Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre. ARTICOL UNIC Se aprobã Acordul asupra învãţãmântului bilingv dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemneazã: --------------- Ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului, Daniel Petru Funeriu p. Ministrul afacerilor externe, Anton Niculescu, secretar de stat Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu Bucureşti, 13 iulie 2011. Nr. 703. ACORD asupra învãţãmântului bilingv între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze, recunoscând cã cele douã ţãri au o relaţie profundã şi veche, bazatã pe francofonie şi alimentatã de multitudinea de schimburi culturale, felicitându-se pentru succesul adunãrilor generale ale francofoniei din luna martie 2006, dorind sã elaboreze instrumente specifice pentru rãspândirea francofoniei, dorind sã sprijine, în comun, dezvoltarea predãrii limbii franceze şi sã punã în practicã mãsurile privind învãţãmântul bilingv, certificãrile şi formarea de personal, au convenit cele ce urmeazã: ART. 1 Proiectul-pilot "De la învãţãmântul bilingv cãtre filierele francofone", care implicã 15 licee bilingve şi care s-a desfãşurat în perioada 2003-2007, va face obiectul unei extinderi pânã în anul 2010 la 30 de licee bilingve. ART. 2 Şcolarizarea urmatã în secţiile bilingve ale liceelor implicate în proiect se va finaliza prin bacalaureat şi face obiectul unei menţiuni speciale "secţie bilingvã" care va figura pe aceastã diplomã. Modalitãţile de evaluare finalã ale studiilor efectuate în secţiile bilingve francofone au fost definite de cãtre cele douã pãrţi (anexa nr. 2). Elevii români care au obţinut aceastã diplomã primesc un atestat de limba şi civilizaţia francezã, destinat sã faciliteze înscrierea lor într-o universitate francezã. ART. 3 Cele douã pãrţi elaboreazã în liceele bilingve din România, recunoscute de cãtre Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii român, un program de predare a disciplinelor nonlingvistice în limba francezã (istorie, geografie, matematicã, fizicã, biologie, ştiinţe economice şi sociale), conform curriculumului stabilit de cãtre acest minister. ART. 4 Cele douã pãrţi organizeazã certificãrile pentru diploma elementarã de limbã francezã (DELF) şcolarã în clasele intensive şi bilingve, având ca obiectiv sã le aducã la nivelul de competenţã B2 din Cadrul european comun de referinţã pentru limbi (CECRL). ART. 5 Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii român recunoaşte formarea formatorilor asiguratã de cãtre Ambasada Franţei în parteneriat cu inspectoratele şcolare din România, pe baza aceloraşi criterii ca şi cele reţinute pentru formãrile asigurate de cãtre partea românã. ART. 6 Recrutarea profesorilor de discipline nonlingvistice pe posturi de specialitate este efectuatã în mod prioritar dintre cadrele didactice care au urmat formãri specifice (anexa nr. 1, art. 6). ART. 7 Cele douã pãrţi recunosc cã liceul francez din Bucureşti, omologat de cãtre Ministerul francez al Educaţiei Naţionale, al Învãţãmântului Superior şi al Cercetãrii, contribuie la dezvoltarea unui învãţãmânt bilingv în România. ART. 8 1. Fiecare parte va notifica celeilalte pãrţi îndeplinirea procedurilor interne pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care intrã în vigoare în ziua primirii ultimei notificãri. 2. Fiecare parte poate denunţa prezentul acord în orice moment, prin notificare scrisã adresatã celeilalte pãrţi cu cel puţin 10 luni înainte de începerea anului şcolar român. 3. Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentul acord. Semnat la Bucureşti la 28 septembrie 2006, în dublu exemplar, în limba românã şi în limba francezã, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României, Pentru Guvernul Republicii Franceze,
Mihai-Rãzvan Ungureanu, Philippe Douste-Blazy,
ministrul afacerilor externe ministrul afacerilor externe
