Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre. ART. 1 Se aprobã Memorandumul de înţelegere privind viitorul Reţelei de sãnãtate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 şi mai departe), încheiat între ministerele sãnãtãţii din Republica Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia şi Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, ca document politic, de cooperare între ministerele sãnãtãţii din statele participante la Procesul de cooperare în Europa de SudEst. ART. 2 Contribuţia financiarã anualã, aferentã participãrii României la bugetul Secretariatului Reţelei de sãnãtate din Europa de Sud-Est, în valoare de 36.000 euro, se asigurã de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãţii, din fondurile aprobate anual cu aceastã destinaţie. ART. 3 În eventualitatea în care România va gãzdui Secretariatul Reţelei de sãnãtate din Europa de Sud-Est, va fi respectatã legislaţia în vigoare din România privind taxele şi impozitele pentru achiziţii şi servicii. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemneazã: Ministrul sãnãtãţii, Ion Bazac Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea p. Ministrul afacerilor externe, Bogdan Mazuru, secretar de stat Bucureşti, 3 iunie 2009. Nr. 654. Reţeaua de sãnãtate din Europa de Sud-Est Acţiunea de dezvoltare a sãnãtãţii în Europa de Sud-Est MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE privind viitorul Reţelei de sãnãtate din Europa de Sud-Est în cadrul Procesului de cooperare în Europa de Sud-Est (2008 şi mai departe)*)-------- *) Traducere din limba englezã. PREAMBUL Ministerele sãnãtãţii din Republica Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia şi Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei, denumite în continuare membri ai Reţelei de sãnãtate din Europa de Sud-Est (ESE), confirmând faptul cã dezvoltarea pozitivã în ESE din ultima decadã şi nevoia de a proteja realizãrile importante ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est necesitã dezvoltarea unui cadru de cooperare, realizat şi condus în principal la nivel regional, cu sprijin continuu din partea comunitãţii internaţionale, recunoscând cooperarea regionalã drept cel mai important factor în susţinerea stabilitãţii politice şi a recuperãrii economice în regiune, facilitarea construirii siguranţei şi un instrument de sprijin pentru integrarea europeanã şi euroatlanticã, înţelegând importanţa cooperãrii regionale în sãnãtate în ceea ce priveşte aspiraţiile membrilor ESE pentru integrarea şi aderarea la Uniunea Europeanã şi, de asemenea, importanţa contribuţiei acesteia la dezvoltarea economicã a acestora, reamintind cã Reţeaua de sãnãtate din ESE a acţionat timp de 6 ani, veghind asupra implementãrii proiectelor tehnice regionale în domeniul sãnãtãţii publice, şi cã aceastã cooperare regionalã în sãnãtate a fost formalizatã cu acordul şi angajamentul miniştrilor sãnãtãţii din statele membre ale ESE cu privire la prevederile angajamentelor de la Dubrovnik şi Skopje, avizate la primul forum al miniştrilor sãnãtãţii în 2001 şi, respectiv, la cel de-al doilea forum al miniştrilor sãnãtãţii în 2005, reamintind cã statutul Reţelei de sãnãtate din ESE a fost adoptat la Skopje, la cel de-al doilea forum al miniştrilor sãnãtãţii în 2005, recunoscând sprijinul politic, tehnic şi financiar şi importantele resurse umane furnizate în vederea asigurãrii funcţionãrii Reţelei de sãnãtate din ESE, de la înfiinţarea acesteia, ca urmare a Angajamentului de la Dubrovnik şi Skopje, de cãtre Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii, Consiliul Europei, Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei şi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, recunoscând colaborarea strânsã, implicarea şi contribuţia în cadrul Reţelei de sãnãtate din ESE a unui numãr de state europene, în special Belgia, Franţa, Grecia, Ungaria, Italia, Norvegia, Slovenia, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie, recunoscând faptul cã în prezent cooperarea regionalã în ESE în domeniul sãnãtãţii publice se aflã într-o fazã importantã, în care schimbãrile în organizarea politicã şi apariţia unor noi entitãţi, în special Consiliul de Cooperare Regionalã şi intrarea în Uniunea Europeanã a douã state membre ale Reţelei de sãnãtate din ESE (Bulgaria şi România), obligã Reţeaua de sãnãtate din ESE sã se adapteze la noile realitãţi, au convenit urmãtoarele: TITLUL I Viziune, scop şi principii ale Reţelei de sãnãtate din ESE ART. I Viziune 1. Reţeaua de sãnãtate din ESE va continua sã coordoneze şi sã menţinã cooperarea regionalã în sectorul sãnãtãţii publice în vederea accelerãrii reformelor din sistemele de sãnãtate ale statelor membre din Europa de Sud-Est, contribuind astfel la dezvoltarea economicã şi socialã în secolul XXI. 2. Capacitãţile instituţionale şi organizaţionale viitoare vor fi construite pe baza resurselor instituţionale, umane şi de cunoştinţe din regiunea sud-est europeanã, transformând treptat Reţeaua de sãnãtate din ESE într-un mecanism viabil, autocentrat, capabil sã serveascã scopurile avizate de miniştrii sãnãtãţii din ESE în cadrul Angajamentului de la Dubrovnik din 2001 şi Angajamentului de la Skopje din 2005. ART. II Scop Scopul Reţelei de sãnãtate din ESE este acela de a îmbunãtãţi sãnãtatea oamenilor din regiunea ESE şi de a susţine autoritatea şi controlul ţãrilor din regiune în ceea ce priveşte implementarea acţiunilor concertate în domeniile prioritare de sãnãtate definite de ministerele sãnãtãţii din ţãrile membre ale Europei de Sud-Est. ART. III Principii 1. Colaborarea în cadrul Reţelei de sãnãtate din ESE se va baza în continuare pe urmãtoarele principii: 1.1. autoritatea regionalã; 1.2. parteneriatul; 1.3. transparenţã şi responsabilitate; 1.4. complementaritate; 1.5. sustenabilitate; 1.6. implicare egalã şi activã a tuturor statelor membre din ESE; 1.7. distribuirea activitãţilor şi resurselor pe baza unei evaluãri a nevoilor ţãrilor; 1.8. descentralizarea activitãţilor şi resurselor; 1.9. eficienţa. TITLUL II Membri şi parteneri ART. IV Membri şi parteneri 1. Reţeaua de sãnãtate din ESE este iniţiativa comunã a ministerelor sãnãtãţii din Republica Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Bulgaria, Republica Croaţia, Republica Moldova, Republica Muntenegru, România, Republica Serbia şi Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei (denumite în continuare statele membre ale ESE). 2. Reţeaua de sãnãtate din ESE va colabora cu celelalte state şi organizaţii de integrare, precum şi cu organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale internaţionale şi regionale, denumite în continuare colectiv drept parteneri. Aceştia pot deveni state partenere sau organizaţii dupã acceptarea deciziilor relevante şi a statutelor Reţelei de sãnãtate din ESE şi dupã aprobarea Reţelei de sãnãtate din ESE. 3. Reţeaua de sãnãtate din ESE va cãuta opinia avizatã şi suportul unui numãr mare de instituţii precum Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii, Consiliul Europei, Consiliul Bãncii Europene pentru Dezvoltare, Consiliul pentru Cooperare Regionalã, Comisia Europeanã, Banca Europeanã de Investiţii şi Organizaţia Mondialã pentru Migrare, cu care aceasta a avut colaborãri de succes şi perspectiva realã a unor activitãţi comune. 