Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 7 din 7 noiembrie 2007 asupra contestatiei referitoare la organizarea si desfasurarea referendumului national privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului Romaniei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 759 din 8 noiembrie 2007
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu contestaţia formulatã de Partidul România Mare referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, astfel cum a fost convocat de Preşedintele României prin <>Decretul nr. 909 din 23 octombrie 2007 , contestaţie întemeiatã pe dispoziţiile art. 146 lit. i) din Constituţie, coroborate cu cele ale <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Contestaţia a fost înregistratã la Curtea Constituţionalã la data de 25 octombrie 2007, formeazã obiectul Dosarului nr. 1502I/2007 şi se întemeiazã, în esenţã, pe urmãtoarele susţineri:
Cu privire la competenţa Curţii Constituţionale, invocând prevederile art. 146 lit. i) din Constituţie, potrivit cãrora Curtea Constituţionalã "vegheazã la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmã rezultatele acestuia", precum şi cele ale art. 3, art. 1 alin. (2) şi <>art. 11 alin. (1) lit. B.c) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în care se aratã cã aceasta trebuie sã ia în dezbatere orice contestaţie privind constituţionalitatea procedurilor pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi sã pronunţe o hotãrâre pentru a-şi îndeplini rolul constituţional de a veghea la respectarea procedurilor. Aşa fiind, se precizeazã cã obiectul contestaţiei "îl constituie procedurile pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului constând în convocarea sa, stabilirea obiectului şi a datei de desfãşurare", neconstituţionalitatea <>Decretului Preşedintelui României nr. 909 din 23 octombrie 2007 fiind invocatã "numai pe cale incidentã". Se considerã cã aceste aspecte sunt în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum aceasta s-a pronunţat prin <>hotãrârile nr. 1 din 15 octombrie 2003 şi nr. 2 din 22 octombrie 2003. În continuare, se aratã cã din punct de vedere normativ, adicã potrivit art. 90 din Constituţie, precum şi potrivit art. 11 alin. (1) şi (2) şi <>art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 , primul act care reglementeazã desfãşurarea referendumului cu privire la probleme de interes naţional este actul de convocare a acestuia, al cãrui conţinut "constituţional şi legal" "condiţioneazã constituţionalitatea şi legalitatea desfãşurãrii tuturor procedurilor ulterioare". Or, <>Decretul nr. 909/2007 emis de Preşedintele României pentru convocarea referendumului încalcã prevederile constituţionale şi legale menţionate. Astfel, în "scrisoarea Preşedintelui României din 15 februarie 2007 prin care solicitã consultarea Parlamentului cu privire la organizarea şi desfãşurarea referendumului" "se specificã în mod expres" dorinţa de a cere "poporului sã-şi exprime, prin referendum, voinţa suveranã cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu urmãtoarele alegeri". "În limitele cererii de consultare", articolul unic al <>Hotãrârii Parlamentului nr. 42 din 30 mai 2007 prevede cã "Parlamentul României avizeazã favorabil iniţierea de cãtre Preşedintele României a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu urmãtoarele alegeri". <>Decretul nr. 909/2007 "nu se mai referã la referendumul pentru care s-a pronunţat Parlamentul", ci prevede cã, "începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii sã fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în douã tururi". Aşa fiind, se considerã cã "în acest mod au fost eludate procedurile constituţionale privind convocarea referendumului, deturnându-se în mod inadmisibil obiectul consultãrii populare prin stabilirea unui obiect cu privire la care Parlamentul nu s-a pronunţat. Chiar dacã "pronunţarea Parlamentului are numai un rol consultativ", fiind o condiţie constituţionalã formalã pentru convocarea referendumului, care "permite - în cadrul raporturilor dintre instituţiile statului - sã se exprime un punct de vedere al organului reprezentativ suprem cu privire la acţiunile executive ale Preşedintelui", "convocarea unui referendum având un obiect cu privire la care Parlamentul nu a fost consultat este un act neconstituţional, care afecteazã procedurile de organizare a referendumului referitoare la stabilirea obiectului sãu ce se va reflecta în întrebarea ce se pune pe buletinele de vot".
Contrar prevederilor <>art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 care prevede cã data referendumului se stabileşte prin decret al Preşedintelui României, <>art. 3 din Decretul nr. 909/2007 "nu stabileşte o datã, ci un termen". Se considerã cã "necesitatea stabilirii unei date şi nu a unui termen derivã din aceea cã data scrutinului devine în economia procedurilor electorale "data de referinţã" în raport de care se calculeazã datele desfãşurãrii tuturor actelor care compun aceste proceduri". "Nu numai cã substituirea unei date cu un termen este nelegalã, dar aceasta afecteazã întreaga desfãşurare a scrutinului, fãcând practic imposibilã normala sa derulare."
