 se vor efectua în conformitate cu normele şi reglementările Uniunii Europene, internaţionale şi naţionale din domeniul nuclear în vigoare. Proiectele de dezafectare şi dezasamblare a centralelor nucleare sau reactoarelor nucleare se regăsesc pe anexa I punctul 2 (b) la Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare. Potrivit art. 4 alin. (1) al Directivei 2011/92/UE, aceste tipuri de proiecte se supun evaluării impactului asupra mediului. În consecinţă, la terminarea perioadei de operare C.N.E. Cernavodă va solicita obţinerea acordului de mediu pentru proiectul de dezafectare a unităţilor 3 şi 4 în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale din domeniul protecţiei mediului, în vigoare. În cadrul documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului vor fi identificate măsurile, condiţiile, programul de monitorizare necesar a fi îndeplinite în timpul închiderii, dezafectării, refacerii mediului şi postînchiderii. Aceste cerinţe vor fi incluse în acordul de mediu ce va fi emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului pentru proiectul de dezafectare a unităţilor 3 şi 4, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, europene şi internaţionale din domeniul protecţiei mediului în vigoare. V. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, ca autoritate competentă pentru protecţia mediului, a asigurat informarea publicului interesat, accesul liber la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziei în procedura de emitere a acordului de mediu, astfel: - toate informaţiile relevante referitoare la proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă", judeţul Constanţa, de la depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu şi până la luarea deciziei de emitere a acordului de mediu, au fost puse la dispoziţia publicului pe pagina web www.mmediu.ro, la secţiunea proiectului; - publicul/publicul interesat a fost informat asupra deciziilor etapelor de încadrare în procedura de evaluare a impactului şi de definire a domeniului evaluării prin anunţuri publice postate pe pagina web www.mmediu.ro şi publicate în mass-media de către Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice; - dezbaterile publice ale raportului privind impactul asupra mediului desfăşurate în cadrul procedurilor naţionale şi în context transfrontieră au fost organizate în anul 2007 astfel: 1 octombrie în localitatea Cernavodă, 3 octombrie în Constanţa, 5 octombrie în Bucureşti, 20 noiembrie 2007 în oraşele Silistra şi Dobrich (Bulgaria). La întrebările, comentariile publicului participant, Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. împreună cu experţii săi, a răspuns amplu, fundamentat. - răspunsurile la observaţiile/comentariile publicului cu privire la conţinutul raportului privind impactul asupra mediului, precum şi la întrebările formulate în timpul dezbaterilor publice naţionale şi în context transfrontieră au fost prezentate de titularul proiectului în documentul "Formularul pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de public", astfel: Anexa A - observaţii/comentarii ale organizaţiilor civile Greenpeace, Fundaţia Terra Mileniul III, Women Against Nuclear Power-mouvement, No More Nuclear Power-mouvement, Women For Peace-mouvement; Anexa B - observaţii/comentarii ale publicului în timpul dezbaterilor publice de la Cernavodă, Constanţa şi Bucureşti; Anexa C - observaţii/comentarii ale publicului în timpul dezbaterilor publice de la Silistra şi Dobrich (Bulgaria); Anexa D - observaţii/comentarii ale publicului din Austria la raportul privind impactul asupra mediului. Documentul "Formular pentru prezentarea soluţiilor de rezolvare a problemelor semnalate de public" a fost publicat pe pagina web www.mmediu.ro la secţiunea proiectului, iar răspunsurile la comentarii au fost transmise solicitanţilor şi statelor interesate de proiect. În toate situaţiile în care publicul interesat a solicitat în continuare clarificări şi/sau aprofundări ale răspunsurilor, acestea au fost transmise organizaţiilor civile şi nu au mai fost primite comentarii suplimentare; - au avut loc consultări între autorităţile de mediu din România şi Austria în baza prevederilor art. 5 al Convenţiei Espoo, în martie 2008. În cadrul consultărilor, după vizitarea amplasamentului proiectului, partea austriacă a solicitat detalii referitoare la anumite informaţii din raportul privind impactul asupra mediului. Subiectele discutate au vizat aspecte legate de stadiul actual al lucrărilor de la unităţile 3 şi 4, zona activă a reactoarelor, riscul seismic, anvelopa reactorului şi evaluarea de securitate nucleară. La discuţii au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, la data întâlnirii), ai Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare şi ai Societăţii Naţionale "Nuclearelectrica" - S.A., precum şi experţi austrieci din cadrul Ministerului Federal al Agriculturii, Mediului şi Managementul Apelor, ai Agenţiei Federale de Mediu şi ai Institutului Austriac pentru Ecologie Aplicată; - completările raportului privind impactul asupra mediului, studiul de evaluare adecvată şi răspunsurile finale către organizaţiile civile au fost postate pe pagina web www.mmediu.ro spre consultare în perioada iunie-august 2012, iar organizaţiile civile Greenpeace CEE România, Fundaţia Terra Mileniul III şi Asociaţia "Gânditorul în Acţiune" din Cernavodă au fost informate în scris că pot consulta completările depuse de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A., inclusiv răspunsurile la comentariile lor; - pe perioada derulării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, publicul interesat a solicitat informaţii suplimentare în legătură cu aspecte procedurale şi s-au solicitat completări ale informaţiilor postate pe pagina web. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a răspuns tuturor solicitărilor prin completarea site-ului şi, dacă a fost cazul, a transmis în copie documentele/adresele etc. solicitate; - aspectele de interes deosebit ale proiectului care au fost aprofundate de titularul de proiect, ca urmare a comentariilor publicului interesat/autorităţilor, şi care au contribuit la îmbunătăţirea şi completarea raportului privind impactul asupra mediului au fost: a) asigurarea apei de răcire în situaţia funcţionării C.N.E. Cernavodă - 4 unităţi (observaţii ale Fundaţiei Terra Mileniul III, ale Asociaţiei "Gânditorul în Acţiune" şi ale Organizaţiei Greenpeace); b) măsurile propuse în cazul riscurilor unui atac terorist (observaţii ale Organizaţiei Greenpeace, ale Fundaţiei Terra Mileniul III şi ale publicului din Austria); c) măsurile aferente analizei de risc pentru situaţii de accident sever, inundaţii, secetă, atac terorist, cutremur (observaţii ale Organizaţiei Greenpeace - Austria şi ale publicului din Austria); d) tehnici de dezafectare şi măsuri în timpul lucrărilor de dezafectare (observaţii ale Fundaţiei Terra Mileniul III, ale Organizaţiei Greenpeace - Austria şi ale publicului din Bulgaria); - aspectele semnalate de Asociaţia "Gânditorul în Acţiune" şi de Fundaţia Terra Mileniul III referitoare la necesitatea aprofundării informaţiilor cu privire la impactul potenţial asupra apelor ca urmare a deversării apei calde în fluviul Dunărea şi impactul potenţial asupra florei/faunei din zonele de influenţă ale proiectului au condus la completarea informaţiilor din raportul privind impactul asupra mediului elaborat în anul 2007 de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti, cu studiul de evaluare adecvată elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea, institut acreditat pentru acest tip de lucrări; - decizia de emitere a acordului de mediu a fost postată pe pagina web a proiectului şi a fost publicată de Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. în mass-media; - ulterior afişării deciziei de emitere a acordului de mediu, Fundaţia Terra Mileniul III, Organizaţia Greenpeace CEE România, împreună cu Asociaţia Bankwach România şi Asociaţia Re.Generation, au contestat această decizie. Aspectele semnalate de organizaţiile civile au fost discutate în şedinţa Comisiei de analiză tehnică la nivel central din aprilie 2013, stabilindu-se menţinerea deciziei de emitere a acordului de mediu. Publicul interesat a fost informat în scris cu privire la menţinerea deciziei de emitere a acordului de mediu; - proiectul acordului de mediu a fost postat pe pagina web www.mmediu.ro la secţiunea proiectului. Rezultate din procedura transfrontieră În conformitate cu prevederile art. 6 din Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, ratificată prin Legea nr. 22/2001, cerinţele finale agreate cu cele două state participante în cadrul procedurii derulate sunt următoarele: A. Pentru Bulgaria: 1. Evacuarea în bieful II al Canalului Dunăre-Marea Neagră se va realiza numai cu aprobarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi a Administraţiei Naţionale Dobrogea-Litoral, cu acceptul Companiei Naţionale "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A., al Regiei Autonome Judeţene de Apă Constanţa, cu notificarea Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa şi a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa, precum şi cu aprobarea Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. 2. După punerea în funcţiune a unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă, autorităţile publice centrale de mediu din România şi Bulgaria vor agrea un program comun privind schimbul de informaţii pe baza rezultatelor monitorizării radiologice realizate de cele două state în regiunile respective ale Republicii Bulgaria şi ale României. Operatorul va colabora şi va pune la dispoziţie datele necesare. 3. Programul comun pentru schimbul de informaţii (trimestriale) între cele două state va include informaţii relevante despre rezultatele monitorizării continue a apei şi aerului în regiunile menţionate. 4. Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala C.N.E. Cernavodă va pune la dispoziţia publicului pe pagina web Raportul anual de mediu în limbile română şi engleză pentru a facilita publicului interesat (inclusiv populaţiei bulgare din ariile de graniţă limitrofe) accesul la informaţiile referitoare la implementarea activităţilor de protecţie a mediului. B. Pentru Austria 1. Etapele autorizării de către Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, ulterioare emiterii acordului de mediu, precum şi actele de reglementare emise de aceasta vor asigura îndeplinirea tuturor condiţiilor de autorizare specifice domeniului nuclear, inclusiv punerea în practică a cerinţelor exprimate în opinia finală a Austriei. Proiectul tehnic conţine măsurile de îmbunătăţire rezultate din evaluările efectuate în contextul "testelor de stres" solicitate de Consiliul European şi Comisia Europeană, după accidentul de la Fukushima (măsuri menţionate la cap. I.2 din prezentul acord de mediu). 