4. Statele membre ale ESE sunt de acord sã se angajeze din punct de vedere politic şi financiar pentru o perioadã minimã de 5 ani. TITLUL III Structura organizaţionalã ART. V Prevederi generale 1. Structura organizaţionalã a Reţelei de sãnãtate din ESE, conform statutului, este compusã din guvernare şi conducere (preşedinţie, Comitetul executiv, şedinţe regionale), administraţie (Secretariat) şi structurile tehnice (comitetele directoare ale proiectelor regionale în domeniile de sãnãtate publicã, birourile de conducere regionale şi directorii, birourile proiectelor de ţarã şi directorii acestora). 2. Rolurile şi responsabilitãţile preşedinţiei, Comitetului executiv, şedinţelor regionale, Secretariatului, birourilor proiectelor regionale şi birourilor proiectelor de ţarã funcţioneazã pe baza prevederilor Angajamentului de la Skopje din 2005 şi a Statutului Reţelei de sãnãtate din ESE. 3. Limba Reţelei de sãnãtate din ESE, a Secretariatului şi celorlalte organisme este limba englezã. ART. VI Administrare şi conducere: preşedinţie, Comitetul executiv şi şedinţele regionale 1. Preşedinţia va fi deţinutã de unul dintre ministerele sãnãtãţii din statele membre. Acesta va fi numit prin rotaţie la fiecare 6 luni în ordinea alfabeticã a statelor şi va funcţiona conform principiului "troika" (foştii, actualii şi viitorii preşedinţi formeazã o echipã). Statul membru al ESE care deţine preşedinţia Reţelei de sãnãtate din ESE va gãzdui o şedinţã regionalã a Reţelei şi o şedinţã a Comitetului sãu executiv. 2. Şedinţele regionale ale Reţelei de sãnãtate din ESE vor include un membru reprezentant la nivel înalt, denumit coordonator naţional de sãnãtate, şi un suplinitor numit de ministerul sãnãtãţii al fiecãrui stat, membru al ESE sau partener şi va fi deschisã pentru câte un reprezentant din fiecare organizaţie partenerã. Coordonatorii naţionali de sãnãtate şi suplinitorii vor avea putere de decizie şi/sau influenţã în luarea deciziilor la nivelul viceministrului şi/sau conform celor ordonate de respectivul ministru al sãnãtãţii. 3. Comitetul executiv va fi compus din 5 membri: 3 reprezentanţi ai statelor membre ale ESE, un reprezentant al statelor partenere şi un membru numit de comun acord de organizaţiile de integrare interesate şi de organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale regionale. Membrii Comitetului executiv vor fi aleşi de Reţeaua de sãnãtate din ESE dintre membrii sãi pe baza meritului personal, pe o perioadã de 2 ani. În cazul în care un membru se retrage sau este retras înainte de finalizarea termenului de funcţionare a Comitetului executiv, Reţeaua de sãnãtate din ESE va fi responsabilã pentru numirea unui înlocuitor, în cadrul urmãtoarei sale şedinţe regionale. Reprezentanţii organizaţiilor de integrare şi ai organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale regionale şi internaţionale au dreptul de a participa la şedinţe în calitate de observatori cu dreptul de a interveni în discuţii. 4. Reţeaua de sãnãtate din ESE poate alege consilieri pentru Comitetul executiv pe baza meritelor personale ale acestora, cu un mandat ce are drept scop consolidarea şi îmbunãtãţirea muncii Comitetului executiv şi a Reţelei de sãnãtate din ESE. 5. Comitetul executiv va numi un preşedinte, un suplinitor şi un raportor, pe o perioadã de 2 ani. Raportorul va acţiona, de asemenea, în calitate de raportor al şedinţelor regionale semianuale ale Reţelei de sãnãtate din ESE. 6. Rolurile şi responsabilitãţile preşedinţiei şi Comitetului executiv sunt prevãzute în Statutul Reţelei de sãnãtate din ESE. ART. VII Administraţie: Secretariat 1. Secretariatul va asigura suport administrativ pentru preşedinţia şi Comitetul executiv ale Reţelei de sãnãtate din ESE. 2. Rolurile şi responsabilitãţile Secretariatului sunt reflectate în anexa nr. 1 la prezentul memorandum de înţelegere, conform Statutului actual al Reţelei de sãnãtate din ESE. Trebuie reţinut cã a fost adãugat un punct suplimentar (pct. 8). 