HOTARARE nr. 647 din 12 iulie 2001 privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu - 2001-2004

    ────────────────────
    ● crearea unor pieţe eficiente de energie, a cãror dezvoltare durabila sa fie realizatã în condiţii de inalta calitate şi siguranta a alimentarii cu energie, de utilizare eficienta a energiei şi de protecţie a mediului.
    Obiectivele derivate:
    ────────────────────
    ● încadrarea evoluţiei sectorului energetic în dezvoltarea durabila a economiei României;
    ● interconectarea SEN cu sistemul UCTE;
    ● asigurarea unor surse diversificate de resurse energetice şi formarea stocurilor pentru funcţionarea sigura a SEN;
    ● corelarea legislativã a sectorului hidroenergetic cu cel al gospodãririi apelor şi al apãrãrii impotriva inundatiilor;
    ● dezvoltarea tehnologicã a întregului lant energetic;
    ● completarea şi perfecţionarea cadrului institutional şi legislativ;
    ● promovarea neechivoca a mecanismelor concurentiale pe piata de energie.
    Direcţiile fundamentale de acţiune:
    ────────────────────────────────────
    ● deblocarea financiarã a sectorului energetic;
    ● asigurarea functionarii şi dezvoltãrii stabile pe termen mediu;
    ● demararea privatizãrii.
    Conditionalitati:
    ────────────────── 
    ● Desfãşurarea restructurãrii şi privatizãrii în sectorul energetic conditioneaza acoperirea necesarului de fonduri de investiţii şi costuri sociale.
    ● În anumite situaţii majorarea substantiala a capitalului de cãtre un investitor strategic este de dorit în comparatie cu simpla vânzare de active.
    ● Un cadru de reglementare stabil, transparent şi echitabil asigura credibilitate.
    ● Viabilitatea agenţilor economici din sectorul energetic este determinata de reducerea arieratelor.
    ● Strategia energetica a României depinde de cotatiile internaţionale ale resurselor energetice.
    Optiuni posibile:
    ──────────────────

    ● Gradul de liberalizare a             Mult          Puţin
      pieţei purtatorilor de energie
    ● Dezvoltarea pe scara larga            Da             Nu
      a sectorului energetic nuclear:
    ● Programul de investiţii              Cãrbune        Gaze
      pentru susţinerea                    (intern)      naturale
      sectorului                                         (import)
    ● Creşterea eficientei                Reabilitare    Capacitãţi
      instalaţiilor din sectorul             şi             noi
      energetic                           retehnologizare

    ──────────────────────────────────────────
    ● creşterea producţiei de resurse energetice primare;
    ● creşterea capacitãţilor de stocare;
    ● dezvoltarea comerţului transfrontalier;
    ● utilizarea eficienta a energiei şi folosirea resurselor regenerabile.

     CAP. 5
    Politici, instrumente şi resurse necesare pentru realizarea principalelor obiective ale Strategiei energetice naţionale

    5.1. Mecanismele de creare, funcţionare şi dezvoltare a pieţelor deschise de energie

    5.1.1. Piata resurselor de energie primara
    ● Petrol - consolidarea mecanismelor concurentiale în zonele de extracţie, rafinare, distribuţie şi import
    ● Gaze naturale - crearea şi dezvoltarea mecanismelor concurentiale de extracţie, stocare, distribuţie şi import
    ● Cãrbune - consolidarea capacitãţilor viabile şi de perspectiva, precum şi reducerea costului carbunelui pentru a fi competitiv pe piata
    ● Combustibil nuclear - susţinerea dezvoltãrii şi eficientizarii capacitãţilor în vederea creşterii competitivitatii fata de import

