Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 706 din 1 septembrie 1999 pentru aprobarea Instructiunilor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobata si modificata prin Legea nr. 246/1998
În temeiul prevederilor <>art. 30 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 246/1998 ,
Guvernul României hotãrãşte:
ARTICOL UNIC Se aproba Instrucţiunile metodologice de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 246/1998 , cuprinse în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
p. Ministrul culturii, Maria Berza, secretar de stat
ANEXA 1
INSTRUCŢIUNI METODOLOGICE de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 246/1998
I. Dispoziţii generale
1. În sensul prevederilor <>art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 246/1998 , denumita în continuare ordonanta, contribuabilii plãtitori de impozit pe venit sunt: a) persoanele fizice romane care realizeazã venituri de orice fel şi din orice activitate desfasurata pe teritoriul României, cu excepţia celor supuse impozitului pe salarii şi impozitului pe venitul agricol, pentru care impozitarea se face conform dispoziţiilor legale în materie; b) asociaţiile familiale constituite, în temeiul dispoziţiilor <>Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi economice pe baza liberei iniţiative, între membrii unei familii care gospodãresc în comun şi care desfãşoarã activitãţi economice pe baza liberei iniţiative; c) persoanele fizice romane şi/sau strãine asociate pe baza unui contract de asociere, în vederea realizãrii de activitãţi producãtoare de venit, asociere care se poate realiza potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere la persoane juridice, precum şi societãţile civile profesionale. În aceasta situaţie subiectul impunerii îl constituie persoana fizica din cadrul asocierii, asocierea de persoane, dupã caz, potrivit convenţiei de asociere, respectiv societatea civilã profesionalã; d) persoanele fizice strãine care realizeazã venituri în România printr-o baza fixa. Prin baza fixa, în sensul ordonanţei, se înţelege locul total, respectiv locul în care activitatea se desfãşoarã în integralitate sau numai parţial, prin intermediul cãreia orice activitate a unei persoane fizice strãine pe teritoriul României se face în scopul obţinerii de venit. Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent, respectiv o camera pentru acordarea de consultanţa pe diverse domenii, detinuta în proprietate sau închiriatã, precum şi sediul unitãţii beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde şi un birou pentru exercitarea unei profesii independente, ca de exemplu: de avocat, notar, medic, expert contabil, contabil, farmacist, inginer etc. De asemenea, se supun impozitãrii persoanele fizice strãine care realizeazã venituri în România într-o perioada sau în perioade care depãşesc în total 183 de zile, în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în cursul anului calendaristic vizat. În acest caz ziua primei sosiri în România este data de la care curge calculul perioadei menţionate mai sus. Totodatã se supun impozitãrii şi persoanele fizice pentru veniturile realizate din România, de natura celor prevãzute la cap. III şi V. 2. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din ordonanta, impozitele şi taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate cad în sarcina arendatorului care poate fi proprietar, uzufructuar sau deţinãtor legal. Arendaşul datoreazã impozit pe venitul realizat din exploatarea bunurilor agricole primite în arenda. 3. Prin aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. g) şi l) din ordonanta se supun impozitãrii: - veniturile realizate de persoanele autorizate sa execute lucrãri agricole şi prestãri de servicii în domeniul agriculturii, precum şi de organizatorii de asociaţii agricole fãrã personalitate juridicã. Proprietarii de teren, membri ai asociaţiei, datoreazã impozit pe venitul agricol; - orice alte venituri de natura similarã celor prevãzute la cap. V, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din ordonanta. 4. Potrivit art. 3 lit. c) din ordonanta nu se supun impozitãrii veniturile obţinute din producerea şi valorificarea: - obiectelor de cult: vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, cruci, crucifixe, mobilier bisericesc, cruciulite şi medalioane cu imagini religioase specifice cultului, obiecte de colportaj religios şi altele asemenea, calendare religioase, precum şi produse necesare exercitãrii activitãţii de cult, cum ar fi tamaia şi lumanarile, cu excepţia celor decorative şi a celor pentru nunti şi botezuri; - vesmintelor de cult: stofe şi broderii specifice, necesare pentru realizarea vesmintelor respective; - manualelor şi cursurilor teologice necesare desfãşurãrii activitãţii din instituţiile de învãţãmânt religios ale cultului respectiv. De aceasta facilitate beneficiazã numai persoanele fizice autorizate, potrivit legii, de cãtre cultele religioase în cauza. 5. Pentru aplicarea prevederilor art. 3 lit. f) din ordonanta scutirea se acorda persoanelor care urmeazã cursurile unei forme instituţionalizate de şcolarizare sau de perfecţionare profesionalã. 6. Pentru aplicarea prevederilor art. 3 lit. i) şi n) din ordonanta scutirea se aplica persoanelor autorizate sa funcţioneze pe baza liberei iniţiative, cu condiţia ca în desfãşurarea activitãţii sa nu foloseascã salariaţi sau colaboratori.