3. Sediul permanent al Secretariatului va fi stabilit în unul dintre statele membre ale Reţelei de sãnãtate din ESE. 4. Adresa sediului permanent al Secretariatului va fi stabilitã în cadrul unui proces public de selecţie pe baza propunerilor statelor membre ale ESE interesate, luând în consideraţie toate aranjamentele necesare, inclusiv logistica, resursele umane şi alte aspecte tehnice şi de conducere. Reţeaua de sãnãtate din ESE va adopta proceduri de selecţie, indicatori şi criterii pe baza propunerilor prezentate de Comitetul executiv. Propunerile vor fi evaluate de un comitet ales de Reţeaua de sãnãtate din ESE, compus din 3 reprezentanţi ai statelor membre ale ESE şi din 2 evaluatori independenţi (din afara regiunii ESE), pe baza procedurilor, indicatorilor şi criteriilor menţionate mai sus, în mod transparent şi deschis. 5. Orice propunere din partea unei posibile ţãri gazde cu privire la Secretariatul Reţelei de sãnãtate din ESE trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinţe de bazã: a) statutul legal al Secretariatului, astfel încât sã îşi exercite funcţiile şi sã funcţioneze fãrã obstacole; b) scutirea Secretariatului de la plata taxelor şi impozitelor locale pentru achiziţii şi servicii; c) scutirea oficialilor Secretariatului care nu sunt cetãţeni ai statului gazdã (sau care au devenit rezidenţi permanenţi în ţara gazdã imediat înainte de a fi angajaţi în cadrul Secretariatului) de la restricţiile legate de imigrare şi de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor la asigurarea socialã din salariu; d) asigurarea unor spaţii adecvate pentru birouri, gratuit, inclusiv infrastructura şi comunicaţiile necesare actualizate, precum şi suportul şi întreţinerea administrativã şi logisticã. 6. Personalul Secretariatului va fi ales din 4 membri aleşi din regiunea ESE selectaţi de Comitetul executiv pe baza meritului lor profesional. Personalul va fi recrutat de Reţeaua de sãnãtate din ESE pe baza competenţelor cerute, fãrã discriminãri şi având în vedere un echilibru adecvat în ceea ce priveşte sexul şi criteriile geografice, printr-un proces de selecţie deschis, fiind invitate sã aplice toate statele membre din regiunea ESE. În plus, Reţeaua de sãnãtate din ESE poate accepta detaşãri de personal cãtre Secretariat pentru atribuţii specifice. ART. VIII Structuri şi reţele tehnice: centre regionale de dezvoltare a sãnãtãţii 1. Implementarea de programe, proiecte şi activitãţi în domeniile tehnice acceptate de miniştrii sãnãtãţii va fi organizatã şi efectuatã prin intermediul structurilor şi reţelelor tehnice adecvate, inclusiv prin centrele regionale de dezvoltare a sãnãtãţii, instituţiile naţionale, birourile pentru proiectele naţionale şi de omologii regionali şi naţionali. Centrele regionale de dezvoltare a sãnãtãţii vor acţiona în calitate de coordonatori ai respectivelor reţele. 2. Reţeaua de sãnãtate din ESE poate desemna ca centru regional de dezvoltare a sãnãtãţii atât o instituţie existentã, cât şi una înfiinţatã special într-un stat membru care desfãşoarã activitãţi în sprijinul programului Reţelei de sãnãtate din ESE într-un domeniu tehnic specificat de miniştrii sãnãtãţii. 3. Centrele regionale de dezvoltare a sãnãtãţii vor cãuta opinii avizate asupra instrucţiunilor generale ştiinţifice şi tehnice şi, de asemenea, vor asigura sprijin direct pentru programele de cooperare regionalã de dezvoltare a sãnãtãţii. 