Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 641 din 7 iulie 2010 pentru recunoasterea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1 Se recunoaşte Statutul Bisericii Unitariene din Transilvania, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Decretul Prezidiului Marii Adunãri Naţionale nr. 592/1949 pentru aprobarea Statutului de organizare al Bisericii unitariene din Republica Popularã Românã, nepublicat, cu modificãrile ulterioare.
PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneazã: -------------- Secretariatul de Stat pentru Culte Nicolae Adrian Lemeni, secretar de stat
Secretarul general al Guvernului, Daniela Nicoleta Andreescu
Bucureşti, 7 iulie 2010. Nr. 641.
ANEXĂ
STATUTUL Bisericii Unitariene din Transilvania
PARTEA I Dispoziţii generale
ART. 1 Biserica Unitarianã din Transilvania, denumitã în continuare Biserica, este comunitatea moral-religioasã a unitarienilor din România sau din alte locuri, ale cãrei organizare şi funcţionare sunt stabilite prin prevederile prezentului statut. ART. 2 (1) Biserica este organizatã, condusã şi guvernatã, în toate problemele bisericeşti şi de învãţãmânt, în baza unor legi şi regulamente întocmite de ea însãşi, cu respectarea Constituţiei şi legilor ţãrii, în limitele competenţei proprii, şi în baza principiilor sinodal-prezbiteriene, ale moralei şi dreptului. (2) Prezentul statut cuprinde dispoziţii generale şi serveşte totodatã ca bazã şi cadru de principiu pentru toate regulamentele adoptate privitoare la toate celelalte domenii de organizare şi funcţionare. (3) În viaţa organizatoricã, la slujbe religioase şi la ceremonii, în activitatea de conducere şi administrativã, Biserica utilizeazã limba maternã a credincioşilor. ART. 3 (1) În conformitate cu structura organizatoricã, în baza principiului autoorganizãrii, Biserica se conduce prin autoritãţi ierarhice bisericeşti. Acestea sunt în prima instanţã parohiile, în a doua instanţã protopopiatele şi în a treia instanţã organele autoritãţii supreme bisericeşti. (2) Biserica şi autoritãţile cu drepturi autonome, precum parohiile, protopopiatele şi autoritatea supremã bisericeascã, sunt persoane juridice. Autoritãţile de grad mai înalt exercitã dreptul de conducere şi de supraveghere asupra celor de grad inferior, în scopul ajutorului reciproc şi al realizãrii obiectivelor comune. (3) Autoritãţile bisericeşti pot crea organe administrative auxiliare, precum comisii, oficii şi altele. ART. 4 (1) Activitatea autoritãţilor bisericeşti şi a organelor auxiliare se desfãşoarã prin funcţionari angajaţi şi demnitari aleşi, angajarea sau alegerea ambelor categorii fãcându-se în baza prevederilor prezentului statut. În privinţa ocupãrii demnitãţilor sau a funcţiilor, bãrbaţii şi femeile, în condiţii egale, au drepturi egale. (2) Fiecare funcţionar, demnitar, angajat sau mandatar al Bisericii are rãspundere patrimonialã şi moralã pentru daunele cauzate. (3) Funcţionarii, demnitarii şi angajaţii Bisericii, respectiv membrii autoritãţilor cu drept de dispoziţie nu pot participa la dezbaterea, respectiv luarea unor decizii în care sunt interesaţi personal sau prin soţi ori rude pânã la gradul al IV-lea inclusiv sau în care sunt interesaţi ca reprezentant ori mandatar, dar îşi pot exprima în scris poziţiile cu caracter public. (4) Preoţii, candidaţii la funcţiile şi demnitãţile bisericeşti la nivel protopopesc şi naţional, profesorii de teologie şi candidaţii pentru Consistoriul Bisericii sunt obligaţi sã depunã o declaraţie la forul alegãtor despre eventualele legãturi cu organe de apãrare a statului, servicii secrete şi instituţii, autoritãţi sau organizaţii politice ce încalcã drepturile fundamentale ale omului. ART. 5 (1) Vârsta maximã generalã pentru ocuparea funcţiilor, respectiv a demnitãţilor clericale este de 70 de ani. Cei aleşi înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani vor îndeplini funcţia pânã la expirarea perioadei mandatului pentru care au fost aleşi. (2) În cazul funcţiilor pentru care alegerea se face pe o anumitã perioadã, mandat, conform statutului, la ivirea vacanţei, alegerea necesarã va fi valabilã doar pentru restul perioadei în curs, iar din punctul de vedere al restricţiilor cu privire la realegere, aceastã suplinire nu va fi consideratã mandat. Este exceptatã de la aceastã regulã vacanţa demnitãţii de episcop, caz în care în decursul a 6 luni Sinodul trebuie convocat pentru alegerea noului episcop. (3) Rangul demnitarilor bisericeşti se determinã în funcţie de îndeplinirea fãrã întrerupere a demnitãţii respective. (4) Realegerea pentru aceeaşi demnitate la alegeri consecutive nu se considerã o întrerupere. (5) Rangul celor aleşi de cãtre aceeaşi autoritate în acelaşi timp pentru aceeaşi demnitate va fi determinat de cãtre numãrul voturilor primite, iar în caz de egalitate de voturi, de cãtre vârstã. (6) Rangul poate fi cedat temporar sau definitiv persoanei urmãtoare în rang.
PARTEA a II-a Parohia. Autoritãţile, funcţionarii şi demnitarii bisericeşti
CAP. I Parohia
ART. 6 (1) Credincioşii unitarieni de pe un teritoriu definit, organizându-se în mod colectiv, formeazã o parohie. (2) Parohiile pot fi: parohii-mamã, coparohii, filii şi diaspore. (3) Parohia-mamã angajeazã de sine stãtãtor un preot. Coparohiile angajeazã împreunã un preot. (4) Filiile nu pot angaja un preot din resurse proprii şi se ataşeazã la cea mai apropiatã parohie-mamã. (5) Credincioşii care trãiesc risipiţi se organizeazã în diaspore sau aparţin de o parohie-mamã ori de o coparohie. ART. 7 (1) Înfiinţarea de noi parohii în cadrul Bisericii, precum şi orice modificare a caracterului şi a relaţiilor parohiale se fac cu aprobarea Consistoriului Suprem, la propunerea parohiei interesate şi cu avizul adunãrii generale a protopopiatului competent. (2) Divergenţele de departajare a patrimoniului ivite cu ocazia înfiinţãrii sau modificãrii statutului parohiei vor fi soluţionate prin decizia Consistoriului Suprem, cu avizul adunãrii generale a protopopiatului. ART. 8 Fiecare credincios unitarian de pe teritoriul ţãrii sau din alte locuri are dreptul de a fi membru al unei parohii. Dacã în localitatea de domiciliu existã o parohie, atunci devine membrul acelei parohii; dacã nu existã, devine membrul parohiei celei mai apropiate. În caz de divergenţã, adunarea generalã a protopopiatului competent îl arondeazã la o parohie. ART. 9 (1) Cel care îndeplineşte obligaţiile materiale ale credincioşilor şi la o altã parohie decât cea de care aparţine poate exercita drepturile membrilor Bisericii şi în acea parohie. (2) Dreptul de a alege şi dreptul de a fi ales pot fi exercitate însã doar în parohia de la domiciliu. ART. 10 Cel care se mutã dintr-o parohie în alta rãmâne timp de 6 sãptãmâni membrul parohiei pe care o pãrãseşte, iar apoi devine membru în noua parohie. Aceastã situaţie însã nu îl scuteşte de obligaţia materialã devenitã scadentã faţã de parohia pãrãsitã. ART. 11 (1) Drepturile membrilor parohiei sunt urmãtoarele: a) dreptul de a participa la slujbe şi la ceremonii religioase; b) dreptul de a beneficia de avantajele asigurate de instituţiile bisericeşti şi şcolare; c) dreptul de a participa în alegerile funcţionarilor şi demnitarilor bisericeşti; d) dreptul de a fi ales în funcţii şi demnitãţi; e) dreptul de a solicita apãrare şi remediere în cazul lezãrii drepturilor, în sensul statutului Bisericii. (2) Îndatoririle membrilor parohiei sunt urmãtoarele: a) de a trãi o viaţã moral-religioasã; b) de a se îngriji de educarea moral-religioasã a copiilor; c) de a respecta statutul şi regulamentele bisericeşti; d) de a-şi îndeplini cu bunã-credinţã sarcinile; e) de a se supune şi de a coopera cu autoritãţile superioare; f) de a suporta sarcinile stabilite pentru scopuri bisericeşti şi şcolare, respectiv de a plãti contribuţia la propãşirea Bisericii. ART. 12 Afacerile interne ale parohiei sunt administrate de ea însãşi prin autoritãţi, funcţionari şi demnitari, sub supravegherea şi îndrumarea exercitatã direct de autoritãţile protopopeşti şi indirect de autoritãţile supreme din cadrul Bisericii. ART. 13 În faţa autoritãţilor bisericeşti şi de stat, precum şi faţã de terţe persoane, parohia este reprezentatã de cãtre preot şi curator, împreunã sau separat. ART. 14 Autoritãţile parohiale sunt adunarea generalã şi prezbiteriul, funcţionarii sunt preotul şi cantorul, iar demnitarii sunt curatorul, casierul, secretarul şi auxiliarii.
CAP. II Autoritãţile Parohiei
SECŢIUNEA 1 Adunarea generalã
ART. 15 (1) Preşedintele clerical al adunãrii generale parohiale este preotul, iar preşedintele laic este curatorul. (2) Din oficiu, în afarã de cei 2 preşedinţi, sunt membrii adunãrii generale cantorul, funcţionarii şi demnitarii parohiei, precum şi învãţãtorii şi profesorii de religie unitarianã ai şcolilor confesionale unitariene. (3) Membrii adunãrii generale sunt acei enoriaşi majori ai parohiei, bãrbaţi şi femei, care solicitã slujbele bisericeşti, se îngrijesc de educaţia moral-religioasã a copiilor minori sau a celor de sub tutela lor şi care au achitat contribuţia la susţinerea parohiei pe anul precedent. (4) În acest scop, prezbiteriul întocmeşte tabelul nominal al membrilor adunãrii generale şi îl afişeazã public într-o încãpere oficialã a parohiei, anual, pânã la sfârşitul lunii ianuarie. Contestaţiile se fac în termen de 15 zile de la afişare, fiind adresate prezbiteriului; soluţia poate fi atacatã prin recurs, în termen de 15 zile, la protopop, care decide în ultima instanţã. Tabelul nominal astfel întocmit şi definitivat poate fi modificat cu efecte numai pentru anul urmãtor. ART. 16 (1) Anual, adunarea generalã are, de regulã, douã şedinţe, odatã cu ocazia inspecţiei protopopeşti. (2) În cazuri deosebite, adunarea generalã se convoacã ori de câte ori este nevoie. (3) La cererea scrisã a cel puţin o pãtrime din numãrul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi sã convoace adunarea generalã, iar pe ordinea de zi a adunãrii astfel constituite pot figura doar punctele care au fost cauza convocãrii. ART. 17 Adunarea generalã se convoacã de cãtre cei 2 preşedinţi în consens. În cazul unor impedimente, convocarea se va putea face şi de cãtre unul dintre preşedinţi, sub a cãrui preşedinţie vor fi adoptate hotãrâri valabile. Convocarea poate avea loc prin anunţarea de la amvon, invitaţie scrisã, ziare, radio, televiziune sau conform obiceiurilor locale. Convocarea se va face cu 7 zile înainte de şedinţa adunãrii generale, cu comunicarea principalelor puncte ale ordinii de zi. ART. 18 (1) Atribuţiile adunãrii generale sunt urmãtoarele: a) dezbate şi adoptã raportul anual al preotului; b) alege preotul, cantorul şi învãţãtorul; c) alege curatorul, casierul, secretarul, prezbiterii şi auxiliarii; d) alege delegaţii pentru adunarea generalã protopopeascã; e) adoptã propunerile prezbiteriului; f) stabileşte contribuţia credincioşilor la susţinerea Bisericii, vânzarea, cumpãrarea, schimbul de imobile, luarea şi acordarea de împrumuturi; g) adoptã bilanţul contabil şi bugetul întocmit de prezbiteriu; h) propune modificarea statutului juridic al parohiei; i) propune acordarea unor titluri onorifice; j) propune înfiinţarea, finanţarea sau lichidarea de asociaţii caritabile, unitãţi economice, proprietãţi de teren şi pãdure, fundaţii sau alte instituţii proprii ale parohiei; k) supravegheazã respectarea îndatoririlor de serviciu şi a celor morale ale funcţionarilor şi demnitarilor din Bisericã; l) adoptã mãsuri în cazul unor omisiuni sau soluţii contrare intereselor parohiei, incluzând şi modul şi cuantumul despãgubirilor; m) decide, în cazuri grave, asupra moţiunilor de cenzurã. (2) Vânzarea, cumpãrarea, schimbul de imobile, luarea şi acordarea de împrumuturi vor fi înaintate Consistoriului Bisericii spre aprobare, cu avizul protopopului şi al curatorului. (3) Demnitarii aleşi depun jurãmântul cu ocazia inspecţiei protopopeşti. Dacã cel ales nu este prezent la aceasta, va depune jurãmântul, în baza însãrcinãrii primite de la protopop, în faţa preotului, cu ocazia unei slujbe religioase. ART. 19 (1) Adunarea generalã se constituie în mod valabil în prezenţa a jumãtate din membri. (2) În cazul în care adunarea generalã nu poate fi constituitã din motive legate de prezenţa membrilor, ea va fi convocatã din nou în termen de 7 zile, cu aceeaşi ordine de zi, fiind consideratã valabil constituitã indiferent de numãrul celor prezenţi. (3) Hotãrârile adunãrii generale parohiale sunt adoptate cu votul majoritãţii simple a membrilor prezenţi. ART. 20 La fiecare şedinţã a adunãrii generale se redacteazã un proces-verbal care va fi autentificat într-un termen fixat de o comisie compusã din 3 membri. Procesul-verbal va fi semnat de preşedinţii şedinţei, secretarul şi membrii comisiei. ART. 21 (1) Împotriva hotãrârii adunãrii generale se poate depune contestaţie în termen de 15 zile. (2) În prima instanţã, contestaţia se depune la consiliul protopopesc, iar în a doua şi ultima instanţã, la Consistoriul Bisericii. (3) În cazul în care hotãrârile adunãrii generale se adoptã sub preşedinţia protopopiatului, contestaţiile se depun în prima instanţã la Consistoriul Bisericii, iar în a doua şi ultima instanţã la Consistoriul Suprem. ART. 22 (1) În cadrul administraţiei oficiale, parohia va folosi, în funcţie de caracterul documentului, ştampilã în limba maghiarã, în limba românã sau în ambele limbi, cu respectarea prevederilor legale. (2) Inscripţia ştampilei va fi: "PAROHIA UNITARIANĂ ..........", la mijloc având emblema bisericii. ART. 23 (1) Petiţiile personale sau parohiale vor fi înaintate Consistoriului Bisericii sau episcopului pe cale ierarhic-administrativã. În cazul în care anumite petiţii sau reclamaţii sunt înaintate fãrã ştiinţa protopopului, înainte de soluţionarea în fond va fi solicitat avizul protopopului, iar problemele de competenţã protopopeascã i se vor trimite pentru soluţionarea definitivã în competenţã proprie. (2) Constituie excepţii cazurile în care ocolirea protopopului se explicã prin interesul personal al acestuia. ART. 24 Parohia nu va acoperi cheltuielile ivite în legãturã cu plângerile şi sesizãrile înaintate Consistoriului Bisericii sau episcopului împotriva funcţionarilor sau demnitarilor parohiali de cãtre persoane sau grupuri de persoane.
