Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 731 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 731 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale privind protectia atmosferei

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 2 iunie 2004

Comenteaza legea


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Legislaţia Uniunii Europene                Legislaţia nationala
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  -  Directiva 96/62/CE  privind evaluarea    - Ordonanta de urgenta a Guvernului
    şi managementul calitãţii aerului şi    nr. 243/2000 privind protecţia
    directivele fiice:                      atmosferei, aprobatã cu modificãri şi
  ●  Directiva Consiliului nr. 1999/30/CE     completãri prin <>Legea nr. 655/2001 
    privind valorile limita pentru dioxid   - Ordinul ministrului apelor şi
    de sulf, dioxid de azot şi oxizi de     protecţiei mediului nr. 745/2002
    azot, particule în suspensie şi plumb   privind stabilirea aglomerarilor şi
    în aerul atmosferic                     clasificarea aglomerarilor şi zonelor
  ●  Directiva 2000/69/CE  privind valorile   pentru evaluarea calitãţii aerului în
    limita pentru benzen şi monoxid de      România
    carbon în aerul înconjurãtor            - Ordinul ministrului apelor şi
  ●  Directiva 2002/3/CE  privind poluarea    protecţiei mediului nr. 592/2002
    aerului cu ozon                         pentru aprobarea Normativului privind
                                            stabilirea valorilor limita, a
                                            valorilor de prag şi a criteriilor şi
                                            metodelor de evaluare a dioxidului de
                                            sulf, dioxidului de azot şi oxizilor
                                            de azot, pulberilor în suspensie
                                            [PM(10) şi PM(2,5)], plumbului,
                                            benzenului, monoxidului de carbon şi
                                            ozonului în aerul înconjurãtor
 
  Directiva privind prevenirea şi           Ordonanta de urgenta a Guvernului
  controlul integrat al poluarii (IPPC)     nr. 34/2002 privind prevenirea,
  nr. 96/61, amendata de Directiva          reducerea şi controlul integrat al
  2003/87 care stabileşte o schema pentru   poluarii, aprobatã cu modificãri
  comercializarea permiselor de emisii      prin <>Legea nr. 645/2002 
  de gaze cu efect de sera, în interiorul
  comunitãţii
 
  Directiva nr. 88/609/CEE privind          <>Hotãrârea Guvernului nr. 541/2003 
  limitarea emisiilor anumitor poluanti     privind stabilirea unor mãsuri
  în atmosfera de la instalaţiile mari      pentru limitarea emisiilor în aer
  de ardere (amendata prin Directiva        ale anumitor poluanti proveniţi
   2001/80/CE )                               din instalaţii mari de ardere
 
   Directiva 2000/76/CE  privind              <>Hotãrârea Guvernului nr. 128/2002 
  incinerarea deşeurilor                    privind incinerarea deşeurilor
 
   Directiva 96/59/EC  privind eliminarea     <>Hotãrârea Guvernului nr. 173/2000 
  bifenililor şi terfenililor policloru-    pentru reglementarea regimului
  rati (PCB şi PCT)                         special privind gestiunea şi
                                            controlul bifenililor policlorurati
                                            şi ale altor compuşi similari
 
   Directiva 75/439/EEC  privind uleiurile    <>Hotãrârea Guvernului nr. 662/2001 
  uzate, amendata de  Directiva 87/101/EEC    privind gestionarea uleiurilor uzate,
  şi de  Directiva 91/692/EEC                 cu modificãrile şi completãrile
                                            ulterioare
 
   Directiva 99/31/EC  privind depozitarea    <>Hotãrârea Guvernului nr. 162/2002 
  deşeurilor                                privind depozitarea deşeurilor
 
   Directiva 94/63/CE  privind controlul      <>Hotãrârea Guvernului nr. 568/2001 
  emisiilor de compuşi organici volatili    privind stabilirea cerinţelor tehnice
  (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei  pentru limitarea emisiilor de compuşi
  şi distribuţia sa de la terminale la      organici volatili rezultaţi din
  staţiile service                          depozitarea, încãrcarea, descãrcarea
                                            şi distribuţia benzinei la terminale
                                            şi la staţiile de benzina
 
   Directiva 1999/13/CE  privind limitarea    <>Hotãrârea Guvernului nr. 699/2003 
  emisiilor de compuşi organici volatili    privind stabilirea unor mãsuri pentru
  provenind din utilizarea solventilor      reducerea emisiilor de compuşi
  organici în anumite activitãţi şi         organici volatili datorate utilizãrii
  instalaţii                                solventilor organici în anumite
                                            activitãţi şi instalaţii
 
