Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În aplicarea dispoziţiilor art. 64 alin. (1) lit. d) şi al art. 66 lit. s) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile ulterioare, verificând lucrãrile Congresului avocaţilor din 10-11 iunie 2011, procedând la examinarea formei finale a Statutului profesiei de avocat, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, întrunit în şedinţa din 3 decembrie 2011, hotãrãşte: ART. 1 Se adoptã şi se comunicã spre publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Statutul profesiei de avocat, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrare. ART. 2 La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, Statutul profesiei de avocat, adoptat în şedinţa Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România din data de 25 septembrie 2004, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, îşi înceteazã aplicabilitatea. ART. 3 Prezenta hotãrâre şi Statutul profesiei de avocat se publicã pe pagina web www.unbr.ro ART. 4 Prezenta hotãrâre se comunicã barourilor, preşedintelui Comisiei centrale de cenzori, preşedintelui comisiei centrale de disciplinã şi preşedintelui Casei de Asigurãri a Avocaţilor, care vor lua mãsuri de aplicare a acesteia. Preşedintele Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Gheorghe Florea Bucureşti, 3 decembrie 2011. Nr. 64. ANEXĂ STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT CAP. I Principiile şi regulile fundamentale ale exercitãrii profesiei de avocat ART. 1 (1) Profesia de avocat este liberã şi independentã, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevãzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile ulterioare, denumitã în continuare Lege, şi ale prezentului statut. (2) Exercitarea profesiei de avocat este supusã urmãtoarelor principii fundamentale: a) principiul legalitãţii; b) principiul libertãţii; c) principiul independenţei; d) principiul autonomiei şi descentralizãrii; e) principiul pãstrãrii secretului profesional. ART. 2 (1) Scopul exercitãrii profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat. (2) În exercitarea dreptului la apãrare recunoscut şi garantat de Constituţia României, republicatã, de lege, de pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stãrui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea pãrţilor. ART. 3 (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut şi codului deontologic. (2) Profesia de avocat se exercitã numai de avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor întocmit de baroul din care fac parte. (3) Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu îşi poate exercita concomitent activitatea în douã sau mai multe forme de exercitare a profesiei. (4) Este interzisã, sub sancţiunile prevãzute de Lege, exercitarea oricãrei activitãţi specifice profesiei de avocat de cãtre o persoanã fizicã ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi în tabloul avocaţilor sau, dupã caz, de cãtre orice persoanã juridicã, cu excepţia societãţii profesionale de avocaţi cu rãspundere limitatã. ART. 4 (1) Profesia de avocat este organizatã şi funcţioneazã în baza principiului autonomiei şi descentralizãrii, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. (3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevãzute de Lege şi de prezentul statut. ART. 5 (1) În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti existã şi funcţioneazã, în temeiul Legii, un singur barou, persoanã juridicã de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor care au sediul profesional principal în localitãţile de pe raza acestuia. (2) Toate barourile din România, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumitã în continuare U.N.B.R. (3) U.N.B.R. este persoanã juridicã de interes public, înfiinţatã prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din România. (4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatatã de cãtre instanţã sau alt organ judiciar, la cererea oricãrei persoane interesate sau din oficiu. (5) Sunt interzise, sub sancţiunea prevãzutã de Lege, folosirea, fãrã drept, de cãtre orice persoanã a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţionalã a Barourilor din România", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea fãrã drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fãrã drept a robei. ART. 6 (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cãrora avocatul promoveazã şi apãrã drepturile, libertãţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garanteazã activitatea sa profesionalã. (2) Avocatul este liber sã îşi aleagã, sã schimbe şi sã dispunã în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (3) Orice persoanã are dreptul sã îşi aleagã în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de cãtre organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formã a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauzã ori convenţie contrarã, prohibitivã sau restrictivã este lovitã de nulitate absolutã. (4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii sãi se bazeazã pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevãzute de Lege, prezentul statut, codul deontologic şi de contractul de asistenţã juridicã legal încheiat. ART. 7 (1) Într-o societate întemeiatã pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apãra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivã sfãtuitorul şi apãrãtorul clientului sãu. (2) Avocatul, exercitând drepturile care îi sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, îşi indeplineşte indatoririle şi obligaţiile faţã de client în raporturile cu autoritãţile şi instituţiile în relaţie cu care îşi asistã sau îşi reprezintã clientul, faţã de profesia sa în general şi faţã de fiecare confrate în particular, precum şi faţã de public. Avocatul are indatorirea de a-şi indeplini cu conştiinciozitate, onoare şi probitate profesionalã obligaţiile faţã de client, în raporturile cu persoanele fizice, cu autoritãţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi în relaţia sa cu publicul în general. (3) În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrangeri sau intimidãri din partea autoritãţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege. (4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului sãu. Avocatul este dator sã dea clientului sfaturi juridice corespunzãtoare legii şi sã acţioneze numai în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic, potrivit crezului sãu profesional. (5) Avocatul nu rãspunde penal pentru susţinerile fãcute oral sau în scris în faţa instanţelor de judecatã, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmãrire penalã ori a altor autoritãţi, dacã aceste susţineri sunt în legãturã cu apãrarea şi sunt necesare stabilirii adevãrului. (6) Urmãrirea penalã şi trimiterea în judecatã a avocatului pentru fapte penale sãvarşite în exercitarea profesiei sau în legãturã cu aceasta se pot face numai în cazurile şi în condiţiile prevãzute de Lege. ART. 8 (1) Secretul profesional este de ordine publicã. (2) Avocatul este dator sã pãstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţatã. (3) Avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţã şi de cãtre nicio persoanã sã divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de cãtre clientul sãu şi nici de cãtre o altã autoritate sau persoanã. Se excepteazã însã cazurile în care avocatul este urmãrit penal, disciplinar sau atunci când existã o contestaţie în privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesitãţi stricte pentru apãrarea sa. (4) Obligaţia de a pãstra secretul profesional nu împiedicã avocatul sã foloseascã informaţiile cu privire la un fost client, dacã acestea au devenit publice. (5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã gravã. ART. 9 (1) Obligaţia de a pãstra secretul profesional este absolutã şi nelimitatã în timp. Obligaţia se întinde asupra tuturor activitãţilor avocatului, ale asociaţilor sãi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi. (2) Obligaţia de a pãstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucreazã în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor sãi. Avocatul este dator sã le aducã la cunoştinţã aceastã obligaţie. (3) Obligaţia de a pãstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin. ART. 10 (1) Orice comunicare sau corespondenţã profesionalã între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost fãcutã, este confidenţialã. (2) În relaţiile cu avocaţii înscrişi într-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sã respecte dispoziţiile speciale prevãzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeanã. (3) În relaţiile cu un avocat înscris într-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie sã se asigure, înainte de a schimba informaţii confidenţiale, cã în ţara în care îşi exercitã profesia confratele strãin existã norme ce permit asigurarea confidenţialitãţii corespondenţei şi, în caz contrar, sã încheie un acord de confidenţialitate sau sã îl întrebe pe clientul sãu dacã acceptã, în scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale. (4) Corespondenţa şi informaţiile transmise între avocaţi sau între avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi în niciun caz aduse ca probe în justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial. ART. 11 În raporturile cu instanţele judecãtoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autoritãţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator sã aibã un comportament demn, civilizat şi loial. ART. 12 (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentã de a asigura exercitarea calificatã a dreptului de apãrare, organizând în mod corespunzãtor primirea în profesie, pregãtirea profesionalã iniţialã şi pregãtirea continuã a avocaţilor, respectarea strictã a deontologiei şi a disciplinei profesionale. (2) Toţi avocaţii au dreptul şi indatorirea de a participa la formele de pregãtire profesionalã stabilite de cãtre organele profesiei. (3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, sã acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnitãţii şi onoarei corpului de avocaţi. ART. 13 Dispoziţiile prezentului statut se aplicã în mod corespunzãtor şi avocaţilor strãini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de cãtre aceştia. CAP. II Organizarea profesiei de avocat SECŢIUNEA 1 Dobândirea calitãţii de avocat SUBSECŢIUNEA 1 Primirea în profesie ART. 14 (1) Primirea în profesia de avocat se realizeazã numai în baza promovãrii examenului organizat de cãtre U.N.B.R. la nivel naţional. (2) Cu titlu de excepţie, în condiţiile legii, pot accede în profesie, fãrã susţinerea examenului, judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cãrora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, dupã caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, în aceleaşi condiţii, judecãtorii de la instanţele internaţionale. ART. 15 (1) Cererea formulatã de persoana care doreşte sã fie primitã în profesie se adreseazã decanului baroului unde solicitantul intenţioneazã sã exercite profesia. Cererea se depune sau, dupã caz, se comunicã în douã exemplare şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) elementele actului de identitate şi organul emitent; d) indicarea diplomei de licenţã eliberate de o instituţie de invãţãmant superior acreditatã în condiţiile legii, care atestã calitatea de licenţiat al unei facultãţi de drept cu durata stabilitã de lege, precum şi indicarea, dacã este cazul, a indeplinirii funcţiei de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovãrii examenului de definitivat în profesia din care provine ori a indeplinirii condiţiilor prevãzute de art. 14 alin. (2), dupã caz; e) declaraţia cã nu se aflã în niciunul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute la art. 14 din Lege; f) declaraţia solicitantului cã nu se aflã în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute la art. 15 din Lege ori cã inţelege sã renunţe la orice stare de incompatibilitate în cel mult douã luni de la data emiterii deciziei de primire în profesia de avocat şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducitãţii acesteia în caz de neconformare în termen; g) precizarea cã se solicitã dobândirea calitãţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesionalã iniţialã în profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregãtire profesionalã continuã, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut; h) menţiunea, dacã este cazul, cã, potrivit Legii, candidatul poate dobândi calitatea de avocat definitiv; i) declaraţia expresã cã nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetãrii activitãţii. (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte depuse în dublu exemplar: a) copie a actului de identitate şi a actelor de stare civilã; b) copie a diplomei de licenţã şi, dupã caz, copii ale înscrisurilor care dovedesc indeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat în profesia respectivã ori indeplinirea condiţiilor prevãzute de art. 14 alin. (2). În cazul în care se solicitã primirea în profesie pe bazã de diplome eliberate de instituţiile de invãţãmant superior din altã ţarã, se va depune şi dovada de echivalare, în condiţiile legii; c) copie a cazierului judiciar, eliberatã cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii; d) certificat privind starea de sãnãtate a candidatului, eliberat de instituţia sanitarã stabilitã de barou conform hotãrârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii; e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în profesie, care sã ateste cauzele încetãrii calitãţii de avocat ori, dacã este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire în profesie; f) douã fotografii de tip legitimaţie. (3) În cazul prevãzut la art. 14 alin. (2), judecãtorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta adeverinţã în original şi în traducere legalizatã, eliberatã de cãtre respectiva instanţã, atestând cã acesta a indeplinit calitatea de judecãtor şi cã încetarea acestei calitãţi a avut loc din motive neimputabile. ART. 16 (1) Cererea formulatã de membrul unui barou din altã ţarã în vederea exercitãrii profesiei de avocat în România se va depune sau, dupã caz, se va comunica în dublu exemplar la baroul în care doreşte sã profeseze şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numãrul, data şi emitentul paşaportului; d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte sã işi exercite profesia; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); f) indicarea formei în care urmeazã sã exercite profesia, conform art. 5 din Lege. (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte, depuse în dublu exemplar, traduse în limba românã şi certificate: a) paşaport; b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinar. (3) La cerere se vor ataşa: a) avizul conform eliberat de Comisia permanentã a U.N.B.R.; b) declaraţia expresã a solicitantului cã nu se aflã în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevãzute la art. 14 şi 15 din Lege; c) declaraţia expresã a solicitantului cã se obligã sã respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic; d) dovada încetãrii formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, dupã caz; e) certificat medical de sãnãtate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d); f) douã fotografii de tip legitimaţie. ART. 17 (1) Cererea de primire în profesie, în forma şi însoţitã de documentaţia prevãzute în prezentul statut, se depune în termen de cel mult 15 zile de la data publicãrii pe pagina web a U.N.B.R. a organizãrii examenului naţional de primire în profesie. În termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, cererea de primire în profesie se va comunica de cãtre barou U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R. (2) Afişarea cererii la sediul baroului se constatã prin proces-verbal. (3) În termen de 10 de zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R., orice persoanã poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arãtând împrejurãrile şi probele pe care îşi întemeiazã opoziţia. (4) Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost inregistratã cererea de primire în profesie. (5) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie, decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacã nu se face opoziţie la înscriere. ART. 18 (1) Avocatul-raportor va face toate cercetãrile pe care le va considera necesare. (2) Cercetãrile se vor referi la indeplinirea de cãtre solicitant a condiţiilor prevãzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat. ART. 19 În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii. ART. 20 (1) Dupã depunerea raportului, în termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizeazã indeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie şi soluţioneazã eventualele opoziţii. (2) Consiliul baroului va pronunţa o hotãrâre motivatã asupra cererii de primire în profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. în termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie. (3) Hotãrârea poate fi atacatã în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentã a U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie. În cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevãzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data inregistrãrii contestaţiei. Hotãrârea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R. (4) Se poate prezenta la examenul naţional de primire în profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, dupã caz, Comisia permanentã a U.N.B.R. a pronunţat o hotãrâre favorabilã asupra cererii de primire în profesie formulate de acesta. (5) Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în tabloul avocaţilor în baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 şi 23 din Lege. ART. 21 (1) Cererea formulatã de membrul unui barou din altã ţarã de a fi autorizat sã acorde consultanţã juridicã privind dreptul românesc se depune la preşedintele U.N.B.R. (2) Cererea va fi înaintatã baroului în care este înscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul întocmit de decan va fi înaintat Comisiei de examinare. (3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba românã ale avocaţilor strãini se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului U.N.B.R. (4) Comisia de examinare va fi desemnatã de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcãtuitã din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de invãţãmant juridic superior, acreditate în condiţiile legii. (5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bazã ale dreptului românesc şi cunoştinţele de limba românã. SUBSECŢIUNEA a 2-a Primirea în profesia de avocat a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate sã îşi desfãşoare activitãţile profesionale sub titlul profesional corespunzãtor obţinut într-un stat membru ART. 22 Cererea de primire în profesia de avocat în România a avocaţilor care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege. ART. 23 (1) Cererea se depune sau, dupã caz, se comunicã în dublu exemplar secretariatului U.N.B.R. şi va cuprinde: a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; b) locul şi data naşterii; c) numãrul, data şi emitentul paşaportului; d) menţionarea faptului cã intenţioneazã exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România; e) indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); f) indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupãrii profesionale din care face parte în statul membru de origine sau a autoritãţii judiciare în cadrul cãreia este admis sã îşi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine. (2) Cererea va fi însoţitã de urmãtoarele acte, traduse în limba românã şi certificate: a) paşaport; b) o atestare din partea autoritãţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinarã. (3) La cerere se vor ataşa: a) declaraţia expresã a solicitantului cã nu se aflã în niciunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevãzute la art. 14 şi 15 din Lege; b) declaraţia expresã a solicitantului cã se obligã sã respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic; c) certificat medical de sãnãtate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d); d) douã fotografii de tip legitimaţie; e) alte documente prevãzute în anexa nr. XXXI. ART. 24 (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire în profesia de avocat dupã susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul românesc şi de limba românã sau dupã ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de susţinerea examenului, conform art. 100 şi 109 din Lege. (2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendãrii analizãrii cererii pânã la efectuarea de cãtre solicitant a stagiului de pregãtire în domeniul dreptului românesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege. (3) Decizia este definitivã şi se comunicã solicitantului. ART. 25 (1) Avocatul admis în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor la baroul în care îşi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut. (2) Consiliul baroului va dispune înscrierea în tabloul avocaţilor, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesie emise de U.N.B.R. SUBSECŢIUNEA a 3-a Demnitatea profesiei ART. 26 (1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verificã atat cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cat şi pe întreaga duratã a exercitãrii acesteia. (2) Persoana care solicitã primirea în profesia de avocat sau reînscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va infãţişa consiliului baroului la care depune cererea înscrisuri din care sã rezulte condiţiile de încetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o în perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va întreprinde cercetãri - folosind procedura prevãzutã de art. 17 alin. (5), inclusiv în situaţia solicitãrii reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei - pentru a verifica dacã solicitantul se gãseşte în cazul de nedemnitate prevãzut de art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacã a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a sãvarşirii unor abateri disciplinare grave. (3) Avocaţii care se gãsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevãzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi sã prezinte baroului hotãrârile judecãtoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru sãvarşirea unei infracţiuni intenţionate de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte sãvarşite în legãturã cu exercitarea profesiei. (4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotãrârile judecãtoreşti, respectiv înscrisurile ce privesc condiţiile încetãrii profesiei practicate de cãtre avocatul înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnitãţii avocatului. Consiliul baroului va hotãri, dupã caz, menţinerea în profesie sau încetarea calitãţii de avocat, potrivit Legii. (5) Decizia motivatã va fi comunicatã de îndatã avocatului în cauzã, precum şi preşedintelui U.N.B.R., împreunã cu hotãrârea judecãtoreascã, respectiv înscrisurile în baza cãreia/cãrora a fost verificatã starea de nedemnitate. (6) Decizia consiliului baroului poate fi atacatã de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauzã, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotãri în condiţiile Legii. (7) Decizia consiliului baroului de încetare a calitãţii de avocat este executorie. Despre încetarea calitãţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzãtoare în tabloul avocaţilor. SUBSECŢIUNEA a 4-a Incompatibilitãţi ART. 27 Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie sã nu se gãseascã în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevãzute de Lege. ART. 28 Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat. ART. 29 (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacã legi speciale nu prevãd altfel: a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fãrã autorizaţie; b) calitatea de asociat într-o societate comercialã în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercialã în comanditã simplã sau în comanditã pe acţiuni; c) calitatea de administrator într-o societate comercialã în comanditã pe acţiuni; d) calitatea de administrator unic sau, în cazul unei pluralitãţi de administratori, aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru în comitetul de direcţie al unei societãţi comerciale cu rãspundere limitatã; e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere ori de membru în comitetul de direcţie sau în directoratul unei societãţi comerciale pe acţiuni. (2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societãţile comerciale cu rãspundere limitatã sau la cele pe acţiuni. (3) Avocatul poate indeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie sau în consiliul de supraveghere al unei societãţi comerciale pe acţiuni ori de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi comerciale cu rãspundere limitatã, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercitã profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor în care exercitã funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialitãţii. (4) Dacã consiliul baroului apreciazã cã exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este ori devine incompatibilã cu demnitatea şi cu regulile de conduitã impuse avocaţilor, poate, în orice moment, sã solicite celui interesat sã pãrãseascã funcţia pe care o ocupã. Decizia consiliului baroului va fi comunicatã de îndatã avocatului în cauzã. Dispoziţiile art. 26 alin. (6) şi (7) se aplicã în mod corespunzãtor. (5) Încãlcarea de cãtre avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinarã gravã. ART. 30 (1) Incompatibilitãţile prevãzute de Lege se verificã şi se constatã de cãtre consiliul baroului, chiar şi din oficiu. (2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia sã incunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa din tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în tabloul avocaţilor incompatibili. (3) Continuarea exercitãrii profesiei dupã intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fãrã drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevãzute de lege, şi constituie abatere disciplinarã gravã, sancţionatã cu excluderea din profesie. ART. 31 (1) În aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizia de trecere în tabloul avocaţilor incompatibili fãrã ascultarea avocatului. (2) Avocatul va fi convocat în vederea ascultãrii prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. Lipsa nejustificatã a avocatului la data indicatã în convocare nu împiedicã luarea mãsurii. ART. 32 (1) În cazul prevãzut de art. 25 alin. (2) din Lege, şi anume atunci când situaţia care determinã incompatibilitatea este preexistentã sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire în profesie, efectele acesteia din urmã se produc doar sub condiţia rezolvãrii stãrii de incompatibilitate. (2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvatã, conform art. 25 alin. (2) din Lege, în termen de douã luni de la data emiterii deciziei de primire în profesie, sub sancţiunea caducitãţii acesteia. În toate cazurile, consiliul baroului este obligat sã înscrie pe ordinea de zi a primei şedinţe de dupã expirarea celor douã luni verificarea mãsurii în care, în termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvatã şi sã constate caducitatea deciziei de primire în profesie acolo unde este cazul. SUBSECŢIUNEA a 5-a Modalitãţile de primire în profesia de avocat ART. 33 (1) Dreptul de primire în profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevãzut la art. 17 alin. (5) din Lege. (2) Examenul de primire în profesie se organizeazã la nivel naţional de U.N.B.R., în mod obligatoriu cel puţin o datã pe an, şi se desfãşoarã, în mod unitar, în centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregãtirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit în continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile înainte de data susţinerii acestuia. (3) În vederea asigurãrii caracterului unitar al examenului de primire în profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. În considerarea numãrului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizãrii examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacã examenul va fi desfãşurat în localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, dupã caz, în unul ori mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face în scris. (4) Odatã cu anunţarea datei examenului de primire în profesie şi a locului/locurilor organizãrii examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului. (5) Comisia permanentã a U.N.B.R. desemneazã comisia naţionalã de examinare, ai cãrei membri vor fi, în majoritate, avocaţi cadre didactice universitare cu o vechime în profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din randul membrilor comisiei naţionale de examinare, Comisia permanentã a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea în considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei teritoriale/comisiilor teritoriale care este/sunt delegatã/delegate la centrul/centrele teritorial/teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentã a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizeazã probe scrise şi orale şi organizeazã activitatea de examen. ART. 34 Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de comisia naţionalã de examinare, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3). ART. 35 Metodologia de examinare stabilitã de U.N.B.R. va fi adusã la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R. ART. 36 (1) Pentru înscrierea la examen, candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în circumscripţia cãruia doreşte sã îşi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevãzute la art. 15 şi va fi depus în termenul prevãzut la art. 17 alin. (1). (2) Candidatul este obligat sã achite, odatã cu depunerea dosarului de înscriere, o taxã de participare la examen, stabilitã de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişatã pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotã va reveni baroului la care a fost depusã cererea de primire în profesie. Cota cuvenitã baroului pentru operaţiunile de înregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi se stabileşte prin hotãrâre a Consiliului U.N.B.R. (3) Dosarele de înscriere ale candidaţilor vor fi pãstrate şi arhivate de barourile la care au fost inregistrate cererile acestora de primire în profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost pronunţatã, în condiţiile prezentului statut, o hotãrâre favorabilã privind cererea de primire în profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile înaintea datei anunţate a examenului naţional de primire în profesie, în vederea întocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire în profesie, însoţitã de o adresã prin care se confirmã cã respectivii candidaţi întrunesc condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut în vederea primirii în profesie şi de dovada achitãrii taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenitã barourilor va fi viratã de U.N.B.R. În contul barourilor cel tarziu pânã la data examenului, cu excepţia taxei încasate de la acei candidaţi ale cãror cereri de primire în profesie au fost respinse, care va fi restituitã acestora. ART. 37 (1) Dupã validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea în profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie. (2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de cãtre Consiliul U.N.B.R. ART. 38 (1) Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de cãtre consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire în profesie va fi comunicatã şi U.N.B.R. (2) Decizia consiliului baroului poate fi atacatã de cãtre solicitant sau de preşedintele U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. SUBSECŢIUNEA a 6-a Interdicţii ART. 39 (1) Avocaţii foşti judecãtori nu pot exercita profesia de avocat în faţa instanţelor unde au funcţionat timp de 5 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Prin instanţe în inţelesul Legii se inţelege judecãtoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţionalã, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecãtori, indiferent de secţia la care au funcţionat. (2) În cazul în care avocatul a funcţionat ca judecãtor la mai multe instanţe, interdicţia opereazã pentru fiecare instanţã şi se calculeazã distinct de la data încetãrii activitãţii la instanţa respectivã. (3) Aceeaşi interdicţie se aplicã şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţionalã, executorilor judecãtoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecãtoreşti şi al Curţii Constituţionale. ART. 40 (1) Avocaţii foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţã juridicã la organul de urmãrire penalã la care şi-au desfãşurat activitatea timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2). (2) În cazul în care avocatul fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi în calitate de judecãtor, interdicţia priveşte atat instanţele, cât şi organele de urmãrire şi de cercetare penalã, durata fiind calculatã în mod corespunzãtor. (3) Dispoziţiile prezentului articol se aplicã şi personalului auxiliar al organelor de urmãrire penalã. ART. 41 (1) Interdicţia exercitãrii profesiei de avocat în cazurile prevãzute de art. 21 din Lege priveşte în integralitate instanţele, parchetele de pe lângã acestea, inclusiv Direcţia Naţionalã Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizatã şi Terorism, şi organele de cercetare penalã la care lucreazã soţul, ruda sau afinul avocatului pânã la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfãşoarã activitatea. (2) Interdicţia exercitãrii profesiei de avocat în situaţiile stabilite de art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege nu se aplicã formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societãţii civile sau societãţii cu rãspundere limitatã, în care avocatul cãruia i se aplicã aceste interdicţii este asociat sau angajat, cu condiţia informãrii de cãtre forma de exercitare a profesiei, în termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza cãruia aceasta îşi are sediul profesional. (3) Avocatului asociat al avocatului cãruia i se aplicã interdicţiile prevãzute la art. 21 din Lege şi avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei care îşi desfãşoarã activitatea într-o formã de exercitare a profesiei în care lucreazã un avocat cãruia i se aplicã interdicţiile prevãzute la art. 21 din Lege le este interzis sã se foloseascã de forma de organizare profesionalã ori de raporturile de conlucrare profesionalã stabilite în condiţiile legii în scopul eludãrii acestor interdicţii. ART. 42 Încãlcarea de cãtre avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale constituie abatere disciplinarã gravã. ART. 43 Avocatul care nu respectã prevederile art. 39-42 sau care se foloseşte de forma de organizare profesionalã ori de raporturile de conlucrare profesionalã stabilite în condiţiile legii în scopul eludãrii interdicţiilor prevãzute de Lege sau de alte legi speciale sãvarşeşte abatere disciplinarã gravã. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42. SUBSECŢIUNEA a 7-a Tabloul anual al avocaţilor ART. 44 (1) Pânã la data de 15 ianuarie a fiecãrui an, decanul supune aprobãrii consiliului baroului tabloul avocaţilor, alcãtuit potrivit anexei nr. VI. (2) Tabloul avocaţilor va cuprinde: a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora; b) cabinetele asociate, societãţile civile profesionale şi societãţile profesionale cu rãspundere limitatã, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun; c) restrângeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) şi art. 21 din Lege, precum şi ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut; d) menţiuni privind încetarea calitãţii de avocat, potrivit prevederilor art. 26 alin. (7); e) situaţiile de întrerupere a activitãţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei; f) alte menţiuni relevante. (3) Avocaţii strãini vor fi menţionaţi într-un tablou special, conform anexei nr. VIII. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct sunt evidenţiaţi avocaţii strãini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi sã îşi desfãşoare activitãţile profesionale sub titlul profesional corespunzãtor obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacã aceştia desfãşoarã activitãţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care îşi desfãşoarã activitatea. (4) În cazul avocaţilor strãini se va menţiona dacã aceştia sunt autorizaţi sã acorde consultanţã juridicã privind dreptul românesc. (5) Se va întocmi separat un tablou al avocaţilor incompatibili, alcãtuit potrivit anexei nr. VII, care se verificã şi se reactualizeazã pânã la data de 15 ianuarie a fiecãrui an. (6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, tabloul special al avocaţilor strãini şi tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizeazã lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului. (7) Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronicã şi în forma stabilitã de U.N.B.R., în termen de 5 zile de la actualizare. ART. 45 Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special al avocaţilor strãini se comunicã autoritãţilor menţionate la art. 24 alin. (3) din Lege, cel tarziu pânã la data de 31 ianuarie a fiecãrui an. ART. 46 Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii în tabloul avocaţilor se contestã la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestatã la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicãrii. Contestaţia este suspensivã de executare. ART. 47 (1) Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai dupã depunerea jurãmantului prevãzut de Lege. Jurãmantul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de cãtre avocaţii nou-înscrişi în barou. (2) Înscrierea în tabloul avocaţilor dupã primirea în profesie este condiţionatã de depunerea declaraţiei prevãzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevãzute de lege. ART. 48 (1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activitãţii de asistenţã juridicã de cãtre persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor. (2) Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercitã nelegal activitãţi prevãzute de art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autoritãţile competente şi va lua mãsurile legale ce se impun în vederea realizãrii drepturilor prevãzute de dispoziţiile art. 26 alin. (3), (4) şi (5) din Lege. SUBSECŢIUNEA a 8-a Suspendarea calitãţii de avocat ART. 49 (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendã: a) pe toatã durata existenţei stãrii de incompatibilitate; b) În temeiul unei hotãrâri judecãtoreşti sau disciplinare de interdicţie temporarã de a profesa; c) În caz de neplatã totalã sau parţialã a taxelor şi a contribuţiilor profesionale cãtre barou, cãtre U.N.B.R. şi cãtre sistemul propriu de asigurãri sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, pânã la lichidarea integralã a datoriilor; d) la cererea scrisã a avocatului, pentru alte motive decât cele prevãzute la lit. a). (2) În cazul prevãzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi înainte de data întocmirii tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. În tabloul avocaţilor avocatul suspendat la cerere figureazã în secţiunea destinatã menţionãrii avocaţilor fãrã drept de exercitare a profesiei. ART. 50 Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penalã sau s-a dispus trimiterea în judecatã pentru sãvarşirea unei infracţiuni de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei, pânã la pronunţarea unei hotãrâri judecãtoreşti definitive. ART. 51 (1) Avocatul este dator sã încunoştinţeze de îndatã consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinarã. (2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor Legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. (3) Consiliul baroului decide în toate cazurile dupã ascultarea avocatului în cauzã. (4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, în mod corespunzãtor, în tabloul avocaţilor şi în tabloul avocaţilor incompatibili. (5) Decizia consiliului baroului poate fi contestatã la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendã executarea. ART. 52 Independent de contestarea deciziei, în cazul în care mãsura suspendãrii a fost luatã pentru neplata totalã sau parţialã a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului în cauzã, consiliul baroului, dupã verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitãrii taxelor şi contribuţiilor prevãzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea mãsurii suspendãrii şi ştergerea menţiunilor din tablou. ART. 53 Exercitarea profesiei de cãtre avocatul al cãrui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 în perioada mãsurii suspendãrii constituie abatere disciplinarã gravã. ART. 54 (1) Avocatul împotriva cãruia s-a dispus mãsura suspendãrii este obligat ca în termen de cel mult 15 zile de la data comunicãrii mãsurii sã îşi asigure substituirea. (2) Încãlcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinarã gravã. SUBSECŢIUNEA a 9-a Transferul într-un alt barou ART. 55 (1) Avocatul care, din motive justificate, solicitã transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte sã se transfere. (2) Cererea de transfer va fi însoţitã de actele pe care se întemeiazã şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicitã transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale şi disciplinare ale solicitantului şi va atesta cã solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale cãtre barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurãri sociale. (3) Consiliul baroului de la care se solicitã transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va înainta, împreunã cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicitã transferul. ART. 56 (1) Cererea de transfer va fi soluţionatã pe baza raportului întocmit de un consilier delegat, care verificã dosarul de înscriere în profesie al celui care solicitã transferul, precum şi a certificatului prevãzut la art. 55 alin. (2). (2) La soluţionarea cererii consiliul baroului va avea în vedere şi respectarea de cãtre petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire în profesie. ART. 57 (1) Decizia cu privire la transfer se comunicã solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzãtoare în tabloul avocaţilor. (2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivatã şi poate fi contestatã, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. SUBSECŢIUNEA a 10-a Încetarea calitãţii de avocat ART. 58 (1) Calitatea de avocat înceteazã: a) prin renunţarea scrisã la exerciţiul profesiei; b) prin deces; c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinarã; d) În cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptã prevãzutã de legea penalã şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. (2) Încetarea calitãţii de avocat se constatã prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţã radierea celui în cauzã din tabloul avocaţilor. (3) Încetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calitãţii de avocat. ART. 59 Avocatul care renunţã la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevãzutã pentru încetarea activitãţii, acesta este obligat sã finalizeze toate cauzele angajate sau sã asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua. ART. 60 În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de cãtre colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de cãtre avocaţii desemnaţi de consiliul baroului. ART. 61 (1) În cazul în care avocatul indeplineşte condiţiile de pensionare prevãzute de lege, are dreptul sã solicite continuarea exercitãrii profesiei. Cererea de continuare a exercitãrii profesiei se soluţioneazã de consiliul baroului. (2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacitãţii fizice şi psihice necesare exercitãrii profesiei de avocat. Avizul medical se prezintã anual pentru înscrierea în tablou. (3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda în conformitate cu prevederile Legii sau, dupã caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurãrile sociale. (4) Avocatul pensionar care continuã exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat sã contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurãri sociale în condiţiile prevãzute de legislaţia pensiilor şi asigurãrilor sociale pentru avocaţi. (5) Decizia de respingere a menţinerii în activitate poate fi contestatã, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. SECŢIUNEA a 2-a Organele profesiei de avocat SUBSECŢIUNEA 1 Baroul ART. 62 Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberã a profesiei de avocat nu pot fi ingrãdite sau limitate prin actele autoritãţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecãtoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autoritãţi decât în cazurile şi în condiţiile expres prevãzute de lege. ART. 63 (1) Baroul este persoanã juridicã de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stãtãtoare. (2) Sediul baroului este în oraşul de reşedinţã al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti. ART. 64 (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilitã de consiliul baroului. (2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, în raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotãrârile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusã la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile înainte de punerea sa în aplicare. (3) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii. ART. 65 (1) Organele de conducere ale baroului sunt: a) adunarea generalã; b) consiliul; c) decanul. (2) În cadrul baroului se constituie şi funcţioneazã: a) comisia de cenzori; b) comisia de disciplinã. ART. 66 (1) Adunarea generalã a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinarã şi extraordinarã. (2) Au dreptul sã participe la şedinţele adunãrii generale avocaţii care sunt înscrişi în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei şi nu se aflã în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei. ART. 67 (1) Data la care are loc adunarea generalã ordinarã se stabileşte de cãtre consiliul baroului în prima şedinţã din luna ianuarie a fiecãrui an. (2) Adunarea generalã extraordinarã poate fi convocatã de comisia de cenzori a baroului, precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului. (3) Organizarea adunãrii generale ordinare sau extraordinare este în sarcina consiliului baroului. (4) Neindeplinirea obligaţiei de organizare a adunãrii generale atrage rãspunderea disciplinarã a celor vinovaţi. (5) Odatã cu convocarea adunãrii generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunãrii generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse în scris la barou cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocatã adunarea generalã. (6) Ordinea de zi va fi supusã spre aprobare prin vot deschis adunãrii generale. (7) Înscrierile la cuvant se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecãrui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioarã acestui moment va fi luatã în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunãrii generale. ART. 68 (1) Adunarea generalã este legal constituitã numai cu participarea majoritãţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generalã. (2) În cazul în care numãrul legal nu este întrunit, prezidiul adunãrii generale va consemna aceastã împrejurare într-un proces-verbal şi va stabili data urmãtoarei adunãri generale în prezenţa avocaţilor participanţi la adunare. Data noii adunãri nu va putea fi mai tarziu de 15 zile de la data primei adunãri; consiliul baroului va convoca noua adunare generalã cu cel puţin 7 zile înainte de data fixatã. (3) Cea de-a doua adunare generalã, convocatã în condiţiile alin. (2), este legal constituitã cu participarea a cel puţin o treime din numãrul total al membrilor sãi. (4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplicã în cazul adunãrilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au în evidenţã pânã la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei. În cazul acestor barouri, în situaţia în care cvorumul adunãrii generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacã o nouã adunare generalã de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor. (5) Participarea la adunarea generalã de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegatã. (6) Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfãşurãrii alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul de organizare a alegerilor organelor de conducere ale baroului. Regulamentul va rãmane definitiv în termen de 15 zile de la data afişãrii sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a baroului. (7) Hotãrârile adunãrii generale, inclusiv cele ale adunãrilor elective, se iau cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, în afarã de cazurile în care Legea prevede alt cvorum de şedinţã şi de vot. (8) În regulamentul pentru organizarea adunãrii elective se poate prevedea ca exprimarea votului sã poatã fi fãcutã în formã electronicã, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul. ART. 69 (1) Secretarul adunãrii generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde: a) modul în care a fost convocatã adunarea generalã şi caracterul ordinar sau extraordinar al acesteia; b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfãşoarã adunarea generalã; c) numãrul membrilor prezenţi; d) componenţa prezidiului adunãrii generale; e) ordinea de zi votatã de adunarea generalã; f) luãrile de cuvant; g) hotãrârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate; h) orice alte activitãţi desfãşurate în adunarea generalã. (2) Procesul-verbal va purta semnãturile membrilor prezidiului adunãrii generale. (3) Procesul-verbal va fi inregistrat şi depus la barou, putând fi consultat oricând de membrii baroului şi de U.N.B.R. ART. 70 (1) Adunarea generalã a baroului adoptã hotãrâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (2) De asemenea, adunarea generalã poate adopta rezoluţii şi moţiuni. ART. 71 (1) Consiliul baroului este format din 5 pânã la 15 membri, aleşi pe o perioadã de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit. (2) Numãrul consilierilor este proporţional cu numãrul membrilor baroului înscrişi în tabloul avocaţilor, dupã cum urmeazã: a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi; b) 7 consilieri pentru barourile cu un numãr de avocaţi cuprins între 51 şi 100; c) 9 consilieri pentru barourile cu un numãr de avocaţi cuprins între 101 şi 200; d) 11 consilieri pentru barourile cu un numãr de avocaţi cuprins între 201 şi 500; e) 13 consilieri pentru barourile cu un numãr de avocaţi cuprins între 501 şi 1.000; f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocaţi. (3) În numãrul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul. (4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului. (5) Adunarea generalã a baroului poate hotãri alegerea unor consilieri supleanţi. În caz de încetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului în ordinea numãrului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rãmasã vacantã. ART. 72 (1) Comisia de cenzori este formatã dintr-un numãr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadã de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neîntreruptã în profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit. (2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) se aplicã în mod corespunzãtor. (3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmãri, în mãsura situaţiei concrete a fiecãrui barou, ca cel puţin unul dintre aceştia sã aibã studii economice. Dacã volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generalã va stabili şi condiţiile remunerãrii acestora. (4) Conducerea activitãţii şi reprezentarea comisiei de cenzori în faţa organelor profesiei şi în raporturile cu autoritãţile publice se fac de cãtre preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din randul membrilor sãi. (5) Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalitãţii întocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularitãţii ţinerii acestor registre, verificarea concordanţei efectuãrii cheltuielilor cu destinaţia aprobatã de organele profesiei. (6) În exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori întocmeşte rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de îndatã decanului şi/sau consiliului baroului. (7) În situaţii de necesitate temeinic argumentatã, în exercitarea atribuţiilor şi în indeplinirea sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terţi care îşi pot desfãşura activitatea individual ori în forme asociative. ART. 73 (1) Consiliul baroului se întruneşte în şedinţã cel puţin o datã pe lunã, la sediul baroului. (2) Lucrãrile şedinţei se consemneazã în registrul de procese-verbale şi se semneazã de toţi consilierii prezenţi la şedinţã. Registrul poate fi consultat de cãtre avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R. (3) În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptã decizii şi hotãrâri. ART. 74 (1) Decanul baroului este ales de adunarea generalã a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie sã fie membru al baroului de cel puţin 5 ani. (2) În exercitarea atribuţiilor sale, decanul emite decizii. Acestea se consemneazã într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de cãtre orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R. ART. 75 (1) Orice litigiu între membrii baroului în legãturã cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţa decanului. (2) Decanul va încerca medierea în vederea soluţionãrii amiabile a litigiului. (3) Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 76 (1) Hotãrârile adoptate de adunarea generalã sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate ori de încãlcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului. (2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la data comunicãrii. SUBSECŢIUNEA a 2-a U.N.B.R. ART. 77 Toate barourile din România înfiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale U.N.B.R. Niciun barou nu poate funcţiona în afara U.N.B.R. ART. 78 (1) U.N.B.R. este persoanã juridicã de interes public, înfiinţatã prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stãtãtoare. (2) Bugetul U.N.B.R. se formeazã din contribuţia barourilor, în cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte în raport cu numãrul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei înscrişi în tabloul avocaţilor barourilor şi se vireazã lunar, în contul special constituit în acest scop, din cotele de contribuţie achitate de avocaţi în contul barourilor. (3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activitãţi producãtoare de venituri, în condiţiile legii. ART. 79 (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: a) Congresul avocaţilor; b) Consiliul U.N.B.R.; c) Comisia permanentã a U.N.B.R.; d) preşedintele U.N.B.R. (2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţioneazã: a) Comisia centralã de cenzori; b) Comisia centralã de disciplinã. (3) Avocaţii care formeazã organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptã în profesie de minimum 8 ani. (4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţi care nu indeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (3). ART. 80 (1) Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat. (2) Hotãrârile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii. ART. 81 (1) Congresul avocaţilor se convoacã anual de cãtre Consiliul U.N.B.R., prin preşedintele U.N.B.R. (2) Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacã de cãtre preşedintele U.N.B.R. ori de câte ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numãrul total al barourilor. (3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfãşurãrii Congresului avocaţilor şi ordinea de zi a acestuia. (4) Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaţilor. (5) Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunãrile generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi. (6) Numãrul de delegaţi se calculeazã dupã cum urmeazã: a) un delegat pentru barourile care au pânã la 200 de avocaţi; b) 2 delegaţi pentru barourile care au între 201 şi 400 de avocaţi; c) 3 delegaţi pentru barourile care au între 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe. ART. 82 (1) Lucrãrile Congresului avocaţilor sunt conduse de cãtre preşedintele U.N.B.R., împreunã cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis. (2) Congresul avocaţilor va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 aplicându-se corespunzãtor. ART. 83 (1) Hotãrârile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptã prin vot deschis. (2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de numãrare a voturilor dintre delegaţii care nu candideazã, compusã din minimum 5 membri. Votul secret se exprimã prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţioneazã: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candideazã şi baroul din care face parte. (3) Votul "pentru" se realizeazã prin lãsarea intactã a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimã prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse. (4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele care nu poartã ştampila de control, precum şi buletinele pe care numãrul candidaţilor votaţi "pentru" este mai mare decât numãrul funcţiilor pentru care se candideazã. ART. 84 (1) Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R. (2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit urmãtoarei norme de reprezentare: a) un reprezentant pentru barourile care au pânã la 500 de avocaţi; b) 2 reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi câte 