4. Funcţiile centrelor regionale de dezvoltare a sãnãtãţii sunt specificate în anexa nr. 2 la prezentul memorandum de înţelegere. 5. Un centru regional de dezvoltare va efectua activitãţi corespunzãtor planului sãu anual de lucru, elaborat de centrul regional de dezvoltare a sãnãtãţii şi aprobat de Reţeaua de sãnãtate din ESE în conformitate cu procedurile acesteia, ţinând seama de nevoile statelor membre ale ESE şi de recomandãrile partenerilor internaţionali, precum şi de activitãţile care au loc la nivel de ţarã şi regional. 6. Criteriile ce vor fi aplicate în înfiinţarea/desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sãnãtãţii sunt detaliate în anexa nr. 3 la prezentul memorandum de înţelegere. 7. Reţeaua de sãnãtate din ESE este responsabilã pentru înfiinţarea/desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sãnãtãţii în regiunea ESE. Iniţiativa propunerilor poate veni numai de la statele membre. Propunerile pentru înfiinţare/desemnare sunt revizuite de Reţeaua de sãnãtate din ESE conform criteriilor stabilite în anexa nr. 3 la prezentul memorandum de înţelegere. Ca prim pas în procesul de desemnare, statele membre ale Reţelei de sãnãtate din ESE, consultându-se cu aceasta din urmã, vor elabora un plan de lucru, identificând produsele şi activitãţile legate de unul dintre domeniile tehnice de lucru aprobate de Reţeaua de sãnãtate din ESE în care centrul regional de dezvoltare a sãnãtãţii este capabil şi doritor sã colaboreze. Reţeaua de sãnãtate din ESE va aproba înfiinţarea/desemnarea centrelor regionale de dezvoltare a sãnãtãţii în cadrul şedinţelor sale regionale, cu condiţia ca toate criteriile prevãzute în prezentul memorandum de înţelegere sã fie îndeplinite, şi va informa statele membre care au prezentat propunerile cu privire la rezultat. 8. Un centru regional de dezvoltare a sãnãtãţii are responsabilitatea de a monitoriza şi de a evalua munca sa, conform indicatorilor dezvoltaţi. Activitãţile vor fi monitorizate pe tot parcursul implementãrii lor. Centrul regional de dezvoltare a sãnãtãţii va prezenta Reţelei de sãnãtate din ESE, regulat, la fiecare 6 luni, rapoarte cu privire la evoluţia şi finanţarea programelor. 9. Verificãrile şi evaluãrile vor fi elaborate pentru fiecare proiect cu scopul de a colecta informaţii cu privire la evoluţia şi rezultatul activitãţilor/programelor, mai exact pentru a stabili mãsura în care obiectivele programelor au fost îndeplinite şi pentru a da sugestii cu privire la dezvoltarea etapelor urmãtoare ale proiectului. Centrul regional de dezvoltare a sãnãtãţii va fi responsabil cu verificãrile în evaluãrile interne ale programului, stabilind, de asemenea, instrumentele de evaluare şi planificând şi desfãşurând procesul de evaluare. TITLUL IV Prevederi financiare ART. IX Secretariat 1. Bugetul anual al Secretariatului Reţelei de sãnãtate din ESE va acoperi costurile activitãţilor sale (inclusiv ale şedinţelor Comitetului executiv, dar şi ale şedinţelor regionale) şi ale celor 4 membri ai personalului sãu (2 profesionişti tehnici în sãnãtatea publicã, un director financiar şi un asistent administrativ). Numãrul angajaţilor Secretariatului Reţelei de sãnãtate din ESE poate creşte în funcţie de volumul de lucru şi de dezvoltãrile viitoare. 