   Directiva 70/220/CEE  referitoare la       Ordinul ministrului lucrãrilor
  armonizarea legislaţiei statelor membre   publice, transporturilor şi locuinţei
  cu privire la mãsurile ce trebuie         nr. 211/2003 pentru aprobarea
  adoptate impotriva poluarii aerului de    Reglementãrilor privind condiţiile
  cãtre emisiile poluante ale autovehi-     tehnice pe care trebuie sa le inde-
  culelor, modificatã ultima data prin      pli neasca vehiculele rutiere în
   Directiva 2003/76/CE                       vederea admiterii în circulaţie pe
   Directiva 72/306/CEE  referitoare la       drumurile publice din România-RNTR 2,
  armonizarea legislaţiei statelor membre   modificat prin Ordinul ministrului
  cu privire la mãsurile ce trebuie         transporturilor, construcţiilor şi
  adoptate impotriva poluarii aerului de    turismului nr. 1.043/2003 (prevede-
  cãtre emisiile poluante ale motoarelor    rile  Directivei 70/220/CEE  sunt
  diesel ale autovehiculelor, modificatã    transpuse pana la modificarea intro-
  ultima data prin  Directiva 97/20/CE        dusa de  Directiva 2001/100/CE )
 
   Directiva 88/77/CEE  referitoare la         Directivele 2002/80/CE  şi  2003/76/CE 
  armonizarea legislaţiei statelor membre   vor fi transpuse în cursul anului
  cu privire la mãsurile ce trebuie         2004 prin modificarea Ordinului
  adoptate impotriva poluarii aerului de    ministrului lucrãrilor publice,
  cãtre emisiile gazoase şi particulele     transporturilor şi locuinţei
  poluante ce provin de la motoarele cu     nr. 211/2003.
  aprindere prin comprimare destinate
  propulsiei vehiculelor şi emisiile
  gazoase poluante ce provin de la
  motoarele cu aprindere prin scanteie
  ce funcţioneazã cu gaz natural sau cu
  gaz petrolier lichefiat şi destinate
  propulsiei vehiculelor, modificatã
  ultima data prin  Directiva 2001/27/CE 
 
   Directiva 97/68/CE  privind armonizarea    <>Hotãrârea Guvernului nr. 743/2002 
  legislaţiei statelor membre referitoare   privind stabilirea procedurilor de
  la mãsurile luate impotriva emisiilor de  aprobare de tip a motoarelor cu
  gaze şi particule poluante, provenite de  ardere interna destinate maşinilor
  la motoarele cu combustie interna         mobile nerutiere şi stabilirea
  instalate pe echipamente nerutiere        mãsurilor de limitare a emisiilor de
                                            gaze şi particule poluante provenite
                                            de la acestea, în scopul protecţiei
                                            atmosferei
 
   Directiva 98/70/CE  privind calitatea      <>Hotãrârea Guvernului nr. 732/2001 
  benzinei şi motorinei                     privind stabilirea condiţiilor de
                                            introducere pe piata a benzinei şi
                                            motorinei, modificatã şi completatã
                                            prin Hotãrârea Guvernului
                                            nr. 897/2003
 
   Directiva 1999/32/CE  privind reducerea    <>Hotãrârea Guvernului nr. 142/2003 
  conţinutului de sulf în combustibilii     privind limitarea conţinutului de
  lichizi                                   sulf în combustibilii lichizi
 
 
   Regulamentul 2037/2000/CE  privind         <>Ordonanta Guvernului nr. 89/1999 
  substantele care epuizeaza stratul        privind regimul comercial şi introdu-
  de ozon                                   cerea unor restrictii la utilizarea
                                            hidrocarburilor halogenate care
                                            distrug stratul de ozon, aprobatã
                                            cu modificãri prin Legea nr.
                                            159/2000
 
  Convenţie asupra poluarii atmosferice     <>Legea nr. 8/1991  pentru ratificarea
  transfrontiere pe distanţe lungi          Convenţiei asupra poluarii
                                            atmosferice transfrontiere pe
                                            distanţe lungi, încheiatã la Geneva
                                            la 13 noiembrie 1979
 
  - Protocolul privind poluantii organici   <>Legea nr. 271/2003  pentru ratificarea
    persistenti                             protocoalelor Convenţiei asupra
  - Protocolul privind metalele grele       poluarii atmosferice transfrontiere
  - Protocolul referitor la reducerea       pe distanţe lungi, încheiatã la
    acidifierii, eutrofizarii şi            Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate
    nivelului de ozon troposferic           la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la
                                            Gothenburg la 1 decembrie 1999
 
  Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra <>Legea nr. 24/1994  pentru ratificarea
  schimbãrilor climatice                    Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite
                                            asupra schimbãrilor climatice,
                                            semnatã la Rio de Janeiro la
                                            5 iunie 1992
 
  Protocolul de la Kyoto la Convenţia-      <>Legea nr. 3/2001  pentru ratificarea
  cadru a Naţiunilor Unite asupra           Protocolului de la Kyoto la
  schimbãrilor climatice                    Convenţia- cadru a Naţiunilor Unite
                                            asupra schimbãrilor climatice,
                                            adoptat la 11 decembrie 1997
 