II. Impozitul pe venitul realizat din activitãţi desfãşurate pe baza liberei iniţiative
7. În sensul prevederilor art. 4 alin. (1) din ordonanta, veniturile realizate de persoanele fizice autorizate, persoanele fizice asociate şi societãţile civile profesionale care nu dau naştere la persoane juridice, precum şi de asociaţiile familiale se supun impozitãrii cu cotele prevãzute la art. 4 alin. (1) din ordonanta. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face potrivit contractului de asociere, la nivelul fiecãrei persoane asociate sau la nivelul asocierii, dupã caz, şi, respectiv, la nivelul societãţii civile profesionale. Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor de producţie şi de servicii prestate de persoanele fizice în mod independent se fac pe baza de autorizaţie obţinutã în condiţiile <>Decretului-lege nr. 54/1990 . Organizarea şi desfãşurarea profesiilor liberale se fac pe baza de autorizaţie, în condiţiile reglementate de lege. Activitatea avocaţilor fiind libera şi independenta atât pentru avocaţii colaboratori, cat şi pentru cei salarizaţi în interiorul profesiei, impunerea se face separat de impunerea avocatului titular, la adresa sediului biroului avocatului titular pe lângã care aceştia îşi desfãşoarã activitatea. 8. Prevederile art. 4 alin. (2) din ordonanta se aplica numai contribuabililor, persoane fizice, asociaţii familiale şi persoane fizice asociate, autorizate potrivit legii, care obţin venituri din exploatarea terenurilor agricole luate în arenda sau care presteazã servicii în domeniul agriculturii. În cazul persoanelor fizice asociate, subiectul impunerii îl constituie persoana fizica din cadrul asocierii sau asocierea de persoane, dupã caz, potrivit convenţiei de asociere. 9. În sensul prevederilor art. 5 din ordonanta, venitul impozabil se determina ca diferenţa între venitul brut realizat, încasat din toate sursele, în bani şi în natura, şi cheltuielile efectuate pentru obţinerea acestuia, inclusiv primele plãtite pentru asigurãrile de bunuri, de rãspundere civilã şi de accidente pentru salariaţi, legate de desfãşurarea activitãţii, pe baza documentelor justificative, asa cum rezulta din evidenta contabila a contribuabilului, şi pe baza constatãrilor fãcute de organele fiscale sau de alte organe abilitate. Pentru determinarea venitului brut se utilizeazã urmãtoarele elemente: - declaraţia de impunere a contribuabilului; - evidentele contabile şi registrele contabile pe care contribuabilul este obligat sa le conducã; - procesele-verbale de constatare întocmite de organul fiscal şi de alte organe de control cu ocazia verificãrilor pe teren sau la sediul contribuabilului; - elemente din dosarul de impunere al contribuabilului. Din venitul brut realizat, stabilit de organul competent, se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizãrii venitului, asa cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili. Din venitul brut se deduc, pe baza documentelor justificative: - cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale şi mãrfuri; - cheltuielile cu lucrãrile executate şi cu serviciile prestate de terţi; - cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrãri şi prestarea de servicii pentru clienţi; - chiria pentru spaţiul în care îşi desfãşoarã activitatea, pentru utilajele şi alte instalaţii utilizate în desfãşurarea activitãţii; - dobânzile aferente creditelor bancare utilizate în desfãşurarea activitãţii pentru care a fost autorizat; - cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare; - cheltuielile cu reclama şi cu publicitatea; - alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor. În acest sens contribuabilii autorizaţi potrivit legii, cu excepţiile menţionate în ordonanta, organizeazã şi conduc contabilitatea proprie potrivit prevederilor <>Legii contabilitãţii nr. 82/1991 , cu modificãrile ulterioare, ale regulamentului de aplicare a acesteia, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 704/1993 , şi altor reglementãri legale specifice. În activitatea pe care o desfãşoarã contribuabilii vor folosi registre de contabilitate şi formulare financiar-contabile, ale cãror modele şi norme de întocmire şi utilizare au fost aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiarã şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora şi prin <>Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiarã şi contabila, precum şi modelele acestora. Contribuabilii care conduc contabilitatea în partida simpla vor întocmi şi vor utiliza, în mod obligatoriu, cel puţin urmãtoarele registre şi formulare: - Registrul-jurnal de încasãri şi plati cod 14-1-1/a; - Registrul de inventar privind investiţiile, dotãrile şi alte utilitãţi cod 14-2-1/a; - Fişa de evidenta a obiectelor de inventar în folosinta cod 14-3-9; - Bon de comanda-chitanţa cod 14-4-11/a; - Chitanţa cod 14-4-1. 