CURTEA,
luând în dezbatere contestaţia formulatã de Partidul România Mare, referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, astfel cum a fost convocat de Preşedintele României prin <>Decretul nr. 909 din 23 octombrie 2007 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã sã soluţioneze contestaţia cu care a fost sesizatã de cãtre Partidul România Mare la data de 25 octombrie 2007 referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României.
Potrivit art. 146 lit. i) din Constituţie, Curtea are atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi de a confirma rezultatele acestuia. În înţelesul prevederii constituţionale menţionate, soluţionarea contestaţiilor care îi sunt adresate cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional, inclusiv cele referitoare la legile şi ordonanţele prin care se stabilesc norme cu caracter procedural de organizare şi desfãşurare a acestuia, aparţine sferei sale de competenţã, în mãsura în care soluţionarea contestaţiilor nu intrã în atribuţiile birourilor electorale sau ale instanţelor judecãtoreşti.
În esenţã, autorul contestaţiei susţine cã <>Decretul Preşedintelui României nr. 909 din 23 octombrie 2007 pentru organizarea unui referendum naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 24 octombrie 2007, este neconstituţional, întrucât obiectul referendumului diferã de cel cu privire la care Parlamentul a fost consultat, precum şi pentru cã "nu stabileşte o datã, ci un termen" la care referendumul va avea loc.
<>Decretul nr. 909/2007 prevede:
- Art. 1: "Poporul român este chemat sã îşi exprime voinţa cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, începând cu primele alegeri parlamentare ce vor fi organizate.
- Art. 2: "Pentru realizarea celor prevãzute la art. 1, cetãţenii sunt chemaţi sã se pronunţe prin «DA» sau «NU» la urmãtoarea întrebare: «Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii sã fie aleşi în circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în douã tururi?"
- Art. 3: "Data referendumului va fi data desfãşurãrii alegerilor pentru Parlamentul European, ce vor fi organizate în anul 2007."
Prevederile constituţionale invocate ca fiind încãlcate sunt urmãtoarele:
- Art. 90: "Preşedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.";
- Art. 146 lit. i): "Curtea Constituţionalã are urmãtoarele atribuţii: [...] i) vegheazã la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfãşurarea referendumului şi confirmã rezultatele acestuia;".
Art. 11 alin. (1) şi (2) şi <>art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificãrile ulterioare, prevãd:
- Art. 11 alin. (1) şi (2): "(1) Preşedintele României, dupã consultarea Parlamentului, poate cere poporului sã îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfãşurãrii acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.";
- Art. 15 alin. (1) lit. c): "(1) Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc dupã cum urmeazã: [...] c) prin decret al Preşedintelui României, în cazul referendumului cu privire la probleme de interes naţional."
Examinând argumentele invocate în susţinerea contestaţiei, Curtea constatã cã acestea sunt neîntemeiate pentru cele ce se vor arãta în continuare:
Pe baza atribuţiilor ce-i sunt conferite prin Constituţie, prin <>Legea nr. 47/1992 şi <>Legea nr. 3/2000 , Curtea Constituţionalã, în afarã de confirmarea rezultatelor referendumului, este chematã sã vegheze şi la organizarea şi desfãşurarea acestuia, soluţionând acele contestaţii ce au temei constituţional şi legal.
În ceea ce priveşte procedura de organizare a referendumului, aceasta este reglementatã prin <>Legea nr. 3/2000 , unicul act normativ, cu caracter general, aplicabil tuturor tipurilor de referendum naţional.
Art. 90 din Constituţie stabileşte competenţa exclusivã a Preşedintelui României în materia referendumului cu privire la probleme de interes naţional, chiar dacã consultarea Parlamentului este obligatorie, în sensul cã ea trebuie realizatã, dar Preşedintele are libertatea deciziei. Numai Preşedintele României are dreptul de a decide care sunt problemele de interes naţional şi, în cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema ce constituie obiectul referendumului şi data desfãşurãrii acestuia, aşa cum prevãd dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) şi ale <>art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului.
Curtea constatã cã prin scrisoarea adresatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, în care Preşedintele României îşi exprima intenţia de a iniţia un referendum naţional consultativ cu privire la "introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu urmãtoarele alegeri", a fost declanşatã procedura de consultare a Parlamentului cerutã de art. 90 din Constituţie şi <>art. 11 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 .