    5.1.2. Pieţele energiei electrice şi termice
    Piata energiei electrice va evolua spre o piata deschisã transnationala şi integrata cu piata energetica a Uniunii Europene în principal. Piata energiei termice rãmâne intrinsec o piata localã ce va evolua în sensul demonopolizarii locale. Formarea şi consolidarea pieţelor de energie electrica şi termica sunt susţinute de continuarea procesului de restructurare şi începerea privatizãrii companiilor de producere şi distribuţie.
    Piata angro de energie electrica funcţioneazã prin aranjamente comerciale între participanţi privind energia electrica şi serviciile asociate, fiecare participant fiind în drept sa fie plãtit strict pentru activitatea prestatã.
    La nivelul producãtorilor şi furnizorilor piata devine treptat concurentiala, iar pentru activitãţile de transport şi distribuţie ea rãmâne pe deplin reglementatã. Accesul pe piata se face prin acordarea de autorizaţii şi licenţe. Piata contractelor, cu preţuri şi cantitãţi reglementate, funcţioneazã în paralel cu piata concurentiala a contractelor bilaterale negociate şi a vânzãrilor şi cumpãrãrilor de pe piata spot. Orice participant la piata, deţinãtor de licenta, este îndreptãţit sa aibã acces reglementat (RTPA) la reţelele de transport şi de distribuţie. Consumatorii eligibili îşi pot alege furnizorul de energie electrica, cu care încheie contracte bilaterale negociate (cantitãţi şi preţuri).
    Pentru anul 2000 gradul iniţial de deschidere a pieţei de energie electrica a fost stabilit la 10%, ulterior fiind sporit la 15%. Se preconizeaza creşterea gradului de deschidere la cel puţin 30% pana în anul 2004.
    Va fi dezvoltata piata concurentiala a serviciilor de sistem electroenergetic, cu impact semnificativ asupra siguranţei SEN şi asupra calitãţii serviciului de alimentare cu energie.
    Piata de energie termica (abur şi/sau apa fierbinte) se constituie la nivelul localitãţilor şi al zonelor industriale adiacente. Activitãţile de transport şi de distribuţie a energiei termice vor rãmâne reglementate.

    5.1.3. Crearea pieţei de servicii energetice şi creşterea rolului Agenţiei Romane pentru Conservarea Energiei
    Se vor lua mãsuri pentru crearea unei pieţe de servicii energetice, în special în zona consumatorilor, având ca scop reducerea intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei, simultan cu reducerea emisiilor poluante şi a impactului negativ asupra mediului. Recent a intrat în vigoare <>Legea nr. 199/2000  privind utilizarea eficienta a energiei, care sporeşte rolul Agenţiei Romane pentru Conservarea Energiei în activitãţile menţionate anterior.

    5.2. Privatizarea sectorului energetic
    Marile cerinţe de finanţare a sectorului energetic şi realizarea capabilitãţii concurentiale fac necesarã accelerarea privatizãrii activitãţilor de distribuţie şi producere a energiei. Distribuţia poate fi privatizata integral, în timp ce producţia în termocentrale va putea fi privatizata în proporţie de 25-40%. În acest interval investitorii privati pot desfasura şi un numãr semnificativ de proiecte hidro- noi. Ritmul şi metodele de privatizare trebuie sa asigure realizarea unor venituri acceptabile pentru obiectivele energetice alese, consolidarea siguranţei energetice şi îndeplinirea obiectivelor postprivatizare (competitivitatea, modernizarea infrastructurii, întãrirea viabilitatii financiare şi a capabilitãţii concurentiale pe piata a agenţilor economici) şi de protecţie socialã.
    Privatizarea va putea rezolva probleme de finanţare a investiţiilor, consolidarea guvernantei corporative şi a unui management performant, intrarea pe terţe pieţe. Necesitatea recuperãrii capitalului privat investit va putea duce însã într-o prima etapa la creşterea tarifelor şi la nevoia garantarii de cãtre stat a recuperãrii investiţiilor de capital.
    În domeniul producerii de energie electrica şi termica, pe baza unor analize financiare ale rezultatelor centrelor de cost, se vor externaliza acele activitãţi care induc pierderi şi care nu prezintã perspectiva unei viitoare redresari. Investitori romani şi strãini vor fi atrasi în realizarea în comun cu producãtorii de energie electrica în termo- şi hidrocentrale de societãţi mixte în care pãrţile sa participe cu acţiuni. Unele centrale electrice de termoficare sau termice vor fi transferate la administraţia localã sau vor fi transformate în societãţi comerciale la care Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. sa poatã deţine acţiuni. Se are în vedere privatizarea a doua societãţi de producere pe an. O parte dintre hidrocentralele în curs de execuţie pot fi concesionate în sistem BOT (Built-Operate-Transfer) şi cu costuri ingropate.
    Privatizarea sectorului de distribuţie a energiei electrice va putea demara în anul 2002, dupã o pregãtire prealabilã corespunzãtoare, cu privatizarea a doua companii regionale de distribuţie, separate din actuala societate de distribuţie. Modalitãţile de atragere a capitalului privat vor tine seama de concluziile studiului PHARE referitor la aceasta problema. În mod similar se va proceda şi în domeniul distribuţiei gazelor naturale, pana în anul 2004 dorindu-se iniţierea privatizãrii a doua dintre societãţile de distribuţie.
    Pentru privatizarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. au fost reluate discutiile cu consultantul desemnat pentru derularea acestui proces. Sunt vizate identificarea celor mai bune metode de privatizare, precum şi stabilirea momentului propice pentru derularea efectivã a procesului de privatizare.