2. Forajele de mare adâncime reprezintă şi soluţia alternativă de furnizare a apei de răcire a zonei active, în cazul pierderii surselor de răcire bazate pe apa preluată din fluviul Dunărea. 3. Titularul se va asigura la momentul începerii lucrărilor de construire că starea structurii de beton a anvelopelor şi clădirilor reactoarelor permite construcţia, finalizarea şi operarea în deplină siguranţă a celor două unităţi nucleare propuse prin proiect. 4. Titularul va implementa şi gestiona programele pentru asigurarea fiabilităţii componentelor critice pentru securitatea nucleară şi producţie, dezvoltate în conformitate cu cerinţele internaţionale. 5. Proiectul prevede măsura de instalare de sisteme de recombinare pasivă a hidrogenului, necesară controlului hidrogenului în clădirile reactoarelor (măsură menţionată în cap. I.2 din prezentul acord de mediu). 6. Proiectul ia în considerare cele mai noi cerinţe ale ghidurilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică şi ale standardelor internaţionale, în conformitate cu cerinţele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare. 7. Proiectul ia în considerare evaluarea probabilistică de securitate nucleară de nivel 2 (PSA level 2) care demonstrează respectarea ţintei de 10-5 evenimente/an impusă pentru frecvenţa de topire a zonei active şi a ţintei de 10-6 evenimente/an pentru frecvenţa de eliberare de substanţe radioactive din anvelopă. Cu luarea în considerare a prevederilor art. 21 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, documentaţia care a stat la baza emiterii acordului de mediu este: - Cererea de solicitare a acordului de mediu la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa cu nr. 6.548 RP din 9.08.2006; - Memoriu de prezentare necesar obţinerii acordului de mediu pentru CNE Cernavodă unităţile 3 şi 4 elaborat de CITON - Sucursala de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (iunie 2006); - Notificarea statelor potenţial afectate de proiect (Bulgaria, Austria, Ungaria, Moldova şi Ucraina) şi răspunsul de participare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră transmis de Bulgaria şi Austria; - certificatele de urbanism emise de Primăria Oraşului Cernavodă: nr. 165/24.07.2006, nr. 240/23.07.2008, nr. 93/01.06.2012 şi nr. 106/27.06.2012; - Autorizaţia de amplasare pentru o centrală nucleraroelectrică tip CANDU-PHW 4 x 660 MWe, pe amplasamentul Cernavodă emisă de Comitetul de Stat pentru Energia Nucleară (1978); - raportul privind impactul asupra mediului cu titlul "Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru CNE Cernavodă unităţile 3 şi 4", elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti (2007) şi completările raportului privind impactul asupra mediului (2012); - studiul de evaluare adecvată cu titlul "Evaluarea adecvată a impactului de mediu a unităţilor 3 şi 4 ale C.N.E. Cernavodă - Impactul asupra biodiversităţii - Raport final", elaborat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" Tulcea (2012); - Opinia Comisiei din 26.11.2010 în conformitate cu art. 43 din Tratatul Euratom referitoare la finalizarea unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, România; - raportul misiunii de evaluare a hazardului seismic, emis de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (iulie 2012) cu titlul "Report on the 2nd follow up review mission for the probabilistic seismic hazard analysis and development of design basis ground motions for the Cernavoda NPP Units 3&4" ("Raport a celei de-a doua misiuni de evaluare a analizei probabilistice de hazard seismic şi stabilirea bazelor de proiectare seismică pentru amplasamentul unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă"); - scrisoarea de confort privind autorizarea unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă cu nr. 3.487/30.05.2012 - Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare; - Avizul de gospodărire a apelor nr. 35/2011 privind "Centrala Nuclearelectrică Cernavodă unităţile 3 şi 4", judeţul Constanţa, emis de Administraţia Naţională "Apele Române"; - Avizul de gospodărire a apelor nr. 54/2013 privind "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă", emis de Administraţia Naţională "Apele Române"; - Avizul favorabil al custodelui ariilor naturale protejate - siturile Natura 2000 din zona de influenţă a proiectului cu nr. 3.336/11.09.2012 emis de Regia Naţională a Pădurilor - ROMSILVA - Direcţia Silvică Constanţa; - opiniile finale ale Bulgariei şi ale Austriei cu nr. 37.033/ED/28.11.2012 şi, respectiv, nr. 36.992/ED/26.11.2012; - Hotărârea Guvernului nr. 1.565/2008 privind aprobarea raportului de negociere a condiţiilor pentru înfiinţarea societăţii comerciale care va realiza unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă; - planuri de situaţii şi planuri de încadrare în zonă. Prezentul acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. La finalizarea lucrărilor de execuţie, titularul de proiect va notifica autoritatea centrală pentru protecţia mediului în scopul efectuării verificării privind respectarea condiţiilor impuse prin prezentul acord de mediu şi pentru încheierea procesului-verbal de constatare care va însoţi procesul-verbal de recepţie a lucrărilor aferente investiţiei realizate. Nerespectarea prevederilor acordului de mediu atrage suspendarea sau anularea acestuia, după caz, în conformitate cu art. 17 alin. (3), (4) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Prezentul acord de mediu poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. _____________ 