ANEXA 1 MODALITĂŢI DE PUNERE ÎN APLICARE ART. 1 (i) La începutul anului şcolar 2006-2007, urmãtoarele 15 licee fac parte din proiectul bilingv pilot: - Colegiul Naţional "Horea, Cloşca şi Crişan" Alba Iulia; - Colegiul Naţional "Andrei Mureşanu" Bistriţa; - Colegiul Naţional "August Treboniu Laurian" Botoşani; - Colegiul Naţional "Unirea" Braşov; - Şcoala Centralã Bucureşti; - Colegiul Tehnic de Poştã şi Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei" Bucureşti; - Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Cluj-Napoca; - Liceul "George Cãlinescu" Constanţa; - Colegiul Naţional "Elena Cuza" Craiova; - Colegiul Naţional "Carol I" Craiova; - Colegiul Naţional "Alexandru Ioan Cuza" Galaţi; - Liceul "Mihai Eminescu" Iaşi; - Colegiul Naţional Iaşi; - Colegiul Naţional "Petru Rareş" Suceava; - Liceul "Jean-Louis Calderon" Timişoara. (ii) În funcţie de rezultatele obţinute în cadrul proiectului, comitetul de pilotaj definit la art. 7 îşi rezervã dreptul de a exclude unul dintre liceele din proiect şi de a include un altul în locul sãu. (iii) Celelalte unitãţi şcolare care doresc sã integreze acest proiect trebuie sã facã cerere la Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii român, care va hotãrî în colaborare cu partea francezã. Decizia va deveni efectivã cu ocazia reuniunii anuale a comitetului de pilotaj. (iv) Liceele tehnice pot, de asemenea, sã fie integrate, în funcţie de proiectul de dezvoltare al unitãţii şcolare. ART. 2 Conform directivelor europene care preconizeazã predarea limbilor în scopuri de mobilitate profesionalã şi de deschidere culturalã, proiectul prevede sã modernizeze conţinuturile învãţãmântului lingvistic şi nonlingvistic, precum şi practicile pedagogice, sã punã în practicã un dispozitiv de formare şi sã propunã o certificare adaptatã la acest ciclu. Acest proiect permite elevilor sã îşi însuşeascã competenţe în domeniile urmãtoare: prelucrarea informaţiei, dirijarea unei abordãri pluridisciplinare şi lucrul în echipã. Demersul adoptat îl face pe elev sã devinã actorul propriei sale formãri şi îl pregãteşte pentru a învãţa pe tot parcursul vieţii conform finalitãţii preconizate de cãtre Uniunea Europeanã. Pentru coordonarea proiectului, pãrţile vor elabora un regulament de calitate al secţiilor bilingve. ART. 3 Proiectul, în stadiul sãu experimental, se deruleazã pe parcursul a 4 ani, începând cu anul 2003. O primã fazã, mai 2003-august 2005, a constat în realizarea organizãrii globale a proiectului, lansarea primelor acţiuni de formare şi evaluarea lor. Luând în consideraţie rezultatele acestei evaluãri, o a douã fazã de extindere la alte unitãţi şcolare a fost lansatã în septembrie 2005, cu 6 licee suplimentare. În baza acestui proiect, 15 noi licee vor fi integrate programului între 2007 şi 2010. ART. 4 Pãrţile apeleazã, dacã este cazul, la colaborarea cu urmãtoarele instituţii: în România: - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii (MEdC); - Serviciul Naţional de Evaluare şi de Examinare (SNEE); în Franţa: - Ministerul Educaţiei Naţionale, al Învãţãmântului Superior şi al Cercetãrii (MENESR); - Centrul Internaţional de Studii Pedagogice (CIEP); - Şcoala Superioarã de Educaţie Naţionalã (ESEN); - Conferinţa Directorilor de Institute Universitare pentru Formarea de Profesori (CDIUFM); - Agenţia pentru Învãţãmântul Francez în Strãinãtate (AEFE); - Asociaţia Generalã a Profesorilor Pensionari (AGIR). ART. 5 Modalitãţi pedagogice (i) Elevii care doresc sã fie admişi în secţiile bilingve vizate mai sus se supun unei probe de cunoaştere a limbii franceze, conform metodologiei aprobate de cãtre partea românã. Elevii care au terminat prima parte a şcolarizãrii lor într-o unitate şcolarã în care predarea se face în limba francezã (sau o unitate de învãţãmânt recunoscutã de cãtre statul francez) sunt dispensaţi de proba de cunoaştere a limbii franceze. Aceşti elevi trebuie sã prezinte documentele şcolare din şcoala de origine la Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor (CNRED) pentru validare. Secţiile bilingve menţionate mai sus au un ciclu de studii de 4 ani cu predarea limbii franceze şi a altor discipline în limba francezã, cum este indicat în curriculumul convenit între pãrţi şi precizat în anexa nr. 3. Programul stabilit prin prezentul acord şi pus în aplicare în liceele nominalizate mai sus poate sã se refere la clase cu profil ştiinţific sau umanist. În liceele tehnice se fac adaptãri pentru clasele bilingve, pe baza avizului comitetului de pilotaj. În fiecare liceu-pilot, module de învãţãmânt pluridisciplinar predate de manierã bilingvã sunt integrate în programa clasei a XI-a pentru secţiile implicate în acest proiect. În ceea ce priveşte numãrul de discipline implicate în modul, pragul minim este de douã discipline şi pragul maxim este de 4 discipline. Alegerea disciplinelor este în funcţie de resursele materiale şi umane ale fiecãrei unitãţi de învãţãmânt. Alegerea subiectului trebuie sã se înscrie în domeniile urmãtoare: "culturã economicã şi socialã", "culturã ştiinţificã şi tehnicã" şi "tehnici de expresie şi de comunicare" şi sã se articuleze strâns cu programele oficiale. Subiectul este ulterior validat de cãtre inspectoratul şcolar. Programul stabilit de cãtre cele douã pãrţi prevede pentru acest modul un numãr de ore de coordonare pentru echipa pedagogicã. (ii) Fiecare liceu implicat în proiectul-pilot trebuie sã prezinte elevilor care se înscriu în respectivul liceu şi pãrinţilor lor cadrul pedagogic şi dispozitivul de evaluare. Înscrierea în acest tip de liceu reprezintã o angajare în raport cu proiectul specific, ce duce la obţinerea bacalaureatului opţiunea bilingv, care dã dreptul, în caz de reuşitã şi numai în acest caz, Ia eliberarea atestatului francez. ART. 6 Un program de formare este propus şi, dupã validarea de cãtre partea românã, este pus în aplicare de cãtre partea francezã. El ia în consideraţie: - cerinţele pentru limba francezã ca limbã strãinã (FLE) ale profesorilor de discipline nonlingvistice (DNL), cu scopul de a-i aduce la nivelul de competenţã B2, precizat în Cadrul european comun de referinţã pentru limbi (CECRL); - formarea pentru predarea de DNL a profesorilor implicaţi în cadrul organizãrii unui bacalaureat român cu menţiunea bilingvã francezã; - nevoile profesorilor de limbã francezã în ceea ce priveşte pregãtirea noilor certificãri ale DELF; - necesitãţile unei formãri în meseria de documentarist pentru bibliotecarii din liceele-pilot, în legãturã cu programul naţional pentru centrele de documentare şi de informare (CDI); - organizarea unei formãri pentru proiectul de liceu şi pentru concepţia de proiecte europene pentru echipele de conducere, precum şi pentru personalul didactic, pentru a întãri secţia bilingvã. În fiecare an, o universitate de varã reuneşte partenerii proiectului pentru o perioadã de douã sãptãmâni. O evaluare internã intermediarã este realizatã cu aceastã ocazie de cãtre comitetul de pilotaj. Punerea în practicã a acestor acţiuni se sprijinã pe: - resursele şi expertiza disponibile local (Ambasada Franţei, centrele culturale franceze şi alianţele franceze din România, Liceul francez din Bucureşti); - resursele şi expertiza instituţiilor partenere din Franţa. Un stagiu în perfecţionare este organizat pentru profesorii din fiecare liceu-pilot într-un liceu francez cu secţie europeanã din Franţa, pentru a confrunta practicile pedagogice şi cu scopul de a încuraja dezvoltarea parteneriatelor dintre licee franceze şi române. Se pot organiza acţiuni în colaborare cu Liceul francez din Bucureşti. Acţiunile de formare sunt stabilite în fiecare an de cãtre cele douã pãrţi. ART. 7 Comitetul de pilotaj Va fi constituit un comitet de pilotaj, format din experţi ai ambelor pãrţi, din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii român, profesori de la secţiile bilingve francofone, ataşatul de cooperare educativã de la Ambasada Franţei