    5.3. Cooperarea internationala
    Dezvoltarea şi modernizarea sectorului energetic au nevoie în mod esenţial de suportul proceselor de cooperare internationala. La nivelul instituţiilor sunt fundamentale asistenta tehnica şi transferul de know-how pentru crearea, perfecţionarea şi armonizarea legislaţiei primare şi secundare cu cea a Uniunii Europene. La nivelul agenţilor economici este necesarã coordonarea dintre instituţiile statului şi companii, pentru susţinerea intereselor economice ale sectorului prin mecanismele cooperãrii regionale şi bilaterale.
    Ca prioritati vor fi susţinute proiecte vizând interconectarea la reţelele electroenergetice internaţionale, interconectarea la UCTE, proiectele pentru dezvoltarea sectoarelor petrol şi gaze naturale, precum şi crearea unei pieţe regionale a energiei electrice. O alta direcţie prioritara o constituie reducerea poluarii mediului, inclusiv a poluarii transfrontaliere, şi de aici promovarea conceptului de implementare în comun (joint implementation) şi valorificarea potenţialului existent în România, relativ la comerţul cu emisii.
    Direcţiile principale de cooperare internationala sunt strâns legate de procesul de integrare în Uniunea Europeanã. În acest context vor fi dezvoltate cu prioritate proiectele comune cu Ungaria şi vor fi intensificate acţiunile de cooperare cu Bulgaria, Ucraina şi Iugoslavia. Cooperarea internationala în plan comercial va trebui sa aibã în vedere şi interesele economice de export de energie electrica din România în terţe tari.

    5.4. Cercetare, dezvoltare şi diseminare tehnologicã (R, D&D)
    Direcţiile esenţiale în care trebuie orientate eforturile care vor fi susţinute în acest domeniu, precum şi cele mai importante dintre temele aferente sunt, în principal, urmãtoarele:
    ● sisteme de energie mai curate;
    ● energie eficienta şi sigura - conservarea energiei în procesul de producţie, transport, distribuţie şi utilizare;
    ● formarea şi dezvoltarea pieţei de energie - sisteme informatice avansate de monitorizare, de automatizare şi protecţie, de proces şi de gestiune;
    ● eficienta energiei şi resurse regenerabile de energie;
    ● utilizarea eficienta şi sigura a energiei nucleare în dezvoltarea durabila;
    ● asigurarea protecţiei mediului şi a populaţiei contra radiatiilor ionizante.
    Strategia în R, D&D în domeniul energetic va permite diferentierea subsectoarelor de tradiţie şi cu rezultate deosebite, unde se pot aplica "strategii tari" sau chiar "de strapungere", de acele subsectoare în care se recomanda promovarea unor "strategii de contact" cu R, D&D din ţãrile dezvoltate.