10. Pentru aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanta în venitul anual se includ toate veniturile, în bani şi în natura, şi anume: venituri din vânzarea de produse şi mãrfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrãri, venituri specifice din exercitarea activitãţii, venituri din vânzarea bunurilor din inventarul propriu şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activitãţii autorizate, precum şi veniturile din dobânzile primite pentru disponibilitãţile bãneşti din contul contribuabilului autorizat potrivit legii şi din alte activitãţi adiacente. Prin activitãţi adiacente, în înţelesul prezentelor instrucţiuni metodologice, se înţelege toate activitãţile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat. Pentru veniturile realizate în natura evaluarea se face la preţurile şi la tarifele practicate în circuitul civil la data încasãrii. În cazul încetãrii definitive a activitãţii sau în cazul înstrãinãrii de bunuri din inventarul propriu, mijloace fixe şi obiecte de inventar, sumele obţinute din valorificarea acestora vor fi reconsiderate ca venituri, evaluarea urmând a se face dupã cum urmeazã: - pentru bunurile imobile, clãdiri şi terenuri, la preţul practicat în circuitul civil; - pentru bunurile mobile de natura mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, la preţul practicat în circuitul civil, stabilit prin expertiza tehnica, pe cheltuiala contribuabilului. Stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mãrfuri, rãmase nevalorificate la încetarea definitiva a activitãţii, vor fi luate în calcul la definitivarea impunerii. 11. În sensul prevederilor art. 7 alin. (1) lit. d) din ordonanta, sunt considerate cheltuieli cu sponsorizarea numai acele sume sau bunuri acordate persoanelor menţionate la <>art. 4 din Legea sponsorizarii nr. 32/1994 , astfel cum a fost modificat şi completat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 36/1998 şi în limita cotelor prevãzute la art. 8 din acelaşi act normativ. Pentru contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla cheltuielile de sponsorizare vor fi înscrise şi într-o evidenta separatã. 12. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. e) din ordonanta contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla vor înscrie cheltuielile de protocol într-o evidenta separatã. 13. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. f) din ordonanta, în cazul folosirii de cãtre contribuabil, în scopul desfãşurãrii activitãţii, a imobilelor şi autoturismelor, proprietate individualã a contribuabilului, precum şi în cazul folosirii imobilelor şi a autoturismelor dobândite anterior autorizãrii de cãtre contribuabil, se vor avea în vedere cheltuielile cu întreţinerea şi cu exploatarea acestora în limita prevãzutã la articolul sus-menţionat. Pentru contribuabilii care conduc contabilitate în partida simpla cheltuielile prevãzute la alin. 1 vor fi înscrise şi într-o evidenta separatã. 14. În sensul prevederilor art. 7 alin. (2) din ordonanta investiţiile şi dotãrile, precum şi alte utilitãţi necesare pentru desfãşurarea activitãţii, înscrise în Registrul de inventar privind investiţiile, dotãrile şi alte utilitãţi, precum şi reparaţiile capitale la acestea se admit la deducere din venitul anual încasat, pana la recuperarea acestora, dar nu mai mult de 50% din veniturile încasate în fiecare an. În acest sens contribuabilii sunt obligaţi sa ţinã evidenta intrãrilor şi iesirilor acestor dotãri, investiţii şi utilitãţi în formularul "Registrul de inventar privind investiţiile, dotãrile şi alte utilitãţi". Cheltuielile cu investiţiile în terenuri se admit la deducere numai în mãsura în care contribuabilii fac dovada, cu certificatul de urbanism şi cu autorizaţia de construcţie, ca urmeazã sa demareze construcţia de sedii sau de ateliere necesare pentru desfãşurarea activitãţii. În situaţia în care, în termenul prevãzut în autorizaţia de construcţie, construcţia de sedii sau de ateliere nu a început, contravaloarea terenurilor respective se adauga la venitul impozabil. Cheltuielile efectuate cu dobândirea clãdirilor se admit la deducere numai în situaţia în care aceste clãdiri sunt amenajate corespunzãtor desfãşurãrii activitãţii în scopul obţinerii de venit. Pentru autoturismele achiziţionate pe numele instructorilor auto autorizaţi şi folosite în procesul de invatare a conducerii auto se admite deducerea numai în mãsura în care aceste autoturisme sunt dotate cu dubla comanda şi inscriptionate în mod corespunzãtor pe capote şi pe pãrţile laterale. Mobilierul de birou şi aparatura de birou necesare pentru desfãşurarea activitãţii autorizate sunt deductibile la determinarea venitului impozabil. Pentru birourile sau atelierele separate de locuinta se admite la scãdere şi aparatura pentru întreţinere şi curãţenie. Cheltuielile cu dobândirea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar, achiziţionate pe numele persoanelor fizice autorizate, sunt deductibile numai cu condiţia ca acestea sa fie achiziţionate ulterior autorizãrii şi sa fie folosite în exclusivitate pentru desfãşurarea activitãţii. Cheltuielile cu reparaţiile curente şi capitale la mijloacele fixe din inventarul propriu, cat şi închiriate sunt deductibile, cu