din Bucureşti şi alte persoane mandatate. Membrii acestui comitet sunt propuşi şi numiţi de cãtre cele douã pãrţi şi numãrul lor poate sã se schimbe pe baza acceptãrii mutuale a celor douã pãrţi. Acest comitet de pilotaj se reuneşte în fiecare an la iniţiativa comunã a Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii român şi a Ambasadei Franţei la Bucureşti. ART. 8 Rolul acestui comitet de pilotaj este definit dupã cum urmeazã: - sã efectueze în mod regulat, cel puţin o datã pe an, o evaluare internã a proiectului şi sã propunã modificãrile necesare sub formã de raport adresat fiecãreia dintre pãrţi; - sã decidã excluderea sau includerea liceelor candidate la acest proiect în cadrul extinderii progresive programate la alte unitãţi şcolare; - sã stabileascã în fiecare an programul de acţiuni ce se vor desfãşura; - sã asigure difuzarea de documente (texte oficiale legate de proiect, producţii realizate în cadrul proiectului, rezultatul anchetelor sau al evaluãrilor privind proiectul, contribuţii sau rezultate ale experimentãrilor) în spiritul unei politici de dezvoltare pedagogicã; - sã organizeze o comisie pedagogicã şi sã asigure organizarea şi monitorizarea lucrãrilor sale. ART. 9 Comisia pedagogicã Comisia pedagogicã este formatã din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii român, inspectori şi experţi ai Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (specialişti de francezã şi de DNL implicate), membri ai SNEE, profesori din proiectul-pilot şi, de asemenea, un comisar francez desemnat de Ministerul Afacerilor Externe francez. Alţi membri pot sã participe în funcţie de necesitãţi. ART. 10 Rolul acestei comisii pedagogice este definit dupã cum urmeazã: - sã elaboreze programa de limbã şi civilizaţie francezã conform curriculumul stabilit (anexa nr. 2); - sã analizeze propunerile pentru examenele scrise şi orale de limbã şi de disciplinã nonlingvisticã; - sã valideze conţinutul probelor pentru bacalaureat; - sã coordoneze evaluarea modulului pluridisciplinar; - sã organizeze urmãrirea şi evaluarea proiectului în fiecare liceu; - sã facã propuneri de evoluţii şi de amenajãri ale proiectului în funcţie de tipurile de licee implicate; - sã punã în practicã formarea relativã la proiect (pânã la constituirea unei echipe de formatori naţionali); - sã elaboreze documentele de difuzat în liceele implicate sau/şi în altele; - sã realizeze anchetele preconizate de cãtre comitetul de pilotaj. ART. 11 Modalitãţi financiare a) Partea românã, în limita disponibilitãţilor sale bugetare: - suportã cheltuielile de deplasare şi de cazare pentru personalul român, legate de diferitele formãri şi evaluãri organizate de partea francezã în România, precum şi toate cheltuielile de deplasare internaţionalã pentru stagiile organizate în Franţa; - prevede alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de informatizare specifice fiecãrui liceu bilingv; - suportã cheltuielile legate de crearea de centre de examen pentru DELF şcolar, supraveghere, corectarea lucrãrilor scrise de examen, participarea la juriile de armonizare; - suportã cazarea stagiarilor/lectorilor de francezã - limbã strãinã şi îi sprijinã în demersurile lor administrative; - autoritãţile române asigurã gratuitatea vizei de lung sejur şi gratuitatea eliberãrii permisului de şedere în România pentru stagiarii/lectorii din oraşele româneşti care au licee bilingve participante la proiect; - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii comunicã liceelor indicaţiile şi documentele necesare pentru aplicarea acestei proceduri; - de asemenea, autoritãţile centrale şi locale se strãduiesc sã organizeze în mãsura posibilitãţilor un buget specific pentru a asigura finanţarea modificãrilor structurale şi a ajustãrilor necesare pentru renovarea bibliotecilor din liceele implicate în proiect şi transformarea lor în centre de documentare şi de informare (CDI). b) Partea francezã, în