Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotãrãşte: ART. 1 Se aprobã fuziunea Societãţii Comerciale "Viitorul" - S.A. Brãila cu Societatea Comercialã "Danubiu" - S.A. Brãila, înfiinţate prin <>Hotãrîrea Guvernului nr. 1334/1990 . ART. 2 Urmare fuziunii, Societatea Comercialã "Danubiu" - S.A. Brãila se desfiinţeazã, iar activul şi pasivul se preiau pe bazã de proces-verbal, conform bilanţului la 31 mai 1992, de cãtre Societatea Comercialã "Viitorul" - S.A. Brãila care continuã activitatea. ART. 3 Obiectul de activitate, sediul şi capitalul social al Societãţii Comerciale "Viitorul" - S.A. Brãila sînt cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte din prezenta hotãrîre. ART. 4 Patrimoniul net al Societãţii Comerciale "Viitorul" - S.A. Brãila, în valoare de 8.158 mii lei, este determinat conform <>Hotãrîrii Guvernului nr. 945/ 1990 , definitivarea acestuia finalizîndu-se pe baza reevaluãrii în condiţiile prevãzute de <>Hotãrîrea Guvernului nr. 26/1992 . ART. 5 Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului va aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotãrîri. PRIM-MINISTRU THEODOR STOLOJAN Contrasemneazã: -------------- p. Ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii teritoriului, Victor Dumitrache, secretar de stat Ministrul economiei şi finanţelor, George Danielescu Ministrul bugetului, veniturilor statului şi controlului financiar, Florian Bercea Bucureşti, 29 octombrie 1992. Nr. 681. ANEXA 1 LISTA societãţilor comerciale pe acţiuni în domeniul construcţiilor, care fuzioneazã
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Valoarea
Denumirea capitalului
Denumirea societã- Obiectul de Sediul social Societatea
Nr societãţilor ţilor activitate societãţii iniţial comercialã
crt. comerciale comerciale al societãţii comerciale din care: care îşi
care înfiinţate comerciale rezultate care se a) fonduri înceteazã
fuzioneazã prin fuziune prin fuziune înfiinţeazã fixe activi-
b) mijloace tatea
circulante
- mii lei -
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. "Viitorul" - "Viitorul" Proiectarea, executarea Brãila, str. 8.158 "Danubiu"
S.A. Brãila - S.A. lucrãrilor de construc- Grãdinii din care: - S.A.
poz. 10 din Brãila ţii-montaj, lucrãrilor Publice a) 5.479 Brãila
anexa nr. 1 de instalaţii, lucrãrilor nr. 6, b) 2.679 poz. 1
la H.G. nr. de reparaţii aferente judeţul din anexa
1334/1990 obiectivelor civile, in- Brãila nr. 1 din
2. "Danubiu" - dustriale şi agricole; H.G. nr.
S.A. Brãila asigurarea de consul- 1334/1990
poz. 1 din ting şi asistenţã tehnicã
anexa nr. 1 pentru persoane fizice
la H.G. nr. şi juridice din ţarã şi
1334/1990 strãinãtate. Producerea
de agregate minerale în
balastiere şi cariere,
fabricarea de betoane,
mortare, prefabricate
din beton şi alte materiale
de construcţii, pentru
uz propriu şi comerciali-
zarea acestora la persoane
fizice şi juridice din
ţarã şi strãinãtate.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
ANEXA 2 STATUTUL Societãţii Comerciale "Viitorul" - S.A. Brãila CAP. I Denumirea, forma juridicã, sediul, durata ART. 1 Denumirea societãţii Denumirea societãţii este Societatea Comercialã "Viitorul" - S.A. Brãila. În toate actele, facturile, anunţurile, publicaţiile şi alte acte emanînd de la societate, denumirea societãţii va fi precedatã sau urmatã de cuvintele "societate pe acţiuni" sau iniţialele "S.A.", de capitalul social şi numãrul de înregistrare. ART. 2 Forma juridicã a societãţii Societatea Comercialã "Viitorul" - S.A. Brãila este persoanã juridicã românã, avînd forma juridicã de societate pe acţiuni. Aceasta îşi desfãşoarã activitatea în conformitate cu legile române şi cu prezentul statut. ART. 3 Sediul societãţii Sediul societãţii este în România, localitatea Brãila, str. Grãdinii Publice nr. 6, judeţul Brãila. Sediul societãţii poate fi schimbat în altã localitate din România, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a acţionarilor, potrivit legii. Societatea poate avea şi alte sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii, situate şi în alte localitãţi din ţarã şi strãinãtate. ART. 4 Durata societãţii Durata societãţii este nelimitatã, cu începere de la data înfiinţãrii acesteia. CAP. II Scopul şi obiectul de activitate ale societãţii ART. 5 Scopul societãţii este realizarea şi comercializarea de lucrãri în domeniul construcţiilor, în