2. Secretariatul Reţelei de sãnãtate din ESE va primi contribuţii de la statele membre din regiunea ESE. 3. Suma anualã estimatã pentru funcţionarea Secretariatului Reţelei de sãnãtate din ESE şi pentru şedinţele Comitetului executiv este de 202.000 EUR. Aceastã sumã va fi acoperitã de contribuţiile anuale ale statelor membre ale ESE. 4. Suma cu care va contribui fiecare stat membru al ESE va fi calculatã pe baza metodologiei dezvoltate pentru contribuţiile cãtre Consiliul pentru Cooperare Regionalã, conform cãreia statele membre ale ESE sunt clasificate în 4 grupuri în funcţie de produsul intern brut al acestora. Contribuţiile fiecãrui stat sunt determinate în anexa nr. 4 la prezentul memorandum de înţelegere. 5. Contribuţiile financiare la Secretariatul Reţelei de sãnãtate din ESE vor fi efectuate de toate statele membre la începutul fiecãrui an şi nu mai târziu de 1 aprilie. 6. Costurile locale pentru organizarea şi desfãşurarea şedinţelor regionale vor fi suportate de statul care deţine preşedinţia pe perioada în care are loc şedinţa. Costurile locale vor include: logistica şedinţei (transport de la şi cãtre aeroport, transport local, asigurarea locului în care se va ţine şedinţa şi echipamentul necesar) şi materiale de reproducere a şedinţei, inclusiv raportul şedinţei. 7. Toate costurile legate de participarea la şedinţele regionale, inclusiv tariful transportului aerian, cazarea şi diurnele vor fi suportate de ministerul sãnãtãţii participant. ART. X Centrele regionale de dezvoltare a sãnãtãţii 1. În etapa iniţialã, centrele de dezvoltare a sãnãtãţii vor fi finanţate din resurse ale ţãrii gazdã. Termenul fazei iniţiale va fi stabilit de Reţeaua de sãnãtate din ESE, în cadrul uneia dintre şedinţele sale regulate. 2. În faza de funcţionare, centrele de dezvoltare a sãnãtãţii vor fi finanţate în comun de cãtre ţara gazdã şi ceilalţi membri ai ESE prin contribuţii financiare şi în naturã, dupã caz. 3. Donatorii, inclusiv organizaţiile de integrare, internaţionale şi organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale internaţionale şi regionale şi ţãrile partenere pot contribui financiar şi în naturã la centrele regionale de dezvoltare a sãnãtãţii. ART. XI Contribuţii 1. În plus faţã de contribuţiile anuale ale Statelor Membre stabilite în anexa nr. 4, contribuţiile suplimentare ale membrilor şi partenerilor pot lua forma unor contribuţii în naturã şi/sau financiare directe cãtre Reţeaua de sãnãtate din ESE prin intermediul Secretariatului şi/sau centrelor regionale de dezvoltare a sãnãtãţii. 2. Contribuţiile vor fi utilizate exclusiv în desfãşurarea activitãţilor Reţelei de sãnãtate din ESE, conform planului anual de lucru. TITLUL V Prevederi finale ART. XII Amendamente 1. Amendamentele prezentului memorandum de înţelegere vor fi efectuate numai în scris, cu acordul comun al pãrţilor semnatare. ART. XIII Conflicte 1. Orice conflict care apare între pãrţile semnatare cu privire la interpretarea şi implementarea memorandumului de înţelegere va fi soluţionat în mod amiabil prin negociere sau prin alte mijloace juridice convenite între pãrţi. ART. XIV Anexe 1. Toate cele 4 anexe constituie parte integrantã a prezentului memorandum de înţelegere. ART. XV Intrarea în vigoare şi durata prezentului memorandum de înţelegere 1. Prezentul memorandum de înţelegere va intra în vigoare la data semnãrii sale de cãtre toţi semnatarii. 2. Fãrã a aduce atingere oricãrui drept de retragere, Reţeaua de sãnãtate din ESE şi structurile sale au duratã nelimitatã. 3. În absenţa unei decizii de încetare a contribuţiilor statelor membre, Reţeaua de sãnãtate din ESE şi structurile sale vor fi reînnoite pentru perioade ulterioare de 5 ani. 4. Prezentul memorandum de înţelegere îşi va înceta valabilitatea cu acordul tuturor semnatarilor. Drept mãrturie a celor de mai sus, subsemnaţii, legal împuterniciţi de guvernele lor, au semnat prezentul memorandum de înţelegere. Întocmit la data de 22 aprilie 2009 într-un singur exemplar original, în limba englezã.