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depãşeşte prima mie de avocaţi. (3) Consiliul U.N.B.R. se convoacã trimestrial în şedinţe ordinare sau, în situaţii excepţionale, în şedinţe extraordinare de cãtre preşedintele U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin o treime din numãrul membrilor Consiliului U.N.B.R. (4) Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de cãtre vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri. (5) Prevederile art. 69 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 85 (1) Consiliul U.N.B.R. îşi desfãşoarã activitatea în comisii de lucru şi în plen, potrivit regulamentului de desfãşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de cãtre acesta. (2) Consiliul U.N.B.R. adoptã decizii şi hotãrâri obligatorii. La cererea majoritãţii barourilor, hotãrârile Consiliului U.N.B.R. pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, în prima sa şedinţã. ART. 86 (1) Comisia permanentã a U.N.B.R. se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R. (2) Comisia permanentã a U.N.B.R. asigurã activitatea permanentã a U.N.B.R. Şedinţele Comisiei permanente a U.N.B.R. sunt conduse de preşedintele U.N.B.R. (3) În desfãşurarea activitãţii curente, Comisia permanentã a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, în condiţiile prevãzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere de cãtre cei interesaţi, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. ART. 87 În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţioneazã un aparat tehnic administrativ, conform hotãrârii Comisiei permanente a U.N.B.R. ART. 88 (1) Plângerea introdusã împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivã de executare, cu excepţia cazurilor prevãzute de Lege şi de prezentul statut. (2) Organul competent sã soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, sã dispunã suspendarea efectelor actului atacat pânã la soluţionarea plângerii. CAP. III Activitatea profesionalã a avocatului SECŢIUNEA 1 Conţinutul activitãţii profesionale SUBSECŢIUNEA 1 Consultaţii şi cereri cu caracter juridic ART. 89 Consultaţiile juridice pot fi acordate în scris sau verbal în domenii de interes pentru client, precum: a) redactarea şi/sau furnizarea cãtre client, prin orice mijloace, dupã caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitatã a fi analizatã; b) elaborarea de opinii legale; c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea; d) elaborarea proiectelor de acte normative; e) participarea în calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, în condiţiile legii; f) orice alte consultaţii în domeniul juridic. ART. 90 Avocatul poate întocmi şi formula în numele şi/sau în interesul clientului cereri, notificãri, memorii sau petiţii cãtre autoritãţi, instituţii şi alte persoane, în scopul ocrotirii şi apãrãrii drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia. SUBSECŢIUNEA a 2-a Asistarea şi reprezentarea clienţilor ART. 91 (1) În condiţiile legii, avocatul asigurã asistenţã şi reprezentare juridicã în faţa instanţelor judecãtoreşti, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apãrarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanelor. (2) Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apãrãrii intereselor clientului. SUBSECŢIUNEA a 3-a Atestarea identitãţii pãrţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare ART. 92 (1) Un act juridic semnat în faţa avocatului, care poartã o încheiere, o rezoluţie, o ştampilã sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitãţii pãrţilor, a consimţãmantului şi a datei actului, poate fi prezentat notarului spre autentificare. (2) Avocatul este obligat sã ţinã evidenţa actelor întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege şi sã le pãstreze în arhiva sa profesionalã, în ordinea întocmirii lor. SUBSECŢIUNEA a 4-a Activitãţi fiduciare ART. 93 (1) Avocatul are dreptul sã desfãşoare activitãţi fiduciare, în numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut. (2) Activitãţile fiduciare exercitate de avocat pot consta in: a) primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii dupã finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidãrii unui patrimoniu; b) plasarea şi valorificarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor încredinţate; c) administrarea, în numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate. ART. 94 În exercitarea activitãţilor fiduciare, avocatul trebuie: a) sã respecte întocmai limitele şi durata mandatului încredinţat, expres prevãzut în contractul de asistenţã juridicã special încheiat. Când mandatul comportã împuternicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a înstrãina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operaţiuni numai dacã acest lucru este în mod expres stipulat în mandat sau, în lipsa unei astfel de clauze, numai dupã ce va fi autorizat în mod special şi în scris de cãtre client; b) sã acţioneze cu bunã-credinţã, profesionalism şi cu diligenţa unui bun proprietar, fãrã sã se abatã de la regulile specifice activitãţii profesionale; c) sã administreze afacerile încredinţate în interesul exclusiv al clientului; d) sã nu influenţeze clientul, direct sau indirect, în scopul de a obţine beneficii proprii, în afara onorariului de avocat; e) sã informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a rezultatelor obţinute. ART. 95 În executarea mandatului, avocatul poate sã desfãşoare: a) activitãţi de consultanţã; b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor încredinţate; c) operaţiuni de plasare a fondurilor în active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, în condiţiile legii; d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite sã sporeascã valoarea şi lichiditatea plasamentelor; e) activitãţi conexe, cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietãţi, culegerea fructelor şi încasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor, mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc.; f) orice operaţiuni în numerar privind plãţi, încasãri, efectuãri de depozite bancare, compensãri, rambursãri impuse de natura activitãţii încredinţate. ART. 96 (1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfãşoarã activitãţi fiduciare, un cont la o bancã reputatã (cont fiduciar) destinat depozitãrii de fonduri fiduciare. (2) Prin fonduri fiduciare, în sensul prezentului articol, se inţelege orice sumã primitã de cãtre avocat cu titlu de fond iniţial sau rezultatã din valorificarea acestuia ori a bunurilor încredinţate. (3) În contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decât fonduri fiduciare. ART. 97 (1) Toate plãţile legate de activitãţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar, iar toate încasãrile rezultate din activitãţile fiduciare vor fi colectate în contul fiduciar al clientului respectiv. (2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o datã la 3 luni, dacã în contractul de asistenţã juridicã nu se prevede o perioadã mai scurtã. ART. 98 Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plãţi din acesta doar în urmãtoarele situaţii: a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli în condiţiile şi limitele mandatului fiduciar; b) la instrucţiunea expresã a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitãţile fiduciare; c) în baza unei hotãrâri judecãtoreşti; d) în baza contractului de asistenţã juridicã, pentru încasarea onorariilor legate de activitãţile fiduciare desfãşurate; e) în cazul în care este în curs o procedurã execuţionalã privind bunurile sau fondurile administrate. ART. 99 Avocatul nu are dreptul sã retragã fonduri sau sã efectueze plãţi din contul fiduciar atunci când clientul i-a adus la cunoştinţã în scris opoziţia sa. ART. 100 Este permisã încheierea unui contract de asistenţã juridicã care sã prevadã plata, în parte, a onorariului pentru activitãţi fiduciare, condiţionate de un eveniment care sã aibã loc sau de un rezultat care sã fie atins. ART. 101 Avocatul are obligaţia sã pãstreze evidenţe scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate în baza sau în legãturã cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenţã, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). În cazul în care clientul solicitã originalul acestor evidenţe, avocatul este indreptãţit sã pãstreze fotocopii pe format hartie sau electronic. ART. 102 (1) Avocatul are obligaţia sã pãstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de înregistrare care sã arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfãşurat activitãţi fiduciare: a) identitatea clientului pe seama cãruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate; b) un inventar al bunurilor primite, respectiv rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate, precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursãrii acestora sau rezultatul administrãrii şi valorificãrii acestora; c) operaţiunile fiduciare efectuate, cu indicarea datei, pãrţilor, valorii şi tipului operaţiunii. (2) Avocatul este obligat sã inregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciarã şi, în orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucrãtoare de la efectuarea lor. ART. 103 Avocatul are obligaţia sã pãstreze evidenţele legate de activitãţile fiduciare pe o perioadã de cel puţin 10 ani. SUBSECŢIUNEA a 5-a Activitãţi de stabilire temporarã a sediului unor societãţi comerciale şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale sau a acţiunilor societãţilor astfel înregistrate ART. 104 Stabilirea temporarã a sediului unor societãţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediului profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizãrii funcţionãrii societãţii comerciale sau, dupã caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societãţii în cauzã. ART. 105 (1) În vederea stabilirii temporare a sediului societãţii comerciale în cauzã, avocatul va întocmi şi semna cu reprezentantul societãţii un contract separat de asistenţã juridicã avand acest obiect. (2) Perioada pentru care sediul societãţii în cauza este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depãşi un an, iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţã juridicã. ART. 106 Avocatul poate indeplini orice formalitãţi legale necesare în vederea inregistrãrii, în numele şi pe seama clientului, a societãţilor comerciale, a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale şi a acţiunilor, în condiţiile legii. ART. 107 Avocatul va întocmi şi pãstra registre de pãrţi de interes, pãrţi sociale sau de acţiuni, emise de societãţile inregistrate de acesta în numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni în aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii, şi poate emite, la cererea persoanei indreptãţite, extrase din aceste registre, în condiţiile legii. SECŢIUNEA a 2-a Relaţiile dintre avocat şi client SUBSECŢIUNEA 1 Principiile şi regulile de bazã ale relaţiei dintre avocat şi client ART. 108 (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitãţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţã juridicã, încheiat în formã scrisã între avocat şi client ori mandatarul acestuia. (2) Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţã juridicã sunt stabilite prin prezentul statut. (3) Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul sãu, cu excepţia cazurilor prevãzute de lege. ART. 109 (1) În exercitarea profesiei sale avocatul este independent. (2) Activitatea avocatului nu poate fi motivatã decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic. (3) Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi inlãturate de cãtre avocat, prin orice mijloace legale: a) existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui în cauza care i-a fost încredinţatã; b) prestarea de activitãţi avocaţiale în scopul de a se face plãcut clienţilor, magistraţilor sau publicului; c) prestarea de activitãţi avocaţiale din simplã complezenţã; d) existenţa oricãror presiuni în scopul nerespectãrii secretului profesional. ART. 110 Avocatul trebuie sã depunã toatã diligenţa pentru apãrarea libertãţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. ART. 111 Avocatul este dator sã îşi sfãtuiascã clientul cu promptitudine, în mod conştiincios, corect şi cu diligenţã. Avocatul îşi informeazã clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost încredinţat. ART. 112 Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilitãţii avocatului şi profesiei. ART. 113 Avocatul este confidentul clientului în legãturã cu cazul încredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garanteazã încrederea în avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului. ART. 114 (1) Avocatul nu trebuie sã fie sfãtuitorul şi nici reprezentantul sau apãrãtorul a mai mult de un client într-una şi aceeaşi cauzã, atunci când interesele clienţilor sunt conflictuale ori când existã, în mod real, riscul de a apãrea un astfel de conflict de interese. (2) Avocatul trebuie sã se abţinã sã se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când intervine un conflict între interesele acestora, când secretul profesional riscã sã fie violat sau când independenţa sa riscã sã fie ştirbitã. (3) Avocatul nu poate accepta o cauzã a unui nou client dacã secretul informaţiilor încredinţate de un client anterior riscã sã fie afectat sau atunci când cunoaşterea de cãtre avocat a cauzelor unui client anterior îl favorizeazã nejustificat pe noul client. (4) În cazul în care avocaţii practicã profesia într-o formã asociativã, în colaborare sau în conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplicã tuturor avocaţilor. ART. 115 Existã conflict de interese în situaţiile urmãtoare: a) în activitatea de consultanţã, când, la data solicitãrii sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului sãu o informaţie completã, loialã şi fãrã rezerve nu îşi poate indeplini misiunea fãrã a compromite interesele unuia sau ale mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate sau prin concretizarea rezultatului urmãrit; b) în activitatea de asistare şi de apãrare, atunci când, la data sesizãrii sale, asistarea mai multor pãrţi ar determina avocatul sã prezinte o altã apãrare, diferitã de aceea pentru care ar fi optat dacã i-ar fi fost încredinţatã apãrarea intereselor unei singure pãrţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apãrãrii; c) atunci când, prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentatã iniţial, avocatul descoperã una dintre dificultãţile arãtate la lit. a) şi b). ART. 116 Nu existã conflict de interese: a) atunci când, dupã ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, în exercitarea diferitelor sale activitãţi, va încerca sã concilieze contrarietatea de interese; b) atunci când, în acord deplin cu clienţii, avocatul îi consiliazã ca, plecând de la situaţia ce i-a fost prezentatã, sã adopte o strategie comunã sau dacã, în cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi, care sunt însã informaţi cu privire la aceastã apartenenţã comunã; c) atunci când, dupã ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecãruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridicã acordatã existenţa sau posibilitatea creãrii unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi îşi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activitãţii de asistenţã juridicã. ART. 117 Cu excepţia unui acord între pãrţi, avocatul trebuie sã se abţinã a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese, când avocatul apreciazã cã nu poate asigura apãrarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecãrui client în parte, când secretul profesional riscã sã fie violat sau când independenţa sa riscã sã fie lezatã. ART. 118 Avocatul va încerca în momentele oportune sã îşi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionãrii unui conflict pe cale amiabilã sau printr-o cale legalã alternativã, aptã a proteja drepturile şi interesele legitime ale acestuia. ART. 119 (1) Avocatul este obligat sã se asigure de rãspundere profesionalã. (2) Condiţiile asigurãrii de rãspundere profesionalã sunt prevãzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi. (3) Obligaţia de asigurare de rãspundere civilã este permanentã. Suma asiguratã nu poate fi mai micã decât cea prevãzutã în statutul profesiei. (4) Prin contract, pãrţile pot stabili limitele rãspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totalã de rãspundere profesionalã sunt socotite nescrise. ART. 120 (1) Avocatul este obligat sã verifice identitatea exactã a clientului sãu ori a persoanei care îi încredinţeazã cazul. (2) În exercitarea activitãţii fiduciare, precum şi în orice situaţie în care avocaţii sunt autorizaţi sã administreze ori sã gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis sã primeascã sau sã administreze ori sã gestioneze fonduri care nu corespund în mod riguros mandatului sau gestiunii încredinţate. (3) Când participã la o operaţie juridicã, avocatul are obligaţia de a se retrage din cauzã de îndatã ce suspecteazã în mod serios cã respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spãlare de bani şi când clientul nu înţelege sã renunţe la operaţia în sine. SUBSECŢIUNEA a 2-a Contractul de asistenţã juridicã Partea I. Forma şi conţinutul contractului de asistenţã juridicã ART. 121 (1) Contractul de asistenţã juridicã este încheiat în formã scrisã, cerutã ad probationem. Acesta trebuie sã indeplineascã toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilã a unei convenţii şi dobândeşte datã certã prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidenţã al avocatului, indiferent de modalitatea în care a fost încheiat. (2) Contractul de asistenţã juridicã poate fi încheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţã. În acest caz, data încheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voinţã între avocat şi client. Se prezumã cã avocatul a luat cunoştinţã de încheierea contractului la una dintre urmãtoarele date: a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnãturã electronicã) la sediul profesional al avocatului; dacã transmisiunea prin fax are loc dupã ora 19,00, se prezumã cã avocatul a luat cunoştinţã în ziua lucrãtoare urmãtoare zilei transmisiunii; b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. (3) Contractul de asistenţã juridicã poate lua forma unei scrisori de angajament care sã indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnatã de avocat şi transmisã clientului. În cazul în care clientul semneazã scrisoarea sub orice menţiune expresã de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobândeşte valoarea unui contract de asistenţã juridicã. (4) Contractul de asistenţã juridicã se considerã a fi fost încheiat în mod tacit dacã clientul a achitat onorariul menţionat în cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu semnificând acceptarea contractului de cãtre client, caz în care data încheierii contractului este consideratã a fi data menţionatã în cuprinsul contractului. (5) Contractul de asistenţã juridicã poate fi încheiat, în mod excepţional, şi în formã verbalã. În acest caz, ca şi în situaţia prevãzutã la alin. (2), dispoziţiile art. 44 din Lege se aplicã în mod corespunzãtor. Contractul în formã scrisã va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil. (6) În cazul în care avocatul şi clientul convin, o terţã