    5.5. Restructurare. Perfecţionarea guvernantei corporative
    Restructurarea sectoriala va cuprinde restructurarea companiilor şi societãţilor naţionale sau a societãţilor comerciale din sector. Restructurarea se va încheia pe termen scurt/mediu, dupã care evoluţia agenţilor economici va fi consecinta mecanismelor economice, a privatizãrii şi proceselor de achiziţii şi fuziuni. Procesul de restructurare va succede definirii şi implementarii mecanismelor de piata şi aranjamentelor comerciale aferente, într-un cadru juridic stabil şi clar, nivelului de concurenta dorit, fãrã a exercita presiuni suplimentare asupra tarifului sau asupra garanţiilor guvernamentale şi bugetului de stat. Restructurarea va conduce la consolidarea companiilor respective şi nu va afecta siguranta energetica a tarii şi nici nu va determina apariţia unor investiţii eşuate în proporţie însemnatã. În acest context, în domeniul producerii de energie electrica şi termica va fi avutã în vedere reorganizarea Societãţii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. ca societate cu doua entitãţi distincte. La orizontul anului 2002 Societatea Comercialã "Termoelectrica" - S.A. va disparea, iar cele doua entitãţi vor deveni societãţi independente. Concomitent va continua trecerea graduala a unor centrale de cogenerare în obiectul de activitate al unor societãţi municipale, corelat cu aplicarea unor tarife la energia termica diferenţiate local. În domeniul distribuţiei de energie electrica va avea loc reorganizarea Societãţii Comerciale de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. în 8 sucursale regionale şi o sucursala rezultatã din externalizarea activitãţilor suport. În sectorul de gaze naturale reorganizarea va duce, din necesitatea eliminãrii suprapunerilor existente în domeniile de activitate aferente, la transformarea societãţilor comerciale "Depogaz" - S.A. şi "Exprogaz" - S.A. într-o singura societate.
    Indiferent de forma efectivã juridicã de organizare, delimitarea costurilor pe centre de cost şi de profit, eliminarea subvenţiilor mascate prin îngrãdiri de piata ("ring-fencing") adecvate sunt necesare.
    Guvernanta corporativa eficienta va fi realizatã definitiv prin privatizare şi aportul de management performant, cu precãdere în domeniul comercial şi financiar. Deoarece statul va continua sa exercite rolul de proprietar, temporar, în cazul proprietãţii private a statului şi de lungã durata în cazul proprietãţii publice, guvernanta corporativa trebuie perfectionata şi în cazul unitãţilor din proprietatea statului. Vor fi întãrite autonomia efectivã de gestiune a conducerii executive şi stabilitatea acesteia şi vor fi eliminate ingerintele politicului în activitatea curenta de gestiune economicã.

    5.6. Resursele umane
    În perspectiva creşterii investiţiilor şi deci a productivitatii tendinta generalã va consta în reducerea numãrului de personal şi apropierea de indicatorii de performanta din Uniunea Europeanã. Acest proces ridica trei aspecte:
    ● necesitatea de sustinere a perfecţionãrii profesionale. Un accent deosebit trebuie pus pe creşterea valorii manageriale a cadrelor de conducere;
    ● susţinerea unui proces de protecţie activa şi un adecvat acompaniament social pentru cei care vor fi disponibilizaţi;
    ● motivarea personalului cu pregãtire specifica (calificat) şi autorizat (licenţiat).
    Pentru susţinerea deciziilor de schimbare în sectorul energetic se va asigura un dialog permanent cu salariaţii şi cu organizaţiile sindicale reprezentative, în vederea informãrii acestora asupra obiectivelor planificate şi rezultatelor obţinute.