impozitarea corespunzãtoare a venitului realizat de proprietarul mijloacelor fixe închiriate, în condiţiile în care plata chiriei este compensata cu aceste cheltuieli, potrivit prevederilor din contractul de închiriere, dupã caz. În cazul unor modernizãri, transformãri sau al aducerii unor îmbunãtãţiri la mijloacele fixe închiriate, cheltuielile efectuate sunt deductibile, iar contravaloarea acestora se impoziteazã la nivelul proprietarului bunurilor închiriate, în condiţiile în care plata chiriei este compensata cu aceste cheltuieli, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt recuperate de chiriaş. Nu se admit la deducere cheltuielile cu reparaţiile curente şi capitale efectuate la mijloacele fixe proprietate personalã, aceste cheltuieli incadrandu-se în prevederile art. 7 alin. (1) lit. f) din ordonanta. Cheltuielile pentru abonamentele la revistele de specialitate şi la Monitorul Oficial al României, pentru literatura de specialitate, precum şi pentru procurarea obiectelor de inventar necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii sunt deductibile la calculul venitului impozabil. 15. Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (4) din ordonanta pe lângã cheltuielile efectuate pentru persoanele angajate pe baza de contracte individuale de munca şi convenţii civile de prestãri de servicii, se mai admit la deducere şi contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, de exemplu: taxe, cotizatii etc., precum şi contribuţiile pentru asigurãri sociale ale contribuabililor şi pentru bugetele fondurilor speciale. 16. Cota de 5% prevãzutã la art. 7 alin. (5) din ordonanta, admisã la deducere pentru notarii publici, se aplica numai asupra onorariilor aferente actelor notariale care privesc determinarea de taxe de timbru, indiferent dacã se constata scutirea la plata taxelor de timbru în anumite cazuri. Prin urmare, nu intra în baza de aplicare a cotei de 5% veniturile din dobânzi la disponibilitãţile din cont şi cele provenite din vânzarea unor bunuri din inventarul propriu, precum şi onorariile percepute pentru activitatea de consultanţa. 17. În sensul prevederilor art. 8 alin. (1) din ordonanta meseriaşii autorizaţi şi asociaţiile familiale, care presteazã servicii sau executa lucrãri pe cont propriu şi individual, fãrã salariaţi sau colaboratori, în ateliere cu sediu stabil, se impun pe baza de norme anuale de venit. În acelaşi mod se impun şi meseriaşii autorizaţi potrivit legii, care exercita o meserie pe cont propriu în afarã orelor de program. Impozitul se calculeazã prin aplicarea cotelor prevãzute la art. 4 alin. (1) din ordonanta la normele de venit aferente bransei. Prin atelier cu sediu stabil se înţelege locul în care se desfãşoarã activitatea în mod permanent, fie în locuinta proprie, fie într-un sediu deţinut în baza unui act legal. Se supun impunerii pe baza de norme de venit numai prestãrile de servicii şi executãrile de lucrãri cu materialul clientului, exercitate în condiţii asemãnãtoare de cãtre meseriaşii în cauza. Normele de venit se stabilesc pe persoana şi nu suporta alte corective în afarã celor expres menţionate în textul ordonanţei. Pentru meseriaşii care desfãşoarã mai multe activitãţi la care impunerea se face pe baza de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea mai mare. În situaţia în care un meserias exercita, pe lângã meseria care se impune pe baza de norma de venit, şi alte activitãţi colaterale pentru care nu sunt prevãzute norme de venit, impunerea se face în funcţie de venitul efectiv realizat şi nu poate fi mai mica decât impunerea care ar rezulta din norma de venit respectiva. Pentru contribuabilii care în exercitarea activitãţii folosesc maşini, dispozitive şi scule, acţionate de forta motrice, se vor avea în vedere norme de venit mai mari, iar dacã nu exista elemente de comparatie în stabilirea unor norme echitabile, impunerea se va face la venitul efectiv. Pentru întreruperile de activitate ca urmare a unor cauze obiective, probate cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata. Chiar dacã, potrivit prevederilor art. 30 alin. (3) din ordonanta, contribuabilii nu sunt obligaţi sa conducã evidentele contabile stabilite prin legislaţia în domeniu, aceştia pot folosi chitantier şi/sau bonier de comanda. În situaţia în care organele fiscale constata venituri superioare normelor de venit, vor proceda la impunerea contribuabililor în cauza, pe baza venitului efectiv realizat. 18. Pentru aplicarea prevederilor art. 9 din ordonanta, cu ocazia depunerii declaraţiei de impunere, organul fiscal va solicita, pe lângã alte elemente prevãzute de formularul "Declaraţie de impunere", şi acte doveditoare privind varsta contribuabilului. Atât reducerea, cat şi scutirea de impozit pentru persoana fizica se acorda pe baza de cerere depusa de aceasta o data cu înregistrarea declaraţiei de impunere. În cazul asociaţiilor familiale de meseriasi, scutirea sau reducerea prevãzutã de ordonanta se aplica numai pentru norma ce revine persoanei care este indreptatita sa beneficieze de aceasta facilitate. Scutirea de la plata impozitului se acorda începând cu anul urmãtor celui în care contribuabilii împlinesc limitele de varsta menţionate. Pentru invalizi şi persoanele cu handicap scutirea sau reducerea se acorda pentru anul în curs, începând cu luna urmãtoare depunerii actelor doveditoare. 