limita disponibilitãţilor sale bugetare: - suportã cheltuielile de formare ale profesorilor români relativ la acest proiect, atât în România, cât şi în Franţa; - suportã cheltuielile de cazare şi masã ale profesorilor români în Franţa; - asigurã ansamblul de cheltuieli pentru profesori cu ocazia întâlnirilor regionale (Bulgaria, Macedonia, Moldova, Albania); - furnizeazã liceelor vizate la art. 1 din acord materialul didactic şi documentar necesar pentru buna desfãşurare a proiectului; - se angajeazã sã trimitã, dacã partea românã o solicitã şi în limita bugetului aprobat, stagiari/lectori de limba francezã limbã strãinã în fiecare dintre aceste unitãţi şcolare. Partea francezã suportã indemnizaţia financiarã a acestor stagiari/lectori trimişi din Franţa. ART. 12 În vederea realizãrii acestui proiect, condiţiile care permit un sprijin practic şi material adaptat cerinţelor echipelor pedagogice, profesori şi documentarişti, sunt prevãzute încã de la început în fiecare liceu-pilot. Cele douã pãrţi se angajeazã sã doteze fiecare unitate de învãţãmânt cu mijloace materiale şi tehnice, în limita disponibilitãţilor lor bugetare. Pentru partea românã: - amenajarea unui centru de documentare şi de informare; - punerea în reţea a unitãţii de învãţãmânt şi conectarea la reţeaua internet; - conceperea unui mod de organizare care sã permitã un acces generalizat Ia posturile informatice multimedia, conectate la reţeaua internet; - recrutarea de documentarişti francofoni, dacã este posibil. Pentru partea francezã: - aport de resurse documentare (cãrţi, reviste, programe soft); - formãri; - cãutare de parteneri francezi. ART. 13 Recrutarea profesorilor Parcursul bilingv specific presupune recrutarea de profesori cu un profil particular, capabili sã predea o disciplinã nonlingvisticã în limba francezã. Candidaţii trec un interviu de evaluare în prezenţa unui inspector de francezã şi a unui inspector de specialitate. În urma acestui interviu, candidatul poate fi considerat apt sã predea o disciplinã nonlingvisticã în limba francezã. ANEXA 2 ORGANIZARE A BACALAUREATULUI I. Licee bilingve din România Programul bilingv este introdus în clasa a IX-a, conform anexei nr. 3. Modulul pluridisciplinar este introdus în clasa a XI-a. Ciclurile de învãţãmânt în secţiile bilingve se finalizeazã printr-un examen de bacalaureat specific. Examenul de bacalaureat reprezintã certificarea ciclului de stadii absolvit şi permite continuarea de studii superioare atât într-o ţarã, cât şi în cealaltã, conform legislaţiei în vigoare. 1. Organizarea examenelor 1.1. La examenul final de bacalaureat specific participã elevii care au absolvit ultima clasã a cursului bilingv. 1.2. Examenul constã în probe scrise şi în probe orale. El se desfãşoarã conform prevederilor Legii învãţãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi conţine, pentru clasele bilingve vizate de prezentul acord, urmãtoarele probe specifice: a) Limbã şi civilizaţie francezã: Examen scris - 3 ore (un examen suplimentar şi specific pentru secţie) Examen oral - 20 de minute Probele se desfãşoarã obligatoriu în limba francezã. b) Disciplinã nonlingvisticã: Examen scris - 3 ore (Examenul scris va fi unul dintre examenele prevãzute pentru probele "d", "e" şi "f" de cãtre legea românã.) Examen oral - 15 minute (un examen suplimentar şi specific pentru secţie) Proba scrisã pentru disciplina nonlingvisticã este susţinutã la alegere în românã sau în francezã. Proba oralã pentru aceastã disciplinã se desfãşoarã obligatoriu în limba francezã. Observaţie: Disciplina nonlingvisticã (DNL) este aceeaşi pentru oral şi scris. c) Modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv Acest modul va fi evaluat intern la sfârşitul clasei a XI-a şi evaluarea va fi luatã în consideraţie pentru trecerea în clasa superioarã. Control continuu: maximum 3 puncte Examen final: maximum 7 puncte (din care 1 punct din oficiu) 1.3. Conţinutul programelor de limbã şi civilizaţie francezã şi al disciplinelor nonlingvistice, prevãzut pentru examenul de bacalaureat, poate fi revãzut şi amendat de cãtre cele douã pãrţi, la cererea uneia dintre ele, cu cel puţin 3 luni înainte de începutul anului şcolar. 