    5.7. Sistemul de preţuri, tarife, taxe şi impozite
    În politica tarifara se va trece de la administrarea preţurilor şi tarifelor de cãtre stat la sistemul autoritãţilor de reglementare autonome. Metodologiile pentru stabilirea tarifelor reglementate atât pentru energia electrica, cat şi pentru cea termica se vor baza în viitor pe costurile marginale corect fundamentate ale activitãţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare. Alinierea la legislaţia europeanã impune viitoarea amendare a tarifelor cu costurile externe, care reflecta în principal impactul asupra mediului natural şi economic şi introducerea unor optiuni stimulative pentru dezvoltarea de proiecte de eficienta energetica sau de utilizare a surselor regenerabile.
    Tariful la energia electrica pentru populaţie va continua sa fie uniform la nivel naţional, în primul rând din considerente de coeziune socialã. Dupã anul 2004 trecerea la mecanisme perfectionate de piata ar putea face necesarã revederea acestui principiu şi introducerea de tarife diferenţiate pentru consumatorii finali.
    Se vor generaliza tarifele locale la energia termica, diferenţiate pe durate de utilizare a puterii termice maxime pentru agenţii economici, astfel încât la schimbãri de comportament datorate procesului tehnologic sa nu se producã abateri mari ale preţului mediu de revenire.
    Pentru domeniul hidrocarburilor vor fi analizate reducerea subvenţiilor incrucisate industrie-populaţie, în "cos" mai echilibrat, gaze din ţara - gaze din import, şi stabilirea unor tarife mai ridicate pentru transport şi distribuţie, care sa permitã reabilitarea în mai mare mãsura a reţelelor.

    5.8. Protecţia mediului 
    Actuala lucrare incearca sa alinieze România pe termen mediu şi lung cu ţãrile Uniunii Europene în privinta principalelor prevederi referitoare la impactul energeticii asupra mediului. Reducerea impactului proceselor energetice asupra mediului şi apropierea României de normele prevãzute în acest domeniu de reglementãrile Uniunii Europene urmeazã sa se realizeze prin lucrãrile de reabilitare şi modernizare menţionate, ecologizarea haldelor de zgura şi cenusa, monitorizarea continua a calitãţii mediului în zona marilor obiective energetice, reabilitarea solurilor poluate şi redarea terenurilor în circuitul agricol, reducerea emisiilor de noxe la rafinarii şi minimizarea pierderilor, refacerea ecologica a unor zone petrolifere şi prin reducerea riscului în operare. Finalizarea şi punerea în funcţiune a Unitãţii 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda vor contribui semnificativ la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului. De asemenea, în domeniul petrolier urmeazã sa se producã benzine şi motorine ecologice şi sa se continue elaborarea de norme şi reglementãri pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piata a unor produse petroliere în conformitate cu standardele Uniunii Europene. În sectorul extractiv se vor urmãri monitorizarea, prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului, precum şi reabilitarea zonelor miniere dezafectate.
    Sectorul energetic poate şi trebuie sa beneficieze de oportunitatea creata de potenţialul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, prin mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice, ratificat de România prin Legea nr. 3/2001. Valorificarea acestui potenţial prin proiecte "implementate în comun" sau "comerţ cu emisii" este o importanta sursa de finanţare a procesului de eficientizare şi dezvoltare durabila a sectorului energetic. Compatibilitatea cu mediul pentru produsele şi tehnologiile energetice este parte integrantã a competitivitatii acestora.
    Concluzii:
    ● Dezvoltarea pieţelor concurentiale de purtãtori de energie se va face treptat. Consolidarea acestora va fi susţinutã de continuarea restructurãrii şi de începerea privatizãrii companiilor de producere şi distribuţie.
    ● Deschiderea pieţei trebuie sa conducã la creşterea competitivitatii economiei naţionale fãrã afectarea în mod negativ a consumatorilor captivi.
    ● Va fi creata piata de servicii energetice în scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.
    ● Marile cerinţe de finanţare a sectorului energetic şi realizarea capabilitãţii concurentiale într-o piata la nivelul Uniunii Europene impun accelerarea privatizãrii.
    ● Privatizarea va putea rezolva probleme de finanţare a investiţiilor, consolidarea guvernantei corporative şi a unui management performant, precum şi intrarea pe terţe pieţe.
    ● Continuarea şi amplificarea cooperãrii energetice depind de exigenţele comerciale şi, respectiv, de cele ale functionarii interconectate cu UCTE.
    ● Consolidarea componentei de protecţie a mediului în eficientizarea şi dezvoltarea durabila a sectorului energetic.