condiţii de eficienţã. ART. 6 Obiectul de activitate al societãţii este: proiectarea, executarea lucrãrilor de construcţii-montaj, lucrãrilor de instalaţii, lucrãrilor de reparaţii aferente obiectivelor civile, industriale şi agricole, asigurarea de Consulting şi asistenţã tehnicã pentru persoane fizice şi juridice din ţarã şi strãinãtate. Producerea de agregate minerale în balastiere şi cariere, fabricarea de betoane, mortare, prefabricate din beton şi alte materiale de construcţii pentru uz propriu şi comercializarea acestora la persoane fizice şi juridice din ţarã şi strãinãtate, comercializarea en-gros şi cu amãnuntul a materialelor de construcţii prin unitãţi proprii. CAP. III Capitalul social, acţiunile ART. 7 Capitalul social Capitalul social la 31 mai 1992 este fixat la suma de 8.158 mii lei împãrţit în 1.631 acţiuni nominative în valoare de 5.000 lei fiecare, în întregime subscrise de acţionar. Capitalul social iniţial, împãrţit în acţiuni nominative, de 5.000 lei fiecare, este în întregime subscris de statul român în calitate de acţionar unic şi vãrsat în întregime la data constituirii societãţii. Capitalul social iniţial este deţinut integral de stalul român, ca acţionar unic, pînã la transmiterea acţiunilor din proprietatea statului cãtre terţe persoane fizice sau juridice române sau strãine, în condiţiile legii. ART. 8 Acţiunile nominative ale societãţii vor cuprinde toate elementele prevãzute de lege. Acţiunile vor purta timbrul sec al societãţii şi semnãtura a doi administratori. Societatea va ţine evidenţa acţiunilor într-un registru numerotat, sigilat şi parafat de preşdintele consiliului de administraţie, care se pãstreazã la sediul societãţii. ART. 9 Reducerea sau mãrirea capitalului social se face pe baza hotãrîrii adunãrii generale extraordinare a acţionarilor, în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege. ART. 10 Drepturile şi obligaţiile decurgînd din acţiuni Fiecare acţiune subscrisã şi vãrsatã de acţionari conferã acestora dreptul la un vot în adunarea generalã a acţionarilor, dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor prezentului statut, şi alte drepturi prevãzute în statut. Deţinerea de acţiuni implicã adeziunea de drept la statut. Drepturile şi obligaţiile legate de acţiuni urmeazã acţiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane. Obligaţiile societãţii sînt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acţionarii rãspund în limita valorii acţiunilor ce le deţin. Patrimoniul societãţii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligaţii personale ale acţionarilor. Un creditor al unui acţionar poate formula pretenţii asupra pãrţii din profitul societãţii ce i se va repartiza acestuia la lichidarea societãţii, efectuatã în condiţiile prezentului statut. ART. 11 Cesiunea acţiunilor Acţiunile sînt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaşte decît un proprietar pentru fiecare acţiune. Cesiunea parţialã sau totalã a acţiunilor între acţionari sau terţi se poate face în condiţiile şi cu procedura prevãzute de lege. ART. 12 Pierderea acţiunilor În cazul pierderii unor acţiuni, proprietarul va trebui sã anunţe consiliul de administraţie şi sã facã public faptul în presã. Dupã 6 luni va obţine un duplicat al acţiunii. CAP. IV Adunarea generalã a acţionarilor ART. 13 Atribuţii Adunarea generalã a acţionarilor este organul de conducere al societãţii, care decide asupra activitãţii acesteia şi asigurã politica ei economicã şi comercialã. Adunãrile generale ale acţionarilor sînt ordinare şi extraordinare şi au urmãtoarele atribuţii principale: a) aprobã structura organizatoricã a societãţii şi numãrul de posturi, precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie; b) aleg membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, inclusiv cenzorii supleanţi, le stabilesc remuneraţia, îi descarcã de activitate şi îi revocã; c) numesc directorul (directorul general), îi stabilesc remuneraţia, îl descarcã de activitate şi îl revocã; d) stabilesc competenţele şi rãspunderile consiliului de administraţie şi comisiei de cenzori; e) stabilesc nivelul de salarizare a personalului angajat la societate, în funcţie de studii şi munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege; f) aprobã şi modificã programele de activitate şi bugetul societãţii; g) hotãrãsc cu privire la