2. Structura şi conţinutul examenelor Probe scrise: a) Limbã şi civilizaţie francezã Proba scrisã urmãreşte sã evalueze competenţele de înţelegere şi de expresie scrise ale candidatului. Acesta are de ales între douã subiecte care pot avea forme diferite: rezumatul unui text urmat de întrebãri şi de un eseu, comentariu dirijat asupra unui text literar, compoziţie asupra unui subiect de civilizaţie sau altceva. Tipurile de subiecte vor fi anunţate elevilor la începutul anului şcolar terminal. Proba este o probã suplimentarã specificã secţiunii şi va fi susţinutã, în perioada prevãzutã de cãtre legea românã, pentru examenul scris al probei "c". b) Disciplinã nonlingvisticã Proba se referã la disciplina nonlingvisticã predatã în limba francezã. Subiectele trebuie sã se refere la ansamblul întrebãrilor înscrise în programa de bacalaureat. Disciplina nonlingvisticã face obiectul unui examen prevãzut pentru proba "d ", "e" sau "f" de cãtre legea românã. Aceastã probã scrisã este susţinutã, la alegere, în limba românã sau în limba francezã. Probe orale: a) Limbã şi civilizaţie francezã Aceastã probã înlocuieşte proba "b" a bacalaureatului român. Subiectul examinãrii este tras la sorţi de cãtre candidat şi se regãseşte în programa de bacalaureat. Proba oralã va avea o duratã de maximum 20 de minute. b) Disciplinã nonlingvisticã Cu o duratã de aproximativ 15 minute, examinarea, desfãşuratã în limba francezã, se referã la un subiect ales prin tragere la sorţi din ansamblul întrebãrilor înscrise în programa de bacalaureat. El este susţinut ca probã suplimentarã în perioada prevãzutã pentru examenul oral al probei "c". c) Modulul de învãţãmânt pluridisciplinar bilingv Evaluarea modulului are loc la sfârşitul clasei a XI-a. Înainte de sfârşitul lunii octombrie din anul şcolar în curs, fiecare liceupilot trebuie sã comunice comisiei pedagogice disciplinele cuprinse în modulul pluridisciplinar, precum şi pãrţile din programã care vor fi abordate în cursul anului şcolar. Notarea ia în consideraţie, pentru fiecare dintre elevii grupului: 1. evaluarea activitãţii efectuate, pentru un maximum de 3 puncte din 10. Aceasta notã corespunde evaluãrii intervenţiei personale a elevului şi a modului în care el s-a remarcat pe parcursul desfãşurãrii modulului; 2. o probã oralã, pentru 7 puncte din 10. Nota rezultã din evaluarea de cãtre un juriu compus din cel puţin 2 profesori, alţii decât cei care i-au inclus pe elevi în cadrul modulului. Aceastã evaluare ţine cont de: - finalizarea modulului (o sintezã, redactatã individual de cãtre fiecare elev - maximum douã pagini - permite individualizarea aprecierii: 3 puncte din 7); - susţinere oralã, cu o duratã de 10 minute pentru fiecare candidat (4 puncte din 7). 3. Elaborarea subiectelor Elaborarea şi selectarea subiectelor propuse candidaţilor la probele scrise şi orale pentru limbã şi civilizaţie francezã, precum şi pentru disciplina nonlingvisticã sunt plasate sub responsabilitatea Ministerului Educaţiei şi Cercetãrii român şi a SNEE. Profesorii responsabili cu predarea limbii şi civilizaţiei franceze din fiecare unitate de învãţãmânt implicatã în proiectulpilot sunt invitaţi de cãtre director sã elaboreze 3 propuneri de subiect redactate în limba francezã. Propunerile sunt transmise comisiei pedagogice, care trebuie sã le valideze. Profesorii responsabili cu predarea disciplinelor nonlingvistice în unitãţile de învãţãmânt implicate în proiectulpilot sunt invitaţi de cãtre directori sã elaboreze 3 propuneri de subiect, redactate în limba francezã, care se referã atât la partea din programa predatã în limba românã, cât şi la cea care este predatã în limba francezã. Aceste propuneri, cu consemnele redactate în douã limbi, sunt transmise de cãtre directori comisiei pedagogice pentru validare. Un comisar desemnat de cãtre partea francezã şi vizat la art. 9 din anexa nr. 1 este asociat la alegerea definitivã a subiectelor şi vegheazã la conformitatea lor cu programa şcolarã bilingvã. Acest comisar poate, de asemenea, sã urmãreascã derularea examenelor fãrã sã intervinã nici în modalitãţile, nici în conţinutul examenului. 