19. În sensul prevederilor art. 10 din ordonanta se supun impozitului forfetar atât cãrãuşii, cat şi meseriaşii care presteazã servicii sau executa lucrãri în mod ambulant, fãrã a avea un atelier stabil de desfãşurare a activitãţii, precum şi comercianţii care îşi desfãşoarã activitatea în locuri publice de desfacere, ca de exemplu: pieţe, târguri, oboare, talciocuri, stradal şi ambulant. În cazul asociaţiilor familiale, impozitul forfetar se stabileşte pentru fiecare membru al asociaţiei familiale. Pentru întreruperile de activitate ca urmare a unor cauze obiective, probate cu documente justificative, impozitul forfetar trimestrial se reduce proporţional cu perioada nelucrata. Contribuabilii nu conduc evidente contabile, dar pot utiliza chitantier şi/sau bonier de comanda. Comercianţii care desfãşoarã activitate în puncte volante şi ambulante au obligaţia sa întocmeascã Nota de recepţie şi constatare de diferenţe cod 14-3-1/a, la care se anexeazã documentele de provenienta a mãrfurilor care trebuie sa se afle în permanenta asupra lor. În situaţia în care organele fiscale constata venituri superioare celor care au stat la baza calculãrii impozitului forfetar, vor proceda la impunerea contribuabililor în cauza, pe baza venitului efectiv realizat. 20. Prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanta se aplica şi în cazul închirierii de cãtre societãţile comerciale a unor autoturisme, proprietate a persoanelor fizice, exploatate efectiv de deţinãtorul autoturismului respectiv sau de membrii familiei acestuia. Impozitul forfetar se modifica în cazul în care activitatea de taximetrie începe sau se întrerupe în cursul trimestrului, respectiv se restrânge la perioada în care se desfãşoarã aceasta activitate. În situaţia încetãrii activitãţii în cursul trimestrului, persoanele fizice autorizate sa desfãşoare activitate de taximetrie sunt obligate sa depunã autorizaţia de funcţionare, iar colaboratorii societãţilor comerciale, sa prezinte organului fiscal o dovada eliberata de societatea comercialã, din care sa rezulte încetarea activitãţii. De asemenea, impozitul se reduce proporţional cu perioada în care se desfãşoarã activitatea şi în caz de întreruperi temporare cauzate de accidente şi spitalizare, precum şi din alte cauze obiective, dovedite cu documente justificative. 21. În cazul contribuabililor prevãzuţi la art. 11 alin. (2) din ordonanta, impozitul se calculeazã asupra venitului impozabil, prin aplicarea cotelor prevãzute la art. 4 alin. (1) din aceasta. 22. În sensul prevederilor art. 12 alin. (1) din ordonanta impunerea se face de cãtre organele fiscale menţionate pe formularul "Dispoziţie de impunere-înştiinţare de plata", care se întocmeşte de inspectorul fiscal, se avizeazã de şeful serviciului şi se aproba de conducãtorul unitãţii fiscale. Dispoziţia de impunere-înştiinţare de plata constituie titlu de creanta şi se transmite contribuabilului. 23. Contribuabilul prevãzut la art. 12 alin. (2) din ordonanta va prezenta organului fiscal la care se afla în evidenta, cu ocazia depunerii declaraţiei de impunere, pana la data de 31 ianuarie a anului urmãtor, documentul doveditor privind achitarea impozitului în localitatea în care şi-a desfãşurat activitatea în mod temporar, pentru regularizarea plãţii impozitului, dacã este cazul. 24. Pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (1) din ordonanta contribuabilii care se impun pe baza venitului efectiv realizat sunt obligaţi ca pana la data de 31 ianuarie a anului urmãtor sa depunã declaraţia anuala de impunere pentru veniturile realizate în anul fiscal precedent. Anul fiscal începe la data de 1 ianuarie a fiecãrui an şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a aceluiaşi an. Contribuabilii care au desfãşurat activitãţi în cursul anului, în mod temporar sau sezonier, şi în alte localitãţi în afarã celei de resedinta a activitãţii, vor completa declaraţia de impunere şi cu veniturile obţinute şi cu cheltuielile efectuate în acele localitãţi. 25. Pentru aplicarea prevederilor art. 13 alin. (2) din ordonanta, în cazul începerii activitãţii în cursul anului impunerea se face pentru perioada rãmasã pana la sfârşitul anului. 26. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (3) din ordonanta, impunerea se modifica, dacã pe perioada de la începutul anului şi pana la data constatãrii venitul impozabil a crescut sau s-a redus cu mai mult de 20% fata de venitul impozabil stabilit iniţial. În aceasta situaţie impozitul provizoriu se recalculeazã pentru tot anul în curs. 27. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (4) din ordonanta, pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care îşi exercita activitatea pe perioade mai mici de un an, norma de venit se raporteazã la 360 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numãrul zilelor de activitate, obtinandu-se venitul impozabil. 