┌──────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│Pentru Republica Albania │Pentru Republica Muntenegru │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Pentru Bosnia şi Herţegovina │Pentru România │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Pentru Republica Bulgaria │Pentru Republica Serbia │
├──────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│Pentru Republica Croaţia │Pentru Fosta Republicã Iugoslavã a Macedoniei│
├──────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┘
│Pentru Republica Moldova │
└──────────────────────────────┘
┌────┬───────────┬───────────────────────────────┬─────────┬────────┬────────┐
│Grup│PIB la PPP*│ Ţãri │ Costuri │ Parte │ Parte │
│ │Milioane $ │ │ ţarã % │EURO per│EURO per│
│ │ │ │ (Grup %)│ ţarã │ grup │
├────┼───────────┼───────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┤
│ I │ <10,0 │Republica Moldova │ 5% (10%)│ 10.000 │ 20.000 │
│ │ │Muntenegru │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┤
│ II │ <50.0 │Republica Albania │10% (40%)│ 20.000 │ 80.000 │
│ │ │Bosnia şi Herţegovina │ │ │ │
│ │ │Fosta Republicã Iugoslavã a │ │ │ │
│ │ │Macedoniei │ │ │ │
│ │ │Republica Serbia │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┤
│III │ >50,0 │Republica Croaţia │15% (15%)│ 30.000 │ 30.000 │
├────┼───────────┼───────────────────────────────┼─────────┼────────┼────────┤
│ IV │ >70,0 │Republica Bulgaria │18% (36%)│ 36.000 │ 72.000 │
│ │ │România │ │ │ │
└────┴───────────┴───────────────────────────────┴─────────┴────────┴────────┘
Total (în EURO): 202.000
┌──────────────────────────────┬──────────┬─────┬─────────┬────────┬─────────┐
│ │ Unitate │Numãr│ Cost/ │ Sumã │ Total │
│ │ │ │ unitate │ (EURO) │ │
│ │ │ │ (EURO) │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Personal │ │ │ │ │ 108.000 │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Director tehnic │ persoanã │ 2 │ 36.000 │ 72.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Director financiar │ persoanã │ 1 │ 24.000 │ 24.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Asistent administrativ │ persoanã │ 1 │ 12.000 │ 12.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Birou │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┴─────────┴────────┴─────────┤
│Chirie birou │ spaţiu │1 în naturã de la ministerul local│
│ │ │al sãnãtãţii │
├──────────────────────────────┼──────────┼──────────────────────────────────┤
│Echipament birou │echipament│1 în naturã de la ministerul local│
│ │ │al sãnãtãţii │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┬─────────┬────────┬─────────┤
│Costuri de funcţionare │ │ │ │ │ 25.000 │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Telefon │ cost │ 5 │ 4.000 │ 20.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Papetãrie │ cost │ 1 │ 5.000 │ 5.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Website │ │ │ │ │ 9.600 │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Elaborare │ cost │ 1 │ 4.800 │ 4.800 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Întreţinere │ cost │ 1 │ 4.800 │ 4.800 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Transport │ │ │ │ │ 40.000 │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Director tehnic │ cost │ 2 │ 20.000 │ 40.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Şedinţe ale Comitetului │ │ │ │ │ 19.440 │
│Executiv │ │ │ │ │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Transport aerian │ cost │ 16 │ 1.000 │ 16.000 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Hotel │ cost │ 16 │ 80 │ 1.280 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Transport local │ cost │ 16 │ 65 │ 1.040 │ │
├──────────────────────────────┼──────────┼─────┼─────────┼────────┼─────────┤
│Diurne │ cost │ 16 │ 70 │ 1.120 │ │
└──────────────────────────────┴──────────┴─────┴─────────┴────────┴─────────┘
Total (în EURO): 202.000
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