persoanã poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacã terţul acceptã, chiar şi tacit, încheierea contractului în astfel de condiţii. (7) Cu excepţia cazului prevãzut la alin. (2), contractul de asistenţã juridicã se încheie în atatea exemplare câte pãrţi sunt. Orice exemplar care poartã în original semnãturile pãrţilor va fi considerat exemplar original. (8) Avocatul va ţine o evidenţã strictã a contractelor încheiate într-un registru special şi va pãstra în arhiva sa un exemplar al fiecãrui contract şi un duplicat sau o copie a oricãrei împuterniciri de reprezentare primite în executarea contractelor. ART. 122 (1) Contractul de asistenţã juridicã trebuie sã cuprindã în mod obligatoriu urmãtoarele elemente: a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia; b) datele de identificare ale clientului: se indicã persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacã este cazul; c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activitãţile prevãzute de art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dând dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului; d) onorariul; e) atestarea identitãţii clientului sau a reprezentantului acestuia; f) modul de soluţionare a litigiilor între avocat şi client; g) semnãturile pãrţilor. (2) Lipsa elementelor prevãzute la alin. (1) lit. a)-e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacã s-a produs o vãtãmare ce nu poate fi altfel remediatã. (3) Modelul contractului de asistenţã juridicã este cuprins în anexa nr. I. (4) Contractul de asistenţã juridicã va fi tipãrit în formulare tipizate şi inseriate ce vor conţine sigla U.N.B.R., cea a baroului emitent, denumirea "Uniunea Naţionalã a Barourilor din România" şi cea a baroului emitent. Seria va avea o componentã literalã comunã fiecãrui barou şi o componentã cifricã formatã din 6 cifre, urmatã de menţionarea anului emiterii formularelor. Înserierea este rezervatã de cãtre barou fiecãrei forme de exercitare a profesiei. (5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal şi cu respectarea cerinţelor prevãzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin mijloace proprii, formularele menţionate la alin. (4) în mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. În acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite în sistem propriu şi personalizat. Aceste serii vor fi înscrise în mod obligatoriu în contractele de asistenţã juridicã emise de formele de exercitare a profesiei în baza prevederilor prezentului alineat. (6) Pentru uzul în raporturile cu clienţii strãini, formularele emise în condiţiile alin. (5) vor putea fi redactate într-o limbã de circulaţie internaţionalã, cu condiţia asigurãrii corespondenţei depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Rãspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizeazã formularele emise în sistem personalizat. ART. 123 Pãrţile pot modifica contractul de asistenţã juridicã, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului statut şi, dupã caz, a condiţiilor prevãzute în contract. În acest caz, dispoziţiile art. 126 rãman aplicabile. ART. 124 (1) Contractul de asistenţã juridicã investit cu formulã executorie, în condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului. (2) Procedura de executare este cea prevãzutã de dispoziţiile Codului de procedurã civilã. ART. 125 Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimeazã anticipat la momentul încheierii contractului şi se desocotesc pe mãsura informãrii documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Pãrţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulãrii contractului, prin acte adiţionale. ART. 126 (1) Contractul de asistenţã juridicã prevede, în mod expres, întinderea puterilor pe care clientul le conferã avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimeazã faţã de terţi prin împuternicirea avocaţialã întocmitã conform anexei nr. II. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor şi formularului împuternicirii avocaţiale. (2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit sã efectueze orice act specific profesiei pe care îl considerã necesar pentru realizarea intereselor clientului. (3) Pentru activitãţile prevãzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistenţã juridicã, acesta reprezintã un mandat special, în puterea cãruia avocatul poate încheia, sub semnãturã privatã sau în formã autenticã, acte de conservare, administrare ori dispoziţie în numele şi pe seama clientului. ART. 127 (1) Pentru activitatea sa profesionalã avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor fãcute în interesul clientului sãu. (2) Onorariile vor fi stabilite în raport cu dificultatea, amploarea sau durata cazului. (3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre urmãtoarele elemente: a) timpul şi volumul de muncã solicitatã pentru executarea mandatului primit sau a activitãţii cerute de client; b) natura, noutatea şi dificultatea cazului; c) importanţa intereselor în cauzã; d) împrejurarea cã acceptarea mandatului acordat de client îl împiedicã pe avocat sã accepte un alt mandat din partea unei alte persoane, dacã aceastã împrejurare poate fi constatatã de client fãrã investigaţii suplimentare; e) notorietatea, titlurile, vechimea în muncã, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului; f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti, impusã de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului; g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului ca urmare a muncii depuse de avocat; h) situaţia financiarã a clientului; i) constrangerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurãrile cauzei sã acţioneze pentru a asigura servicii legale performante. ART. 128 (1) Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale prezentului statut. Este interzisã fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de cãtre organele profesiei, de cãtre formele de exercitare a profesiei de avocat sau de cãtre avocaţi. (2) Onorariile se determinã şi se prevãd în contractul de asistenţã juridicã la data încheierii acestuia între avocat şi client, înainte de începerea asistenţei şi/sau a reprezentãrii clientului. (3) În cazul în care împrejurãrile concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau a reprezentãrii imediate şi nu se poate încheia un contract de asistenţã juridicã, avocatul este obligat sã transmitã clientului, în cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sã aducã la cunoştinţa acestuia onorariile pe care le propune pentru asistenţã şi/sau reprezentare. În absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind încetarea asistenţei şi/sau a reprezentãrii ori a unei comunicãri prin care clientul îşi exprimã expres dezacordul în privinţa onorariilor, se considerã ca fiind acceptate onorariile propuse prin comunicarea fãcutã de avocat. (4) În toate situaţiile, onorariile vor fi prevãzute în contractul de asistenţã juridicã, ce urmeazã sã fie încheiat în formã scrisã. (5) Onorariile pot fi stabilite şi în monedã strãinã, sub condiţia ca plata acestora sã respecte prevederile privind regimul legal al plãţilor. ART. 129 (1) Onorariile pot fi stabilite astfel: a) onorarii orare; b) onorarii fixe (forfetare); c) onorarii de succes; d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevãzute la lit. a)-c). (2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumã fixã de unitãţi monetare cuvenitã avocatului pentru fiecare orã de servicii profesionale pe care le presteazã clientului. (3) Onorariul fix (forfetar) constã într-o sumã fixã cuvenitã avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl presteazã ori, dupã caz, le presteazã clientului. (4) Onorariul orar şi fix (forfetar) se datoreazã avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale. (5) Avocatul poate sã primeascã de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formã forfetarã. (6) Avocatul are dreptul ca în completarea onorariului fixat sã solicite şi sã obţinã şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, în funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constã într-o sumã fixã sau variabilã stabilitã pentru atingerea de cãtre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreunã cu onorariul orar sau fix. (7) În cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decât în legãturã cu latura civilã a cauzei. ART. 130 (1) Este interzis avocatului sã îşi fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis. (2) Pactul de quota litis este o convenţie încheiatã între avocat şi clientul sãu înainte de soluţionarea definitivã a unei cauze, convenţie care fixeazã exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacã aceste onorarii constau într-o sumã de bani, un bun sau orice altã valoare. (3) Onorariile reprezentând dobândirea, sub orice formã, a unor aporturi din afacere (activitatea juridicã realizatã de cãtre avocat) sunt interzise. ART. 131 Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sãu ori de la un mandatar al acestuia. ART. 132 (1) La cererea oricãreia dintre pãrţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţioneazã de decanul baroului, prin decizie motivatã, dupã ascultarea pãrţilor. (2) Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin încercarea de conciliere a pãrţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrãrii contestaţiei sau a reclamaţiei. (3) Decizia decanului poate fi atacatã la consiliul baroului de partea interesatã. (4) Consiliul baroului hotãrãşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului fãrã participarea la vot a acestuia. Pãrţile interesate pot fi invitate pentru a da lãmuriri şi explicaţii. (5) Consiliul baroului se pronunţã în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizãrii, prin hotãrâre motivatã, care va fi comunicatã în cel mult 15 zile de la data pronunţãrii. (6) Legalitatea hotãrârii consiliului baroului poate fi verificatã în condiţiile legii de Consiliul U.N.B.R., la sesizarea decanului sau a pãrţii interesate, în termen de 15 zile de la comunicare. Partea a II-a. Efectele contractului de asistenţã juridicã ART. 133 (1) În cazul în care se angajeazã sã asiste şi/sau sã reprezinte un client într-o procedurã legalã, avocatul îşi asumã obligaţii de diligenţã. (2) Avocatul trebuie sã asiste şi sã reprezinte clientul cu competenţã profesionalã, prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, a abilitãţilor practice specifice şi prin pregãtirea rezonabil necesarã pentru asistarea sau reprezentarea concretã a clientului. (3) Avocatul este obligat sã se abţinã sã se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenţã şi o reprezentare competente. (4) Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţã profesionalã adecvatã, pregãtirea temeinicã a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului sãu profesional. (5) În situaţii şi împrejurãri care prezintã caracter de urgenţã pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi în mãsura în care în acel moment nu posedã o competenţã profesionalã adecvatã cu natura cauzei, dacã prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. În astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale. (6) Competenţa profesionalã adecvatã presupune analiza şi cercetarea atentã a împrejurãrilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente în situaţia de fapt, pregãtirea adecvatã şi adaptarea permanentã a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice în raport cu evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrãrii în care avocatul este angajat. ART. 134 (1) Avocatul îşi va reprezenta clientul cu diligenţa unui bun profesionist, în limitele legii. (2) Avocatul se va abţine ca intenţionat: a) sã ignore obiectivele şi scopurile reprezentãrii stabilite de cãtre client, astfel încât sã eşueze în atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei; b) sã prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale. (3) Avocatul va acţiona cu promptitudine în reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat sã acţioneze exclusiv în obţinerea de avantaje pentru clientul sãu în confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie sã conducã activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale în favoarea clientului. (4) Avocatul este obligat sã respecte secretul profesional în privinţa strategiilor, tacticilor şi acţiunilor preconizate şi desfãşurate pentru client. (5) Avocatul va ţine permanent sub control gradul sãu de ocupare profesionalã şi extraprofesionalã, astfel încât sã poatã trata adecvat fiecare cauzã, potrivit cu natura împrejurãrilor şi specificul cauzei. Acesta va fi obligat sã refuze un client ori de cate ori este conştient cã nu îi poate oferi cu promptitudine serviciul profesional solicitat. (6) Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificatã în mod repetat, fãrã asigurarea unei substituiri legale şi competente, cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinarã. (7) Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoanã implicatã în procedurile legale în care asistã sau reprezintã clientul şi se va abţine de la metode şicanatoare şi prejudiciabile pentru terţe pãrţi, dacã acestea sunt evident indiferente şi irelevante în raport cu interesele clientului reprezentat. ART. 135 (1) În activitatea de consiliere avocatul va acţiona cu tact şi rãbdare pentru a infãţişa şi a explica clientului toate aspectele cazului în care îl asistã şi/sau îl reprezintã. Avocatul va cãuta sã foloseascã cel mai potrivit limbaj în raport cu starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta sã aibã o reprezentare corectã şi completã asupra situaţiei sale juridice. (2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalitãţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, când este cazul, asistenţa şi reprezentarea clientului. (3) Avocatul va respecta opţiunile clientului în ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentãrii, fãrã a abdica de la independenţã şi crezul sãu profesional. (4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul în legãturã cu strategia şi mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sã urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi pãstreazã responsabilitatea pentru acestea, în mãsura în care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri. ART. 136 (1) Consilierea şi reprezentarea unui client îl obligã pe avocat sã priveascã speţa respectivã dintr-o perspectivã proprie şi sã acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfãtuirea clientului nu se rezumã la expunerea unor prevederi legale, ci va avea în vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanţã în situaţia respectivã. (2) Ori de câte ori clientul propune un demers despre care avocatul apreciazã cã va avea consecinţe legale negative, acesta va atenţiona clientul cu privire la consecinţe sau, dupã caz, va putea denunţa contractul de asistenţã juridicã. ART. 137 (1) În cazul în care avocatul asistã/reprezintã în comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentãrii, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun în ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante în adoptarea acestora, astfel încât fiecare client sã poatã lua propriile decizii, în baza unor informaţii complete. (2) Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comunã a pãrţilor aflate în conflict în încercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi într-un mod amiabil şi profitabil pentru toţi. (3) Reprezentarea comunã nu diminueazã dreptul fiecãrui client rezultat din relaţia client-avocat. Fiecare dintre clienţii reprezentaţi în comun are dreptul la o reprezentare loialã şi diligentã de cãtre avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevãzute de lege pentru cazul foştilor clienţi. Între clienţii reprezentaţi în comun regula confidenţialitãţii nu se aplicã. ART. 138 Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanţã pentru clientul sãu în folosul unei terţe persoane dacã: a) este indreptãţit sã considere cã evaluarea este compatibilã cu alte aspecte ale relaţiei client-avocat; b) are acceptul clientului. ART. 139 (1) Avocatul va oferi clientului o opinie legalã onestã cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, în limitele informaţiilor furnizate de client. (2) Folosirea de cãtre client a opiniilor şi sfatului avocatului în scopuri ilegale, fãrã cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil de acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sã se abţinã de la asistarea şi sfãtuirea conştientã a unui client în activitãţi infracţionale. (3) Un avocat este indreptãţit sã se retragã imediat şi sã renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi/sau a reprezentãrii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale. ART. 140 (1) Avocatul are obligaţia sã informeze rezonabil clientul în legãturã cu situaţia curentã a asistenţei şi reprezentãrii şi de a rãspunde cu promptitudine oricãror solicitãri de informare din partea clientului. (2) Avocatul va explica clientului împrejurãrile cauzei, situaţia curentã, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, în mod rezonabil, corespunzãtor cu împrejurãrile concrete ale cazului. (3) Avocatul nu este obligat sã informeze clientul în mãsura în care s-a convenit în prealabil acest lucru. În cazul în care clientul este o persoanã juridicã, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate în contract în acest scop. Informarea fãcutã de avocat acestor persoane este consideratã o informare valabilã a clientului în sensul prezentului articol. ART. 141 Avocatul este obligat sã comunice clientului informaţiile pe care le deţine în legãturã cu cazul acestuia, chiar şi în situaţia în care comunicarea lor ar contraveni interesului sãu personal. ART. 142 (1) În toate cazurile în care avocatul este însãrcinat sã asiste un client el poate sã conducã discuţiile doar în prezenţa clientului sãu ori numai cu acordul acestuia. (2) În cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu acesta fãrã acordul prealabil al confratelui sãu. ART. 143 (1) Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinand clienţilor sãi sau unor terţe pãrţi care i-au fost încredinţate în legãturã cu exercitarea profesiei. (2) Fondurile financiare vor fi pãstrate în conturi distincte, deschise la o instituţie financiarã legal constituitã şi autorizatã sã funcţioneze, potrivit legii. (3) Evidenţa distinctã a celorlalte categorii de bunuri va fi pãstratã de cãtre avocat într-o manierã care sã confere siguranţa menţinerii identitãţii acestora. (4) Fondurile financiare nu vor fi în mod obligatoriu pãstrate în conturi deschise la instituţii financiare atunci când legea sau o hotãrâre judecãtoreascã permit pãstrarea lor într-o altã modalitate. (5) Avocatul va ţine o evidenţã contabilã completã a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri încredinţate şi va pãstra documentele respective pentru o perioadã de 10 ani dupã încetarea contractului de reprezentare cu clientul. (6) În cazul în care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legãturã cu un client ori cu un terţ, avocatul este obligat sã îi notifice acestuia, în scris şi de îndatã. (7) Cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege sau a unei inţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupã primirea bunurilor sã le predea