contractarea de împrumuturi bancare şi la acordarea de garanţii; h) examineazã, aprobã sau modificã bilanţul şi contul de profit şi pierderi dupã analizarea rapoartelor consiliului de administraţie, al comisiei de cenzori sau al expertului de gestiune, dupã caz; aprobã repartizarea profitului între acţionari; i) hotãrãsc cu privire la înfiinţarea şi desfiinţarea de sucursale, filiale şi agenţii; j) hotãrãsc cu privire la mãrirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numãrului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, precum şi la cesiunea acţiunilor; k) hotãrãsc cu privire la adoptarea sau modificarea statutului, precum şi la transformarea formei juridice a societãţii; 1) hotãrãsc cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea şi lichidarea societãţii; m) hotãrãsc cu privire la executarea de reparaţii capitale şi realizarea de investiţii noi; n) hotãrãsc cu privire la acţionarea în justiţie a membrilor consiliului de administraţie (directorului general), a directorului, adjuncţilor acestuia şi a cenzorilor, pentru paguba pricinuitã societãţii; o) hotãrãsc în orice alte probleme privind societatea În perioada în care statul este acţionar unic, hotãrîrile în problemele prevãzute la lit. 1) vor putea fi îndeplinite, dupã aprobarea lor, de organul care a aprobat constituirea societãţii. Atribuţiile adunãrii generale ordinare şi extraordinare a acţionarilor se diferenţiazã potrivit legii. ART. 14 Convocarea adunãrii generale a acţionarilor Adunarea generalã a acţionarilor se convoacã de preşedintele consiliului de administraţie sau de unul dintre vicepreşedinţi, pe baza împuternicirii date de preşedinte. Adunãrile generale ordinare au loc o datã pe an, la douã luni de la încheierea exerciţiului eeonomico-financiar pentru examinarea bilanţului şi a contului de profit şi pierderi pe anul precedent şi pentru stabilirea programului de activitate şi a bugetului pe anul în curs. Adunãrile generale extraordinare se convoacã la cererea acţionarilor, reprezentînd cel puţin 1/3 din capitalul social, la cererea comisiei de cenzori, precum şi în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv, cu excepţia primilor 2 ani de la înfiinţarea societãţii. Adunarea generalã va fi convocatã de administratori de cîte ori va fi nevoie, în conformitate cu dispoziţiile din statut cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilitã. Convocarea va fi publicatã în Monitorul Oficial al României şi într-unui din ziarele de largã circulaţie din localitatea în care se aflã sediul societãţii sau din cea mai apropiatã localitate. Convocarea va cuprinde locul şi data ţinerii adunãrii, precum şi ordinea de zi, cu arãtarea explicitã a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunãrii. Cînd în ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sã cuprindã textul integral al propunerilor. Adunarea generalã a acţionarilor se întruneşte la sediul societãţii sau în alt loc din aceeaşi localitate. ART. 15 Organizarea adunãrii generale a acţionarilor Adunarea generalã ordinarã este constituitã valabil şi poate lua hotãrîri, dacã la prima convocare acţionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel punţin 2/3 din capitalul social, iar la a doua convocare, dacã deţin cel puţin 1/2 din capitalul social. Adunarea generalã extraordinarã este constituitã valabil si poate lua hotãrîri, dacã la prima convocare acţionarii prezenţi sau reprezentaţi deţin cel puţin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare deţin cel puţin 1/2 din capitalul social. Adunarea generalã a acţionarilor este prezidatã de preşedintele consiliului de administraţie, în lipsa acestuia de cãtre unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte. Preşedintele consiliului de administraţie desemneazã dintre membrii adunãrii generale doi secretari, care sã verifice lista de prezenţã a acţionarilor şi sã întocmeascã procesul-verbal. Procesul-verbal al adunãrii se va scrie într-un registru sigilat şi parafat. Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretarul care 1-a întocmit. La şedinţele ordinare şi extraordinare ale adunãrii generale a acţionarilor, în care se dezbat probleme privitoare la raporturile de muncã cu personalul societãţii, pot fi invitaţi şi reprezentanţii sindicatului. ART. 16 Hotãrîrile adunãrii se iau prin vot deschis. Acţionarii voteazã, de regulã, prin ridicarea mîinii. La propunerea persoanei care prezideazã sau a unui grup de acţionari prezenţi sau reprezentaţi, ce deţin cel puţin 1/4 din capitalul social, se va putea decide ca votul sã fie secret. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie şi a cenzorilor, pentru revocarea şi pentru luarea hotãrîrilor referitoare la rãspunderea administratorilor. Hotãrîrile adunãrii generale sînt obligatorii chiar şi pentru acţionarii absenţi sau nereprezentaţi. ART. 17 Pînã la aplicarea prevederilor <>art. 39 din Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 , interesele capitalului de stat vor fi reprezentate de doi împuterniciţi mandataţi de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi un împuternicit mandatat de Ministerul lucrãrilor Publice şi Amenajãrii Teritoriului. ART. 18 Împuterniciţii mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat nu pot face parte din consiliul de administraţie şi nu pot fi directori ai societãţii. CAP. V Consiliul de administraţie ART. 19 Organizarea Societatea pe acţiuni este administratã de cãtre consiliul de administraţie compus din 7-15 administratori aleşi de adunarea generalã a acţionarilor pe o perioadã de 4 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi pe noi perioade de 4 ani, putînd avea şi calitatea de acţionar. Alegerea administratorilor se face de cãtre adunarea generalã a acţionarilor. Cind se creeazã un loc vacant în consiliul de administraţie, adunarea generalã a acţionarilor alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Adunarea generalã a acţionãrilor va alege ca nou administrator o persoanã indicatã de aceiaşi acţionari care au desemnat pe predecesorul sãu. Durata pe care este ales administratorul pentru a ocupa locul vacant va fi egalã cu perioada care a rãmas pînã la expirarea mandatului predecesorului sãu. Pînã la constituirea adunãrii generale a acţionarilor, conform legii, consiliul de administraţie al societãţii va fi numit de împuterniciţii mandataţi sã reprezinte interesele capitalului de stat, cu acordul ministrului de resort. La prima şedinţã consiliul de administraţie va alege, dintre membrii sãi, un preşedinte şi 1-3 vicepreşedinţi. Consiliul de administraţie se întruneşte la sediul societãţii ori de cîte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau a unei treimi din numãrul membrilor sãi. El este prezidat de preşedinte iar, în lipsa acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi desemnat de preşedinte. Preşedintele numeşte un secretar, fie din membrii consiliului, fie din afara acestuia. Pentru valabilitatea deciziilor este necesarã prezenţa a cel puţin 1/2 din numãrul membrilor consiliului de administraţie şi deciziile se iau cu majoritatea absolutã a membrilor prezenţi. Dezbaterile consiliului de administraţie au loc conform ordinii de zi stabilite pe baza proiectului comunicat de preşedinte cu cel puţin 15 zile înainte. Acestea se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei, care se scrie într-un registru sigilat şi parafat de preşedintele consiliului de administraţie. Procesul-verbal se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa şi de secretar. Consiliul de administraţie poate delega unuia sau mai multor membri ai sãi unele împuterniciri pe probleme limitate şi poate recurge la experţi pentru studierea anumitor probleme. În relaţiile cu terţii societatea este reprezentatã de cãtre preşedintele consiliului de administraţie pe baza şi în limitele împuternicirilor date de adunarea generalã a acţionarilor sau, în lipsa lui, de cãtre unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliu. Cel ce reprezintã societatea semneazã actele care o angajeazã faţã de terţi. Membrii consiliului de administraţie vor putea exercita orice act care este legat de administrarea societãţii, în interesul acesteia, în limita drepturilor care li se conferã. Preşedintele consiliului de administraţie este obligat sã punã la dispoziţia acţionarilor şi a comisiei de cenzori toate documentele societãţii. Preşedintele, vicepreşedinţii, membrii consiliului de administraţie, directorii şi adjuncţii acestora rãspund individual sau solidar, dupã caz, faţã de societate pentru prejudiciile rezultate din infracţiuni sau abateri de la dispoziţiile legale, pentru abaterile de la statut sau pentru greşeli în administrarea societãţii, în astfel