     CAP. 6
    Cadrul institutional şi legislativ

    Cadrul legislativ al sectorului energetic, care a fost creat pana în prezent, va fi completat şi perfectionat prin aprobarea prin lege a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 63/1998  privind energia electrica şi termica.
    În decurs de 3 luni, în cadrul Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE şi al Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) se vor reglementa suprapunerile legislative şi se va acţiona, urmãrindu-se autonomia şi independenta acestora.
    Vor fi elaborate şi promovate o lege care sa permitã valorificarea serviciilor implicite ale amenajãrilor complexe în sistemul gospodãririi apelor şi protecţiei impotriva inundatiilor, precum şi o lege privind stocurile de siguranta de ţiţei şi/sau produse petroliere.
    Vor fi promovate proiectele de modificare a Legii petrolului şi Legii minelor, precum şi o noua lege a energiei electrice şi termice. Va fi definitivata punerea în aplicare a <>hotãrârilor Guvernului nr. 138/2000  şi nr. 627/2000 privind continuarea procesului de restructurare în sectorul energetic şi elaborarea celorlalte hotãrâri ale Guvernului referitoare la viitoarele structuri organizatorice în domeniul energetic.
    Dezvoltarea institutionala va acţiona în direcţia intaririi capacitãţii instituţionale a Ministerului Industriei şi Resurselor în domeniul energiei, pe linia elaborãrii de strategii, politici, legislaţie primara, controlului, a dezvoltãrii Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), a consolidãrii sistemului independent de reglementare şi a guvernantei echilibrate a Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, Autoritãţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare şi Agenţiei Romane pentru Conservarea Energiei şi a asigurãrii unei structuri instituţionale pentru gestionarea stocurilor strategice de ţiţei şi/sau produse petroliere, conform cerinţelor Uniunii Europene.
    Cadrul legislativ va clarifica pe deplin regimul proprietãţii. Vor fi eliminate neconcordantele dintre <>Legea nr. 213/1998  privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia şi <>Legea nr. 219/1998  privind regimul concesiunilor, astfel încât sa fie inlaturate dificultãţile de finanţare a activitãţilor operationale şi de dezvoltare aferente proprietãţii publice.
    Concluzii:
    ● Cadrul legislativ al sectorului energetic existent în prezent va fi completat şi perfectionat prin promovarea de cãtre Ministerul Industriei şi Resurselor a unor proiecte de acte normative adecvate. Acestea vor clarifica pe deplin şi regimul proprietãţii.
    ● Politica energetica şi legislaţia aferentã vor intra mai accentuat în procesul de racordare la politicile comunitare şi de armonizare cu acquisul comunitar.
    ● Dezvoltarea institutionala va urmãri crearea şi perfecţionarea functionarii eficiente a instituţiilor care asigura realizarea rolului statului.