clientului sau, dupã caz, terţei persoane indreptãţite sã le primeascã şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, sã punã la dispoziţia acestuia/acesteia evidenţa contabilã pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri. ART. 144 Dacã existã riscul ca un client sã dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie încât avocatul sã nu îşi mai poatã încât sa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Aceastã prevedere nu dã dreptul avocatului sã reţinã fonduri în scopul de a constrange clientul sã îi accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui în acest caz depozitatã într-un cont special, iar avocatul va trebui sã propunã în cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul niciunei dispute cu clientul trebuie de îndatã transferatã acestuia. ART. 145 Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipeazã a fi efectuate de cãtre avocat în interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinand clienţilor panã la momentul în care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care sã justifice avansul plãtit de client în acest scop, cu excepţia cazului în care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul îl stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi în mod obligatoriu returnate de cãtre avocat acestuia la încetarea contractului, dacã pânã la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activitãţile pentru care i se plãtise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client în acest sens. ART. 146 Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, sã plaseze lichiditãţile încredinţate de cãtre client în conturi bancare purtãtoare de dobânzi. Dobanzile se cuvin clientului. ART. 147 (1) În afara cazurilor prevãzute de lege sau de pãrţi, contractul de asistenţã juridicã înceteazã prin renunţarea unilateralã a clientului sau, dupã caz, a avocatului. (2) Încetarea contractului prin renunţarea unilateralã a clientului sau a avocatului nu îl exonereazã pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul sãu. ART. 148 (1) Avocatul care este solicitat într-o cauzã în curs de rezolvare trebuie sã verifice dacã unul sau mai mulţi confraţi au fost în prealabil angajaţi. (2) Avocatul care acceptã sã succeadã unui confrate trebuie ca, înainte de a se angaja, sã îi aducã la cunoştinţã aceastã împrejurare. ART. 149 (1) În oricare caz de încetare a mandatului avocatul are obligaţia sã ia în timp util şi în mod rezonabil mãsuri potrivite pentru apãrarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este indreptãţit şi inştiinţarea organelor judiciare. (2) În cazul în care clientul datoreazã avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile fãcute în interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor încredinţate, cu excepţia înscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziţie. SUBSECŢIUNEA a 3-a Asistenţa judiciarã Partea I. Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare ART. 150 (1) În sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţã judiciarã se înţelege asistenţa juridicã acordatã prin avocat. (2) Barourile asigurã asistenţa judiciarã: a) în cauzele penale în care apãrarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedurã penalã sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale ori în orice altã situaţie în care organul judiciar considerã necesarã desemnarea unui apãrãtor din oficiu; b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii; c) la solicitarea organelor administraţiei publice locale. (3) În cazuri de excepţie, dacã persoana este lipsitã de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţã judiciarã gratuitã. ART. 151 Ca formã a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat cuprinde: 1. asistenţa extrajudiciarã, care include acordarea de consultaţii în vederea iniţierii ori soluţionãrii unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, dupã caz, în vederea iniţierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale în cazurile prevãzute de lege şi pregãtirea şi întocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, dupã caz; 2. asigurarea reprezentãrii şi asistenţei procesuale în faţa instanţelor judecãtoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, în condiţiile legii. ART. 152 (1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţatã cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreunã cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndatã decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe. (2) În termen de 3 zile, de la comunicarea încheierii de incuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat înscris în Registrul de asistenţã judiciarã pentru a asigura asistenţa prin avocat solicitatã. (3) Avocatului desemnat i se va comunica de cãtre decan inştiinţarea de numire şi copie a încheierii de încuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi inştiinţat de îndatã cu privire la numele avocatului desemnat. (4) În toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţãmantul acestuia, în condiţiile legii. ART. 153 (1) Avocatul desemnat sã acorde asistenţa juridicã conform art. 152 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate. (2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenţã judiciarã constituie abatere disciplinarã. (3) Beneficiarul care în mod nejustificat refuzã sau renunţã la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fãrã a mai avea dreptul la o nouã cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivã. (4) Decanului baroului îi revine competenţa de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al refuzului ori renunţãrii. ART. 154 (1) La nivelul fiecãrui barou se organizeazã serviciul de asistenţã judiciarã. (2) Asistenţa extrajudiciarã se acordã de cãtre serviciul de asistenţã judiciarã pe baza unei cereri care va cuprinde urmãtoarele menţiuni: a) obiectul şi natura solicitãrii; b) identitatea şi codul numeric personal; c) domiciliul şi starea materialã ale solicitantului şi ale familiei sale; d) dovezi privind veniturile solicitantului şi ale familiei sale; e) dovezi cu privire la obligaţia de întreţinere sau de platã. (3) Cererea va cuprinde, pe lângã menţiunile prevãzute la alin. (2), şi o declaraţie pe propria rãspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacã în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar în caz afirmativ, în ce formã, pentru ce cauzã şi în ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare este cuprins în anexa nr. XXXII. (4) Dovada stãrii materiale a solicitantului se face, în principal, cu urmãtoarele documente: a) adeverinţa eliberatã de autoritãţile competente sau de cãtre angajator, dupã caz, din care sã rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse impozitãrii, potrivit legii impozitului pe venit, realizate în perioada prevãzutã de legislaţia privind ajutorul public judiciar ori sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurãri sociale şi altele asemenea, încasate în aceeaşi perioadã; b) livretul de familie şi, dupã caz, certificatele de naştere ale copiilor; c) certificatul de persoanã cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupã caz; d) declaraţie pe propria rãspundere din care sã reiasã cã solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiazã de alte venituri suplimentare; e) declaraţie pe propria rãspundere privind situaţia patrimonialã a solicitantului şi a familiei sale; f) declaraţie pe propria rãspundere din care sã rezulte cã solicitantul şi/sau celãlalt pãrinte, natural ori adoptiv, ori, dupã caz, o altã persoanã cãreia i s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţã sau care a fost numitã tutore se ocupã de creşterea şi ingrijirea copilului şi cã acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau niciunei persoane juridice; g) dovada eliberatã de autoritãţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, dupã caz, ale celorlalţi membri ai familiei; h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţã judiciarã, potrivit legii. (5) Cererea însoţitã de documentele justificative se depune la serviciul de asistenţã judiciarã şi va fi soluţionatã, în termen de cel mult 15 zile lucrãtoare de la data inregistrãrii, prin decizie de admitere sau respingere, dupã caz. (6) În cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde urmãtoarele: a) denumirea actului; b) denumirea organului emitent; c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei; d) persoana cãreia i se acordã asistenţã extrajudiciarã; e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate; f) data eliberãrii, funcţia şi semnãtura persoanei care a eliberat actul respectiv. (7) În baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat înscris în registrul de asistenţã judiciarã. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de cãtre persoana cãreia i se acordã asistenţa extrajudiciarã, dacã avocatul este înscris în registrul de asistenţã judiciarã, iar avocatul şi-a dat acordul pentru numire. (8) În termen de 5 zile lucrãtoare de la data emiterii, decizia prevãzutã la alin. (5) va fi comunicatã solicitantului. (9) Decizia de respingere poate fi contestatã în termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului. (10) Contestaţia prevãzutã la alin. (9) va fi soluţionatã de cãtre consiliul baroului în regim de urgenţã, în prima şedinţã a consiliului baroului de dupã data inregistrãrii ei. ART. 155 Asistenţa extrajudiciarã nu se acordã în urmãtoarele situaţii: a) atunci când beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu este justificat; b) atunci când pretenţia este vãdit nejustificatã, neîntemeiatã sau inadmisibilã; c) în cazul cetãţenilor strãini sau al persoanelor juridice strãine solicitante, atunci când legislaţia lor naţionalã nu prevede un tratament similar pentru cetãţenii Români; d) atunci când solicitantul a fost decãzut din dreptul de a beneficia de asistenţã judiciarã. ART. 156 Avocatul care acordã asistenţã judiciarã nu are dreptul sã primeascã de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor. Partea a II-a. Organizarea activitãţii de acordare a asistenţei judiciare ART. 157 (1) În cadrul U.N.B.R. se organizeazã Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentã, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatoricã a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R. (2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice, în limitele atribuţiilor conferite prin Lege şi în condiţiile prezentului statut. ART. 158 Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercitã, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) desfãşoarã conducerea metodologicã a activitãţii de acordare a asistenţei judiciare; b) elaboreazã proiectul Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã; c) propune sau, dupã caz, avizeazã proiecte de protocoale care se încheie cu autoritãţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã; d) organizeazã Registrul naţional de asistenţã judiciarã pe baza registrelor întocmite de barouri; e) organizeazã şi coordoneazã metodologia de platã a onorariilor pentru asistenţa judiciarã acordatã; f) efectueazã controlul asistenţei judiciare acordate; g) elaboreazã proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovãrii; h) stabileşte împreunã cu Ministerul Justiţiei indicii statistici, ţine evidenţa statisticã a sistemului de asistenţã judiciarã şi analizeazã informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectã a sistemului de asistenţã judiciarã; i) colaboreazã cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţã judiciarã; j) popularizeazã sistemul de asistenţã judiciarã; k) stabileşte formularistica utilizatã de barouri pentru organizarea activitãţii de asistenţã judiciarã şi extrajudiciarã, în condiţiile legii; l) reprezintã U.N.B.R. În domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborãrii internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale prezentului statut. ART. 159 În vederea organizãrii activitãţii de asistenţã judiciarã, barourile indeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã serviciile de asistenţã judiciarã atat la nivelul fiecãrui barou, cât şi la sediul fiecãrei instanţe judecãtoreşti; b) organizeazã şi actualizeazã registrele proprii de asistenţã judiciarã, pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului; c) desemneazã avocaţii înscrişi în registrul de asistenţã judiciarã pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinand cont de experienţa profesionalã şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de desemnãrile anterioare şi de gradul de angajare al acestuia; d) efectueazã controlul asupra acordãrii asistenţei judiciare de cãtre avocaţii din cadrul baroului; e) organizeazã şi executã programe de popularizare a sistemului de asistenţã judiciarã; f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevãzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã. ART. 160 (1) Baroul organizeazã serviciile de asistenţã judiciarã la sediile tuturor instanţelor judecãtoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfãşurãrii acestei activitãţi, care se pun la dispoziţie în mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, dupã caz, de autoritãţile administraţiei locale. (2) Serviciile de asistenţã prevãzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţã judiciarã se realizeazã potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã aprobat de Consiliul U.N.B.R. (3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenţã judiciarã sã fie condus de un director angajat, pe bazã de concurs, prin contract individual de muncã. (4) Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoanã fizicã care indeplineşte condiţiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţã judiciarã prevãzute în prezentul statut. ART. 161 (1) Fiecare barou organizeazã registrul de asistenţã judiciarã în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare. (2) Registrul este public, se pãstreazã pe suport hartie şi în format electronic şi se publicã pe pagina web a fiecãrui barou. (3) Actualizarea registrului de asistenţã judiciarã pentru urmãtorul an calendaristic se efectueazã pânã la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent. (4) În cazuri excepţionale, în registrul de asistenţã judiciarã pot fi operate modificãri şi în cursul anului, potrivit procedurii prevãzute pentru înscrierea în registru. (5) U.N.B.R organizeazã Registrul naţional de asistenţã judiciarã, constituit din registrele de asistenţã judiciarã ale tuturor barourilor. (6) Registrul naţional de asistenţã judiciarã se publicã pe pagina web a U.N.B.R şi se actualizeazã, în mod automat, odatã cu actualizarea datelor din registrul de asistenţã judiciarã al fiecãrui barou. ART. 162 (1) Pentru înscrierea în registrul de asistenţã judiciarã, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte. (2) Cererea prevãzutã la alin. (1) se completeazã conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. (3) Înscrierea avocatului în registrul de asistenţã judiciarã se efectueazã în baza deciziei consiliului baroului. (4) Consiliul baroului poate, motivat, sã refuze înscrierea în registru sau sã radieze din registrul de asistenţã judiciarã un avocat în urmãtoarele cazuri: a) dacã avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinarã; b) dacã avocatul este invinuit pentru sãvarşirea unei infracţiuni de drept comun; c) dacã s-a constatat încãlcarea repetatã a dispoziţiilor Legii sau ale prezentului statut ori calitatea inferioarã a asistenţei judiciare acordate. (5) Radierea din registrul de asistenţã judiciarã poate fi dispusã pentru o perioadã de un an, iar, dacã se constatã sãvarşirea consecutivã a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevãzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioadã de pânã la 3 ani. (6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în Registrul de asistenţã judiciarã, precum şi mãsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevãzute la cap. VI din Lege. (7) Decizia de radiere din registrul de asistenţã judiciarã se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare pe pagina web a baroului, precum şi pe pagina web a U.N.B.R. ART. 163 (1) Pentru asistenţa judiciarã acordatã avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activitãţii desfãşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei. (2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului. (3) Dupã acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţialã efectivã, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmãrii organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activitãţii desfãşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularitãţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial. (4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înainteazã baroului, în vederea efectuãrii formalitãţilor prevãzute de lege pentru plata onorariilor. (5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfãşuratã. (6) Avocatului desemnat i se deconteazã sumele necesare pentru cheltuielile de apãrare şi pentru deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altã localitate. ART. 164 (1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciarã acordatã se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevãzute la art. 82 alin. (2) şi (3) din Lege, avizate de consiliul baroului. (2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupã caz, a remuneraţiilor pentru asistenţã judiciarã se vireazã lunar, într-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de cãtre barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de prezentul statut. ART. 165 U.N.B.R. şi barourile conlucreazã cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecãtoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângã acestea, în vederea desfãşurãrii în bune condiţii a activitãţii de acordare a asistenţei judiciare prevãzute de prezenta subsecţiune. ART. 166 (1) Onorariile pentru asistenţa judiciarã acordatã în oricare dintre formele prevãzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii. (2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevãzute la alin. (1) se asigurã potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionarii serviciilor de asistenţã judiciarã din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciarã fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vãrsate. Reţinerea cotei de 1% se face la achitarea efectivã a onorariului cãtre avocatul indreptãţit. (4) Onorariile pentru asistenţa judiciarã acordatã în oricare dintre formele prevãzute de prezentul capitol la solicitarea organelor administraţiei publice locale se acordã din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevãzut la art. 82 alin. (1) din Lege. ART. 167 (1) Serviciile de asistenţã judiciarã vor asigura şi apãrarea gratuitã, în cazurile prevãzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobãrii date de cãtre decanul baroului. (2) Avocatul delegat pentru asigurarea apãrãrii gratuite are drepturile şi obligaţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut în indeplinirea mandatului acordat în interesul beneficiarului gratuitãţii, pe care trebuie sã îl trateze cu atenţia cuvenitã oricãrui client. ART. 168 (1) Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitãrii motivate din partea instanţei, a organului de urmãrire penalã, a organului