4. Desfãşurarea probelor La cererea pãrţii franceze, comisarul are dreptul sã asiste la probe şi sã punã întrebãri juriului. La sfârşitul examenului, el transmite observaţiile sale comisiei pedagogice. Ulterior, o analizã a desfãşurãrii examenului este efectuatã de cãtre aceastã comisie, care transmite concluziile sale comitetului de pilotaj. Evaluarea tuturor probelor se face în funcţie de modalitãţile şi în forma prevãzutã de cãtre regulamentul în vigoare pentru bacalaureatul român. 5. Recunoaşterea diplomei finale Elevii care au reuşit la toate probele, inclusiv la cele specifice, obţin la sfârşitul examenului diploma de bacalaureat, prevãzutã de legea românã, cu menţiunea specialã vizatã de art. 2 din acord, precum şi un atestat de limbã şi civilizaţie francezã. Aceşti elevi beneficiazã de toate drepturile care rezultã din aplicarea prezentului acord. Elevii care au reuşit la toate probele stabilite de cãtre legea românã, dar care nu au reuşit la cel puţin una dintre probele specifice secţiei bilingve, obţin la sfârşitul examenului diploma de bacalaureat român, fãrã menţiunea specialã vizatã de art. 2 din acord. Aceşti elevi nu beneficiazã de drepturile care rezultã din aplicarea prezentului acord. Diploma de bacalaureat este recunoscutã pentru înscrierea în universitãţile româneşti şi în universitãţile franceze, plecând de Ia examenele susţinute conform modalitãţilor de mai sus, imediat dupã intrarea în vigoare a prezentului acord. II. Liceul francez din Bucureşti Elevii români, francezi sau de altã naţionalitate ai Liceului francez din Bucureşti susţin, la terminarea studiilor secundare, probele bacalaureatului francez. Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii român recunoaşte acest titlu final pentru înscrierea în universitãţile române. ANEXA 3 SECŢII BILINGVE FRANCOFONE Secţie ştiinţificã - numãr de ore sãptãmânal pe tot parcursul anului
┌─────────────────────────────────────┬──────┬──────┬───────┬────────┬────────┐
│ Disciplina │Clasa │Clasa │Clasa │Clasa │ Total │
│ │a IX-a│a X-a │a XI-a │a XII-a │ │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│Limbã, literaturã şi civilizaţie │ │ │ │ │ │
│francezã │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 20 │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│Proiect pluridisciplinar │ 0 │ 0 │ 2 │ 0 │ 2 │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│Disciplinã nonlingvisticã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 4 │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│TOTAL: │ 6 │ 6 │ 8 │ 6 │ 26 │
└─────────────────────────────────────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────┘
Secţie umanistã - numãr de ore sãptãmânal pe tot parcursul anului
┌─────────────────────────────────────┬──────┬──────┬───────┬────────┬────────┐
│ Disciplina │Clasa │Clasa │Clasa │Clasa │ Total │
│ │a IX-a│a X-a │a XI-a │a XII-a │ │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│Limbã, literaturã şi civilizaţie │ │ │ │ │ │
│francezã │ 5 │ 5 │ 5 │ 5 │ 20 │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│Proiect pluridisciplinar │ 0 │ 0 │ 2 │ 0 │ 2 │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│Disciplinã nonlingvisticã │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 4 │
├─────────────────────────────────────┼──────┼──────┼───────┼────────┼────────┤
│TOTAL: │ 6 │ 6 │ 8 │ 6 │ 26 │
└─────────────────────────────────────┴──────┴──────┴───────┴────────┴────────┘
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.