  Convenţia privind protecţia stratului de  <>Legea nr. 84/1993  pentru aderarea
  ozon, Protocolul de la Montreal privind   României la Convenţia privind
  substantele care epuizeaza stratul de     protecţia stratului de ozon,
  ozon                                      adoptatã la Viena la 22 martie
  Amendamentul la Protocolul de la          1985, şi la Protocolul privind
  Montreal                                  substantele care epuizeaza stratul
                                            de ozon, adoptat la Montreal la
                                            16 septembrie 1987, şi pentru
                                            acceptarea Amendamentului
                                            la Protocolul de la Montreal
                                            privind substantele care epuizeaza
                                            stratul de ozon, adoptat la cea
                                            de-a doua reuniune a pãrţilor,
                                            de la Londra, din 27-29
                                            iunie 1990
                                            <>Legea nr. 9/2001  privind aprobarea
                                            <>Ordonanţei Guvernului nr. 24/2000 
                                            pentru acceptarea Amendamentului
                                            la Protocolul de la Montreal
                                            privind substantele care epuizeaza
                                            stratul de ozon, adoptat la
                                            Copenhaga la 25 noiembrie 1992
 
  Convenţia Espoo privind evaluarea         <>Legea nr. 22/2001  pentru ratificarea
  impactului asupra mediului în context     Convenţiei privind evaluarea
  transfrontiera                            impactului asupra mediului în
                                            context transfrontiera, adoptatã la
                                            Espoo la 25 februarie 1991
 
  Convenţia Helsinki privind efectele       <>Legea nr. 92/2003  pentru aderarea
  transfrontiere ale accidentelor           României la Convenţia privind
  industriale                               efectele transfrontiere ale
                                            accidentelor industriale, adoptatã
                                            la Helsinki la 17 martie 1992
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────

3. Cadrul institutional
Strategia implica derularea de acţiuni la diferite niveluri de competenta şi decizie. În conformitate cu legislaţia nationala în vigoare, urmãtoarele autoritãţi au responsabilitãţi în domeniul protecţiei atmosferei:
3.1. autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului:
a) elaboreazã şi promoveazã strategia nationala în domeniul protecţiei atmosferei şi controleazã aplicarea planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei, ca parte integrantã a strategiei şi politicilor naţionale de protecţie a mediului;
b) elaboreazã, avizeazã, promoveazã şi, dupã caz, aproba actele normative, precum şi mãsurile necesare aplicãrii unitare pe teritoriul României a prevederilor privind protecţia atmosferei, stabilite prin legislaţia Uniunii Europene şi prin convenţiile internaţionale privind protecţia atmosferei, la care România este parte;
c) coordoneazã Sistemul naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului, care include Sistemul naţional de monitorizare a calitãţii aerului şi Sistemul naţional de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici;
3.2. autoritatea publica centrala pentru industrie:
a) colaboreazã la elaborarea şi la reactualizarea normelor şi reglementãrilor privind emisiile de poluanti în atmosfera;
b) coordoneazã programele de reducere a emisiilor de poluanti în atmosfera;
c) promoveazã şi coordoneazã aplicarea reglementãrilor specifice privind emisiile de poluanti în atmosfera pentru activitãţi industriale cu impact major asupra calitãţii aerului;
3.3. autoritatea publica centrala pentru sãnãtate:
a) elaboreazã strategiile din domeniul prevenirii imbolnavirilor determinate de poluarea atmosferei;
b) elaboreazã metodologiile de evaluare a riscului asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei la expunere la poluantii atmosferici;
3.4. autoritatea publica centrala pentru transport:
a) elaboreazã şi pune în aplicare strategiile de dezvoltare a transporturilor în condiţiile reducerii şi limitãrii poluarii atmosferei;
b) elaboreazã reglementãri specifice în domeniul transportului şi stabileşte condiţiile tehnice pe care sa le îndeplineascã mijloacele de transport poluante;
c) elaboreazã norme privind transportul mãrfurilor periculoase care pot afecta calitatea atmosferei;
3.5. autoritatea publica centrala pentru coordonarea administraţiei publice:
a) acorda sprijin şi îndrumare metodologicã autoritãţilor administraţiei publice locale şi aparatului propriu al acestora în scopul aplicãrii uniforme a dispoziţiilor legale privind protecţia atmosferei;
b) urmãreşte respectarea prevederilor Planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei şi asigura aplicarea acestora;
c) indruma elaborarea şi aplicarea strategiilor şi programelor sectoriale privind protecţia atmosferei de cãtre autoritãţile administraţiei publice locale;
3.6. autoritãţile regionale pentru protecţia mediului:
a) coordoneazã realizarea politicilor regionale de mediu;
b) elaboreazã planuri şi programe regionale privind gestionarea calitãţii aerului;
c) coordoneazã proiectele şi programele privind protecţia atmosferei în regiuni, finanţate din surse naţionale şi internaţionale;
3.7. primãriile şi consiliile locale:
a) elaboreazã, în colaborare cu autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, instrucţiuni pentru titularii de activitate, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a calitãţii aerului în cadrul localitãţilor şi le aduc la cunostinta acestora prin mijloace adecvate;
b) urmãresc şi asigura îndeplinirea prevederilor din planurile şi programele de gestionare a calitãţii aerului;
c) integreaza politicile de protecţie a atmosferei în strategia de dezvoltare durabila la nivel local;
3.8. autoritãţile publice teritoriale pentru protecţia mediului:
a) elaboreazã planuri şi programe de gestionare a calitãţii aerului la nivel teritorial acolo unde este necesar şi asigura integrarea acestora în Planul local de acţiune pentru protecţia mediului, în colaborare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritãţi de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autoritãţile administraţiei publice locale, cu alte instituţii specializate şi cu titularii de activitate;
b) controleazã punerea în aplicare a planurilor şi a programelor de gestionare a calitãţii aerului la nivel teritorial;
c) întocmesc inventarul emisiilor de poluanti în atmosfera la nivel teritorial;
d) urmãresc şi analizeazã aplicarea planurilor şi programelor de gestionare a calitãţii aerului la nivel teritorial şi elaboreazã rapoarte anuale.