de cercetare penalã sau a organului administraţiei publice locale, adresatã baroului. Acordarea asistenţei judiciare se realizeazã exclusiv în baza delegaţiei de avocat eliberate de serviciul de asistenţã judiciarã, conform modelului prevãzut în anexa nr. III. (2) În cazul în care se solicitã acordarea asistenţei judiciare gratuite de cãtre organele prevãzute la alin. (1), decanul stabileşte valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cãdea în pretenţii, având în vedere natura cauzei şi valoarea obiectului material al acesteia. (3) Prin decizie, decanul poate delega atribuţiile prevãzute la alin. (2) unui consilier al baroului. (4) Avocatul desemnat sã acorde asistenţã judiciarã gratuitã urmeazã sã îşi indeplineascã însãrcinarea în condiţiile prevãzute la art. 82 din Lege, pe baza delegaţiei eliberate de barou, conform modelului prevãzut în anexa nr. IV. ART. 169 Mandatul avocatului desemnat sã acorde asistenţa judiciarã obligatorie înceteazã în momentul în care partea îşi angajeazã un apãrãtor. Dreptul la onorariu al avocatului inlocuit subzistã chiar dacã mandatul sãu a încetat, cuantumul acestuia fiind proporţional cu munca prestatã. ART. 170 Avocatul desemnat sã acorde asistenţã judiciarã obligatorie are dreptul la onorariu stabilit în condiţiile prevãzute la art. 85 din Lege, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei. ART. 171 (1) Serviciile de asistenţã judiciarã îşi desfãşoarã activitatea în spaţiile situate la sediile instanţelor, puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, în condiţiile art. 38 din Lege. (2) Cheltuielile privind amenajarea şi întreţinerea spaţiilor aflate în situaţia prevãzutã de art. 38 din Lege sunt suportate în condiţiile art. 166 alin. (3) din prezentul statut. ART. 172 (1) Asistenţa judiciarã gratuitã acordatã poate fi retrasã de cãtre decanul baroului, dacã se dovedeşte cã: a) a fost obţinutã prin fraudã; b) starea de nevoie a solicitantului a încetat sau s-a ameliorat şi permite plata onorariului. (2) În condiţiile legii, remuneraţia cuvenitã avocatului va fi suportatã de partea care a obţinut ilicit asistenţã judiciarã gratuitã. SECŢIUNEA a 3-a Relaţiile dintre avocaţi SUBSECŢIUNEA 1 Confraternitatea şi respectul reciproc ART. 173 (1) Relaţiile dintre avocaţi sunt bazate pe încredere şi respect reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii reputaţiei profesiei. (2) Avocatul nu poate comunica autoritãţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente fãrã ca acestea sã nu fi fost comunicate avocatului pãrţii adverse, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. (3) Avocatul nu poate sã divulge sau sã supunã instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei fãcutã de partea adversã sau de cãtre avocatul acesteia fãrã o autorizare expresã din partea avocatului pãrţii adverse. (4) Avocatul nu trebuie în niciun moment sã prezinte cu bunã ştiinţã o informaţie falsã ori sã inducã în eroare. ART. 174 (1) Avocatul nu poate nici sã pretindã şi nici sã accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision ori vreo altã compensaţie pentru faptul cã a recomandat un avocat unui client sau cã a trimis un client la un avocat. (2) Avocatul nu poate vãrsa nimãnui un onorariu, un comision şi nici vreo altã compensaţie în contrapartidã pentru cã i-a fost procurat un caz. (3) Nu intrã sub incidenţa alin. (1) şi (2) cazurile în care în raporturile de conlucrare profesionalã se practicã onorarii retrocedate pentru încredinţarea parţialã sau totalã a unei cauze. SUBSECŢIUNEA a 2-a Concurenţa profesionalã ART. 175 (1) Avocaţii sunt obligaţi sã îşi exercite activitatea cu bunã-credinţã, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. (2) Constituie concurenţã profesionalã neloialã orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea avocaţialã. Este consideratã ca fiind contrarã uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţã ori a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piaţã. ART. 176 (1) Este interzisã concurenţa neloialã sãvarşitã prin: a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivã de angajare a avocaţilor asociaţi, colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi-cheie ai unui concurent; b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane; c) divulgarea, achiziţionarea ori folosirea unei informaţii confidenţiale de cãtre un avocat sau de cãtre colaboratori ori angajaţi ai acestuia, fãrã consimţãmantul deţinãtorului legitim şi într-un mod contrar uzanţelor cinstite; d) încheierea de contracte prin care un avocat asigurã serviciile sale unui client în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse, fie pentru a determina clientul sã racoleze şi alţi clienţi pentru avocatul în cauzã; e) comunicarea sau rãspândirea în public de cãtre un avocat de afirmaţii cu privire la firma sa ori activitatea acesteia, menite sã inducã în eroare şi sã îi creeze o situaţie favorabilã în dauna unor concurenţi; f) comunicarea, chiar fãcutã confidenţial, sau rãspândirea de cãtre un avocat de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau cu privire la serviciile acestuia, afirmaţii de naturã sã dãuneze bunului mers al activitãţii avocatului concurent; g) oferirea, promiterea ori acordarea, mijlocit sau nemijlocit, de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca acesta sã divulge informaţii confidenţiale ori procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos pentru sine sau pentru altã persoanã în dauna unui concurent; h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legãturilor stabilite cu aceastã clientelã în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat; i) concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori ori salariaţi ai unui avocat în scopul înfiinţãrii unei entitãţi concurente care sã capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor ori a salariaţilor unui avocat în scopul dezorganizãrii activitãţii sale. (2) Sãvarşirea unor fapte de concurenţã neloialã dintre cele expuse la alin. (1), precum şi sãvarşirea în concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinarã gravã pentru toţi avocaţii participanţi. ART. 177 Este interzisã, sub sancţiunile prevãzute de art. 89 din Lege, sãvarşirea urmãtoarelor fapte de concurenţã neloialã: a) folosirea fãrã drept a unei firme, denumiri, embleme sau mãrci de naturã sã producã confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altã formã asociativã de exercitare a profesiei; b) punerea în circulaţie de produse, servicii sau publicaţii cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului şi induc în eroare clientul asupra produsului ori serviciului furnizat; c) producerea în orice mod, punerea în circulaţie, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor servicii ori publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectualã, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi avocaţi şi pe clienţi. ART. 178 Sunt interzise, sub sancţiunea prevãzutã de art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege: a) încheierea între avocaţi de acorduri privind împãrţirea pieţei serviciilor profesionale; b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate, la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocaţiale; c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelã şi a libertãţii exercitãrii concurenţei profesionale oneste între avocaţi. ART. 179 Aplicarea sancţiunii disciplinare în cazurile prevãzute de art. 176-178 nu exclude dreptul celui prejudiciat la repararea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat. SECŢIUNEA a 4-a Formele de exercitare a profesiei SUBSECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 180 (1) Avocatul poate exercita profesia în una dintre urmãtoarele forme: a) cabinet individual; b) cabinet asociat; c) societate civilã profesionalã; d) societate profesionalã cu rãspundere limitatã. (2) În cadrul formelor de exercitare prevãzute la alin. (1) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, în baza unui contract de salarizare în interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut. ART. 181 (1) Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi pãstreazã individualitatea în raport cu clienţii. (2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţã juridicã unor clienţi cu interese contrare. (3) Cabinetele grupate se individualizeazã printr-o denumire specificã ce cuprinde numele fiecãrui titular de cabinet, urmat de sintagma "cabinete de avocat grupate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate"). (4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale de avocaţi se încheie în formã scrisã, conform anexei nr. XI. ART. 182 (1) Avocatul este liber sã opteze şi sã îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute de Lege. (2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma în oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevãzute la art. 180 alin. (1), fãrã a intra în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii şi ale prezentului statut. (3) Transformarea se poate realiza separat sau deodatã cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat, prin fuziune, absorbţie, divizare totalã sau divizare parţialã (desprinderea unei pãrţi din patrimoniul de afectaţiune profesionalã, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabil ale formei de exercitare a profesiei supuse divizãrii parţiale). (4) În cazul transformãrii unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societãţilor civile profesionale şi ai societãţilor profesionale cu rãspundere limitatã pot contribui cu titlu de aport la forma de exercitare a profesiei rezultatã din transformare cu cota-parte indivizã din patrimoniul de afectaţiune profesionalã, astfel cum acesta este reflectat în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformã, întocmind în acest scop actele financiar-contabile de transfer cãtre forma de exercitare a profesiei în care au optat sã se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominalã reflectatã în evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformã. (5) În cazul constituirii unei societãţi profesionale cu rãspundere limitatã de cãtre avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fãrã transformarea acestora din urmã în societatea nou-constituitã, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot sã nu fie supuse lichidãrii, dacã fiecare din foştii lor titulari, nou-asociaţi, decid astfel. (6) În situaţia prevãzutã în alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul îşi înceteazã activitatea profesionalã desfãşuratã în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, dupã caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesionalã cu rãspundere limitatã. (7) În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea dupã obţinerea aprobãrilor din partea consiliului baroului. (8) Avocatul este obligat sã inştiinţeze în scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenitã în forma de exercitare a profesiei, în cazurile de înstrãinare prin acte între vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi în cazul transformãrii ori reorganizãrii formelor de exercitare a profesiei în condiţiile prevãzute în prezentul articol. ART. 183 (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse urmãtoarelor principii: a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activitãţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesionalã; b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activitãţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat; c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei; e) avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei; f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelã proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaboreazã şi cu condiţia informãrii corespunzãtoare a baroului; g) avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are drept la clientelã proprie; h) obligaţia de a comunica de îndatã baroului, în scris, modificãrile privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului, cât şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societãţilor civile profesionale sau al societãţilor profesionale cu rãspundere limitatã; i) formele de exercitare a profesiei se individualizeazã prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului statut. În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de cãtre avocaţii strãini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţarã sau din strãinãtate. (2) În cazul societãţilor civile profesionale şi al societãţilor profesionale cu rãspundere limitatã, convenţia de înstrãinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, încheiatã în condiţiile prevãzute de Lege, are ca obiect exclusiv pãrţi deţinute de asociaţi. (3) În toate cazurile de înstrãinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, contractele încheiate de transmiţãtor cu avocaţii stagiari rãman în fiinţã pe durata convenitã şi se preiau de cãtre dobânditor, dacã în persoana acestuia se verificã condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. ART. 184 Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesionalã. Convenţia de conlucrare profesionalã se inregistreazã la barou. Regulile privind publicitatea profesionalã prevãzute în prezentul statut se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 185 (1) Toate neinţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvã pe cale amiabilã; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţioneazã pe cale amiabilã, avocatul este obligat sã cearã concilierea decanului baroului, în condiţiile prevãzute de prezentul statut. (2) Dacã prin conciliere nu se stinge litigiul dintre pãrţi, avocatul este obligat sã recurgã la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocaţii definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie. (3) Oficiul de arbitrare este gratuit. (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fãrã o justificare întemeiatã. (5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar, dacã cererea este justificatã, decanul va desemna un alt arbitru. ART. 186 Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisã angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare. ART. 187 (1) Cererea de înregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, încetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi însoţitã în mod obligatoriu de copie a tuturor înscrisurilor doveditoare. (2) Cererea se soluţioneazã de cãtre consiliul baroului potrivit Legii. (3) Consiliul baroului poate delega un consilier sã verifice condiţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut cu privire la soluţionarea cererilor. (4) Cererea poate fi respinsã în cazul în care se încalcã dispoziţiile Legii şi ale prezentului statut. (5) Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu un avocat aflat într-o situaţie de interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizatã în raport cu prevederile legii care reglementeazã interdicţia şi ale prezentului statut. ART. 188 (1) Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independenţa profesionalã, patrimonialã şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea indeplinirii acestor condiţii este de competenţa consiliului baroului. (2) În desfãşurarea activitãţilor prevãzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral alegerea notarilor publici, experţilor, traducãtorilor, executorilor judecãtoreşti şi a altor specialişti cu care poate sã colaboreze. (3) Colaborãrile avocatului în condiţiile art. 7 din Lege se vor desfãşura cu respectarea de cãtre avocat a prevederilor Legii şi ale prezentului statut. ART. 189 Decizia poate fi atacatã la Consiliul U.N.B.R. de cãtre persoana interesatã, în termen de 15 zile de la comunicare. SUBSECŢIUNEA a 2-a Cabinetul individual de avocat ART. 190 (1) În cabinetul individual de avocat îşi exercitã profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreunã cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se înfiinţeazã în baza actului de înfiinţare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou şi întocmit conform anexei nr. XXVIII. (2) Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formã scrisã. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevãzute în anexa nr. IX. ART. 191 (1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire, care cuprinde numele avocatului titular, urmat de sintagma "cabinet de avocat" (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat"). (2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizeazã în actele profesionale, cu respectarea prevederilor prezentului statut. (3) Denumirea cabinetului poate fi pãstratã şi dupã decesul titularului, cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formã autenticã. (4) Dobânditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la inştiinţarea baroului şi este indrituit sã informeze publicul referitor la schimbarea intervenitã cu privire la titularul cabinetului. SUBSECŢIUNEA a 3-a Cabinetele asociate de avocaţi ART. 192 (1) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitãrii în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectaţiune profesionalã al fiecãrui cabinet intrat în asociere. (2) Avocaţii din cabinetele asociate intrã în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte. (3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare. (4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauzã sau un client dacã unul dintre cabinetele asociate se opune în mod justificat. ART. 193 (1) Cabinetele asociate de avocaţi se individualizeazã prin denumire, care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma "cabinete de avocat asociate" (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate"). (2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 194 Dispoziţiile art. 192 şi 193 se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilã profesionalã. În acest caz, denumirea asocierii va cuprinde denumirea societãţii civile profesionale, urmatã de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma "in asociere" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilã de avocaţi, ION POPESCU - Cabinet de avocat - în asociere"). ART. 195 Convenţiile de asociere prevãzute la art. 192 şi 194 se încheie în formã scrisã şi vor cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX, aplicate în mod corespunzãtor. SUBSECŢIUNEA a 4-a Societatea civilã profesionalã ART. 196 (1) Societatea civilã profesionalã este constituitã din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, care contribuie în naturã şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune în vederea desfãşurãrii activitãţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activeazã în cadrul societãţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei. (2) Raportul juridic civil se naşte între client şi societatea civilã profesionalã, serviciile profesionale urmand sã fie indeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator, fãrã a se cere opţiunea clientului, cu excepţia situaţiei în care serviciile profesionale constau în asistenţã şi reprezentare juridicã la instanţe, parchete, organe de cercetare penalã sau alte autoritãţi, când în contractul de asistenţã juridicã se menţioneazã numele avocatului desemnat ori acceptat de client, precum şi dreptul sau interdicţia de substituire a