SECŢIUNEA a 2-a Prezbiteriul
ART. 25 (1) Prezbiteriul este organul de îndrumare, supraveghere şi executare al parohiei, ales de cãtre adunarea generalã parohialã. (2) Numãrul membrilor prezbiteriului poate fi între 3 şi 20, în funcţie de numãrul credincioşilor. (3) Poate fi ales în prezbiteriu numai persoana care satisface exigenţele art. 11. (4) Alegerile în prezbiteriu se fac prin vot secret, pe bazã de candidaturi, pe termen de 3 ani. O treime din numãrul membrilor prezbiteriului poate fi înnoitã la terminarea fiecãrui mandat. ART. 26 (1) Membrii prezbiteriului, din oficiu, sunt funcţionarii şi demnitarii Bisericii şi câte un reprezentant al asociaţiilor moral-religioase din parohie. (2) Preotul şi curatorul sunt preşedinţii prezbiteriului. (3) În cazul unor impedimente, şedinţa poate fi convocatã chiar şi de unul dintre preşedinţi, iar sub preşedinţia sa pot fi adoptate hotãrâri valabile. (4) Procesele-verbale ale şedinţelor sunt întocmite de cãtre secretar. ART. 27 (1) Preşedinţii convoacã şedinţa prezbiteriului cel puţin o datã trimestrial, iar la nevoie, oricând, cu invitaţie scrisã şi comunicatã cu minimum 24 de ore înaintea şedinţei, în care vor fi precizate principalele puncte de pe ordinea de zi. (2) La cererea scrisã a cel puţin jumãtate din numãrul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi sã convoace şedinţa prezbiteriului; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocãrii. (3) Oricare membru al prezbiteriului care lipseşte nemotivat de la 3 şedinţe consecutive este considerat demisionat. Înlocuirea acestuia pânã la sfârşitul mandatului în curs va fi decisã de cãtre prezbiteriu. ART. 28 (1) Prezbiteriul adoptã hotãrârile cu majoritate simplã. (2) Pentru a adopta hotãrâri valabile este nevoie de prezenţa a jumãtate din numãrul membrilor. (3) Dacã la prima şedinţã nu se prezintã jumãtate din numãrul membrilor, la a doua convocare pot fi adoptate hotãrâri valabile în prezenţa unei treimi din numãrul membrilor. (4) Membrul prezbiteriului care este interesat personal într-o cauzã nu poate participa la dezbaterea acesteia. ART. 29 Atribuţiile prezbiteriului sunt urmãtoarele: a) aduce la îndeplinire hotãrârile adunãrii generale şi ale autoritãţilor superioare bisericeşti; b) vegheazã asupra vieţii moral-religioase a parohiei; c) se îngrijeşte ca la slujbele religioase, la botezuri, confirmaţiuni, împãrtãşanii, cununii, înmormântãri şi cu ocazia sãrbãtorilor religioase totul sã decurgã conform normelor Bisericii; d) se îngrijeşte ca credincioşii sã sãrbãtoreascã duminicile şi celelalte sãrbãtori bisericeşti; e) se îngrijeşte ca niciun membru al parohiei sã nu rãmânã fãrã educaţie moral-religioasã; f) sprijinã organizarea de sãrbãtori ocazionale, rãspândirea literaturii şi a presei religioase, în scopul activizãrii şi conştientizãrii vieţii moral-religioase; g) organizeazã activitatea caritativã în favoarea celor sãraci, orfani, bãtrâni, bolnavi; h) coordoneazã şi supravegheazã activitatea instituţiilor caritative din parohie; i) întocmeşte tabelul nominal al membrilor parohiei, conform art. 15 alin. (4); j) întocmeşte planul pentru retribuirea personalului şi îl înainteazã oficiului protopopesc; k) suportã şi supravegheazã activitatea asociaţilor moral-religioase din cadrul parohiei; l) pregãteşte lucrãrile adunãrii generale parohiale; m) supravegheazã patrimoniul, mobil şi imobil, al parohiei; n) pãstreazã integritatea averii parohiei şi a fundaţiilor pe care aceasta le înfiinţeazã; o) întreţine clãdirile parohiale şi încheie asigurãri contra incendiilor, a catastrofelor naturale şi a altor deteriorãri; p) întocmeşte şi completeazã anual inventarul patrimoniului parohial; q) întocmeşte bilanţul contabil al anului precedent, respectiv bugetul pe anul urmãtor, pânã la termenul legal, şi le înainteazã în câte 3 exemplare adunãrii generale parohiale: un exemplar rãmâne la parohie, unul se înainteazã la protopopiat, iar ultimul la Consistoriul Bisericii; r) stabileşte anual contribuţia credincioşilor la susţinerea parohiei, supravegheazã încasarea plãţilor şi asigurã plata la scadenţã a remuneraţiei funcţionarilor; s) solicitã autorizaţie de la Consistoriul Bisericii şi de la autoritãţile de stat competente pentru construirea de clãdiri noi sau reconstruirea clãdirilor existente, anexând planul şi devizul; ş) înainteazã spre pãstrare Consistoriului Bisericii actele fondatoare în original şi reţine copii simple pentru parohie; t) se îngrijeşte de masa şi cazarea membrilor adunãrii generale şi ai inspecţiei protopopeşti; ţ) îndrumã şi supravegheazã relaţiile de parteneriat cu alte biserici; u) angajeazã clopotarul şi personalul necesar bunei administrãri a parohiei şi supravegheazã activitatea acestora. ART. 30 Prezbiteriul poate desemna comisii, în vederea aducerii la îndeplinire a hotãrârilor, respectiv luãrii mãsurilor necesare între douã şedinţe ale sale. ART. 31 (1) Membrii prezbiteriului au rãspundere materialã pentru pagubele produse prin adoptarea unor hotãrâri sau prin omisiune. (2) Modalitatea plãţii şi valoarea despãgubirilor vor fi stabilite de cãtre adunarea generalã, în funcţie de caracterul şi de valoarea pagubei create. Nu sunt obligaţi la despãgubiri acei membri care au votat împotriva adoptãrii hotãrârii pãgubitoare, dacã acest lucru s-a consemnat nominal în procesul-verbal. ART. 32 (1) Procesele-verbale ale şedinţelor trebuie sã fie exacte şi cuprinzãtoare, iar în acestea vor fi precizaţi nominal cei care au votat pentru sau împotrivã în probleme patrimoniale bisericeşti şi şcolare. (2) Procesul-verbal va fi semnat de preşedinţi, secretar şi membrii comisiei desemnate. ART. 33 (1) Împotriva hotãrârilor prezbiteriului se poate face contestaţie în termen de 15 zile. (2) Contestaţia se înainteazã în prima instanţã adunãrii generale parohiale, iar în a doua instanţã consiliului protopopesc. ART. 34 Mãsurile luate, hotãrârile şi în general întreaga activitate a prezbiteriului vor fi prezentate adunãrii generale prin raportul anual al preotului.
SECŢIUNEA a 3-a Comisiile parohiale
ART. 35 În parohie funcţioneazã urmãtoarele comisii permanente: a) comisia de educaţie moral-religioasã; b) comisia economicã; c) comisia de parteneriat bisericesc.
SUBSECŢIUNEA 1 Comisia de educaţie moral-religioasã
ART. 36 Adunarea generalã parohialã alege din rândul membrilor parohiei o comisie de educaţie moral-religioasã, compusã din 3-6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bazã de candidaturã, prin vot secret. Membrii comisiei de educaţie moral-religioasã, din oficiu, sunt preotul, profesorul de religie şi cantorul; preşedintele şi secretarul vor fi aleşi de cãtre comisie dintre membri. ART. 37 (1) Comisia de educaţie moral-religioasã va ţine şedinţele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. (2) Hotãrârile sunt adoptate cu majoritatea simplã a celor prezenţi. (3) Pentru a adopta hotãrâri valabile este nevoie de prezenţa a jumãtate din numãrul membrilor. ART. 38 Comisia de educaţie moral-religioasã are urmãtoarele sarcini: a) se îngrijeşte de educaţia moral-religioasã a minorilor din cadrul parohiei; b) se strãduieşte sã convingã pãrinţii despre importanţa educaţiei moral-religioase; c) se îngrijeşte de asigurarea condiţiilor materiale ale educaţiei moral-religioase; d) prezintã anual prezbiteriului un raport de activitate.
SUBSECŢIUNEA a 2-a Comisia economicã
ART. 39 Adunarea generalã parohialã alege din rândul membrilor parohiei o comisie economicã, compusã din 3-6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bazã de candidaturã, prin vot secret. Preşedintele din oficiu al comisiei economice este curatorul, iar secretarul va fi ales de comisie dintre membri. ART. 40 Comisia economicã va ţine şedinţele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. Hotãrârile sunt adoptate cu majoritatea simplã a celor prezenţi. Pentru a adopta hotãrâri valabile este nevoie de prezenţa a jumãtate din numãrul membrilor. ART. 41 Comisia economicã are urmãtoarele sarcini: emiterea de avize de specialitate şi înaintarea de propuneri în probleme economice şi patrimoniale, precum şi aducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor cu caracter economic, încredinţate de prezbiteriu sau de adunarea generalã.
SUBSECŢIUNEA a 3-a Comisia de parteneriat bisericesc
ART. 42 Adunarea generalã parohialã alege din rândul membrilor parohiei o comisie de parteneriat bisericesc, compusã din 3-6 membri, pe un termen de 3 ani, pe bazã de candidaturã, prin vot secret. Preşedintele din oficiu al comisiei de parteneriat bisericesc este preotul, iar secretarul va fi ales de comisie dintre membri. ART. 43 Comisia de parteneriat bisericesc va ţine şedinţele trimestrial în mod obligatoriu, iar la nevoie oricând. Hotãrârile sunt adoptate cu majoritatea simplã a celor prezenţi. Pentru a adopta hotãrâri valabile este nevoie de prezenţa a jumãtate din numãrul membrilor. ART. 44 Comisia de parteneriat bisericesc are urmãtoarele sarcini: înaintarea de propuneri în probleme de parteneriat bisericesc, precum şi cultivarea relaţiilor de parteneriat.
CAP. III Funcţionarii şi demnitarii parohiei
SECŢIUNEA 1 Preotul
ART. 45 (1) Preotul este conducãtorul vieţii moral-religioase a parohiei; el trebuie sã fie şi în viaţa particularã un exemplu de religiozitate, de iubire a aproapelui şi spirit de sacrificiu în faţa credincioşilor. (2) Preotul este funcţionarul şi demnitarul cleric al parohiei; în afarã de el, deţinerea concomitentã a calitãţii de funcţionar şi demnitar este incompatibilã. ART. 46 (1) Studiile, instruirea, alegerea şi numirea preotului sunt reglementate de Regulamentul despre studiile, instruirea, alegerea şi numirea preoţilor, cantorilor şi profesorilor de religie ale Bisericii Unitariene. (2) Preotul este instalat în funcţie de cãtre protopop. ART. 47 Sarcinile, drepturile şi obligaţiile preotului privesc: a) desfãşurarea slujbelor religioase şi a ceremoniilor; b) desfãşurarea activitãţilor pastorale; c) desfãşurarea educaţiei moral-religioase; d) administrarea parohiei şi ţinerea evidenţelor. ART. 48 (1) În privinţa slujbelor religioase şi a ceremoniilor, preotul are urmãtoarele obligaţii: a) sã se conformeze prescripţiilor liturgice ale slujbelor religioase şi ale ceremoniilor; b) sã se prezinte la slujbe cu însemnele funcţiei, talarul şi culionul; c) sã slujeascã doar în parohia proprie, în filiile şi diasporele arondate, slujba în alte locuri fiind permisã doar cu învoirea preotului competent; d) sã slujeascã la orice sãrbãtoare religioasã; e) sã ţinã cuvântare de învãţãturã, conform liturghiei, în spiritul Evangheliei şi în concordanţã cu principiile religiei unitariene, la slujbele religioase din zilele de sãptãmânã, cele de duminicã, de sãrbãtori şi la ceremonii; f) sã oficieze slujbã religioasã atât cu ocazia adunãrii generale protopopeşti, la solicitarea protopopului sau a episcopului, cât şi cu ocazia Sinodului şi a Consistoriului Suprem; g) sã înlocuiascã temporar preoţii aflaţi în concediu, la solicitarea protopopului; h) acolo unde nu existã cantor, sã aibã grijã de îndeplinirea sarcinilor de cantor la slujbele religioase şi la ceremonii, iar acolo unde existã cantor, sã îl supravegheze; i) sã distribuie împãrtãşania ce se face cu ocazia slujbelor sãrbãtoreşti sau duminicale; în sãptãmâna precedentã se vor ţine slujbe pregãtitoare de penitenţã; j) în cazuri justificate, sã oficieze botezul şi la case particulare sau la spitale, cu condiţia ca pãrinţii şi naşii sã fie prezenţi la botez; k) sã binecuvânteze cãsãtoria civilã, încheiatã pe bazã de acte oficiale de stare civilã, în cazul perechilor de religie unitarianã sau mixtã; l) sã se îngrijeascã de instruirea celor care au trecut la religia unitarianã, pentru ca aceştia sã cunoascã principiile religiei şi trecerea lor sã fie conştientã; m) sã oficieze înmormântãri doar pe baza prezentãrii prealabile a actelor de deces; n) sã îşi exercite influenţa pentru desfiinţarea pomenii cu ocazia înmormântãrilor; o) sã anunţe de la amvon, în cadrul slujbei de duminicã, ceremoniile ce vor urma. (2) Slujbele religioase vor fi oficiate doar de preoţii parohi, preoţii capelani, profesorii de teologie şi funcţionarii centrului eparhial cu diplomã de preot, precum şi de studenţii Institutului Teologic Protestant, Facultatea Unitarianã. (3) Studenţii teologi pot oficia ceremonii religioase numai cu aprobarea episcopului. (4) Preotul pensionar poate oficia slujbe religioase şi ceremonii doar cu acordul preotului paroh aflat în exerciţiu. (5) Locul desfãşurãrii slujbelor religioase este biserica şi cimitirul, iar la nevoie, oficiul parohial, casa familialã, precum şi orice alt spaţiu al comunitãţii. (6) Înainte de încheierea cãsãtoriei civile nu se poate acorda binecuvântarea Bisericii. Preotul trebuie sã exercite influenţã ca fiecare pereche sã recurgã la binecuvântarea Bisericii. Logodnicii vor fi pãstoriţi şi pregãtiţi pentru încheierea cãsãtoriei şi viaţa familialã. (7) Cãsãtoria va fi anunţatã de la amvon în prima duminicã, la slujbã. (8) În cazul în care un credincios încheie o cãsãtorie cu o persoanã unitarianã dintr-o altã parohie, va fi înştiinţat preotul acelei parohii pentru a anunţa cãsãtoria de la amvon. (9) Trecerea la un alt cult sau trecerea la religia unitarianã se aflã sub incidenţa dispoziţiilor bisericeşti în vigoare. (10) Vor fi respectate dispoziţiile oficiale şi legile cu privire la înmormântare. Indiferent de cauza decesului, la cerere, orice persoanã va fi înmormântatã. ART. 49 În privinţa pastoraţiei, preotul are urmãtoarele obligaţii: a) în cadrul pastoraţiei, sã viziteze cu regularitate familiile comunitãţii în cãminul lor; b) sã viziteze bolnavii, acasã sau la spital; c) sã exercite pastoraţia militarilor şi a celor condamnaţi la pedepse privative de libertate; d) sã exercite pastoraţia celor defavorizaţi din punct de vedere social, a celor cu dizabilitãţi fizice sau mentale, bãtrânilor şi orfanilor şi, în general, a celor aflaţi în nevoie; e) sã punã slujbele religioase şi ceremoniile în serviciul pastoraţiei. ART. 50 (1) În privinţa educaţiei moral-religioase, preotul are urmãtoarele obligaţii: a) sã influenţeze pãrinţii pentru a asigura educaţia moral-religioasã unitarianã a copiilor; b) sã conducã activitatea de educaţie moral-religioasã a elevilor din clasele I-XII; c) sã pregãteascã confirmaţiunea, pe durata a 2 ani; d) sã continue educaţia şi pastoraţia tinerilor confirmaţi în spirit autentic unitarian; e) sã ajute organizaţia de tineret, sã organizeze conferinţe şi zile de rugãciuni, în general acţiuni ce contribuie la educaţia moral-religioasã a copiilor şi a tinerilor. (2) Copiii care nu au împlinit 14 ani nu pot fi confirmaţi. ART. 51 În privinţa administrãrii parohiei şi a ţinerii evidenţelor, preotul are urmãtoarele obligaţii: a) întocmeşte raportul anual privind viaţa moral-religioasã, administraţia şi patrimoniul; b) convoacã, în înţelegere cu curatorul, adunarea generalã şi prezbiteriul, prezidând şedinţa; c) supravegheazã pãstrarea disciplinei bisericeşti, respectiv situaţia spiritualã, moralã şi materialã a parohiei; d) îndeplineşte îndatoririle administrative prevãzute de legile bisericeşti şi de stat; conduce matricolele de stare civilã şi celelalte evidenţe; e) în cadrul supravegherii problemelor materiale, împreunã cu curatorul, dar şi separat, personal sau printr-o comisie desemnatã, verificã gestiunea financiarã, care se va referi nu doar la numerarul din casã, ci şi la faptul ca încasãrile şi plãţile sã fie regulamentare; f) la şedinţa prezbiteriului ce urmeazã verificãrii, prezintã un raport despre cele constatate şi dispune mãsuri de eliminare a deficienţelor şi omisiunilor; g) în privinţa fructificãrii bunurilor mobile şi imobile ale parohiei, nu permite primatul intereselor personale în dauna interesului public; h) este obligat sã exercite administraţia parohiei, a adunãrii generale şi a prezbiteriului, sã respecte legile, sã ia mãsuri împotriva abuzurilor şi sã le îndrepte; i) înregistreazã actele oficiale sosite în parohie şi ia mãsurile ce se impun; j) împreunã cu curatorul şi casierul, inventariazã obiectele de valoare, banii şi hârtiile de valoare şi le depune în casieria parohiei; k) consemneazã problemele, cererile sau plângerile formulate în probleme bisericeşti ce au fost prezentate verbal, le supune spre semnare persoanei în cauzã şi le înregistreazã; l) înregistreazã hotãrârile şi mãsurile adunãrii generale şi ale prezbiteriului şi le înainteazã la destinaţie sau ia mãsuri de executare; m) semneazã şi ştampileazã toate actele oficiale; n) se îngrijeşte şi rãspunde de arhiva şi biblioteca parohialã, care vor fi aşezate într-un loc adecvat în biroul parohial, ca şi obiectele de cult; o) la sfârşit de an, întocmeşte situaţia evidenţei credincioşilor şi a donaţiilor înscrise în cartea de aur a parohiei, care vor fi fãcute publice la prima slujbã a anului nou; p) menţine şi se îngrijeşte de relaţiile de parteneriat cu parohiile din strãinãtate; q) îndeplineşte orice slujbã în parohiile, filiile şi diasporele vacante, în urma însãrcinãrii primite de la protopop. ART. 52 Fiecare parohie are dreptul sã angajeze un preot capelan, de activitatea cãruia rãspunde preotul paroh. ART. 53 (1) Preotul este obligat sã locuiascã în mod continuu în parohie, excepţie fãcând doar soţia acestuia. (2) În cazul în care preotul pãrãseşte parohia din motive personale, trebuie sã se îngrijeascã de oficierea slujbelor religioase. (3) Dacã lipseşte mai mult de 3 zile, va informa curatorul şi va cere învoire de la protopop. (4) Preotul nu poate pãrãsi parohia pentru o perioadã mai mare de 3 zile fãrã învoirea protopopului. (5) Preotul are dreptul anual la o lunã de concediu de odihnã plãtit. Va anunţa protopopul despre începerea concediului, care se va îngriji de suplinire. Concediul mai lung, inclusiv şederea în strãinãtate, va fi solicitat de la Consistoriul Bisericii, cu avizul protopopului. ART. 54 La fiecare 5 ani, preotul are dreptul la un concediu de studii aprofundate de 6 luni, ai cãrui termeni vor fi reglementaţi într-un contract de studii încheiat cu Consistoriul Bisericii. ART. 55 În cazul în care funcţia de preot este îndeplinitã de o femeie, ea are dreptul la concediu de naştere şi îngrijire a copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 56 Salarizarea, asigurarea medicalã şi pensionarea preotului se desfãşoarã conform legilor statului şi hotãrârilor bisericeşti în vigoare. ART. 57 Preotul are obligaţia moralã şi oficialã de a fi membru al parohiei în care slujeşte, iar funcţionarii centrului eparhial şi profesorii de teologie vor fi membri în parohiile unde domiciliazã. ART. 58 (1) Parohia este obligatã sã îi asigure preotului locuinţã de serviciu adecvatã şi sã o întreţinã în stare bunã. (2) Preotul este obligat sã locuiascã în locuinţa de serviciu şi sã pãstreze starea bunã a acesteia. (3) În cazul în care parohia nu poate sã îi asigure preotului o locuinţã de serviciu, este obligatã sã îi acorde sprijin financiar pentru acoperirea chiriei. ART. 59 Familia preotului (soţ, soţie, copii) trebuie sã fie de religie unitarianã. ART. 60 În caz de deces al preotului, cheltuielile de înmormântare vor fi suportate în proporţie de cel puţin jumãtate de cãtre parohie. ART. 61 Întrucât preotul este conducãtorul spiritual şi sufletesc al credincioşilor, se va strãdui sã obţinã încrederea, dragostea şi stima acestora. Va lua parte la bucuriile şi durerile lor, va fi mângâietorul nenorociţilor, sfãtuitorul celor nedumeriţi şi prietenul tuturor credincioşilor. Va proceda faţã de ei, în toate problemele private şi oficiale, cu dragoste şi bunãvoinţã deplinã. Viaţa particularã a preotului va fi ireproşabilã, viaţa conjugalã exemplarã; în privinţa gospodãriei şi a vestimentaţiei, el va avea în vedere prestigiul funcţiei. Preotul trebuie sã fie un cetãţean cinstit, participant al vieţii publice, un muncitor al Împãrãţiei Domnului în toate privinţele.