     CAP. 7
    Concluzii finale

    Necesitatea elaborãrii acestei lucrãri a apãrut ca urmare a corectivelor din Programul de guvernare al noului Cabinet în "Strategia economicã a României pe termen mediu" şi Planul de acţiune guvernamental pe perioada pana în anul 2004, convenite cu Comisia Uniunii Europene.
    În contextul evolutiilor semnificative pe plan european şi al tendinţelor conturate de Cartea verde a Comisiei Uniunii Europene "Spre o strategie europeanã pentru siguranta în alimentare cu energie" au fost identificate urmãtoarele principii general valabile:
    ● Integrarea în Uniunea Europeanã nu poate avea loc fãrã realizarea unei cresteri economice accelerate, stabilã şi de durata, cu ritmuri superioare mediei comunitare.
    ● Creşterea economicã nu este un deziderat, ci o necesitate primordialã.
    ● Integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului energetic.
    ● Remodelarea şi restructurarea industriei energetice în special constituie un obiectiv major al procesului de reforma a economiei naţionale.
    ● Se impun accelerarea privatizãrii în sectorul energetic şi crearea unor structuri cu capacitate concurentiala sporitã.
    ● Intensificarea efortului investitional reprezintã o necesitate vitala.
    Prezenta lucrare se încadreazã în "Strategia de dezvoltare energetica de perspectiva a României" şi urmãreşte sa pregãteascã luarea unor decizii în alternativele pe care le are la dispoziţie ţara noastrã.
    Definitivarea strategiei şi politicilor energetice necesita în esenta decizii privind:
    - acceptarea unui import maxim de 40% pe ansamblul purtatorilor de energie, din considerente de siguranta în alimentare;
    - pornindu-se de la decizia precedenta, stabilirea evoluţiei gradului de liberalizare a pieţei de energie electrica, respectiv de gaze naturale;
    - precizarea soluţiei optime de restructurare în domeniul producţiei de energie electrica şi termica, al gazelor naturale şi carbunelui;
    - alegerea opţiunii de privatizare specifice fiecãruia dintre subsectoarele energetice;
    - stabilirea raportului optim dintre opţiunea gaze naturale din import şi opţiunea cãrbuni şi pacura, cu considerarea inaspririi reglementãrilor de protecţie a mediului;
    - menţinerea unor tarife uniforme pe ţara pentru energia electrica, din considerente de coeziune socialã;
    - intensificarea efortului investitional atât la purtatorii de energie, cat şi pe întregul lant producţie-transportdistributie.
    În vederea aducerii la îndeplinire a strategiei energetice pe urmãtorii 4 ani şi a planului de acţiune elaborat se desprind concluziile prezentate în continuare:
    - Siguranta în alimentarea cu energie electrica şi termica a tarii este condiţionatã de realizarea unui import de maximum 40% pe ansamblul purtatorilor de energie (gaze naturale, pacura şi cãrbune superior).
    - Finalizarea Unitãţii 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda se înscrie ca prioritate în politica generalã de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime şi rãspunde, prin soluţia tehnologicã adoptatã, cerinţelor de protecţie a mediului.
    - Finalizarea de investiţii de punere în funcţiune a unor capacitãţi hidroenergetice insumand peste 900 MW. Fondurile necesare insumeaza circa 1,0 miliarde dolari S.U.A.
    - Realizarea programelor de investiţii din sectorul de producere a energiei electrice şi termice reprezintã un efort financiar de peste 2,8 miliarde dolari S.U.A.
    - Reabilitarea şi modernizarea Sistemului naţional de transport al energiei electrice şi realizarea conexiunilor în vederea interconectarii la UCTE insumeaza circa 450 milioane dolari S.U.A.
    - Proiectele de dezvoltare şi modernizare a sectorului de distribuţie a energiei electrice insumeaza circa 335 milioane dolari S.U.A. Fondurile aferente sustinerii programului de electrificari rurale insumeaza circa 150 milioane dolari S.U.A.
    - Realizarea programului de utilizare eficienta a energiei vizând proiecte de dezvoltare institutionala, tehnice aplicative şi de preluare a reglementãrilor Uniunii Europene în acest domeniu reprezintã un efort financiar de circa 1.250 milioane lei şi 3 milioane dolari S.U.A.
    - Se impune demararea de urgenta a procesului de privatizare în sectoarele de producere şi distribuţie a energiei electrice.
    - Privatizarea va permite finanţarea investiţiilor, consolidarea guvernantei corporative şi a unui management performant, intrarea pe terţe pieţe.
    - Dezvoltarea pieţelor concurentiale de purtãtori de energie se va face treptat. Va fi creata piata de servicii energetice în scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.
    - Continuarea şi amplificarea cooperãrii internaţionale în domeniul energetic depind de exigenţele comerciale şi, respectiv, de cele ale functionarii interconectate cu UCTE.
    - Consolidarea componentei de protecţie a mediului în eficientizarea şi dezvoltarea durabila a sectorului energetic.
    - Pe baza unor analize financiare, a rezultatelor centrelor de cost va continua externalizarea activitãţilor care induc pierderi şi care nu prezintã perspective de redresare viitoare, în vederea consolidãrii procesului de restructurare a societãţilor din sectorul energetic. Cadrul legislativ al sectorului energetic va clarifica pe deplin regimul proprietãţii.
    - Politica energetica şi legislaţia aferentã vor intra mai accentuat în procesul de racordare la politicile comunitare şi, respectiv, de armonizare cu acquisul comunitar.
    - Dezvoltarea institutionala va urmãri crearea şi perfecţionarea functionarii eficiente a instituţiilor care asigura realizarea rolului statului.

                       ────────────