28. Potrivit prevederilor art. 14 alin. (5) din ordonanta, pentru contribuabilii impusi pe baza forfetara, impozitul forfetar trimestrial se împarte la 90 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numãrul zilelor de activitate, obtinandu-se astfel impozitul forfetar trimestrial de plata. 29. În sensul prevederilor art. 15 alin. (4) din ordonanta, în cazul în care impunerea anuala se face dupã expirarea termenului de plata prevãzut pentru trimestrul I, respectiv 15 martie, contribuabilul va plati cu titlu de impozit pentru trimestrul I al anului în curs, pana la aceasta data, o suma egala cu cuantumul impozitului aferent trimestrului IV al anului precedent. 30. Potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din ordonanta, în cazul impunerii din oficiu organele fiscale vor avea în vedere pentru determinarea veniturilor impozabile mai multe metode: - aprecierea de cãtre organele fiscale a cifrei de afaceri, a cheltuielilor şi a venitului impozabil, pe baza condiţiilor de exercitare a activitãţii şi a semnelor exterioare referitoare la condiţiile de trai ale contribuabilului; - comparatia cu cazuri similare de contribuabili care exercita activitatea în condiţii asemãnãtoare şi care realizeazã venituri aproximativ egale, iar elementele de diferentiere între cazurile comparate trebuie sa fie de minima importanta; - calculul tehnic pe baza elementelor din declaraţia de impunere, a constatãrilor din actele întocmite de organele fiscale, a cantitãţilor de produse finite şi mãrfuri aflate în stoc, a stocurilor de materii prime şi materiale, a cantitãţilor de mãrfuri, materii prime şi materiale rezultate din documentele justificative de provenienta a acestora, precum şi orice alte elemente de natura sa serveascã la cuantificarea veniturilor realizate.
III. Impozitul pe veniturile realizate din valorificarea, sub orice forma, a dreptului de autor sau a drepturilor conexe dreptului de autor, inclusiv de cãtre orice persoana care a dobândit aceste drepturi prin moştenire
31. În sensul prevederilor art. 17 alin. (1) din ordonanta, constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectualã în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma concretã de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, asa cum sunt enumerate la <>art. 7 şi 8 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe. Drepturile conexe dreptului de autor sunt prezentate în titlul II din <>Legea nr. 8/1996 , iar cesiunea drepturilor patrimoniale de autor este prezentatã în titlul I cap. VII din aceeaşi lege. Prin unitãţi plãtitoare se înţelege entitatile prevãzute la art. 21 alin. (2), art. 107 alin. (2) şi la <>art. 109 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , precum şi orice persoana cãreia titularul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe dreptului de autor îi cesioneaza exclusiv sau neexclusiv, în totalitate sau în parte, drepturile sale patrimoniale, cum ar fi: edituri, instituţii de spectacol, organizatori de spectacol, organe de presa şi altele asemenea. Prin organisme de gestiune colectivã se înţelege persoanele juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate, în principal, colectarea şi repartizarea drepturilor a cãror gestiune le este încredinţatã de cãtre titulari în conformitate cu <>art. 124 din Legea nr. 8/1996 . Prin copie privatã se înţelege reproducerea unei opere fãrã consimţãmântul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu condiţia ca opera sa fie adusã anterior la cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatãrii normale a operei şi sa îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare în conformitate cu art. 34 alin. (1) coroborat cu <>art. 107 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 . Prin remuneraţie compensatorie pentru copia privatã se înţelege procentul de 5% din preţul de vânzare al suporturilor şi aparatelor fabricate în ţara, respectiv din valoarea înscrisã în documentele organelor vamale pentru suporturile şi aparatele importate de care beneficiazã autorii operelor sonore sau audiovizuale ori fixate pe un suport grafic sau analog, împreunã cu editorii şi, dupã caz, producãtorii şi artiştii interpreti sau executanti, în conformitate cu art. 107 alin. (1) şi (2) şi cu <>art. 109 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 8/1996 . Prin drept de suita se înţelege dreptul pe care îl are autorul de a primi 5% din preţul de vânzare al unei opere de arta plastica, în cazul vânzãrii acesteia la licitaţie publica sau prin intermediul unui agent comisionar ori de cãtre un comerciant, în baza <>art. 21 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 8/1996 . 32. Pentru veniturile prevãzute la art. 17 alin. (2) din ordonanta impozitul se calculeazã prin aplicarea cotelor de impozit prevãzute la art. 4 alin. (1) din aceasta. Venitul anual impozabil realizat pe o fracţiune de an se considera venit anual impozabil. 