SECŢIUNEA a 2-a Cantorul
ART. 62 Poate fi cantor doar persoana de religie unitarianã, membru al unei parohii, care dispune de o diplomã eliberatã de Comisia de Cantori sau o diplomã echivalentã acceptatã de comisie. Fãrã aceste condiţii, angajarea pe post se poate face doar excepţional şi provizoriu. ART. 63 Alegerea cantorului este reglementatã de Regulamentul despre studiile, instruirea, alegerea şi numirea preoţilor, cantorilor şi educatorilor de religie ale Bisericii Unitariene. Salarizarea, asigurarea medicalã şi pensionarea cantorului se desfãşoarã conform legilor statului şi hotãrârilor bisericeşti în vigoare. ART. 64 Cantorul va fi instalat în funcţie de cãtre protopop; el va depune jurãmânt la prima adunare generalã protopopeascã. ART. 65 Sarcinile şi obligaţiile cantorului sunt urmãtoarele: a) cu ocazia slujbelor religioase şi a ceremoniilor, conduce cântarea pe baza cãrţii de cântece; b) dezvoltã cântarea armonioasã a comunitãţii, predã cântece pentru copii, tineri şi adulţi; c) la slujbele din Vinerea Mare va cânta Pasiunea; d) organizeazã şi conduce activitatea unui cor în cadrul comunitãţii; e) în lipsa preotului, va executa sarcinile care i-au fost încredinţate; f) în activitatea sa se va conforma regulilor bisericeşti, sub îndrumarea directã a preotului; g) rãspunde de ţinerea în stare bunã a instrumentelor muzicale. ART. 66 (1) Cantorul nu poate pãrãsi parohia fãrã ştirea preotului. (2) Concediul mai lung de 3 zile va fi obţinut conform art. 53 alin. (3). (3) Concediul cantorului provizoriu se stabileşte de cãtre prezbiteriu. ART. 67 În cazul în care funcţia de cantor este îndeplinitã de o femeie, ea are dreptul la concediu de naştere şi îngrijire a copilului, în conformitate cu legislaţia în vigoare. ART. 68 Drepturile şi obligaţiile cantorului provizoriu se stabilesc de cãtre prezbiteriu. ART. 69 În caz de deces, cheltuielile de înmormântare a cantorului vor fi suportate în proporţie de cel puţin jumãtate de cãtre parohie.
SECŢIUNEA a 3-a Curatorul
ART. 70 Curatorul este ales pe bazã de candidaturã, prin vot secret, de cãtre adunarea generalã parohialã, pe o perioadã de 3 ani, dintre persoanele care, conform art. 11 alin. (2), au o bunã apreciere publicã, sunt înţelepte, au o moralitate integrã şi sunt cunoscute prin evlavia lor. Curatorul va ocupa funcţia în urma depunerii jurãmântului în faţa adunãrii generale. ART. 71 Sarcinile şi obligaţiile curatorului sunt urmãtoarele: a) convoacã, în înţelegere cu preotul, adunarea generalã şi prezbiteriul, prezidând şedinţa; b) supravegheazã, împreunã cu preotul, casierul şi, în general, persoanele care se implicã în problemele averii parohiale. În cadrul supravegherii problemelor materiale, împreunã cu preotul, dar şi separat, personal sau printr-o comisie desemnatã, verificã gestiunea financiarã; aceasta se va referi nu doar la numerarul din casã, ci şi la faptul ca încasãrile şi plãţile sã fie regulamentare; c) se îngrijeşte, împreunã cu prezbiteriul, de cultivarea terenurilor parohiale, de strângerea recoltei şi valorificarea acesteia, de întreţinerea şi valorificarea pãdurilor; d) se îngrijeşte de darea în chirie prin licitaţie a bunurilor imobile ale parohiei; e) declarã la termen veniturile bunurilor imobile, depune contestaţii împotriva impozitelor şi taxelor necuvenite şi, în general, apãrã interesele patrimoniale ale parohiei în aceastã privinţã; f) supravegheazã colectarea în termen şi cu exactitate a contribuţiei credincioşilor şi plata retribuţiilor stabilite pentru funcţionarii şi angajaţii parohiei; g) se îngrijeşte de plata în termen a impozitelor pe clãdirile parohiale şi de plata contribuţiei la susţinerea eparhiei, a contribuţiei de asigurãri sociale şi a contribuţiei la susţinerea protopopiatului; h) are grijã ca sumele încasate sau preluate de el, precum şi produsele agricole sã fie depuse la casierie, respectiv în hambarele parohiei; totodatã dispune plata obligaţiilor; i) se îngrijeşte de clãdirile parohiei şi de asigurarea acestora, face propuneri prezbiteriului cu privire la reparaţiile necesare şi, pe baza însãrcinãrii primite, le executã sau dispune executarea acestora; j) în urma situaţiei prezentate de casier va lua mãsurile legale împotriva debitorilor, cu acordul prezbiteriului; k) în cadrul funcţiei, se supune dispoziţiilor autoritãţilor bisericeşti şi va proceda conform reglementãrilor bisericeşti în vigoare. ART. 72 Curatorul poartã rãspunderea materialã în privinţa problemelor patrimoniale. ART. 73 În parohiile mai mici, curatorul poate îndeplini şi sarcina casierului.
SECŢIUNEA a 4-a Casierul, secretarul, auxiliarii şi clopotarul
ART. 74 Casierul este ales de cãtre adunarea generalã din rândul membrilor parohiei care corespund condiţiilor art. 11 alin. (2), pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Casierul va ocupa postul în urma depunerii jurãmântului în faţa adunãrii generale. ART. 75 Sarcinile şi obligaţiile casierului sunt urmãtoarele: a) cu ocazia alegerii, preia pe bazã de inventar casieria şi alte valori de la predecesorul sãu; b) gestioneazã banii, valorile şi hârtiile de valoare ale parohiei, împreunã cu contabilul; c) încaseazã veniturile, arendele curente, chiriile şi le depune pe bazã de chitanţe şi alte acte justificative. Sub supravegherea preotului, conduce registrul de casã privind încasãrile şi plãţile; d) se îngrijeşte de încasarea la termen a tuturor veniturilor, are grijã ca plata salariilor şi a altor cheltuieli prevãzute în buget sã fie efectuatã conform alocãrii şi la termen. Plãţi intermediare se pot face doar pe baza dispoziţiei curatorului sau a preotului; e) se îngrijeşte ca banii, valorile şi hârtiile de valoare ale parohiei sã fie pãstrate la oficiul parohial. Numerarul din casã se va putea pãstra în afara oficiului doar pe baza aprobãrii prezbiteriului. În filii, casieria va fi la locuinţa curatorului, dacã inspecţia protopopeascã nu dispune altfel; f) se îngrijeşte ca sumele încasate sã fie depuse la casierie în termen de 24 de ore. Soldul de casã nu poate depãşi suma prevãzutã de normele legale, restul fiind depus la o instituţie bancarã; g) întocmeşte darea de seamã anualã şi o prezintã prezbiteriului în vederea luãrii mãsurilor. ART. 76 Casierul poartã rãspunderea pentru pagubele cauzate din vina sau omisiunea sa. ART. 77 Parohia, în caz de nevoie, poate recurge la angajarea unui contabil profesionist. Secretarul ART. 78 Secretarul parohiei este ales de cãtre adunarea generalã din rândul membrilor parohiei care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Va depune jurãmântul în faţa adunãrii generale. ART. 79 Secretarul redacteazã procesele-verbale ale adunãrii generale şi prezbiteriului, se îngrijeşte de acestea şi le pãstreazã la oficiul parohial. Auxiliarii ART. 80 Auxiliarii sunt aleşi de cãtre adunarea generalã din rândul membrilor parohiei care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe un termen de 3 ani. Vor depune jurãmântul în faţa adunãrii generale. ART. 81 Sarcinile şi obligaţiile auxiliarilor: ajutã preotul şi curatorul în toate activitãţile lor oficiale. Participã la şedinţele prezbiteriului, în calitate de membri ai acestuia. Clopotarul ART. 82 Clopotarul este angajat de cãtre prezbiteriu cu contract de muncã, care cuprinde drepturile şi îndatoririle lui. Va depune jurãmântul în faţa prezbiteriului.
SECŢIUNEA a 5-a Lucrãtorii sociali şi secretara
Lucrãtorii sociali ART. 83 Lucrãtorii sociali ai parohiei, precum educatorii de religie, lucrãtorii de caritate, agenţii sociali şi asistenţii medicali, lucrãtorii presei scrise şi electronice, sunt angajaţi de cãtre prezbiteriu cu contract de muncã, dintre cei astfel calificaţi. Ei îşi desfãşoarã activitatea sub îndrumarea şi supravegherea preotului şi prezintã raport prezbiteriului la fiecare jumãtate de an. ART. 84 Tot sub îndrumarea preotului îşi desfãşoarã activitatea lucrãtorii sociali care sunt angajaţi pe posturi organizate de cãtre autoritatea bisericeascã naţionalã sau protopopeascã. Drepturile şi obligaţiile lucrãtorilor sociali vor fi reglementate de cãtre autoritatea bisericeascã care le-a organizat postul. Secretara ART. 85 În cazul în care complexitatea administraţiei parohiale o cere, prezbiteriul poate angaja o secretarã pentru treburile de birou, de administraţie şi de organizare. Munca secretarei este îndrumatã şi supravegheatã de cãtre preot, care va informa prezbiteriul despre aceastã muncã.
PARTEA a III-a Protopopiatul. Autoritãţile, demnitarii şi funcţionarii
CAP. I Structura organizatoricã a protopopiatelor
ART. 86 În scopul administrãrii, conducerii şi al disciplinei, parohiile sunt încadrate în protopopiate. Biserica se compune din 6 protopopiate, cu urmãtoare denumiri şi parohii: I. Protopopiatul Cluj-Turda cuprinde urmãtoarele parohii: 1. Abrud, 2. Mihai Viteazul, 3. Iara, 4. Câmpia Turzii, 5. Vãlenii de Arieş, 6. Bãdeni, 7. Pietroasa, 8. Chidea, 9. Cojocna, 10. Cluj nr. 1 (Centru), 11. Cluj nr. 2 (Iris), 12. Cluj nr. 3 (Mãnãştur), 13. Comşeşti, 14. Plãieşti, 15. Lupeni-Vulcan, 16. Suatu, 17. Cheia, 18. Aiud, 19. Oradea-Bihor, 20. Petroşani, 21. Corneşti, 22. Sãnduleşti, 23. Turda, 24. Tureni, 25. Rimetea, 26. Colţeşti, 27. Moldoveneşti, 28. Roşia Montana. II. Protopopiatul Mureş cuprinde urmãtoarele parohii: 1. Bordoşiu, 2. Bezid, 3. Bezidu Nou-Sângeorgiu de Pãdure, 4. Cioc-Sovata, 5. Icland, 6. Isla, 7. Valea-Miercurea Nirajului, 8. Jacodu, 9. Sângeorgiu de Mureş, 10. Târgu Mureş nr. 1, 11. Târgu Mureş nr. 2, 12. Gãleşti, 13. Sânvasii, 14. Mitreşti-Vãrgata, 15. Maiad, 16. Roua, 17. Sãbed, 18. Gãlãţeni, 19. Troiţa-Adrianu Mic, 20. Cãluşeri, 21. Vadu. III. Protopopiatul Târnava cuprinde urmãtoarele parohii: 1. Adãmuş, 2. Sânmiclãuş, 3. Deaj, 4. Târnãveni, 5. Hãrãnglab, 6. Dâmbãu, 7. Şoard, 8. Delenii, 9. Sânbenedic, 10. Mediaş, 11. Pipea-Nadeş, 12. Sighişoara, 13. SeucaSuplac. IV. Protopopiatul Cristuru Secuiesc cuprinde urmãtoarele parohii: 1. Bodogaia, 2. Crişeni, 3. Ceheţel, 4. Cecheşti, 5. Inlãceni, 6. Filiaş, 7. Firtãnuş, 8. Firtuşu, 9. Goagiu, 10. Cadaciu, 11. Chedea, 12. Şoimuşu Mic, 13. Cobãteşti, 14. Corund, 15. Medişor, 16. Simoneşti, 17. Cristuru Secuiesc, 18. Mihãileni-Benţid, 19. Nicoleni, 20. Avrãmeşti, 21. Tãrceşti, 22. Turdeni, 23. Secuieni. V. Protopopiatul Odorheiu Secuiesc cuprinde urmãtoarele parohii: 1. Aldea, 2. Miercurea-Ciuc, 3. Ghipeş, 4. Mereşti, 5. Ioneşti, 6. Crãciunel, 7. Comãneşti, 8. Mãrtiniş, 9. Sânpaul, 10. Petreni, 11. Satu-Nou, 12. Chinuşu, 13. Locodeni, 14. Ocland, 15. Rareş, 16. Dârjiu, 17. Mujna, 18. Odorheiu Secuiesc nr. 1, 19. Odorheiu Secuiesc nr. 2, 20. Vlãhiţa, 21. Orãşeni. VI. Protopopiatul Treiscaune-Alba de Sus cuprinde parohiile: 1. Racoş, 2. Arcuş, 3. Baraolt, 4. Belin, 5. Braşov nr. 1, 6. Braşov nr. 2, 7. Dopca, 8. Racoşul de Sus, 9. Fãgãraş-Sibiu, 10. Calnic, 11. Rupea-Homorod, 12. Chichiş, 13. Aita Mare, 14. Hoghiz, 15. Valea Crişului, 16. Sfântu Gheorghe, 17. Sâncraiu-Bod, 18. Sântionlunca-Târgu Secuiesc, 19. Ormeniş, 20. Vârghiş. ART. 87 Modificarea teritoriului protopopiatelor, pe baza propunerilor protopopiatelor şi cu ascultarea parohiilor vizate, este de competenţa Consistoriului Suprem. ART. 88 Protopopiatele sunt conduse prin urmãtoarele autoritãţi, comisii şi instanţe: adunarea generalã, consiliul protopopesc, inspecţia protopopeascã, comisia protopopeascã de educaţie moral-religioasã, comisia protopopeascã de parteneriat bisericesc, contenciosul administrativ protopopesc, comisia de disciplinã protopopeascã. Funcţionarii şi demnitarii protopopiatului sunt: protopopul, curatorul protopopesc, secretarul, directorul relaţiilor publice, casierul şi consilierul juridic.