III. Situaţia prezenta în domeniul protecţiei atmosferei

Sursele de poluare atmosferica se clasifica astfel:
● dupã originea lor, în:
- surse naturale - din aceasta categorie fac parte omul şi animalele, plantele, solul, apa, descompunerea materiilor organice vegetale şi animale, incendierea maselor vegetale, furtunile de praf;
- surse antropice - din aceasta categorie fac parte sursele industriale (surse stationare) şi traficul (surse mobile);
● dupã tipul de activitate, în:
- arderi în energie şi industrii de transformare;
- instalaţii de ardere neindustriale;
- arderi în industria de prelucrare;
- procese de producţie;
- extractia şi distribuţia combustibililor fosili şi a energiei geotermale;
- utilizarea solventilor şi a altor produse;
- transport rutier şi aerian;
- tratarea şi depozitarea deşeurilor;
- agricultura.
În general, începând cu anul 1989, emisiile de poluanti din atmosfera au scãzut în urma transformãrilor politice şi economice ale tarii. În perioada 1989-2000, reducerea pe scara larga a producţiei economice în majoritatea zonelor industriale şi închiderea multor obiective economice au condus la reducerea cu peste 50% a emisiilor de poluanti proveniţi din surse industriale. Aceasta reducere generalã a poluarii la sursa a avut ca rezultat îmbunãtãţirea calitãţii aerului, mai ales în zonele în care principalele surse de poluare erau cele industriale. Totuşi, multe zone sunt încã puternic poluate din cauza emisiilor provenite din surse industriale şi este necesarã luarea unor mãsuri pentru îmbunãtãţirea calitãţii aerului în scopul respectãrii valorilor limita impuse prin legislaţia în vigoare.
Evoluţia emisiilor de poluanti în atmosfera se prezintã astfel:
a) emisiile de gaze cu efect de sera:


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         Poluant                         Reduceri în perioada 1989-2001
                                         (exprimate ca CO(2) echivalent)
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Dioxid de carbon [CO(2)]                          - 42,3%
  Metan [CH(4)]                                     - 41,7%
  Peroxid de azot N(2)O                             - 68,2%
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

b) emisiile de SO(2) şi NO(x) au scãzut continuu în perioada 1995-2000, dar au crescut în 2001;
c) emisiile de amoniac au fost în uşoarã scãdere în perioada 1998-2001;
d) emisiile de poluanti organici persistenti (POP) au rãmas în medie constante în perioada 1998-2001;
e) emisiile principalelor metale grele: plumb, mercur şi cadmiu au crescut semnificativ în perioada 2000-2001.
În cadrul raportului anual privind starea mediului este prezentatã evoluţia calitãţii aerului.
Îmbunãtãţirea calitãţii aerului s-a produs acolo unde au fost închise obiective industriale cu impact semnificativ asupra calitãţii aerului şi/sau unde au fost realizate investiţii în vederea reducerii emisiilor de poluanti în atmosfera.
În zonele urbane, emisiile de poluanti datorate traficului rutier constituie principala sursa de poluare a atmosferei.

IV. Standardele şi obiectivele privind calitatea aerului ambiental

Uniunea Europeanã a preluat valorile ghid, pentru diferiţi poluanti emisi în atmosfera, ale Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii (OMS), pe care le-a impus ca valori limita, ce constituie obiective privind calitatea aerului. România a preluat în legislaţia nationala aceste obiective. Pentru realizarea acestor obiective au fost stabilite termene fixe de îndeplinire, în concordanta cu prevederile legislaţiei europene specifice.
Tabelul de mai jos prezintã valorile limita pentru emisiile de poluanti atmosferici, pentru protecţia sãnãtãţii oamenilor.