de situaţii ei vor putea fi revocaţi prin hotãrîrea adunãrii generale a acţionarilor. ART. 20 Atribuţiile consiliului de administraţie Consiliul de administraţie are în principal urmãtoarele atribuţii: a) angajeazã şi concediazã personalul şi stabileşte drepturile şi obligaţiile acestuia; b) stabileşte îndatoririle şi responsabilitãţile personalului societãţii pe compartimente; c) aprobã operaţiunile de încasãri şi plãţi potrivit competenţelor acordate; d) aprobã operaţiunile de vînzare şi cumpãrare de bunuri, în condiţiile prevederilor legale; e) aprobã încheierea de contracte de închiriere (luarea sau darea cu chirie); f) stabileşte tactica şi strategia de marketing; g) aprobã încheierea sau rezilierea altor contracte potrivit competenţelor acordate; h) supune anual adunãrii generale a acţionarilor, în termen de 60 de zile de la încheierea exerciţiului economico-financiar, raportul cu privire la activitatea societãţii, bilanţul şi contul de profit şi pierderi pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate şi proiectul de buget al societãţii pe anul în curs; i) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generalã a acţionarilor. CAP. VI ART. 21 Comitetul de direcţie Consiliul de administraţie poate delega o parte din atribuţiile sale unui comitet de direcţie compus din membrii aleşi de consiliul de administraţie, fixîndu-le, în acelaşi timp, salariile, potrivit legii. Preşedintele îndeplineşte şi funcţia de director general (director) în care calitate conduce şi comitetul de direcţie, asigurînd conducerea curentã a societãţii, aduce la îndeplinire deciziile consiliului de administraţie, în limitele activitãţii societãţii. Deciziile comitetului de direcţie se iau cu majoritatea absolutã a voturilor membrilor sãi. Comitetul de direcţie este obligat sã prezinte, la fiecare şedinţã a consiliului de administraţie, registrul sãu de deliberãri. În comitetul de direcţie votul nu poate fi dat prin delegaţie. CAP. VII Gestiunea societãţii ART. 22 Comisia de cenzori Gestiunea societãţii este controlatã de acţionari şi de comisia de cenzori, aleasã de adunarea generalã a acţionarilor, formatã din trei membri, care trebuie sã fie asociaţi, cu excepţia cenzorilor contabili. În perioada în care statul este acţionar unic, cenzorii sînt reprezentanţii Ministerului Economiei şi Finanţelor. Adunarea generalã alege, de asemenea, cenzorii supleanţi care vor înlocui în caz de nevoie pe cenzorii titulari. Pentru a putea exercita dreptul de control, acţionarilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la activitatea societãţii, situaţia patrimoniului, a profitului şi a pierderilor. Comisia de cenzori are urmãtoarele atribuţii principale: - în cursul exerciţiului economico-financiar verificã gospodãrirea fondurilor fixe şi mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenţã contabilã şi informeazã consiliul de administraţie asupra neregulilor constatate; - la încheierea exerciţiului economico-financiar controleazã exactitatea inventarului, a documentelor şi a informaţiilor prezentate de consiliul de administraţie asupra conturilor societãţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentînd adunãrii generale a acţionarilor un raport scris; - la lichidarea societãţii controleazã operaţiunile de lichidare; - prezintã adunãrii generale a acţionarilor punctul sãu de vedere la propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului şi a obiectului de activitate al societãţii. Comisia de cenzori se întruneşte la sediul societãţii şi ia decizii în unanimitate. Dacã nu se realizeazã unanimitatea, raportul de divergenţe se înainteazã adunãrii generale. Comisia de cenzori poate convoca adunarea generalã extraordinarã a acţionarilor, dacã aceasta nu a fost convocatã de consiliul de administraţie, în cazul în care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10% timp de 2 ani consecutiv (cu excepţia primilor 2 ani de la constituirea societãţii), sau ori de cîte ori considerã necesar pentru alte situaţii. Atribuţiile şi modul de funcţionare a comisiei de cenzori, precum şi drepturile şi obligaţiile cenzorilor se completeazã cu dispoziţiile legale în acest domeniu. Cenzorii se numesc pe o perioadã de maximum 3 ani, iar prima comisie este compusã din 3 membri. CAP. VIII Activitatea societãţii ART. 23 Exerciţiul economico-financiar Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecãrui an. Primul exerciţiu începe la data constituirii societãţii. ART. 24 Personalul societãţii Personalul de conducere al societãţii şi cenzorii sînt aleşi de adunarea generalã a acţionarilor. Restul personalului este angajat de cãtre consiliul de administraţie prin directorul general al societãţii comerciale. Nivelul salariilor pentru personalul societãţii, pe categorii de calificare şi funcţii, se stabilesc şi poate fi modificat de cãtre adunarea generalã a acţionarilor în funcţie de studii, munca efectiv prestatã, cu respectarea limitei minime de salarizare prevãzute de lege. Salarizarea se face conform legislaţiei în vigoare. Plata salariilor, impozitelor pe acestea şi a cotei de asigurãri sociale se face potrivit legii. Drepturile şi obligaţiile personalului societãţii se stabilesc de consiliul de administraţie. ART. 25 Amortizarea fondurilor fixe Amortizarea fondurilor fixe se determinã şi se utilizeazã în condiţiile prevãzute de lege. ART. 26 Evidenţa contabilã şi bilanţul contabil Societatea va ţine evidenţa contabilã în lei şi va întocmi anual bilanţul şi contul de profit şi pierderi, avînd în vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Contul de profit şi pierderi va fi publicat în Monitorul Oficial al României, conform legii. ART. 27 Calculul şi repartizarea profitului Profitul societãţii se stabileşte pe baza bilanţului aprobat de adunarea generalã a acţionarilor. Profitul impozabil se stabileşte în conformitate cu prevederile legii. Din profitul prevãzut în bilanţ se scade impozitul legal, precum şi sumele utilizate pentru constituirea unor fonduri aprobate în condiţiile prevederilor legale, rezultînd profitul cuvenit acţionarilor, care se repartizeazã sub formã de dividende, proporţional cu aportul acestora la capitalul social. Plata profitului cuvenit acţionarilor se face de societate, în condiţiile legii, în cel mult douã luni de la aprobarea bilanţului de cãtre adunarea generalã a acţionarilor. În cazul înregistrãrii de pierderi pãrţile se obligã sã analizeze cauzele şi sã ia mãsuri de recuperare prevãzute de legile în vigoare. Suportarea pierderilor de cãtre acţionari se va face proporţional cu aportul la capitalul social şi în limita capitalului social subscris. ART. 28 Registrele societãţii Societatea ţine registrele prevãzute de lege. CAP. IX Modificarea formei juridice, dizolvarea, lichidarea, litigii ART. 29 Modificarea formei juridice Societatea va putea fi transformatã în altã formã de societate prin hotãrîrea adunãrii generale a acţionarilor. În perioada în care statul este unic acţionar, transformarea formei juridice a societãţii se va putea face prin hotãrîre a Guvernului. Noua societate va îndeplini formalitãţile legale de înregistrate şi publicitate cerute la înfiinţarea societãţilor. ART. 30 Dizolvarea societãţii Urmãtoarele situaţii duc la dizolvarea societãţii: - imposibilitatea realizãrii obiectului social; - hotãrîrea adunãrii generale; - falimentul; - pierderea unei jumãtãţi din captialul social, dupã ce s-a consumat fondul de rezervã, dacã adunarea generalã a acţionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma rãmasã; - numãrul de acţionari va fi redus sub 5, mai mult de 6 luni; - la cererea oricãrui acţionar, dacã împrejurãrile de forţã majorã şi consecinţele lor dureazã mai mult de 6 luni, iar adunarea generalã a acţionarilor constatã cã funcţionarea societãţii nu mai este posibilã; - în orice alte situaţii, pe baza hotãrîrii adunãrii generale a acţionarilor, luate în unanimitate. Dizolvarea societãţii comerciale trebuie sã fie înscrisã la Registrul comerţului şi publicatã în Monitorul Oficial al României. ART. 31 Lichidarea societãţii În caz de dizolvare societatea va fi lichidatã. Lichidarea societãţii şi repartiţia patrimoniului se fac în condiţiile şi cu respectarea procedurii prevãzute de lege. ART. 32 Litigii Litigiile societãţii cu persoane fizice sau juridice române sînt de competenţa instanţelor judecãtoreşti din România. Litigiile nãscute din raporturile contractuale dintre societãţi comerciale şi persoane juridice române pot fi soluţionate şi prin arbitraj, potrivit legii. CAP. X ART. 33 Dispoziţii finale Prevederile prezentului statut se completeazã cu dispoziţiile legale referitoare la societãţile comerciale. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.