CAP. II Autoritãţile protopopeşti
SECŢIUNEA 1 Adunarea generalã
ART. 89 Autoritatea supremã a protopopiatului este adunarea generalã. ART. 90 Membrii adunãrii generale sunt: a) din oficiu: protopopul, curatorii protopopeşti, secretarul, directorul relaţiilor publice, casierul, consilierul juridic, preoţii parohi, preoţii capelani, cantorii definitivaţi, respectiv câte un reprezentant al organizaţiei protopopeşti al asociaţiilor moral-religioase. Cantorii provizorii participã la dezbateri fãrã drept de vot; b) pe bazã de alegeri: câte un reprezentant al fiecãrei parohii, al parohiilor asociate, al filiilor şi al centrelor diasporale. Parohiile cu numãr mare de enoriaşi trimit câte un reprezentant la fiecare 500 de membri, dar nu mai mult de 3. ART. 91 Adunarea generalã este prezidatã din partea clericalã de cãtre protopop, iar din partea laicã de cãtre curatorul cu vechime mai mare în funcţie. În caz de impedimente, protopopul va fi înlocuit de secretarul protopopesc, iar curatorul, de cãtre celãlalt curator protopopesc. ART. 92 (1) Adunarea generalã va fi convocatã o datã pe an, iar la nevoie de mai multe ori, cu minimum 14 zile înaintea şedinţei, de cãtre protopop sau locţiitorul sãu, în înţelegere cu curatorul protopopesc, cu invitaţie scrisã, incluzând ordinea de zi. Data adunãrii generale se va stabili în aşa fel încât hotãrârile care necesitã înaintare la Consistoriul Suprem sã ajungã la Consistoriul Bisericii cu douã luni înainte de şedinţã. (2) La cererea scrisã a cel puţin o treime din numãrul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi sã convoace şedinţa adunãrii generale în termen de 30 zile, cu menţiunea ordinii de zi. Pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocãrii. ART. 93 Adunarea generalã se ţine într-o ordine prestabilitã în parohii, în cadrul unei slujbe. ART. 94 Dupã deschiderea lucrãrilor se face apelul celor prezenţi, reprezentanţii parohiilor, parohiilor asociate, filiilor şi diasporelor prezentându-şi delegaţiile. Membrii din oficiu vor justifica absenţa în scris. În cazul întrunirii cvorumului, respectiv jumãtate plus unu din numãrul membrilor, adunarea generalã se considerã constituitã. Hotãrârile se adoptã cu majoritatea simplã a celor prezenţi. ART. 95 Competenţa adunãrii generale este urmãtoarea: a) proclamarea hotãrârilor Sinodului, Consistoriului Suprem, Consistoriului Bisericii, ale episcopului, respectiv a regulamentelor bisericeşti; b) dezbaterea raportului protopopului privind viaţa din protopopiat, despre propãşirea sau regresul spiritual şi material din parohii, schimbãri, evenimente mai importante, pentru perioada scursã de la şedinţa adunãrii generale precedente; c) dezbaterea şi acceptarea rapoartelor despre numãrul enoriaşilor, viaţa moral-religioasã, pastoraţia în diaspore şi filii, vizitele pastorale, vizitele la bolnavi, situaţia patrimonialã a parohiilor, respectiv bilanţul contabil al protopopiatului; d) analiza activitãţii spirituale, moral-religioase, şcolare şi materiale a parohiilor; e) supravegherea îndeplinirii îndatoririlor de serviciu ale funcţionarilor, respectiv îndeplinirii sarcinilor demnitarilor; luarea mãsurilor în cazul omisiunilor sau al procedeelor ilicite ce dãuneazã intereselor protopopiatului, incluzând stabilirea cuantumului daunelor materiale şi morale; dezbaterea şi decizia asupra moţiunilor de cenzurã înaintate în cazurile mai grave; f) avizarea cãtre Consistoriul Suprem a propunerilor de modificare a statutului parohiilor (avansarea filiilor în statut de parohie sau invers, precum şi stabilirea relaţiilor dintre ele); g) sprijinirea activitãţii caritative şi diaconice în cadrul parohiilor, susţinerea, îndrumarea şi supravegherea instituţiilor sociale aflate în proprietatea protopopiatului şi crearea fundaţiilor pioase; h) urmãrirea desfãşurãrii vieţii moral-religioase, sprijinirea asociaţiilor religioase; i) alegerea funcţionarilor şi demnitarilor protopopiatului, a comisiilor, instanţelor şi membrilor Sinodului, respectiv Consistoriului Suprem. Protopopul, curatorii protopopeşti şi delegaţii în Sinod, respectiv în Consistoriul Suprem vor depune jurãmânt în faţa Sinodului, respectiv a Consistoriului Suprem. Ceilalţi aleşi depun jurãmântul, dupã alegeri, în faţa adunãrii generale; j) avizarea problemelor trimise de Consistoriul Bisericii şi de Consistoriul Suprem, avizarea textului statutului şi a altor proiecte de lege, respectiv de regulamente, luarea deciziei asupra iniţiativelor membrilor adunãrii generale; k) propuneri şi iniţiative în orice problemã ce priveşte Biserica şi şcolile ei; l) adoptarea bilanţului contabil, respectiv a bugetului protopopiatului; m) organizarea sesiunilor Sinodului ţinute pe teritoriul protopopiatului; n) stabilirea ordinii de zi a adunãrii generale; o) propuneri privind acordarea de titluri onorifice. ART. 96 Adunarea generalã desemneazã o comisie formatã din 3 persoane pentru autentificarea procesului-verbal întocmit la şedinţã. Autentificarea se va face în termen de 15 zile. Procesul-verbal şi hotãrârile adoptate se înainteazã separat Sinodului, Consistoriului Bisericii şi Consistoriului Suprem. ART. 97 Împotriva hotãrârilor adunãrii generale se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la luarea, respectiv comunicarea hotãrârii, dupã caz. Contestaţia se înainteazã în prima instanţã Consistoriului Bisericii, iar în a doua şi ultima instanţã, Consistoriului Suprem.
SECŢIUNEA a 2-a Consiliul protopopesc
ART. 98 Consiliul protopopesc, în calitate de reprezentant al adunãrii generale, conduce protopopiatul şi se angajeazã în soluţionarea problemelor acestuia. Sediul consiliului protopopesc se aflã la oficiul protopopesc. ART. 99 Membrii consiliului protopopesc sunt: protopopul, curatorii protopopeşti, directorul relaţiilor publice şi secretarul protopopiatului, care totodatã este şi notarul consiliului, precum şi referentul pentru educaţia moral-religioasã şi referentul pentru parteneriat bisericesc. ART. 100 Pentru a adopta hotãrâri valabile de cãtre consiliul protopopesc este necesarã prezenţa a 5 membri. Hotãrârile se adoptã cu majoritate simplã. ART. 101 Consiliul protopopesc este prezidat din partea clericalã de cãtre protopop, iar din partea laicã de cãtre curatorul protopopesc cu vechime mai mare în funcţie. ART. 102 Consiliul protopopesc trebuie convocat trimestrial, iar la nevoie oricând, cu minimum 7 zile înaintea şedinţei, de cãtre preşedinţi, cu invitaţie scrisã, incluzând ordinea de zi. La cererea scrisã a cel puţin o treime din numãrul total al membrilor, preşedinţii sunt obligaţi sã convoace şedinţa consiliului protopopesc, cu menţiunea ordinii de zi; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocãrii. ART. 103 Consiliul protopopesc are urmãtoarele competenţe: a) pregãteşte ordinea de zi a adunãrii generale şi aduce la îndeplinire hotãrârile acesteia; b) urmãreşte activitatea inspecţiei protopopeşti şi executã sarcinile trasate; c) coordoneazã şi supravegheazã educaţia moral-religioasã şi cea misionarã din diaspore; d) avizeazã toate rapoartele ce se prezintã adunãrii generale; e) supravegheazã şi sprijinã activitatea asociaţiilor moral-religioase; f) stabileşte indemnizaţia pentru funcţionarii şi demnitarii protopopiatului; g) vegheazã asupra ordinii şi disciplinei bisericeşti, investigheazã plângerile individuale sau parohiale şi ia mãsuri în problemele ce ţin de competenţa lui. Evidenţa administraţiei consiliului protopopesc se ţine de cãtre oficiul protopopesc. ART. 104 Împotriva hotãrârilor consiliului protopopesc se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la luarea, respectiv comunicarea hotãrârii. Contestaţia se înainteazã în prima instanţã adunãrii generale protopopeşti, iar în a doua şi ultima instanţã, Consistoriului Bisericii.
SECŢIUNEA a 3-a Inspecţia protopopeascã
ART. 105 Inspecţia protopopeascã este un organ de supraveghere a vieţii moral-religioase, a situaţiei educaţionale, administrative şi patrimoniale a parohiilor. ART. 106 Membrii inspecţiei protopopeşti sunt protopopul, curatorii protopopeşti şi secretarul. Preşedintele este protopopul şi curatorul, notarul este secretarul protopopiatului. Actele inspecţiei protopopeşti vor fi valabile în prezenţa a cel puţin 3 membri. ART. 107 (1) Inspecţia protopopeascã va fi efectuatã anual, cel târziu pânã la data de 15 iunie. Protopopul va anunţa parohia despre ziua inspecţiei cu cel puţin douã sãptãmâni înainte. Data inspecţiei protopopeşti va fi stabilitã de comun acord de cãtre protopop, curatorii protopopeşti şi parohie. (2) Inspecţia protopopeascã, dupã ce, în prealabil, membrii acesteia se întâlnesc cu membrii prezbiteriului, îşi va demara lucrãrile cu ocazia şedinţei adunãrii generale parohiale, în cadrul unei slujbe. Pe durata inspecţiei protopopeşti, prezenţa preotului, curatorului, cantorului, casierului şi membrilor prezbiteriului este obligatorie. ART. 108 Inspecţia protopopeascã are urmãtoarele competenţe: a) controleazã viaţa moral-religioasã, situaţia patrimonialã, starea educaţiei moral-religioase şi a învãţãmântului confesional şi ia toate mãsurile pentru dezvoltarea lor şi corectarea lipsurilor; se îngrijeşte ca personalul parohiei sã îndeplineascã cu fidelitate şi exactitate slujbele religioase, sã ţinã registrele de stare civilã, evidenţa familiilor, a proceselor-verbale şi sã administreze arhiva; sã trãiascã în consens, în pace cu credincioşii şi între ei, sã nu ducã lipsã de retribuţie; clãdirile parohiale sã fie întreţinute în bune condiţii şi cimitirele sã fie îngrijite; b) cere socotealã cu privire la administrarea regulamentarã şi cu beneficii a patrimoniului şi a casieriei, precum şi ţinerea exactã a inventarului; verificã utilizarea conform destinaţiei a ajutorului primit de la Consistoriul Bisericii; în caz de neglijenţã sau abuz, ia mãsurile necesare; procedeazã la fel şi în cazul fundaţiilor pioase; verificã bilanţul contabil şi bugetul parohial, înregistrând în proces-verbal principalii indicatori; verificã lista nominalã cu membrii adunãrii generale parohiale; c) cu ocazia adunãrii generale parohiale, pune întrebãrile canonice, care se vor nota în procesul-verbal, chiar dacã nu este necesarã luarea unor mãsuri. ART. 109 Procesul-verbal al inspecţiei protopopeşti va fi redactat la faţa locului de cãtre secretar în 3 exemplare, câte unul pentru parohie, protopopiat şi Consistoriul Bisericii. Anexele procesului-verbal sunt: raportul anual al preotului, lista nominalã a credincioşilor cu drept de vot, situaţii privind vizitele pastorale, vizitarea bolnavilor, educaţia moral-religioasã, activitatea din filii şi diaspore, cartea de aur, lucrãri de construcţii-reparaţii, situaţia demograficã, bilanţ contabil şi buget, raportul privind relaţiile de parteneriat bisericesc, precum şi asociaţiile moral-religioase. ART. 110 Inspecţia protopopeascã se va deplasa anual şi în filii şi va acorda atenţie credincioşilor din diasporã, luând mãsuri în legãturã cu pastoraţia şi educaţia moral-religioasã a acestora. ART. 111 Actele oficiale, respectiv actele verificate de cãtre inspecţia protopopeascã vor fi ştampilate cu ştampila protopopiatului.
SECŢIUNEA a 4-a Comisia protopopeascã de educaţie moral-religioasã
ART. 112 Adunarea generalã a protopopiatului alege dintre membrii sãi, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, comisia protopopeascã de educaţie moral-religioasã, formatã din 3-6 membri, pe o perioadã de 4 ani. Preşedintele comisiei este referentul de educaţie moral-religioasã, notarul fiind ales dintre membri. ART. 113 Sarcinile comisiei sunt urmãtoarele: a) supravegherea şi îndrumarea activitãţii de educaţie moral-religioasã din parohii; b) avizarea raportului referentului de educaţie moral-religioasã.
SECŢIUNEA a 5-a Comisia protopopeascã de parteneriat bisericesc
ART. 114 (1) Adunarea generalã a protopopiatului alege dintre membrii sãi cu experienţã în domeniu vorbitori de limbã englezã, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, comisia protopopeascã de parteneriat bisericesc, formatã din 3-6 membri, pe o perioadã de 4 ani. (2) Preşedintele comisiei este referentul de parteneriat bisericesc, notarul fiind ales dintre membri. ART. 115 Sarcinile comisiei sunt urmãtoarele: a) supravegherea şi îndrumarea activitãţii de parteneriat bisericesc din parohii; b) avizarea raportului referentului de parteneriat bisericesc.
CAP. III Instanţele protopopiatului
Contenciosul administrativ protopopesc ART. 116 Constituirea, competenţa şi procedura contenciosului administrativ protopopesc sunt reglementate de Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii. Comisia de disciplinã protopopeascã ART. 117 Constituirea, competenţa şi procedura comisiei de disciplinã protopopeşti sunt reglementate prin Regulamentul disciplinar al Bisericii.