33. În sensul prevederilor art. 18 alin. (1) din ordonanta: Prin opere de arta plastica se înţelege: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura, litografie, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei şi a metalului, precum şi operele de arta aplicatã produselor destinate unei utilizãri practice. În operele de arhitectura se includ şi planşele, machetele şi lucrãrile grafice care formeazã proiectele de arhitectura. Se asimileazã operelor fotografice şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei, cum sunt reproducerile fãcute dupã opere anterioare, indiferent dacã acestea au fost aduse sau nu la cunostinta publica. Prin opere muzicale se înţelege operele prevãzute la art. 7 lit. c), operele dramatico-muzicale prevãzute la art. 7 lit. d) şi aranjamentele muzicale prevãzute la <>art. 8 lit. a) din Legea nr. 8/1996 . Prin opere ştiinţifice şi alte opere decât cele prevãzute la art. 8 lit. a) şi b) din ordonanta se înţelege conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile, programele pentru calculator, precum şi operele menţionate la art. 7 lit. b) şi i) şi la <>art. 8 lit. a) şi b) din Legea nr. 8/1996 , cu excepţia operelor literare. Prin prestaţii artistice se înţelege prestaţiile executate de artiştii executanti sau interpreti care, potrivit <>art. 95 din Legea nr. 8/1996 , sunt: actorii, cantaretii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care prezintã, canta, danseaza, recita, declama, joaca, interpreteazã, regizeaza, dirijeaza ori executa, în orice alta modalitate, o opera literarã sau artisticã, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati ori de marionete. Prin opere literare, indiferent de gen, se înţelege toate celelalte opere de creaţie intelectualã care nu au fost enumerate anterior. În cazul în care prestarea unei anumite activitãţi presupune realizarea unor opere de naturi diferite, cotele forfetare se vor aplica distinct pentru fiecare tip de opera în parte. Dacã nu este posibil sa se facã aceasta distincţie, se va aplica acea cota forfetara specifica destinaţiei finale a activitãţii prestate. 34. Potrivit prevederilor art. 18 alin. (3) din ordonanta, venitul anual impozabil se determina, în cazul lucrãrilor de arta monumentala, astfel: a) în cazul operelor de arta monumentala la care cheltuielile efective nu depãşesc cota forfetara stabilitã la alin. (1) lit. a) din ordonanta, venitul anual impozabil se determina prin scãderea din venitul brut realizat a acestor cheltuieli, fãrã a fi necesare documente justificative; b) în cazul operelor de arta monumentala la care cheltuielile efective depãşesc cota forfetara stabilitã la alin. (1) lit. a) din ordonanta, venitul anual impozabil se determina prin scãderea din venitul brut realizat a acestor cheltuieli, pe baza de documente justificative. 35. Exemplu de calcul al impozitului potrivit prevederilor art. 19 din ordonanta:
Data plãţii Venitul impozabil Impozitul (lei) (lei) -------------------------------------------------------------------------------- 3 mai 1998 4.500.000 750.000 -------------------------------------------------------------------------------- 10 august 1998 2.300.000 - --------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 6.800.000 1.250.000
-------------------------------------------------------------------------------- Impozit de plata la 10 august 1998 (1.250.000 lei-750.000 lei) 500.000 -------------------------------------------------------------------------------- 30 octombrie 1998 2.850.000 - --------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 9.650.000 1.995.000
-------------------------------------------------------------------------------- Impozit de plata la 30 octombrie 1998 (1.995.000 lei-1.250.000 lei) 745.000 --------------------------------------------------------------------------------
36. Potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din ordonanta, în cazul unei opere comune, în sensul <>art. 5 din Legea nr. 8/1996 , impunerea veniturilor realizate de cãtre autori se face astfel: a) în cazul în care între coautori exista o convenţie în care se precizeazã proporţia venitului care revine fiecãruia, impunerea se face separat, în funcţie de cota-parte care revine fiecãruia; b) în cazul în care între coautori nu exista o convenţie care sa precizeze cota-parte ce revine fiecãruia, impunerea se face separat, în mod egal, asupra veniturilor realizate de cãtre fiecare coautor. În cazul unei opere colective, în sensul <>art. 6 din Legea nr. 8/1996 , impunerea se face astfel: a) în cazul în care exista o convenţie între autori şi persoana fizica sau juridicã din initiativa, sub responsabilitatea şi sub numele cãreia a fost creata opera, prin care se stabileşte cota-parte din drepturile patrimoniale ce revin coautorilor, în urma utilizãrii operei, impunerea se face separat asupra veniturilor realizate de cãtre coautori; b) în lipsa unei astfel de convenţii, impunerea se face în mod egal asupra veniturilor realizate din cesionarea drepturilor de autor.