Acest demers al Preşedintelui s-a concretizat în <>Hotãrârea Parlamentului nr. 42/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 1 iunie 2007.
În temeiul prerogativelor sale constituţionale şi având în vedere hotãrârea Parlamentului, Preşedintele României a emis <>Decretul nr. 909/2007 pentru organizarea unui referendum naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României. Chiar dacã unele formulãri din Hotãrârea Parlamentului au fost redate, în <>Decretul nr. 909/2007 , într-o formã explicitã sub aspect tehnic - "scrutin majoritar în douã tururi" -, iar redactarea lor a fost pusã de acord cu normele de tehnicã legislativã, aceastã operaţiune, în ansamblul sãu, nu se îndepãrteazã de la ideea centralã - "votul uninominal" - şi nu se poate constitui într-un impediment în calea desfãşurãrii referendumului. Nu se poate reţine cã este vorba de un "alt referendum" şi cã, în acest caz, ar fi necesarã consultarea din nou a Parlamentului.
De altfel, în cererea adresatã Parlamentului, Preşedintele se referã la un referendum prin care se solicitã poporului "sã-şi exprime, prin referendum, voinţa suveranã cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu urmãtoarele alegeri", iar prin articolul unic al <>Hotãrârii Parlamentului nr. 42 din 30 mai 2007 se aratã cã "Parlamentul avizeazã favorabil iniţierea de cãtre Preşedintele României a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului, începând cu urmãtoarele alegeri." Între aceste formulãri şi precizarea din <>art. 2 al Decretului nr. 909/2007 potrivit cãruia "toţi deputaţii şi senatorii sã fie aleşi în circumscripţii uninominale" nu existã deosebire de conţinut, iar includerea în întrebarea adresatã corpului electoral a precizãrii "pe baza unui scrutin majoritar în douã tururi" constituie una dintre modalitãţile de desfãşurare a scrutinului uninominal. Preşedintele putea opta şi pentru un scrutin majoritar cu un singur tur, dar acesta nu este aplicabil decât în sisteme bipartidiste.
O altã problemã ridicatã prin contestaţie se referã la data la care se va desfãşura referendumul, care nu este menţionatã în decret prin "ziua, luna, anul", ca datã de referinţã la care se raporteazã celelalte evenimente din cadrul procedurii referendumului, ci este determinatã în funcţie de data la care va avea loc un alt eveniment electoral - "data desfãşurãrii alegerilor pentru Parlamentul European, ce vor fi organizate în anul 2007" -, şi care a fost stabilitã anterior. Curtea observã cã, un asemenea procedeu, a mai fost utilizat în legislaţia noastrã. Astfel, potrivit <>art. 30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, "Alegerile din anul 2004 pentru Preşedintele României vor avea loc o datã cu cele pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului".
Curtea observã, totodatã, cã legea fundamentalã nu cuprinde nicio dispoziţie cu privire la obligaţia stabilirii de cãtre Preşedintele României a datei referendumului, problema, de ordin tehnic, fiind reglementatã prin lege. Fãrã îndoialã, Preşedintele României, ca oricare altã autoritate publicã, are datoria constituţionalã de a respecta legea. Având însã în vedere cã formularea din decretul analizat permite stabilirea cu certitudine a datei referendumului, care va fi aceeaşi cu data desfãşurãrii alegerilor pentru Parlamentul European - stabilitã anterior pentru 25 noiembrie 2007 -, Curtea Constituţionalã nu poate primi susţinerea din contestaţie, în sensul cã s-ar fi încãlcat prevederile <>art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 şi, prin aceasta, Constituţia României.
De altfel, Curtea Constituţionalã, prin <>Decizia nr. 147 din 21 februarie 2007 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 7 martie 2007), a stabilit cã "referendumul se poate desfãşura oricând în cursul anului, dacã Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României. Aşadar, potrivit Constituţiei, nu existã nicio altã condiţie care sã interzicã organizarea şi desfãşurarea referendumului simultan cu alegerile prezidenţiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp, anterior sau posterior alegerilor menţionate".
Faţã de considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 146 lit. i) din Constituţie, ale art. 11 alin. (1) lit. B.c) şi ale <>art. 46 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţia referitoare la organizarea şi desfãşurarea referendumului naţional privind introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor Parlamentului României, formulatã de Partidul România Mare.
Hotãrârea este definitivã şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 7 noiembrie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Ninosu, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader şi Augustin Zegrean, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