CAP. IV Funcţionarii şi demnitarii protopopiatului
SECŢIUNEA 1 Protopopul
ART. 118 (1) Protopopul este ales de cãtre adunarea generalã protopopeascã pe bazã de candidaturã, prin vot secret, din rândul preoţilor parohi, pe o perioadã de 4 ani, putând fi reales de douã ori. (2) Adunarea generalã va înainta Consistoriului Suprem, prin intermediul Consistoriului Bisericii, rezultatul alegerii pentru confirmare, protopopul depunând jurãmântul în faţa Consistoriului Suprem. (3) Protopopul va prelua oficiul de la predecesorul sãu dupã 30 de zile. (4) Protopopul este funcţionarul şi demnitarul cleric al protopopiatului; în afarã de el, deţinerea concomitentã a calitãţii de funcţionar şi demnitar este incompatibilã. ART. 119 Funcţia de protopop devine vacantã: a) la expirarea mandatului de 4 ani sau prin deces, demisie ori demitere disciplinarã; b) dacã protopopul se transferã ca preot în alt protopopiat. ART. 120 Sarcinile şi obligaţiile protopopului sunt urmãtoarele: a) convoacã, împreunã şi în înţelegere cu curatorul protopopesc mai vechi în funcţie, adunarea generalã, consiliul protopopesc şi conferinţa curatorilor şi prezbiterilor, tot împreunã prezidând şedinţele. Convoacã adunarea preoţilor şi prezideazã şedinţele acesteia; b) este membru din oficiu al Consistoriului Bisericii, al Consistoriului Suprem, al adunãrii generale, consiliului şi inspecţiei protopopeşti, al contenciosului administrativ protopopesc şi al comisiei disciplinare protopopeşti. În cazul unor impedimente este înlocuit de secretarul protopopiatului; c) reprezintã protopopiatul, în acelaşi mod ca şi curatorul protopopesc, în faţa autoritãţilor şi a instanţelor; d) întocmeşte ordinea de zi a adunãrii generale şi o prezintã consiliului protopopesc pentru avizare; e) împreunã cu curatorul şi consiliul protopopesc, supravegheazã problemele moral-religioase, administrative şi patrimoniale ale parohiilor; f) ia mãsuri, împreunã cu curatorul, în privinţa alegerii funcţionarilor şi demnitarilor; g) în cazul vacanţei într-o parohie, însãrcineazã un preot cu administrarea interimarã a acesteia şi se îngrijeşte ca preotul interimar sã preia, pe bazã de inventar, bunurile parohiei; h) se îngrijeşte de suplinirea preoţilor aflaţi în concediu; i) se îngrijeşte de suplinirea funcţionarilor parohiali şi protopopeşti suspendaţi din funcţie; j) instaleazã noul preot, care, pe bazã de inventar, preia de la preotul locţiitor interimar bunurile mobile şi imobile ale parohiei, în faţa protopopului sau a împuternicitului sãu şi a prezbiteriului, încheind un proces-verbal de predare-primire; k) este supervizorul direct al funcţionarilor protopopiatului şi ai parohiilor, este executantul hotãrârilor adunãrii generale şi ale consiliului protopopesc, Consistoriului Bisericii, Consistoriului Suprem şi ale episcopului; l) informeazã autoritãţile protopopeşti şi preoţii despre reprezentarea protopopiatului în faţa autoritãţilor bisericeşti, precum şi despre participarea la alte evenimente; m) supravegheazã ca în parohii slujbele religioase şi ceremoniile sã fie sãvârşite conform reglementãrilor, iar funcţionarii parohiilor sã îşi îndeplineascã sarcinile cu conştiinciozitate; n) înainteazã, cu aviz, cererile parohiilor şi ale credincioşilor adresate Consistoriului Bisericii sau episcopului; o) desemneazã preotul pentru slujbele din cadrul şedinţei adunãrii generale; p) supravegheazã arhiva, biblioteca şi casieria protopopiatului; q) are dreptul, împreunã cu consiliul protopopesc, sã punã în mişcare acţiunea disciplinarã împotriva funcţionarului în culpã, în cazul abuzurilor grave suspendând persoana; r) cheltuielile aferente activitãţii protopopeşti vor fi suportate din bugetul protopopiatului. ART. 121 Sarcinile şi obligaţiile protopopului ca preot sunt reglementate în cap. III art. 47-57. În cursul îndeplinirii obligaţiilor va aplica dispoziţiile prevãzute pentru preoţi. ART. 122 Ştampila protopopului cuprinde inscripţia: "Oficiul Protopopiatului Unitarian .......".
SECŢIUNEA a 2-a Curatorul protopopesc
ART. 123 Adunarea generalã a protopopiatului alege 2 curatori protopopeşti dintre laicii evlavioşi, care corespund condiţiilor prevãzute la art. 11 alin. (2), pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. Pot fi realeşi de douã ori. Rezultatul alegerii va fi comunicat Consistoriului Suprem prin intermediul Consistoriului Bisericii pentru confirmare, curatorul protopopesc depunând jurãmântul în faţa Consistoriului Suprem. Va prelua oficiul de la predecesorul sãu dupã o perioadã de 30 de zile. ART. 124 În problemele ce ţin de competenţa curatorilor protopopeşti, mãsurile necesare vor fi luate de cãtre cel mai vechi în funcţie. În cazul conflictelor de interese sau al altor impedimente, mãsurile vor fi luate de cãtre celãlalt curator protopopesc. ART. 125 Sarcinile şi obligaţiile curatorului sunt urmãtoarele: a) convoacã, împreunã şi în înţelegere cu protopopul, adunarea generalã, consiliul protopopesc şi conferinţa curatorilor şi prezbiterilor, tot împreunã prezidând şedinţele; b) în procesul alegerii preoţilor, procedeazã conform regulamentului, în acord cu protopopul; c) prezideazã comisia disciplinarã protopopeascã şi contenciosul administrativ protopopesc în cauzele ce îi privesc pe funcţionari, iar în celelalte cauze, în situaţia imposibilitãţii prezenţei protopopului; d) este membru din oficiu al Consistoriului Suprem, al adunãrii generale, consiliului protopopesc şi inspecţiei protopopeşti, al comisiei disciplinare protopopeşti şi al contenciosului administrativ protopopesc; e) împreunã cu protopopul şi consiliul protopopesc, supravegheazã problemele moral-religioase, administrative şi patrimoniale ale parohiilor; f) reprezintã protopopiatul, la fel ca protopopul, în faţa autoritãţilor şi a instanţelor; g) ia mãsuri, împreunã cu protopopul, cu privire la alegerea funcţionarilor şi demnitarilor; h) dupã îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, va depune actele cauzei în arhiva protopopiatului; i) cheltuielile aferente activitãţii curatoriale vor fi suportate din bugetul protopopiatului.
SECŢIUNEA a 3-a Secretarul
ART. 126 Secretarul este ales de cãtre adunarea generalã protopopeascã pe bazã de candidaturã, prin vot secret, din rândul preoţilor parohi, pe o perioadã de 4 ani, putând fi reales de douã ori. Dupã alegere, depune jurãmântul în faţa adunãrii generale şi va ocupa funcţia. ART. 127 Sarcinile şi obligaţiile secretarului sunt urmãtoarele: a) este locţiitorul protopopului în conducerea protopopiatului, adunãrii generale, consiliului protopopesc, inspecţiei protopopeşti şi cu ocazia adunãrii generale electorale din parohii; b) înlocuieşte protopopul dacã acesta nu poate fi prezent la şedinţele Consistoriului Suprem şi ale Consistoriului Bisericii; c) prezideazã inspecţia protopopeascã în parohia protopopului; d) întocmeşte procesul-verbal al adunãrii generale, al consiliului şi inspecţiei protopopeşti; e) se îngrijeşte de procesele-verbale, pãstreazã documentele, iar dupã utilizare le depune la arhiva protopopeascã. Retribuţia lui va fi stabilitã de cãtre adunarea generalã; f) cheltuielile aferente activitãţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.
SECŢIUNEA a 4-a Directorul relaţiilor publice
ART. 128 Directorul relaţiilor publice este ales din rândul preoţilor parohi, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. Poate fi reales de douã ori. Dupã alegere depune jurãmântul în faţa adunãrii generale şi va ocupa funcţia. ART. 129 Sarcinile şi obligaţiile directorului relaţiilor publice sunt urmãtoarele: a) supravegheazã respectarea statutului în cadrul protopopiatului; b) reprezintã protopopiatul în cauze disciplinare în calitate de acuzator şi procedeazã conform regulamentului; c) supravegheazã respectarea legilor, a regulamentelor, precum şi a ordinii de zi a şedinţelor; d) cheltuielile aferente activitãţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.
SECŢIUNEA a 5-a Referentul de educaţie moral-religioasã (EMR)
ART. 130 (1) Referentul de educaţie moral-religioasã, denumit în continuare referentul EMR, este ales de cãtre adunarea generalã, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. (2) Referentul EMR poate fi reales de douã ori. Dupã alegere, referentul EMR depune jurãmântul în faţa adunãrii generale, apoi va ocupa funcţia sa. ART. 131 Referentul EMR are urmãtoarele sarcini şi obligaţii: a) supravegheazã educaţia moral-religioasã a elevilor şi tinerilor unitarieni, controleazã activitatea de educaţie moral-religioasã din parohii; b) centralizând informaţiile din rapoartele parohiilor, întocmeşte un raport cu concluzii despre educaţia moral-religioasã şi îl prezintã adunãrii generale protopopeşti; c) supravegheazã activitatea asociaţiilor moral-religioase în parohii; d) avizeazã toate problemele de educaţie din cadrul protopopiatului; e) cheltuielile aferente activitãţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.
SECŢIUNEA a 6-a Casierul
ART. 132 Casierul este ales de cãtre adunarea generalã din rândul preoţilor parohi, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. Poate fi reales de douã ori. Dupã alegere, depune jurãmântul în faţa adunãrii generale şi va ocupa funcţia. ART. 133 Sarcinile şi obligaţiile casierului sunt urmãtoarele: a) dupã alegerea în funcţie, preia casieria şi alte valori ale protopopiatului; b) gestioneazã fondurile protopopiatului pe baza îndrumãrilor adunãrii generale şi întocmeşte execuţia bugetarã, cu acte justificative; c) are rãspundere materialã pentru sumele şi valorile date în administrarea lui şi pentru pagubele pricinuite prin omisiuni proprii. Retribuţia lui va fi stabilitã de cãtre adunarea generalã. d) cheltuielile aferente activitãţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.
SECŢIUNEA a 7-a Consilierul juridic
ART. 134 Consilierul juridic este ales din rândul credincioşilor cu studii juridice care corespund prevederilor art. 11 alin (2), pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. Dupã alegere depune jurãmântul în faţa adunãrii generale şi va ocupa funcţia. ART. 135 Sarcinile şi obligaţiile consilierului juridic sunt urmãtoarele: a) reprezintã, pe bazã de împuternicire, parohiile şi protopopiatul în faţa autoritãţilor şi a instanţelor judecãtoreşti; b) acordã asistenţã juridicã parohiilor şi protopopiatului; c) cheltuielile aferente activitãţii vor fi suportate din bugetul protopopiatului.
SECŢIUNEA a 8-a Referentul parteneriatelor bisericeşti
ART. 136 Referentul parteneriatelor bisericeşti este ales de cãtre adunarea generalã din rândul preoţilor parohi vorbitori de limbã englezã, cu experienţã în domeniul parteneriatelor bisericeşti, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. Poate fi reales de douã ori. Dupã alegere, depune jurãmântul în faţa adunãrii generale şi va ocupa funcţia. ART. 137 Sarcinile şi obligaţiile referentului parteneriatelor bisericeşti sunt urmãtoarele: a) urmãreşte şi sprijinã relaţiile de parteneriat bisericesc ale parohiilor; b) prezintã un raport anual Consiliului de Parteneriat Bisericesc, respectiv adunãrii generale protopopeşti, despre relaţiile de parteneriat.
SECŢIUNEA a 9-a Referentul pentru tineret
ART. 138 Referentul pentru tineret este ales din rândul credincioşilor cu experienţã în domeniul tinerilor, care corespund prevederilor art. 11 alin. (2), pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 4 ani. Dupã alegere, depune jurãmântul în faţa adunãrii generale şi va ocupa funcţia. ART. 139 Sarcina referentului pentru tineret este sã ajute înfiinţarea, respectiv activitatea asociaţiilor de tineret şi sã contribuie la participarea activã a tinerilor în viaţa comunitãţii parohiei. Pentru acestea, el colaboreazã cu conducãtorii asociaţiilor de tineret din protopopiat, cu reprezentanţii teritoriali ai Asociaţiei Naţionale de Tineret "David Ferenc", respectiv cu conducerea parohiilor. Prezintã un raport anual adunãrii generale protopopeşti despre activitatea de tineret a protopopiatului.
PARTEA a IV-a Autoritãţile supreme ale Bisericii, instanţele, instituţiile, organizaţiile, funcţionarii şi demnitarii ei
CAP. I Autoritãţile supreme ale Bisericii
ART. 140 Autoritãţile supreme ale Bisericii sunt Sinodul, Consistoriul Suprem şi Consistoriul Bisericii.
SECŢIUNEA 1 Sinodul
ART. 141 Sinodul este organul legiuitor suprem al Bisericii. ART. 142 Sinodul este compus din membri clerici şi laici în numãr egal. La începutul fiecãrui mandat, membrii Sinodului depun jurãmântul de credinţã. ART. 143 Membrii Sinodului sunt: a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, preoţii, profesorii de teologie clericali, funcţionarii centrului eparhial clericali, educatorii de religie clericali; b) pe bazã de alegere: laici care corespund condiţiilor prevãzute la art. 11 alin. (2), aleşi de cãtre adunarea generalã protopopeascã, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pentru o perioadã de 6 ani. Numãrul membrilor laici va fi stabilit cu ocazia fiecãrei alegeri de cãtre Consistoriul Bisericii, pe protopopiate, în concordanţã cu numãrul preoţilor parohi, profesorilor clericali de teologie, funcţionarilor clericali ai centrului eparhial şi educatorilor de religie clericali din protopopiatul respectiv. ART. 144 Sinodul este prezidat de cãtre episcop şi curatorul general mai vechi în funcţie. În caz de impedimente, episcopul este înlocuit de vicar, iar curatorul de cãtre celãlalt curator general. Dacã totuşi se mai ivesc impedimente, înlocuitorii vor fi, din partea clericalã, protopopul prezent mai vechi în funcţie, iar din partea laicã, curatorul protopopesc prezent mai vechi în funcţie. ART. 145 Notarul Sinodului este vicarul. În caz de impedimente, Sinodul va desemna notarul. ART. 146 Referenţii Sinodului sunt consilierii centrului eparhial. ART. 147 Pentru constituirea regulamentarã a Sinodului este necesarã prezenţa a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor, iar adoptarea de hotãrâri valabile se face cu votul majoritãţii simple a celor prezenţi (jumãtate + un vot). În cazul în care Sinodul nu corespunde cerinţelor de constituire, el va fi convocat de cãtre episcop şi curatorul general prin anunţ verbal, din nou, pentru ziua urmãtoare, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numãrul celor prezenţi. ART. 148 Sinodul are urmãtoarele competenţe: 1. alegerea şi înscãunarea episcopului; 2. învestirea preoţilor; 3. adoptarea de norme juridice bisericeşti: a) adoptarea, promulgarea şi modificarea statutului; b) adoptarea şi modificarea Statutului Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant; c) stabilirea cãrţii de liturghie şi ceremonie a slujbelor religioase; d) adoptarea, respectiv modificarea catehismului şi a manualelor de educaţie religioasã; e) stabilirea sãrbãtorilor religioase. ART. 149 Sesiunile Sinodului se ţin din 3 în 3 ani sau la nevoie, în protopopiate. Stabilirea datei, convocarea şi administraţia Sinodului se realizeazã de cãtre Consistoriul Bisericii. La cererea motivatã scrisã a cel puţin un sfert din numãrul total al membrilor, Consistoriul Bisericii este obligat sã convoace şedinţa Sinodului în termen de 60 de zile; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocãrii. ART. 150 Ordinea şi modalitãţile dezbaterilor se stabilesc prin regulamentul şedinţelor. ART. 151 Procesul-verbal al Sinodului este autentificat de o comisie formatã din 3 membri. ART. 152 Ştampila Sinodului conţine inscripţia: "Sinodul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc fiind plasatã emblema bisericii.