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Poluant            Valoarea      Perioada                Data intrãrii în
                        limita        de mediere                    vigoare
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Benzen                5 f2æg/mc       1 an                      1 ianuarie 2010
 
  Monoxid de carbon    10 mg/mc       8 ore (valoarea maxima
                                      zilnica a mediilor
                                      glisante calculate
                                      din mediile orare)        1 ianuarie 2007
 
  Plumb                0,5 æg/mc      1 an                      1 ianuarie 2007
 
  Dioxid de azot       200 æg/mc,
                       care nu
                       trebuie
                       depãşitã de
                       mai mult
                       de 18 ori
                       pe an          1 ora                     1 ianuarie 2010
                       40 f2æg/mc       1 an                      1 ianuarie 2010
 
  Particule PM(10)     50 æg/mc,
                       care nu
                       trebuie
                       depãşitã
                       de mai mult
                       de 35 de ori
                       pe an          24 ore                    1 ianuarie 2007
                       40 f2æg/mc       1 an                      1 ianuarie 2007
                       20 æg/mc       1 an                      1 ianuarie 2010
 
  Dioxid de sulf       350 æg/mc,
                       care nu
                       trebuie
                       depãşitã
                       de mai mult
                       de 24 de ori
                       pe an          1 ora                     1 ianuarie 2007
                       125 f2æg/mc,
                       care nu
                       trebuie
                       depãşitã
                       de mai mult
                       de 3 ori
                       pe an          24 ore                    1 ianuarie 2007
  Ozon*)               120 f2æg/mc,
                       care nu
                       trebuie
                       depãşitã       8 ore (valoarea maxima
                       de mai mult    zilnica a mediilor
                       de 25 de zile  glisante calculate
                       pe an,         din mediile orare)        1 ianuarie 2010
                       mediat pe
                       3 ani
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

_______________
*) Pentru ozon valoarea reprezintã valoare tinta.

Tabelul de mai jos prezintã obiectivele privind calitatea aerului ambiental, pentru protecţia vegetatiei şi a ecosistemelor pentru oxizii de azot şi dioxidul de sulf. Aceste obiective sunt diferite de cele prezentate în tabelul anterior pentru aceiaşi poluanti şi sunt aplicabile în general în zonele rurale, unde protecţia mediului fata de depunerile acide este foarte importanta.


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Poluant        Valoarea          Perioada            Data intrãrii în
                   limita            de mediere              vigoare
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Oxizii de azot*)    30 f2æg/mc         1 an
  Dioxid de sulf      20 æg/mc         1 octombrie - 31 martie   1 ianuarie 2007
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

____________
*) NO(x) exprimat ca NO(2)

V. Dezvoltarea strategiei şi aspecte financiare

În România, ca şi în toate ţãrile în care industria reprezintã o pondere importanta a economiei, principalele surse de poluare a atmosferei sunt activitãţile industriale şi traficul rutier. Pentru îmbunãtãţirea calitãţii aerului în zonele în care indicatorii de calitate sunt depasiti, va fi nevoie de reducerea substantiala a emisiilor de poluanti din sursele industriale şi din trafic. Dacã procesul de reducere a emisiilor de poluanti de la aceste surse este întârziat pana dupã anul 2007, respectiv 2010, posibilitatea de conformare cu obiectivele de calitate a aerului pentru România va fi afectatã.
Evaluarea economicã joaca un rol important în stabilirea mãsurilor ce trebuie demarate pentru a îndeplini obiectivele propuse.
Evaluarea financiarã trebuie folositã, acolo unde este posibil, pentru cuantificarea impactului asupra mediului înconjurãtor al politicilor şi/sau proiectelor propuse. În cazul în care evaluarea financiarã nu se poate realiza, trebuie cuantificate efectele asupra mediului înconjurãtor, cel puţin din punct de vedere al unei evaluãri calitative. Trebuie subliniat faptul ca analiza economicã pentru derularea acţiunilor de imbunatatire a calitãţii aerului implica analize complexe economice şi tehnice.
Cheltuielile totale (publice şi private) trebuie comparate cu creşterea economicã generalã, pentru a stabili dacã politicile actuale sunt sau nu justificabile.


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
               Cheltuieli totale                Cheltuieli totale
  Anul         pentru protecţia  % din PIB      pentru protecţia     % din PIB
                   mediului                        atmosferei
                (milioane euro)                   (milioane euro)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2000              526,16          1,32%             106,24           0,26%
  2001              583,90          1,30%             135,24           0,3%
  2002 (estimat)    728,26          1,4%              neestimate     neestimate
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Considerând ca PIB a crescut în anul 2003 cu 4,2% şi ca va creste cu 4,8% în anul 2004, conform ultimelor estimari, este posibil ca emisiile totale de poluanti în atmosfera sa creascã semnificativ în urmãtorii ani.
Cheltuielile necesare autoritãţilor administraţiei publice în vederea atingerii obiectivelor strategiei sunt estimate la 46,53 milioane euro, pentru perioada 2004-2006. Cheltuielile din sectorul privat pentru îndeplinirea acestor obiective au fost estimate la 960,00 milioane euro, pentru perioada 2004-2006. În aceste cheltuieli sunt incluse numai costurile resurselor, costurile de capital şi de funcţionare asociate mãsurilor care au fost considerate pana acum.
Luând în considerare o creştere a PIB cu 4,5-5,5% pe an pana în anul 2007, o uşoarã creştere a cheltuielilor publice, o eşalonare echilibrata a cheltuielilor private în perioada 2004-2005 şi, respectiv, 2006, precum şi menţinerea nivelului cheltuielilor private în anii 2004 şi 2005, au fost identificate doua scenarii pentru creşterea PIB cu 4,5% şi, respectiv, 5,5%, prezentate mai jos:


 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                         Milioane euro
  Scenariul 1 - creştere a PIB cu 4,5%  ────────────────────────────────────────
                                        2004      2005      2006        Total
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Produsul intern brut (PIB)        51.180     53.483,10   55.889,84  160.552,94
  Protecţia atmosferei - costuri
  ale administraţiei publice             5,16      16,62       24,74       46,53
  Protecţia atmosferei - costuri
  în sectorul privat                   240        240         480         960
  Costuri totale pentru protecţia
  atmosferei                            245,16    256,62      504,74    1.006,53
  % din PIB                               0,48      0,48        0,9         0,63
 
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                      Milioane euro
  Scenariul 2 - creştere a PIB cu 5,5%  ────────────────────────────────────────
                                        2004      2005        2006       Total
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  Produsul intern brut (PIB)           52.662   55.558,41  58.614,12  166.834,53
  Protecţia atmosferei - costuri
  ale administraţiei publice                5,16    16,62      24,74       46,53
  Protecţia atmosferei - costuri
  în sectorul privat                      240      240        480         960
  Costuri totale pentru protecţia
  atmosferei                              245,16   256,62     504,74    1.006,53
  % din PIB                                 0,47     0,46       0,86        0,60
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

În conformitate cu documentul de poziţie al României cap. 22 "Protecţia mediului", aproximativ 2-2,5% din PIB ar trebui sa fie alocate protecţiei mediului. În acest sens, ambele scenarii demonstreaza ca exista resurse financiare pentru a dezvolta aceasta strategie.
În scenariul unei strategii pe termen lung ar fi fost posibila alocarea unui procent mai mare de fonduri din PIB pentru protecţia mediului şi, în special, pentru protecţia atmosferei. Considerând ca o creştere pe 10 ani a costurilor pentru protecţia mediului, exprimatã în procente din PIB, ar ajunge în jur de 25%, aceasta ar insemna ca 1,88% din PIB va fi alocat protecţiei mediului şi, în consecinta, 0,56% din PIB va fi alocat protecţiei atmosferei.