IV. Impozitul pe veniturile din închirieri, din subinchirieri, din constituirea dreptului de uzufruct, uz sau abitaţie, precum şi din contracte de mandat şi cesiune
37. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (3) din ordonanta, impozitul aferent veniturilor prevãzute la art. 22 din aceeaşi ordonanta, realizate de persoanele fizice nerezidente, se plãteşte de acestea sau de cãtre persoana fizica sau juridicã cu care s-a încheiat contractul ori convenţia, dupã caz. 38. În sensul prevederilor art. 25 din ordonanta, impunerea se face de cãtre organele fiscale pe formularul "Dispoziţie de impunere-înştiinţare de plata", care se întocmeşte de cãtre inspectorul fiscal, se avizeazã de şeful serviciului şi se aproba de conducãtorul instituţiei fiscale. Dispoziţia de impunere-înştiinţare de plata constituie titlu de creanta şi se transmite contribuabilului. Impunerea se stabileşte pana la sfârşitul anului fiscal, impozitul defalcandu-se pe trimestrele aferente perioadei cuprinse între data înregistrãrii declaraţiei şi finele anului. Aceste prevederi sunt aplicabile şi persoanelor fizice nerezidente, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente. În cazul majorãrii sau al diminuãrii veniturilor obţinute în cursul anului, impunerea se modifica în mod corespunzãtor. Pe baza declaraţiei de încetare a sursei de venit, organul fiscal va restrânge impunerea iniţialã la perioada în care contribuabilul a realizat venit, cu defalcarea corespunzãtoare pe termenele de plata aferente acestei perioade.
V. Impozitarea altor venituri
39. Sunt impozitate, potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) din ordonanta, veniturile realizate de persoanele fizice din: colaborãri de orice natura, cu sau fãrã convenţie civilã de prestãri de servicii, desfãşurate în afarã unitãţii la care sunt salariate persoanele fizice, câştigurile angajaţilor zilieri sau temporari, fãrã contract de munca, precum şi indemnizaţiile membrilor consiliilor de administraţie, ale cenzorilor, membrilor adunãrilor generale ale actionarilor, consilierilor care participa la şedinţele consiliilor judeţene sau locale ori la alte şedinţe şi ale membrilor diverselor comisii, pentru activitatea prestatã. Orice alte venituri de natura similarã celor prevãzute la acest capitol se impun cu cotele menţionate mai sus. 40. Prevederea art. 26 alin. (2) lit. b) din ordonanta se aplica persoanelor fizice care livreaza mãrfuri sau depun spre vânzare, în regim de consignaţie, bunuri care depãşesc sfera uzului casnic sau personal, în mod permanent sau cu un anumit grad de repetabilitate. Agenţii economici şi orice alte entitãţi care primesc spre vânzare mãrfuri sunt rãspunzãtori, potrivit legii, de reţinerea şi vãrsarea la termen a impozitului. 41. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (4) din ordonanta, persoanelor autorizate sa desfãşoare activitãţi economice pe baza liberei iniţiative li se plãteşte suma bruta, acestea având obligaţia sa elibereze chitanţa cu regim special (cod-14-4-1) şi sa îşi înscrie venitul obţinut în evidenta contabila. 42. Potrivit prevederilor art. 26 alin. (5) din ordonanta, impozitul se calculeazã asupra veniturilor realizate în cadrul aceleiaşi luni, chiar dacã acestea se cuvin pentru prestaţii efectuate în lunile anterioare. 43. Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din ordonanta, sumele reţinute ca impozit se vireazã la trezoreria statului la care este arondata unitatea plãtitoare de venit, în contul consiliului local pe a cãrui raza teritorialã aceasta îşi are domiciliul fiscal sau sediul. 44. Se supun prevederilor art. 29 alin. (1) din ordonanta premiile obţinute ca urmare a câştigãrii unor concursuri sau campionate, precum şi câştigurile obţinute din participarea la jocurile de noroc.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