SECŢIUNEA a 2-a Consistoriul Suprem
ART. 153 Consistoriul Suprem este principalul organ de guvernare a Bisericii. Sediul Consistoriului Suprem este la Cluj-Napoca, dar poate fi convocat şi în altã parte. ART. 154 Membrii Consistoriului Suprem sunt: a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, protopopii, curatorii protopopeşti, reprezentantul Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, directorii liceelor teologice unitariene, reprezentanţii asociaţiilor moral-religioase, preşedinţii comisiilor permanente de pe lângã Consistoriul Bisericii şi vicepreşedintele comisiei economice; b) 110 membri aleşi de cãtre adunãrile generale ale protopopiatelor pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani, în funcţie de numãrul credincioşilor din protopopiat (în proporţie de 40 de clerici şi 70 de laici). La începutul fiecãrui mandat, membrii Consistoriului Suprem depun jurãmântul de credinţã. ART. 155 Poate fi membru în Consistoriul Suprem doar persoana care corespunde condiţiilor prevãzute la art. 11 alin. (2). Dacã existã contestaţie împotriva alegerii unui membru, Consistoriul Bisericii, din oficiu sau pe bazã de apel, cerceteazã problema şi va decide în fond. Persoana care pe durata mandatului lipseşte de douã ori în mod nejustificat de la şedinţele Consistoriului Suprem este consideratã demisionatã. ART. 156 Consistoriul Suprem este prezidat de cãtre episcop şi curatorul general mai vechi în funcţie. În caz de impedimente, episcopul va fi înlocuit de vicar, iar curatorul general mai vechi în funcţie, de celãlalt curator general. Dacã totuşi se mai ivesc impedimente, înlocuitorii vor fi, din partea clericalã, protopopul prezent mai vechi în funcţie, iar din partea laicã, curatorul protopopesc prezent mai vechi în funcţie. ART. 157 Notarul Consistoriului Suprem este vicarul. În caz de impedimente, Consistoriul Suprem va desemna un notar. ART. 158 Referenţii Consistoriului Suprem sunt consilierii centrului eparhial. ART. 159 Pentru constituirea regulamentarã a Consistoriului Suprem este necesarã prezenţa a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor, iar adoptarea de hotãrâri valabile se face cu votul majoritãţii simple a celor prezenţi (jumãtate + un vot). În cazul în care Consistoriul Suprem nu corespunde cerinţelor de constituire, el va fi convocat de cãtre episcop şi curatorul general prin anunţ verbal, din nou, pentru ziua urmãtoare, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numãrul celor prezenţi. ART. 160 (1) Cu privire la adoptarea de norme juridice bisericeşti, Consistoriul Suprem are urmãtoarele competenţe: a) adoptarea, promulgarea şi modificarea regulamentelor privind Biserica, şcolile, educaţia moral-religioasã, instituţiile caritative, unitãţile economice şi diversele instituţii şi asociaţii; b) adoptarea regulamentului de organizare şi funcţionare a centrului eparhial. (2) Cu privire la conducerea Bisericii, Consistoriul Suprem are urmãtoarele competenţe: a) dezbaterea şi însuşirea rapoartelor episcopului, ale Consistoriului Bisericii, ale asociaţiilor moral-religioase, ale Casei de Pensii şi ale liceelor teologice, respectiv aprobarea mãsurilor luate pe parcursul anului; b) verificarea şi aprobarea bugetului şi a bilanţului contabil ale parohiilor, protopopiatelor, centrului eparhial şi fundaţiilor; c) exercitarea supravegherii depline asupra Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, a şcolilor confesionale şi a altor instituţii de învãţãmânt; d) exercitarea supravegherii depline asupra instituţiilor caritative bisericeşti; e) înfiinţarea sau desfiinţarea de parohii, schimbarea statutului parohiilor în parohii asociate sau filii ori a filiilor în parohii asociate sau parohii, precum şi calificarea apartenenţei diasporelor; f) fondarea, susţinerea sau desfiinţarea unor instituţii de învãţãmânt şi internate de graduri diferite; fondarea, susţinerea sau desfiinţarea unor instituţii şi asociaţii caritative sau de alt scop; g) alegerea şi primirea jurãmântului curatorilor generali, vicarului, directorului relaţiilor publice, curatorilor şcolari, membrilor Consistoriului Bisericii, comisiilor permanente, Contenciosului administrativ protopopesc şi naţional, Comisiei de disciplinã protopopeşti şi naţionale, Comisiei pentru supravegherea Bibliotecii Mari, Comisiei pentru supravegherea Arhivei centrale, Comisiei de calificare a preoţilor şi ai Consiliului de conducere al Casei de Pensii; confirmarea alegerii consilierilor, a contabilului-şef, a decanului şi profesorilor Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, a directorilor liceelor teologice; h) supravegherea îndatoririlor de serviciu şi morale ale funcţionarilor şi demnitarilor bisericeşti; adoptarea unor mãsuri în cazul unor omisiuni sau soluţii contrare intereselor parohiei, incluzând şi modul în care se efectueazã, respectiv cuantumul despãgubirilor; în cazuri grave, dezbaterea şi decizia asupra unor moţiuni de cenzurã; i) confirmarea alegerii şi primirea jurãmântului protopopilor şi al curatorilor protopopeşti; j) controlul gestionãrii fundaţiilor bisericeşti şi şcolare, conform voinţei fondatorilor, luarea de mãsuri de gestionare optimã a fundaţiilor cu scop general; k) sprijinirea materialã a Casei de Pensii, la nevoie; l) avizarea vânzãrii, cumpãrãrii, construirii şi demolãrii de imobile, acceptarea sau refuzarea de moşteniri şi fundaţii; m) acordarea de titluri onorifice; propunerea titlurilor se va face de cãtre autoritatea bisericeascã competentã sã aleagã titularii respectivelor funcţii; n) în general, urmãrirea dezvoltãrii vieţii bisericeşti şi promovarea ei; o) întreţinerea relaţiilor interconfesionale; p) întreţinerea relaţiilor cu Asociaţia Internaţionalã pentru Libertatea Religioasã (IARF) şi Consiliul Internaţional Unitarian Universalist (ICUU); q) întreţinerea legãturilor cu organizaţii internaţionale bisericeşti de caritate; r) adoptarea unor poziţii în problemele actuale ale vieţii publice ce afecteazã Biserica; s) dezbaterea înaintãrilor introduse în scris de cãtre oricare dintre membri, susţinut de alţi 10 membri ai Consistoriului Suprem; ş) utilizarea, pentru realizarea scopurilor Bisericii, a mass-mediei (presã, radio, televiziune), respectiv întocmirea strategiei media a Bisericii. ART. 161 (1) Consistoriul Suprem desemneazã din rândul membrilor sãi Comisia Consistoriului Suprem, compusã din 9 membri ordinari (5 clerici şi 4 laici) şi 3 membri supleanţi (un cleric şi 2 laici), care nu sunt membri în Consistoriul Bisericii sau nu sunt funcţionari ori demnitari ai Bisericii. Fiecare membru poate fi reales o datã. Comisia analizeazã şi avizeazã în prealabil probleme de pe ordinea de zi a şedinţei şi prezintã un raport Consistoriului Suprem. (2) Comisia Consistoriului Suprem poate cere informaţii şi date de la membrii Consistoriului Bisericii, funcţionarii centrului eparhial; are acces la conţinutul documentelor şi poate apela la ajutorul unor experţi în vederea susţinerii muncii ei. ART. 162 Consistoriul Suprem are o sesiune anualã, iar la nevoie, mai multe. La cererea motivatã scrisã a cel puţin un sfert din numãrul total al membrilor, Consistoriul Bisericii este obligat sã convoace şedinţa Consistoriului Suprem în termen de 30 zile; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocãrii. ART. 163 Dacã însuşi Consistoriul Suprem nu dispune în acest sens, data sesiunii va fi stabilitã de Consistoriul Bisericii, care va face şi convocarea membrilor. ART. 164 Procedura şi ordinea dezbaterilor se stabilesc prin regulamentul de şedinţã. ART. 165 Autentificarea procesului-verbal se face de cãtre o comisie formatã din 3 membri. ART. 166 Procesele-verbale ale sesiunilor Consistoriului Suprem vor fi publicate. ART. 167 Ştampila Consistoriului Suprem conţine inscripţia: "Consistoriul Suprem al Bisericii Unitariene", la mijloc fiind plasatã emblema Bisericii.
SECŢIUNEA a 3-a Consistoriul Bisericii
ART. 168 Consistoriul Bisericii conduce Biserica, reprezentând Sinodul şi Consistoriul Suprem, şi dispune în toate problemele. Sediul Consistoriului Bisericii este la Cluj-Napoca. ART. 169 Membrii Consistoriului Bisericii sunt urmãtorii: a) din oficiu: episcopul, curatorii generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, protopopii, reprezentantul Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, directorii liceelor teologice unitariene, reprezentanţii asociaţiilor moral-religioase, preşedinţii comisiilor permanente de pe lângã Consistoriul Bisericii şi vicepreşedintele Comisiei economice; b) 15 membri aleşi de cãtre Consistoriul Suprem pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani (în proporţie de 7 clerici şi 8 laici). Persoana aleasã care pe durata mandatului lipseşte de douã ori în mod nejustificat de la şedinţele Consistoriului Bisericii este consideratã demisionatã. ART. 170 Preşedinţii Consistoriului Bisericii sunt episcopul şi curatorul general mai vechi în funcţie; în caz de impedimente, episcopul este înlocuit de vicar, iar curatorul general mai vechi în funcţie, de cãtre celãlalt curator general sau de un membru laic desemnat de Consistoriul Bisericii. ART. 171 Notarul Consistoriului Bisericii este vicarul. În caz de impedimente, Consistoriul Bisericii va desemna un notar. ART. 172 Referenţii Consistoriului Bisericii sunt consilierii centrului eparhial. ART. 173 Pentru constituirea regulamentarã a Consistoriului Bisericii este necesarã prezenţa a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor, iar adoptarea de hotãrâri valabile se face cu votul majoritãţii simple a celor prezenţi (jumãtate + un vot). În cazul în care Consistoriul Bisericii nu corespunde cerinţelor de constituire, el va fi convocat de cãtre episcop şi curatorul general prin anunţ verbal, din nou, pentru aceeaşi zi, cu aceeaşi ordine de zi, fiind considerat valabil constituit indiferent de numãrul celor prezenţi. ART. 174 Consistoriul Bisericii are urmãtoarele competenţe: a) aducerea la îndeplinire a hotãrârilor Sinodului şi ale Consistoriului Suprem; în cazul în care circumstanţele executãrii impun modificãri, în mod excepţional şi sub rãspunderea proprie, are dreptul ca pânã la întrunirea Consistoriului Suprem sã modifice hotãrârile; b) pregãtirea problemelor, proiectelor şi propunerilor ce ţin de competenţa Sinodului şi a Consistoriului Suprem referitoare la Statutul Bisericii, legi, ordine şi regulamente interne; c) avizarea şi înaintarea la Consistoriul Suprem a regulamentelor Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, respectiv ale instituţiilor de învãţãmânt; d) supravegherea vieţii şi activitãţii moral-religioase din parohii şi protopopiate, cum sunt analizarea proceselor-verbale ale inspecţiei şi ale adunãrii generale protopopeşti, luarea mãsurilor ce se impun şi adoptarea de dispoziţii în problemele care se ivesc între timp, asigurarea educaţiei moral-religioase a tinerilor din învãţãmânt şi a celor confirmaţi, autorizarea şi supravegherea activitãţii asociaţiilor moral-religioase; e) iniţierea şi coordonarea unor activitãţi spirituale, literare şi practice legate de viaţa internã a Bisericii, care slujesc la întãrirea vieţii moral-religioase, dezvoltarea, apãrarea şi propagarea acesteia; f) urmãrirea, îndrumarea şi perfecţionarea pregãtirii preoţilor şi a cantorilor; g) supravegherea ţinerii programelor de rugãciuni şi a altor activitãţi pentru copii, tineri şi adulţi; h) se preocupã de misiunea internã, editarea şi difuzarea literaturii legate de aceasta; i) supravegherea Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant şi a şcolilor confesionale; confirmarea alegerii decanului şi profesorilor Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant, precum şi a directorilor liceelor teologice; j) se preocupã de ordinea şi disciplina bisericeascã, conform legislaţiei în vigoare; k) autorizarea vânzãrii, cumpãrãrii, construirii şi demolãrii de imobile, cu confirmarea ulterioarã a Consistoriului Suprem; pregãtirea acceptãrii sau refuzãrii de moşteniri şi fundaţii; l) luarea de mãsuri juridice necesare pentru pãstrarea patrimoniului Bisericii şi recuperarea acestuia; m) controlul gestionãrii fondurilor parohiale, protopopeşti şi centrale, cum ar fi asigurarea salarizãrii preoţilor de cãtre parohii; la nevoie se preocupã de completare, de aprobarea bugetelor şi a bilanţului contabil, aprobarea contractelor de vânzare-cumpãrare imobiliare şi de credit ale parohiilor şi aprobarea planurilor de construcţii, a devizelor şi a executãrii, conform legislaţiei; n) comunicarea actelor normative în vigoare organelor bisericeşti interesate, întocmirea materialelor ce se înainteazã organelor de stat; o) angajarea şi salarizarea personalului centrului eparhial; calificarea funcţionarilor principali; p) supravegherea respectãrii regulamentului de organizare a centrului eparhial; q) soluţionarea nevoilor urgente şi extraordinare ale Bisericii; r) verificarea administraţiei centrului eparhial şi a registrului, arhivei, bibliotecii, editurii, remedierea şi eliminarea anumitor lipsuri sau nereguli; s) întreţinerea relaţiilor interconfesionale; ş) întreţinerea relaţiilor cu bisericile partenere din strãinãtate, cu Asociaţia Internaţionalã pentru Libertatea Religioasã (IARF) şi Consiliul Internaţional Unitarian Universalist (ICUU); t) întreţinerea legãturilor cu organizaţii internaţionale bisericeşti de caritate; ţ) adoptarea unor poziţii în problemele actuale ale vieţii publice ce afecteazã Biserica; u) convocarea membrilor Sinodului şi ai Consistoriului Suprem, cu 14 zile înaintea datei stabilite, cu comunicarea ordinii de zi şi a materialelor de şedinţã; v) luarea de mãsuri cu privire la activitatea episcopului cãruia i-a expirat mandatul şi care nu este încã pensionabil; w) dezbaterea înaintãrilor introduse în scris de cãtre oricare dintre membri; x) comunicarea hotãrârilor luate, în termen de 30 de zile, celor interesaţi. ART. 175 Consistoriul Bisericii îşi ţine şedinţele trimestrial, iar la nevoie, oricând. Şedinţele vor fi convocate de cãtre Preşedinţie, cu 14 zile înainte de ziua şedinţei, cu comunicarea ordinii de zi. La cererea motivatã scrisã a cel puţin un sfert din numãrul total al membrilor, Preşedinţia este obligatã sã convoace şedinţa Consistoriului Bisericii în termen de 15 zile; pe ordinea de zi a şedinţei astfel convocate pot figura doar punctele care au constituit cauza convocãrii. ART. 176 Ştampila Consistoriului Bisericii conţine inscripţia: "Consistoriul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc având emblema Bisericii. ART. 177 Cheltuielile Consistoriului Bisericii şi ale comisiilor permanente ale acestuia vor fi acoperite din bugetul central al Bisericii. ART. 178 Membrii Consistoriului Bisericii au rãspundere materialã pentru pagubele produse prin adoptarea unor hotãrâri sau prin omisiune. Modalitatea în care se efectueazã şi valoarea despãgubirilor vor fi stabilite de cãtre Consistoriul Suprem, în funcţie de caracterul şi valoarea pagubei create. Nu sunt obligaţi la despãgubiri acei membri care au votat împotriva adoptãrii hotãrârii pãgubitoare, dacã acest lucru s-a consemnat nominal în procesul-verbal. ART. 179 Împotriva hotãrârilor Consistoriului Bisericii se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la adoptare sau comunicare. Contestaţia se înainteazã Consistoriului Suprem, care este obligat sã o punã în discuţie la prima lui şedinţã. ART. 180 (1) Între şedinţele Consistoriului Bisericii, administraţia Bisericii va fi coordonatã de cãtre Preşedinţie. Preşedinţia este compusã din episcop, curatorii generali, vicarul şi directorul relaţiilor publice. Sunt membri consultativi ai Preşedinţiei consilierii şi contabilul-şef, respectiv, în caz de competenţã proprie, protopopii. (2) Pentru constituirea regulamentarã a Preşedinţiei este necesarã prezenţa a cel puţin 3 membri, iar adoptarea de hotãrâri valabile se face cu votul majoritãţii simple a celor prezenţi. (3) Preşedinţia are competenţa de a executa hotãrârile şi ordinele Consistoriului Bisericii, de a pregãti şi aviza ordinea de zi pentru şedinţa Consistoriului Bisericii, respectiv de a lua mãsuri în perioada dintre douã şedinţe ale Consistoriului Bisericii. (4) Preşedinţia îşi ţine şedinţa ocazional, dar cel puţin o datã pe lunã. (5) Şedinţele vor fi convocate verbal de cãtre episcop, care le va şi prezida. Preşedintele va înainta obligatoriu un raport Consistoriului Bisericii despre mãsurile luate în baza competenţei sale. (6) Împotriva hotãrârilor Preşedinţiei se poate face contestaţie în termen de 15 zile de la executare sau comunicare. (7) Contestaţia se înainteazã în prima instanţã Consistoriului Bisericii, iar în a doua instanţã, Consistoriului Suprem.