VI. Formularea strategiei

1. Linii strategice generale
Obiectivul general al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei este protejarea sãnãtãţii oamenilor şi a mediului înconjurãtor.
Strategia se bazeazã pe cele patru obiective-cheie menţionate în cap. I, care sunt concentrate pe abordarea comuna a soluţionãrii problemelor generate de emisiile de poluanti în atmosfera, cu influenta asupra sãnãtãţii oamenilor şi a calitãţii mediului.
Conformarea cu obligaţiile asumate prin diferite tratate şi acorduri internaţionale la care România este parte (obiectivul-cheie nr. 4) decurge din realizarea primelor 3 obiective-cheie.
Liniile strategice pentru atingerea acestor obiective-cheie sunt:
a) verificarea şi perfecţionarea Sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului;
b) crearea sistemului de prognoza a calitãţii aerului, care sa furnizeze date referitoare la o eventuala deteriorare a calitãţii acestuia (zona afectatã, frecventa, gradul de afectare al sãnãtãţii populaţiei);
c) evaluarea calitãţii aerului în zone şi aglomerari în vederea verificãrii conformarii nivelurilor de calitate a aerului cu valorile limita şi a identificarii situaţiilor critice de neconformare la obiectivele privind calitatea aerului;
d) elaborarea şi/sau reactualizarea planurilor şi/sau programelor de gestionare a calitãţii aerului;
e) promovarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT);
f) controlul emisiilor de poluanti şi al nivelurilor de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluantilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;
g) mãsurarea (monitorizarea), dupã caz, a emisiilor de poluanti;
h) identificarea surselor care au generat niveluri de poluare peste limitele legale şi reevaluarea activitãţii acestora, cu impunerea, dupã caz, a unor standarde de emisie mai stricte;
i) monitorizarea suplimentarã a calitãţii aerului în zona de influenta a surselor generatoare de emisii de poluanti în aerul înconjurãtor mai mari decât valorile limita;
j) elaborarea şi implementarea mãsurilor de reducere temporarã a emisiilor de poluanti la unele surse majore;
k) identificarea permanenta a surselor noi, generatoare de poluanti atmosferici, evaluarea aportului acestora la nivelul existent de impurificare a aerului şi asigurarea respectãrii obiectivelor privind calitatea aerului pentru activitãţile/instalaţiile noi;
l) introducerea/utilizarea combustibililor şi carburantilor care genereazã emisii reduse de poluanti;
m) eliminarea utilizãrii de substanţe care depreciaza stratul de ozon;
n) introducerea de mãsuri specifice pentru stabilizarea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin introducerea şi utilizarea de surse de energie neconventionale;
o) reducerea cantitãţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
p) elaborarea şi implementarea de planuri pe termen mediu şi lung, la nivel naţional, regional şi local, pentru reducerea continua a emisiilor de poluanti în atmosfera în toate domeniile de activitate;
q) supravegherea emisiilor rezultate din activitãţile care pot genera impact transfrontier semnificativ asupra calitãţii aerului şi verificarea conformarii cu legislaţia specifica în vigoare;
r) corelarea planurilor locale şi regionale de dezvoltare şi a Planului naţional de dezvoltare, precum şi a planurilor urbanistice cu Strategia nationala pentru protecţia atmosferei, cu programele şi planurile de gestionare a calitãţii aerului;
s) reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunãtãţirea stãrii tehnice a autovehiculelor în circulaţie şi adoptarea unor mãsuri fiscale care sa favorizeze înlocuirea autovehiculelor în circulaţie vechi, cu emisii poluante ridicate, cu autovehicule noi cu un nivel scãzut al emisiilor poluante.
Strategia nationala privind protecţia atmosferei este dezvoltata astfel încât obiectivele privind calitatea aerului, prevãzute de legislaţia în vigoare, sa poatã fi atinse în perioada 2004-2007. Dupã anul 2007 vor continua eforturile de atingere a obiectivelor privind calitatea aerului, prevãzute de noile cerinţe de acquisului în domeniu.
2. Strategia nationala privind protecţia atmosferei pana în anul 2007
Implementarea obiectivelor strategice în domeniul protecţiei atmosferei, cuprinse în legislaţia europeanã, transpuse în legislaţia nationala, precum şi a obligaţiilor ce decurg în convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte implica eforturi instituţionale şi financiare.
În vederea realizãrii acestora se vor urmãri prioritar urmãtoarele:
a) inventarierea periodicã a instalaţiilor/activitãţilor potenţial generatoare de emisii de poluanti în atmosfera;
b) evaluarea sistemului de automonitorizare;
c) evaluarea calitãţii aerului în aglomerari şi zone;
d) acreditarea laboratoarelor care efectueazã analiza poluantilor din aerul înconjurãtor;
e) dezvoltarea capacitãţii instituţionale şi instruirea personalului;
f) crearea unui sistem educaţional, de informare a publicului şi de constientizare a acestuia în vederea participãrii la luarea deciziilor.
Pana în anul 2007, în conformitate cu legislaţia nationala adoptatã, pentru atingerea obiectivelor-cheie se vor realiza urmãtorii pasi:
2.1. evaluarea calitãţii aerului:
a) finalizarea evaluãrii preliminare în toate zonele şi aglomerarile şi proiectarea reţelelor locale, regionale şi naţionale de monitorizare;
b) elaborarea listelor cu zonele şi aglomerarile în care concentratiile pentru unul sau mai mulţi poluanti în aerul înconjurãtor sunt mai mari decât valoarea limita;
c) dotarea sistemului naţional de monitorizare a calitãţii aerului cu staţii automate de monitorizare;
d) realizarea de planuri şi programe de imbunatatire a calitãţii aerului;
e) realizarea unui sistem de prognoza a poluarii atmosferei în zonele cu nivel de poluare ridicat;
f) informarea populaţiei;
2.2. implementarea cerinţelor de prevenire şi control integrat al poluarii (IPPC):
a) introducerea celor mai bune tehnici disponibile prin preluarea documentaţiei BREF (Referintele pentru cele mai bune tehnici disponibile);
b) inventarierea instalaţiilor ce se afla sub incidenta cerinţelor IPPC;
c) elaborarea Registrului de poluanti emisi;