SECŢIUNEA a 4-a Comisiile permanente ale Consistoriului Bisericii
ART. 181 Consistoriul Suprem înfiinţeazã pe lângã Consistoriul Bisericii urmãtoarele comisii permanente de specialitate, cu scopul avizãrii problemelor cu privire la: a) Scaunul episcopal; b) Comisia de misiune; c) Comisia de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt; d) Comisia economicã; e) Comisia financiarã; f) Comisia juridicã; g) Comisia mass-media; h) Comisia de editurã şi tipografie. ART. 182 (1) Comisiile permanente de specialitate au dreptul la iniţiativã independentã. (2) Comisiile permanente de specialitate sunt obligate sã analizeze cauzele ce le-au fost repartizate şi sã adopte propuneri în scris, care, împreunã cu documentele cauzei, vor fi înaintate Consistoriului Bisericii. Activitatea administrativã a comisiilor se realizeazã de cãtre centrul eparhial. ART. 183 Persoana aleasã în una dintre comisii, care pe durata mandatului lipseşte de douã ori în mod nejustificat de la şedinţe, este consideratã demisionatã. ART. 184 Pe lângã comisiile permanente menţionate, Consistoriul Suprem poate înfiinţa la nevoie şi alte comisii. Hotãrârile referitoare la aceste comisii trebuie sã cuprindã competenţa exactã, durata de existenţã şi compunerea nominalã a acestora. Scaunul episcopal ART. 185 (1) Membrii Scaunului episcopal sunt din oficiu episcopul şi protopopii, durata calitãţii lor de membru fiind aceea a demnitãţii de bazã. Preşedintele Scaunului episcopal este episcopul, notarul fiind ales dintre membri. Şedinţele vor fi ţinute înainte de şedinţele Consistoriului Bisericii, iar la nevoie, oricând. (2) Sarcinile Scaunului episcopal sunt urmãtoarele: a) avizeazã problemele Consistoriului Bisericii, Consistoriului Suprem şi ale Sinodului; b) analizeazã activitatea parohiilor şi a protopopiatelor; c) dezbate problemele legate de activitatea altor autoritãţi bisericeşti, precum şi de alte evenimente. Comisia de misiune ART. 186 (1) Membrii Comisiei de misiune sunt urmãtorii: a) din oficiu: vicarul, consilierul administrativ şi secretarii protopopeşti; b) prin alegere: 6 membri aleşi de cãtre Consistoriul Suprem dintre credincioşii clerici, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pentru o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele Comisiei de misiune este vicarul, iar atribuţiile de referent şi cele de notar vor îndeplinite de consilierul administrativ. (3) Procesul-verbal al şedinţei Comisiei de misiune va fi prezentat la prima şedinţã a Consistoriului Bisericii. (4) Sarcinile Comisiei de misiune sunt urmãtoarele: a) avizeazã şi sprijinã toate problemele spirituale, literare şi practice în legãturã cu viaţa internã a Bisericii, care slujesc la întãrirea, dezvoltarea, apãrarea şi propagarea vieţii moral-religioase; b) avizeazã problemele legate de pregãtirea şi perfecţionarea preoţilor şi a cantorilor; c) analizeazã problemele legate de îngrijirea credincioşilor din diaspore; d) avizeazã raportul anual despre activitatea asociaţiilor moral-religioase; e) avizeazã problemele transmise de cãtre Consistoriul Bisericii. Comisia de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt ART. 187 (1) Membrii Comisiei de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt sunt urmãtorii: a) din oficiu: consilierul de educaţie moral-religioasã şi învãţãmânt, reprezentantul Facultãţii Unitariene a Institutului Teologic Protestant şi profesorii de religie ai liceelor teologice; b) prin alegere: 5 membri aleşi de cãtre Consistoriul Suprem, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pentru o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele şi notarul Comisiei de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt vor fi aleşi dintre membri, referentul fiind consilierul de educaţie moral-religioasã şi învãţãmânt. (3) Procesul-verbal al şedinţei Comisiei de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt va fi prezentat la prima şedinţã a Consistoriului Bisericii. (4) Sarcinile Comisiei de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt sunt urmãtoarele: a) urmãreşte şi avizeazã activitatea de educaţie moral-religioasã şcolarã şi extraşcolarã; b) urmãreşte şi avizeazã activitatea grãdiniţelor, liceelor teologice, şcolilor confesionale primare, generale şi profesionale; c) întocmeşte planul de învãţãmânt al educaţiei moral-religioase, avizeazã planurile de învãţãmânt şi regulamentele instituţiilor de învãţãmânt; d) avizeazã şi propune redactarea şi editarea manualelor de educaţie moral-religioasã; e) face propuneri pentru angajarea personalului didactic în liceele teologice, precum şi pentru alegerea directorilor; f) avizeazã rapoartele anuale ale instituţiilor de învãţãmânt bisericeşti; g) avizeazã problemele transmise de cãtre Consistoriul Bisericii. Comisia economicã ART. 188 (1) Membrii Comisiei economice sunt urmãtorii: a) din oficiu: curatorii generali, consilierul economic şi contabilul-şef; b) prin alegere: 5 membri aleşi din rândul credincioşilor cu cunoştinţe economice de cãtre Consistoriul Suprem, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele Comisiei economice este curatorul general mai vechi în funcţie, comisia alegând un vicepreşedinte dintre membri. În cazul în care curatorul mai vechi în funcţie nu este clujean, vicepreşedintele trebuie sã fie clujean. Vicepreşedintele înlocuieşte preşedintele de plin drept. (3) Referentul Comisiei economice este consilierul economic, notarul fiind ales dintre membri. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei economice va fi prezentat la prima şedinţã a Consistoriului Bisericii. (4) Şedinţele Comisiei economice se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. (5) Sarcinile Comisiei economice sunt urmãtoarele: a) avizeazã problemele de naturã economicã transmise de cãtre Consistoriul Bisericii; b) elaboreazã propuneri pentru sprijinirea activitãţii economice şi a gestiunii Bisericii, a protopopiatelor şi a parohiilor. Comisia financiarã ART. 189 (1) Membrii Comisiei financiare sunt urmãtorii: a) din oficiu: contabilul-şef şi revizorul contabil; b) prin alegere: 5 membri aleşi din rândul credincioşilor cu cunoştinţe financiare de cãtre Consistoriul Suprem, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele Comisiei financiare este ales dintre membri, referentul este contabilul-şef, iar notarul este revizorul contabil. Procesul-verbal al Comisiei financiare va fi prezentat la prima şedinţã a Consistoriului Bisericii. (3) Şedinţele Comisiei financiare se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. (4) Sarcinile Comisiei financiare sunt urmãtoarele: a) avizeazã problemele din domeniul sãu de competenţã transmise de cãtre Consistoriul Bisericii; b) face propuneri cu privire la gestiunea financiarã a Bisericii. Comisia juridicã ART. 190 (1) Membrii Comisiei juridice sunt urmãtorii: a) din oficiu: consilierul juridic, care este şi notarul comisiei; b) prin alegere: 4 membri aleşi din rândul credincioşilor cu cunoştinţe de drept de cãtre Consistoriul Suprem, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele şi notarul Comisiei juridice sunt aleşi dintre membri. Procesul-verbal al şedinţei Comisiei juridice va fi prezentat la prima şedinţã a Consistoriului Bisericii. (3) Şedinţele Comisiei juridice se ţin la nevoie. (4) Sarcinile Comisiei juridice sunt urmãtoarele: a) avizeazã problemele transmise de cãtre Consistoriul Bisericii; b) face propuneri cu privire la chestiunile de naturã juridicã ale Bisericii. Comisia mass-media ART. 191 (1) Membrii Comisiei mass-media sunt urmãtorii: a) din oficiu: vicarul, consilierul, referentul media, directorul editurii şi bibliotecarul; b) prin alegere: 4 membri aleşi de cãtre Consistoriul Suprem, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele Comisiei mass-media este vicarul, referentul este consilierul administrativ, iar notarul este ales dintre membri. Şedinţele Comisiei mass-media se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. (3) Sarcinile Comisiei mass-media sunt urmãtoarele: a) informeazã opinia publicã despre activitatea autoritãţilor bisericeşti şi, în general, despre evenimentele din Bisericã, cu ajutorul organelor mass-mediei; b) coordoneazã colaborarea cu diferitele organe de comunicare în masã; c) face propuneri cu privire la strategia media cãtre Consistoriul Bisericii. Comisia de editurã şi tipografie ART. 192 (1) Membrii Comisiei de editurã şi tipografie sunt: a) din oficiu: episcopul, consilierul administrativ, directorul editurii Bisericii şi redactorii-şefi ai publicaţiilor Bisericii; b) prin alegere: 4 membri aleşi de cãtre Consistoriul Suprem, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. (2) Preşedintele Comisiei de editurã şi tipografie este episcopul, referentul este consilierul administrativ, iar notarul este ales dintre membri. Şedinţele se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. (3) Sarcinile Comisiei de editurã şi tipografie sunt urmãtoarele: a) pregãteşte planul de publicaţii anual pentru Consistoriul Bisericii; b) urmãreşte şi asigurã îndeplinirea planului de publicaţii; c) organizeazã propaganda şi circulaţia publicaţiilor; d) ajutã activitatea redacţiilor; e) coordoneazã activitatea tipografiei Bisericii.
CAP. II Instanţele Bisericii
Contenciosul administrativ, protopopesc şi naţional ART. 193 Înfiinţarea, competenţa şi procedura instanţelor sunt reglementate în Regulamentul contenciosului administrativ al Bisericii. Comisia de disciplinã protopopeascã şi naţionalã ART. 194 Înfiinţarea, competenţa şi procedura comisiilor sunt reglementate în Regulamentul de disciplinã al Bisericii.
CAP. III Instituţiile şi organizaţiile Bisericii
SECŢIUNEA 1 Biblioteca Mare a Bisericii
ART. 195 Biblioteca Mare este proprietatea Bisericii şi este administratã separat de celelalte fonduri şi obiecte ale patrimoniului, luând în considerare dispoziţiile fondatorilor. ART. 196 Conducerea Bibliotecii Mari se exercitã de cãtre o comisie formatã din 5 membri. ART. 197 Preşedintele comisiei este episcopul, membrii sunt aleşi de Consistoriul Suprem pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. Notarul este ales din rândul membrilor. ART. 198 Biblioteca Mare are un fond de carte cu caracter teologic, ştiinţific, arhivistic şi de manuscrise, stând la dispoziţia cercetãtorilor şi a celor interesaţi. ART. 199 Biblioteca Mare funcţioneazã pe baza unui regulament aprobat de cãtre Consistoriul Suprem. Bibliotecarul este ales de cãtre Consistoriul Bisericii dintre bibliotecari calificaţi. Acesta va înainta un raport anual de activitate Consistoriului Bisericii.
SECŢIUNEA a 2-a Arhiva Bisericii
ART. 200 Conducerea Arhivei se realizeazã de o comisie formatã din 5 membri. Preşedintele comisiei este din oficiu profesorul de istorie bisericeascã de la Facultatea Unitarianã a Institutului Teologic Protestant, 4 membri fiind aleşi de cãtre Consistoriul Suprem pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani. Comisia va alege un notar din rândul membrilor sãi. ART. 201 Şedinţele comisiei se ţin trimestrial, iar în caz de nevoie, oricând. Procesele-verbale întocmite vor fi înaintate Consistoriului Bisericii. ART. 202 Arhivistul este angajat prin concurs şi examen de cãtre Consistoriul Bisericii. Activitatea şi sarcinile ştiinţifice sunt reglementate de un regulament aprobat de cãtre Consistoriul Suprem. Arhivistul are obligaţia sã prezinte un proiect, respectiv raport de activitate Consistoriului Bisericii în fiecare semestru, iar Consistoriului Suprem, anual.
SECŢIUNEA a 3-a Casa de Pensii a Bisericii
ART. 203 Biserica asigurã în cadrul Casei de Pensii asigurãri sociale pentru angajaţii proprii. ART. 204 Casa de Pensii funcţioneazã pe baza regulamentului adoptat de cãtre Consistoriul Suprem, în acord cu reglementãrile privind asigurãrile sociale de stat. ART. 205 Preşedintele Casei de Pensii este din oficiu vicarul, iar consiliul de conducere, format din 10 membri, este ales de cãtre Consistoriul Suprem pe bazã de candidaturã, prin vot secret, pe o perioadã de 6 ani.
SECŢIUNEA a 4-a Asociaţiile moral-religioase bisericeşti
ART. 206 Pentru dezvoltarea şi aprofundarea vieţii moral-religioase şi pentru slujirea omului, în cadrul Bisericii funcţioneazã urmãtoarele asociaţii moral-religioase: a) Asociaţia "David Ferenc"; b) Asociaţia Naţionalã a Preoţilor Unitarieni; c) Asociaţia Naţionalã a Femeilor Unitariene; d) Asociaţia Naţionalã de Tineret "David Ferenc". ART. 207 Asociaţiile funcţioneazã pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat de cãtre Consistoriul Suprem. Asociaţiile înainteazã un raport de activitate Consistoriului Bisericii în fiecare semestru, iar Consistoriului Suprem, anual. Tipografia Bisericii ART. 208 Pentru activitatea de difuzare a publicaţiilor proprii, Biserica are o tipografie. Activitatea tipografiei se desfãşoarã pe baza unui regulament aprobat de cãtre Consistoriul Bisericii.
CAP. IV Funcţionarii şi demnitarii naţionali ai Bisericii
ART. 209 Funcţionarii şi demnitarii naţionali ai Bisericii sunt: episcopul, cei 2 curatori generali, vicarul, directorul relaţiilor publice, precum şi funcţionarii principali ai centrului eparhial.
SECŢIUNEA 1 Episcopul
ART. 210 Episcopul este funcţionarul şi demnitarul clerical principal al Bisericii; în afarã de el, deţinerea concomitentã a calitãţii de funcţionar şi demnitar este incompatibilã. În cazul în care s-ar ivi o incompatibilitate temporarã, aceasta trebuie opritã în termen de 30 de zile, în caz contrar persoana pierzând funcţia ce i-a cauzat incompatibilitatea. Salariul funcţionarilor şi indemnizaţia demnitarilor sunt stabilite de Consistoriul Bisericii. ART. 211 Episcopul este ales de cãtre Sinod pe bazã de candidaturã, prin vot secret, cu votul majoritãţii simple, din rândul preoţilor, profesorilor de teologie şi al funcţionarilor centrului eparhial cu cel puţin 6 ani de vechime de preot, pe o perioadã de 6 ani. Acesta poate fi reales o singurã datã. Episcopul va depune de îndatã jurãmântul. El va prelua oficiul de la predecesorul sãu dupã o perioadã de 30 de zile. ART. 212 (1) Drepturile şi sarcinile episcopului sunt urmãtoarele: a) este reprezentantul principal al Bisericii în faţa autoritãţilor de stat şi a instanţelor şi în cauze de drept privat. Împreunã cu curatorii generali, este principalul reprezentant public al Bisericii; b) vegheazã asupra intereselor moral-religioase, spirituale şi materiale ale Bisericii. Vegheazã asupra respectãrii statutului şi a hotãrârilor autoritãţilor bisericeşti. În conducerea Bisericii, procedeazã în consens cu curatorii generali; c) nu are post de preot, dar are dreptul sã oficieze slujbe religioase în oricare parohie; d) este preşedintele clerical al Sinodului, al Consistoriului Suprem, al Consistoriului Bisericii, al Preşedinţiei, al Scaunului episcopal, al Comisiei de editurã şi tipografie, respectiv al Comisiei pentru supravegherea Bibliotecii Mari a Bisericii. (2) În calitate de conducãtor al administraţiei bisericeşti: a) asigurã soluţionarea problemelor curente ale Consistoriului Bisericii. Împreunã cu consilierii, întocmeşte rapoarte Consistoriului Bisericii despre cele soluţionate. Problemele ce necesitã cunoştinţe de specialitate vor fi transmise comisiei competente pentru analizã şi avizare; b) vizeazã hotãrârile şi dispoziţiile Sinodului, Consistoriului Suprem şi ale Consistoriului Bisericii, semneazã corespondenţa şi procesele-verbale; c) împreunã cu curatorul general, supravegheazã activitatea funcţionarilor centrului eparhial şi îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, intervenind la nevoie; d) are dreptul de a verifica gestiunea patrimoniului şi de a cere raport de specialitate; e) este îndrumãtorul şi supraveghetorul principal al învãţãmântului şi al educaţiei spirituale la Facultatea Unitarianã a Institutului Teologic Protestant. La nevoie, solicitã rapoarte rectorului şi decanului cu privire la activitatea institutului şi a facultãţii; f) este îndrumãtorul şi supraveghetorul principal al şcolilor confesionale unitariene. La nevoie, solicitã rapoarte directorilor cu privire la activitatea şcolilor; g) viziteazã periodic parohiile şi va folosi toate ocaziile sã se întâlneascã cât mai des cu credincioşii, pentru a le spori şi cultiva evlavia, iubirea Bisericii şi a religiei; h) numeşte şi transferã, pe baza regulamentului, preoţii şi cantorii; i) învesteşte, cu ajutorul vicarului şi al protopopilor, preoţii nou-numiţi; j) asigurã întreţinerea relaţiei frãţeşti cu bisericile recunoscute din ţarã, cu bisericile unitariene din strãinãtate şi cu alte organizaţii religioase internaţionale; k) desemneazã slujitorii pentru serviciul cu ocazia Sinodului şi a Consistoriului Suprem; l) prezintã un raport anual de activitate Consistoriului Bisericii. (3) Toate parohiile se aflã sub supravegherea supremã a episcopului. În baza acestui drept, când considerã necesar, va cere rapoarte protopopilor, curatorilor protopopeşti, preoţilor sau curatorilor despre starea parohiilor, respectarea ordinii şi disciplinei bisericeşti, în vederea eliminãrii unor lipsuri, plângeri, abuzuri. În caz de nevoie, îi cheamã pe cei interesaţi la audienţã. ART. 213 Activitatea administrativã a episcopului se realizeazã de cãtre Cancelaria Episcopalã, cu sediul la Cluj-Napoca. Biserica are obligaţia sã punã casa episcopalã la dispoziţia episcopului, care, la expirarea mandatului, o va preda succesorului sãu. ART. 214 Sigiliul episcopului poartã inscripţia: "Episcopul Bisericii Unitariene din Transilvania", la mijloc fiind plasatã emblema Bisericii.
SECŢIUNEA a 2-a Curatorul general
ART. 215 Curatorul general este demnitarul laic principal al Bisericii. ART. 216 Curatorul general este ales de cãtre Consistoriul Suprem pe bazã de candidaturã, prin vot secret, cu votul majoritãţii simple, din rândul membrilor laici care corespund condiţiilor prevãzute la art. 11 alin. (2), pe o perioadã de 6 ani. Poate fi reales o singurã datã. Curatorul ales va depune de îndatã jurãmântul. El va prelua oficiul de la predecesorul sãu dupã o perioadã de 30 de zile. ART. 217 Drepturile şi sarcinile celor 2 curatori generali sunt identice. Problemele ce ţin de competenţa lor vor fi soluţionate cu prioritate de cel cu vechime mai mare în funcţie, iar în caz de impedimente personale, de celãlalt curator general. ART. 218 Drepturile şi sarcinile curatorului general sunt urmãtoarele: a) este reprezentantul principal al Bisericii, ca şi episcopul, în faţa autoritãţilor de stat şi a instanţelor, respectiv în cauze de drept privat. Împreunã cu episcopul, este principalul reprezentant public al Bisericii; b) vegheazã asupra intereselor moral-religioase, spirituale şi materiale ale Bisericii. Vegheazã asupra respectãrii statutului şi a hotãrârilor autoritãţilor bisericeşti. În conducerea Bisericii, procedeazã în consens cu episcopul; c) este preşedintele laic al Sinodului, al Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii, respectiv al Comisiei economice, şi membru al Preşedinţiei Consistoriului Bisericii; d) supravegheazã parohiile, Facultatea Unitarianã a Institutului Teologic Protestant şi şcolile confesionale unitariene; e) semneazã procesele-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem şi Consistoriului Bisericii; f) împreunã cu episcopul, supravegheazã activitatea funcţionarilor centrului eparhial şi îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, intervenind la nevoie; g) are dreptul de a verifica gestiunea patrimoniului bisericesc, precum şi a fondurilor şi documentelor conexe.
SECŢIUNEA a 3-a Vicarul şi notarul general bisericesc
ART. 219 Vicarul este ales de cãtre Consistoriul Suprem al Bisericii, pe bazã de candidaturã, prin vot secret, cu votul majoritãţii simple, din rândul preoţilor parohi, al profesorilor de teologie şi al funcţionarilor centrului eparhial, pe o perioadã de 6 ani. Poate fi reales o singurã datã. Vicarul ales va depune de îndatã jurãmântul. El va prelua oficiul de la predecesorul sãu dupã o perioadã de 30 de zile. ART. 220 Drepturile şi sarcinile vicarului sunt urmãtoarele: a) înlocuieşte episcopul în caz de impedimente sau în cazul vacanţei. În aceste cazuri Consistoriul Bisericii se va îngriji de suplinirea activitãţii vicarului; b) întocmeşte procesele-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii; c) sãvârşeşte învestirea preoţilor împreunã cu episcopul; d) primeşte jurãmântul de la funcţionari şi demnitari; e) este preşedintele Comisiei de misiune şi îndrumãtorul activitãţii de misiune internã; f) este preşedintele Consiliului de conducere a Casei de Pensii, a Comisiei mass-media şi membru al Preşedinţiei Consistoriului Bisericii; g) se îngrijeşte de publicarea proceselor-verbale ale Sinodului, Consistoriului Suprem şi ale Consistoriului Bisericii; prin intermediul Monitorului Unitarian, informeazã opinia publicã despre principalele hotãrâri şi comunicate ale autoritãţilor bisericeşti.
SECŢIUNEA a 4-a Directorul relaţiilor publice
ART. 221 Directorul relaţiilor publice este ales de cãtre Consistoriul Suprem pe bazã de candidaturã, prin vot secret, cu votul majoritãţii simple, din rândul preoţilor parohi, pe o perioadã de 6 ani. Poate fi reales o singurã datã. Directorul ales va depune de îndatã jurãmântul. ART. 222 Drepturile şi sarcinile directorului relaţiilor publice sunt urmãtoarele: a) cu ocazia şedinţelor autoritãţilor supreme bisericeşti, vegheazã asupra respectãrii legilor, dispoziţiilor şi a regulamentului de şedinţã; în cazul încãlcãrii acestora, face propuneri pentru eliminarea abaterilor, precum şi pentru aplicarea sancţiunilor; b) în cauze disciplinare, obligaţiile lui sunt reglementate de Regulamentul disciplinar.
SECŢIUNEA a 5-a Funcţionarii şi angajaţii centrului eparhial
ART. 223 Centrul eparhial este oficiul administrativ care asigurã activitatea eficientã a autoritãţilor, funcţionarilor şi demnitarilor bisericeşti. Personalul centrului eparhial este alcãtuit din funcţionari principali, funcţionari şi alţi angajaţi. Condiţiile de angajare, structura organizaţionalã şi îndatoririle de serviciu sunt incluse în Statutul Bisericii, respectiv în regulamentul de organizare şi funcţionare al centrului eparhial. ART. 224 Funcţionarii principali ai centrului eparhial sunt: consilierul administrativ cu pregãtire clericalã, consilierul economic şi juridic, consilierul de educaţie moral-religioasã şi învãţãmânt şi contabilul-şef. ART. 225 (1) Funcţionarii principali sunt angajaţi de cãtre Consistoriul Bisericii, cu confirmarea Consistoriului Suprem, prin concurs şi examen, dintre candidaţi cu cel puţin 3 ani de experienţã în domeniu. Ei vor depune jurãmânt în faţa Consistoriului Suprem. Consistoriul Bisericii va încheia contract de muncã cu ei, care cuprinde drepturile şi obligaţiile lor, respectiv cuantumul salariului. Consistoriul Bisericii asigurã locuinţã de serviciu funcţionarilor principali şi profesorilor de teologie, pe perioada angajãrii lor. (2) Funcţionarii principali nu pot fi aleşi ca membri ai autoritãţilor bisericeşti. În cazul în care s-ar ivi o incompatibilitate temporarã, aceasta trebuie opritã în termen de 30 de zile, în caz contrar persoana pierzând funcţia ce i-a cauzat incompatibilitatea. ART. 226 Ceilalţi funcţionari şi angajaţi ai centrului eparhial sunt: secretarul episcopal, bibliotecarul, arhivistul, directorul editurii şi al tipografiei, referentul de mass-media, coordonatorul caritativ, administratorul economic, revizorul contabil, referentul tehnic, casierul, registratorul-arhivar, dactilograful, şoferul şi îngrijitorul. ART. 227 Ocuparea posturilor de funcţionar şi de alt angajat se face, de asemenea, prin concurs şi examen. Numirea lor se va face de cãtre Consistoriul Bisericii, care va încheia contract de muncã, cuprinzând drepturile, obligaţiile şi salariul lor. Principiul incompatibilitãţii este valabil şi în acest caz. ART. 228 Pe lângã posturile menţionate se pot înfiinţa, la nevoie, noi posturi, iar cele existente se pot desfiinţa, la propunerea Consistoriului Bisericii, cu aprobarea Consistoriului Suprem. ART. 229 (1) Consilierul administrativ are urmãtoarele sarcini şi obligaţii: este referentul Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii în probleme administrative şi de asigurãri sociale: a) probleme de personal; b) pregãtirea şi perfecţionarea preoţilor şi a cantorilor; c) conferinţele anuale cu curatori şi prezbiteri; d) legãturi de parteneriat cu alte biserici; e) problemele de arhivã şi bibliotecã; f) activitatea editorialã şi de publicare; g) activitatea comisiilor (Comisia de misiune, Comisia de editurã şi tipografie, Comisia mass-media): pregãtirea lucrãrilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii; h) pregãtirea şi prezentarea raportului anual cãtre Consistoriul Suprem despre activitatea administrativã şi misionarã a Consistoriului Bisericii; i) problemele interconfesionale; j) problemele de protocol; k) orice alte sarcini transmise de cãtre Consistoriul Bisericii. (2) Programul de lucru al consilierului administrativ este nenormat. ART. 230 (1) Consilierul economic-juridic are urmãtoarele sarcini şi obligaţii: este referentul Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii în probleme economice, financiare şi juridice: a) urmãrirea apariţiei dispoziţiilor bisericeşti şi a actelor normative ale statului în probleme economice, financiare şi juridice şi transmiterea parohiilor şi protopopiatelor de informaţii despre conţinutul acestora; b) probleme de construcţii-reparaţii (întocmirea şi aprobarea documentaţiilor de specialitate); c) pregãtirea cererilor de finanţare ale parohiilor şi centrului eparhial; d) evidenţa patrimoniului bisericesc naţionalizat, procurarea actelor doveditoare, activitatea în scopul revendicãrii bunurilor; e) reprezentarea Bisericii şi apãrarea intereselor ei în faţa instanţelor, pe bazã de delegaţie; f) imobilele bisericeşti aflate în administrarea centrului eparhial (locaţiuni, închirieri, întreţinerea şi repararea clãdirilor); g) evidenţa patrimoniului bisericesc; h) organizarea şi urmãrirea controlului financiar la parohii şi protopopiate; i) activitatea comisiilor (Comisia economicã, Comisia juridicã şi Comisia financiarã): convocarea trimestrialã, pregãtirea lucrãrilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii; j) activitatea casei bisericeşti de asigurãri; k) pregãtirea şi prezentarea raportului anual cãtre Consistoriul Suprem despre activitatea economicã, financiarã şi juridicã a Consistoriului Bisericii; l) orice alte sarcini transmise de cãtre Consistoriul Bisericii. (2) Programul de lucru al consilierului economic-juridic este nenormat. ART. 231 (1) Consilierul de educaţie moral-religioasã şi învãţãmânt are urmãtoarele sarcini şi obligaţii: este referentul Sinodului, Consistoriului Suprem şi al Consistoriului Bisericii în probleme de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt: a) îndrumarea activitãţii comisiilor de educaţie moral-religioasã din parohii şi protopopiate; b) activitatea de educaţie moral-religioasã şcolarã şi extraşcolarã; supravegherea preoţilor şi a profesorilor de religie în acest sens; c) redactarea şi editarea de manuale de educaţie moral-religioasã; d) îndrumarea educaţiei moral-religioase pentru pregãtirea confirmaţiunii; e) ajutorul acordat educaţiei moral-religioase a celor din diasporã; f) problemele liceelor teologice unitariene, respectiv ale şcolilor confesionale; g) reprezentarea Bisericii în probleme de învãţãmânt în faţa autoritãţilor statului, a altor confesiuni şi a organizaţiilor neguvernamentale; h) activitatea Comisiei de educaţie moral-religioasã şi de învãţãmânt: convocarea trimestrialã, pregãtirea lucrãrilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii; i) pregãtirea şi prezentarea raportului anual cãtre Consistoriul Suprem cu privire la activitatea de educaţie şi învãţãmânt a Consistoriului Bisericii; j) orice alte sarcini transmise de cãtre Consistoriul Bisericii. (2) Programul de lucru al consilierului de educaţie moral-religioasã şi învãţãmânt este nenormat. ART. 232 (1) Contabilul-şef are urmãtoarele sarcini şi obligaţii: a) îndeplinirea obligaţiilor financiare la termen; b) pregãtirea rapoartelor trimestriale şi anuale pentru Consistoriul Bisericii cu privire la situaţia economicã şi financiarã; pentru Preşedinţie, prezintã un raport conform cerinţelor acesteia; c) verificarea activitãţii casierului şi a evidenţei casieriei; d) urmãrirea dispoziţiilor financiare şi asigurarea respectãrii lor; e) întocmirea statelor de platã pentru funcţionarii şi angajaţii centrului eparhial; f) ducerea la îndeplinire a hotãrârilor Consistoriului Bisericii; g) întocmirea bugetului şi a bilanţului contabil ale centrului eparhial; h) evidenţa aprovizionãrii, a inventarului mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar; i) evidenţa cheltuielilor de întreţinere ale imobilelor bisericeşti aflate în administrarea centrului eparhial, urmãrirea şi verificarea încasãrii chiriilor; j) activitatea Comisiei financiare: convocarea trimestrialã, pregãtirea lucrãrilor, prezentarea proceselor-verbale la şedinţa Consistoriului Bisericii; k) evidenţa inventarului centrului eparhial, inventarierea anualã împreunã cu comisia de inventariere; l) arhivarea şi clasarea documentelor financiare; m) orice alte sarcini transmise de cãtre Consistoriul Bisericii. (2) Programul de lucru al contabilului-şef este nenormat.
PARTEA a V-a Dispoziţii finale
ART. 233 (1) Cei aleşi în funcţii şi demnitãţi bisericeşti vor depune urmãtorul jurãmânt: "Eu, ................, jur pe unicul Dumnezeu cã în funcţia mea de .............. pe care am fost ales voi proceda cu bunãcredinţã şi conştiinţã. Voi îndeplini toate îndatoririle prevãzute de Statut cu bunã ştiinţã, având în consideraţie doar interesul Bisericii. Mã voi strãdui sã slujesc Biserica şi propãşirea ei. Aşa sã mã ajute Dumnezeu. Amin." (2) Episcopul ales va depune în faţa Sinodului urmãtorul jurãmânt: "Eu, ............, jur pe unicul Dumnezeu cã în funcţia de episcop, la care m-a ales Sinodul, voi proceda cu conştiinţã şi bunã-credinţã, conform aptitudinilor mele maxime. Mã voi strãdui sã cultiv toleranţa şi ideea libertãţii conştiinţei - moştenire istoricã de la strãbuni -, sã pãstrez şi sã slujesc dezvoltarea concepţiei unitariene despre credinţã şi viaţã, în concordanţã cu revelaţia lui Dumnezeu din vremurile noastre. Mã voi strãdui sã fiu un pãstor devotat şi fidel al comunitãţii sufleteşti a Bisericii noastre, preoţilor şi credincioşilor. Voi face totul sã reprezint legalitatea în viaţa publicã şi privatã, cu respectarea Statutului. Nu voi precupeţi niciun efort sã pãstrez şi sã sporesc bunurile Bisericii în vederea propãşirii Bisericii. Voi îndeplini toate sarcinile în spiritul dublei porunci de iubire a lui Iisus şi a iubirii slujitoare. Aşa sã mã ajute Dumnezeu. Amin." (3) La începutul fiecãrui mandat, cei aleşi în funcţii sau demnitãţi depun jurãmântul de credinţã. ART. 234 În cazul desfiinţãrii parohiilor, protopopiatelor, instituţiilor de învãţãmânt, internatelor, unitãţilor caritative, unitãţilor economice şi a altor instituţii sau fundaţii, patrimoniul acestora va trece în proprietatea Bisericii, iar dreptul de proprietate va fi exercitat de Consistoriul Suprem. ART. 235 Prezentul statut intrã în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