d) elaborarea şi implementarea planurilor de mãsuri speciale cu privire la monitorizarea şi automonitorizarea emisiilor provenite din activitãţile/instalaţiile aflate sub incidenta cerinţelor IPPC şi elaborarea planului naţional de reducere a emisiilor de poluanti în aer;
e) crearea sistemului de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor;
f) crearea sistemului de informare şi raportare la Comisia Europeanã;
2.3. implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanti în aer proveniţi de la instalaţii mari de ardere:
a) inventarierea instalaţiilor mari de ardere;
b) introducerea celor mai bune tehnici disponibile prin preluarea documentaţiei BREF (Referintele pentru cele mai bune tehnici disponibile) pentru instalaţii mari de ardere;
c) elaborarea programelor locale şi a programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, provenite de la instalaţii mari de ardere;
d) aplicarea valorilor limita de emisie pentru instalaţiile mari de ardere noi;
e) crearea sistemului de informare şi raportare la Comisia Europeanã;
2.4. implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi din utilizarea solventilor în anumite activitãţi şi instalaţii:
a) inventarierea activitãţilor/instalaţiilor care utilizeazã solventi organici;
b) elaborarea programelor locale şi a programului naţional de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi din utilizarea solventilor;
c) aplicarea valorilor limita de emisie pentru instalaţiile/activitãţile noi;
d) crearea sistemului de informare şi raportare la Comisia Europeanã;
2.5. implementarea cerinţelor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon:
a) întãrirea capabilitatilor naţionale de implementare a prevederilor Convenţiei şi a Protocolului, referitoare la eliminarea substanţelor ce distrug stratul de ozon;
b) identificarea şi implementarea de proiecte în vederea eliminãrii substanţelor ce distrug stratul de ozon;
c) dezvoltarea la nivel naţional a cadrului institutional de instruire a frigotehnicienilor, în vederea eliminãrii definitive a ODS.
Programul naţional de eliminare a substanţelor care epuizeaza stratul de ozon, actualizat în anul 2003, detaliazã mãsurile prioritare şi planul de acţiune pentru perioada 2003-2006;
2.6. respectarea prevederilor internaţionale în domeniul schimbãrilor climatice:
a) îmbunãtãţirea sistemului naţional pentru estimarea emisiilor antropogenice de gaze cu efect de sera;
b) elaborarea Strategiei naţionale în domeniul schimbãrilor climatice şi a Planului naţional de acţiune în domeniul schimbãrilor climatice;
c) coordonarea, realizarea, verificarea şi transmiterea anuala a Inventarului naţional al emisiilor antropogenice de gaze cu efect de sera şi al absorbantilor;
d) coordonarea elaborãrii comunicãrilor naţionale periodice la Secretariatul Convenţiei;
e) înfiinţarea Registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de sera;
2.7. introducerea/utilizarea carburantilor şi combustibililor care genereazã emisii reduse de poluanti:
a) în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 732/2001 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piata a benzinei şi motorinei, modificatã şi completatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 897/2003 ;
b) în conformitate cu <>Hotãrârea Guvernului nr. 142/2003 privind reducerea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi.
3. Strategia nationala privind protecţia atmosferei pentru perioada dupã 2007
În anul 2007 este necesarã o reevaluare a Strategiei naţionale pentru protecţia atmosferei.
La nivelul acelui an va fi evaluat stadiul îndeplinirii cerinţelor din acquisul comunitar în domeniu.
Strategia pentru aceasta perioada ia în considerare aceleaşi obiective ca şi cea anterioarã (pentru perioada 2004-2007).
Liniile strategice pentru aceasta perioada sunt:
a) evaluarea şi gestionarea integrata a calitãţii aerului;
b) implementarea cerinţelor de prevenire şi control integrat al poluarii (IPPC);
c) implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanti în aer proveniţi de la instalaţii mari de ardere;
d) implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de compuşi organici volatili proveniţi din utilizarea solventilor în anumite activitãţi şi instalaţii;
e) implementarea cerinţelor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon;
f) respectarea prevederilor naţionale în domeniul schimbãrilor climatice;
g) verificarea îndeplinirii obligaţiilor asumate prin ratificarea/aderarea la diferite convenţii, tratate şi protocoale internaţionale:
- nivelul emisiilor de hidrocarburi poliaromatice va rãmâne sub nivelul celor din 1989;
- nivelul total al emisiilor de SO(2), NO(x), NH(3) şi COV va rãmâne, la nivelul anului 2010, sub nivelul emisiilor totale actuale, respectiv, 918, 437 [as NO(2)], 210 şi 523 ktone/an;
- nivelul emisiilor de metale grele (Pb, Hg, Cd) va rãmâne sub nivelul celor din 1989;
- se va stabili o schema de comercializare a creditelor de emisii de gaze cu efect de sera.

VII. Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei

Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei va fi elaborat pentru perioada 2004-2006 şi va conţine mãsuri, acţiuni şi tinte pentru îndeplinirea celor 4 obiectivecheie prevãzute în strategia nationala în domeniu.
Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei se reactualizeazã continuu datoritã evoluţiei factorilor economici şi sociali.
Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei va cuprinde urmãtoarele:
- responsabilitãţi şi termene pentru implementare;
- evaluãri financiare şi evaluãri de costuri;
- implicaţii pentru România;
- informarea publicului cu privire la calitatea aerului;
- concluzii şi recomandãri;
- indicatori de realizare şi responsabilitãţi pentru monitorizarea realizãrii planului.
Planul naţional de acţiune pentru protecţia atmosferei va cuprinde pentru fiecare acţiune: descrierea acesteia, perioada de realizare, costurile şi finantarile, rezultatele asteptate şi indicatori de realizare.

________________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 731 din 14 mai 2004

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"