acestuia. (3) Pentru litigiile nãscute din desfãşurarea activitãţii profesionale, societatea civilã profesionalã poate sta în judecatã ca reclamant sau pârât, chiar dacã nu are personalitate juridicã. ART. 197 (1) Societatea civilã profesionalã se individualizeazã printr-o denumire specificã, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate civilã de avocaţi" (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilã de avocaţi" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilã de avocaţi"). (2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 198 (1) Contractul de societate civilã profesionalã şi statutul acesteia sunt încheiate în formã scrisã între avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII. (2) Societatea civilã profesionalã de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totalã sau divizare parţialã (desprindere). (3) Divizarea se realizeazã prin împãrţirea patrimoniului de afectaţiune profesionalã între una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care existã sau care iau astfel fiinţã. (4) Societatea civilã profesionalã nu înceteazã în situaţia divizãrii parţiale (desprindere) În cazul în care o parte din patrimoniul sãu de afectaţiune profesionalã se desprinde şi se transmite cãtre o altã formã de exercitare a profesiei de avocat, care existã sau care ia astfel fiinţã. SUBSECŢIUNEA a 5-a Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã ART. 199 (1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã este constituitã din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridicã şi un patrimoniu propriu de afectaţiune destinat exercitãrii profesiei de avocat. (2) În sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectaţiune este alcãtuit din bunurile corporale, în numerar sau în naturã, şi cele incorporale, reprezentând capitalul social, precum şi din cele dobândite de societate, cu orice titlu, pe durata funcţionãrii sale. Aportul în industrie constând în activitatea profesionalã a avocatului asociat este luat în considerare numai în raporturile dintre asociaţi. (3) Obligaţiile şi rãspunderea societãţii profesionale cu rãspundere limitatã sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Avocaţii asociaţi care îşi exercitã profesia în cadrul societãţii profesionale cu rãspundere limitatã rãspund personal în limita aportului social al fiecãruia. (4) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat, în condiţiile art. 3 din Lege. (5) Activitatea profesionalã se realizeazã de cãtre avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi în interiorul profesiei. ART. 200 (1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã se individualizeazã printr-o denumire specificã, cuprinzând numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma "societate profesionalã de avocaţi cu rãspundere limitatã" (exemplu: "ION IONESCU - Societate profesionalã de avocaţi cu rãspundere limitatã" sau "IONESCU, POPESCU - Societate profesionalã de avocaţi cu rãspundere limitatã"). (2) Dispoziţiile art. 191 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 201 (1) Actul constitutiv şi statutul societãţii profesionale cu rãspundere limitatã sunt încheiate în formã scrisã, cu respectarea modelului prevãzut în anexele nr. XIV şi XV. Actul constitutiv se încheie în formã autenticã dacã printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se aflã şi un bun imobil. (2) Statutul societãţii profesionale cu rãspundere limitatã va cuprinde: a) numele şi prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor; b) data dobândirii calitãţii de avocat şi data definitivãrii în profesie a avocaţilor asociaţi; c) denumirea, sediul şi, dacã este cazul, emblema societãţii; d) capitalul social, integral vãrsat, cu menţionarea aportului fiecãrui asociat, în industrie, în bani sau în naturã ori în clientelã, şi a valorii aporturilor, în industrie, în naturã sau în clientelã, precum şi a modului evaluãrii lor; aportul în numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului în lei al sumei de 3.000 de euro; e) numãrul şi valoarea nominalã a pãrţilor sociale, precum şi numãrul pãrţilor sociale atribuite fiecãrui asociat pentru aportul sãu, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecãrui asociat; f) asociaţii coordonatori care reprezintã şi administreazã societatea, împreunã cu puterile ce li s-au conferit; dacã sunt mai mulţi administratori şi ei formeazã un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism; g) reguli privind transmiterea pãrţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor; h) durata societãţii; i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei. (3) Actul constitutiv şi statutul societãţii profesionale cu rãspundere limitatã, încheiate în condiţiile Legii şi ale prezentului statut, sunt guvernate de legea civilã. (4) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau a statutului societãţii profesionale cu rãspundere limitatã se poate face numai în scris, cu respectarea Legii şi a prezentului statut. ART. 202 (1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã dobândeşte personalitate juridicã la data inregistrãrii ei la barou, în baza deciziei emise de cãtre consiliul baroului în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul sãu principal. (2) Dovada personalitãţii juridice în raporturile cu terţii se va face în baza unui certificat de înregistrare, întocmit conform anexei nr. XVI. (3) Baroul va ţine registrul de evidenţã a societãţilor profesionale cu rãspundere limitatã, care are caracter public. Modelul acestuia este prevãzut în anexa nr. XXX. ART. 203 Pot avea calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacã deţin sau nu ori dacã aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, înscrişi în acelaşi barou ori în barouri diferite. În acest caz societatea îşi va stabili sediul principal în circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţã a unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societãţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societãţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv în scop de informare, şi cãtre toate barourile unde sunt înscrişi asociaţi ai societãţii profesionale cu rãspundere limitatã, alţii decât acela sau aceia care sunt înscrişi în tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societãţii. ART. 204 (1) Capitalul social al societãţii profesionale cu rãspundere limitatã, reprezentând echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, se va vãrsa la momentul constituirii societãţii. Consiliul baroului unde va fi inregistratã societatea este obligat sã verifice vãrsarea integralã a capitalului social şi, dacã este cazul, evaluarea aporturilor în industrie, în naturã sau în clientelã. (2) Nu va putea fi inregistratã de cãtre niciun barou o societate profesionalã cu rãspundere limitatã decât în condiţiile vãrsãrii integrale a capitalului social. (3) Clientela aparţine societãţii profesionale cu rãspundere limitatã, şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi. (4) În cazul transmiterii pãrţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societãţi profesionale cu rãspundere limitatã, toate bunurile împreunã cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aduse drept contribuţie cu titlu de aport la capitalul societãţii de cãtre respectivul asociat rãman proprietatea societãţii, dacã prin lege, actul constitutiv sau statutul societãţii nu se prevede altfel. (5) Prevederile art. 192 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 205 (1) Societatea profesionalã cu rãspundere limitatã este condusã de adunarea generalã a asociaţilor. Activitatea executivã este condusã de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi de majoritatea avocaţilor asociaţi. (2) Adunarea generalã se convoacã de cãtre oricare dintre asociaţi, prin orice mijloace care sã poatã proba realizarea convocãrii. (3) Adunarea generalã se va întruni la sediul principal al societãţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc. ART. 206 (1) Hotãrârile adunãrii generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea pãrţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevãzute în prezentul statut. (2) Pentru hotãrârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor. ART. 207 (1) Competenţele şi puterile asociatului coordonator sau, dupã caz, ale asociaţilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv şi statutul societãţii. (2) Mandatul asociatului coordonator sau, dupã caz, al asociaţilor coordonatori este de 2 ani, dacã în statutul societãţii nu se prevede o duratã mai mare ART. 208 Asociaţii societãţii profesionale cu rãspundere limitatã pot hotãri numirea unor cenzori sau a unui auditor. ART. 209 (1) Asociatul care intenţioneazã sã transmitã pãrţile sociale pe care le deţine într-o societate profesionalã cu rãspundere limitatã este obligat sã notifice aceastã intenţie, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, tuturor celorlalţi asociaţi, indicând persoana sau persoanele cãrora doreşte sã le transmitã respectivele pãrţi sociale şi preţul. (2) Transmiterea cãtre terţi poate fi efectuatã oricând, cu acordul unanim, exprimat în scris, al celorlalţi asociaţi sau dacã în termenul prevãzut la alin. (1) niciun asociat nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune. (3) Dreptul de preempţiune la dobândirea pãrţilor sociale ale societãţii cu privire la care existã intenţia de înstrãinare aparţine asociaţilor rãmaşi în societate. Acesta urmeazã sã fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinutã de fiecare dintre asociaţii rãmaşi şi care intenţioneazã sã dobândeascã respectivele pãrţi sociale. ART. 210 (1) Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni înainte. (2) La împlinirea termenului prevãzut în notificare, consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificãrile corespunzãtoare în evidenţele sale. (3) În caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face în mod amiabil, ţinandu-se seama de prevederile din statutul societãţii. În caz de neinţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din prezentul statut. ART. 211 Dacã, din orice motive, în societate rãmane un singur asociat, acesta nu poate deţine aceastã calitate mai mult de 3 luni. În situaţia în care societatea nu este transformatã în cabinet individual, aceasta se dizolvã de drept şi intrã în lichidare. SECŢIUNEA a 5-a Modalitãţile de exercitare a profesiei SUBSECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 212 Modalitãţile de exercitare a profesiei de avocat sunt: a) avocat titular al cabinetului individual; b) avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate; c) avocat asociat în cadrul societãţii civile profesionale de avocaţi; d) avocat asociat în cadrul societãţii profesionale cu rãspundere limitatã; e) avocat colaborator; f) avocat salarizat în interiorul profesiei. ART. 213 Avocatul exercitã profesia de avocat, la alegere, numai în una dintre modalitãţile prevãzute la art. 212, cu respectarea prevederilor art. 180. SUBSECŢIUNEA a 2-a Avocatul titular al cabinetului individual ART. 214 (1) Într-un cabinet individual existã un singur avocat titular, care poate exercita profesia singur sau împreunã cu avocaţi colaboratori. (2) În situaţia în care cabinetele individuale se asociazã, înceteazã calitatea de avocat titular al cabinetului individual şi se dobândeşte calitatea de avocat asociat. La încetarea asocierii, ca o consecinţã a încetãrii formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocaţi), înceteazã calitatea de avocat asociat şi se redobândeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual. SUBSECŢIUNEA a 3-a Avocatul asociat ART. 215 Dobândeşte calitatea de avocat asociat, dupã caz: a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociazã potrivit art. 5 alin. (3) din Lege; b) avocatul asociat într-o societate civilã profesionalã; c) avocatul asociat într-o societate profesionalã cu rãspundere limitatã; d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformãrii ori reorganizãrii formei de exercitare a profesiei cãreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilã profesionalã. SUBSECŢIUNEA a 4-a Avocatul colaborator ART. 216 (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacrã activitatea sa unei forme de exerciţiu al profesiei de avocat. (2) Contractul de colaborare se încheie în formã scrisã între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX, precum şi clauze de formare profesionalã iniţialã, dacã avocatul colaborator este stagiar. Orice clauzã contrarã legii sau prezentului statut este socotitã nescrisã. ART. 217 (1) Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelã personalã în afara formei de exercitare a profesiei la care colaboreazã. (2) Orice client personal trebuie adus la cunoştinţa avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator îşi desfãşoarã activitatea. (3) Lucrãrile profesionale efectuate pentru clientela personalã a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar în contractul de asistenţã juridicã se va menţiona expres caracterul de "client personal" al avocatului colaborator. (4) Rezultatele financiare obţinute de avocatul colaborator din contractele încheiate pentru clienţii personali (onorariile) vor fi încasate integral sau parţial de avocatul colaborator, dupã caz, în raport cu clauzele contractului de colaborare, fãrã a se afecta în niciun mod cuantumul retrocedãrilor lunare de onorarii, prevãzute în contractul de colaborare. (5) Titularii sau avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligaţi sã permitã avocatului colaborator tratarea clientelei personale, în condiţiile prevãzute în contractul de colaborare. (6) Pentru clientela personalã şi activitatea desfãşuratã în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personalã, aprobatã de forma de exercitare a profesiei, pe care se înscripţioneazã menţiunea "avocat colaborator". Ştampila personalã a avocatului colaborator poate fi confecţionatã şi utilizatã numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea prevederilor anexei nr. XXI, care se aplicã în mod corespunzãtor. (7) În activitatea desfãşuratã pentru clientela personalã, avocatul colaborator este rãspunzãtor personal faţã de client şi are obligaţia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei cãreia avocatul colaborator îi aparţine. În acest scop, în contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator sã încheie o asigurare de rãspundere civilã profesionalã pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei cãreia îi aparţine şi care sã precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctã de asigurarea pentru rãspundere profesionalã prevãzutã de art. 42 din Lege. (8) Pentru activitatea desfãşuratã în cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va pãstra rezultatele financiare obţinute. ART. 218 (1) În lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de oricare dintre pãrţi, prin inştiinţarea celeilalte/celorlalte pãrţi cu cel puţin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un avocat stagiar, vor fi respectate dispoziţiile din prezentul statut privind formarea profesionalã iniţialã. (2) Desocotirea între pãrţi în cazul denunţãrii unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare. SUBSECŢIUNEA a 5-a Avocatul salarizat în interiorul profesiei ART. 219 (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacrã activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei cãreia îi este subordonat în legãturã cu determinarea condiţiilor concrete de muncã. (2) Avocatul salarizat în interiorul profesiei nu are dreptul la clientelã proprie. (3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formã scrisã între avocatul salarizat şi titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile cuprinse în anexa nr. X, precum şi clauze de formare profesionalã iniţialã, dacã avocatul salarizat este stagiar. Orice clauzã contrarã legii sau prezentului statut este socotitã nescrisã. (4) Dispoziţiile art. 218 se aplicã în mod corespunzãtor. CAP. IV Integritatea profesiei de avocat SECŢIUNEA 1 Drepturile şi îndatoririle avocaţilor SUBSECŢIUNEA 1 Drepturile avocatului ART. 220 (1) Avocatul înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul sã exercite activitãţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte. (2) Persoana primitã în profesia de avocat nu poate exercita profesia decât dupã emiterea deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. ART. 221 (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitãţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţã juridicã, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede în mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit. (2) În lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sã efectueze orice act specific profesiei pe care îl considerã necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. ART. 222 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sã îşi stabileascã sediul profesional numai în circumscripţia baroului în care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi. (2) Avocatul îşi exercitã profesia la sediul principal, la sediile secundare, precum şi la biroul/birourile de lucru avizat/avizate de consiliul baroului. (3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri de lucru în orice localitate din circumscripţia sa. ART. 223 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sã îşi stabileascã sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte. (2) Înfiinţarea sediilor secundare se aprobã, la cerere, de consiliul baroului în circumscripţia cãruia urmeazã sã se deschidã sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi vor desfãşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie. (3) Decizia de aprobare a cererii de înfiinţare a sediului secundar se comunicã baroului de la sediul principal. (4) Decizia de respingere a cererii de înfiinţare a sediului secundar poate fi atacatã la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la comunicare. (5) În urma aprobãrii cererii de înfiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de înscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza cãruia funcţioneazã sediul secundar, separat de taxele plãtite la baroul la care îşi are/au sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurãri a Avocaţilor, denumitã în continuare C.A.A., se achitã de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe lângã baroul la care este înscris sediul principal. (6) În cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a cãror activitate se desfãşoarã preponderent în circumscripţia unui barou situat pe raza unei alte curţi de apel decât aceea în care se aflã situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar în circumscripţia celui dintai barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinarã gravã. În sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi consideratã a fi desfãşuratã preponderent pe raza altui barou dacã aceasta genereazã majoritatea angajamentelor profesionale încheiate în decursul unui semestru calendaristic de cãtre respectiva formã de exercitare a profesiei. În acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar în termen de cel mult 15 zile de la începerea urmãtorului semestru. ART. 224 Avocatul are dreptul sã refuze contactul cu clientul în prezenţa reprezentantului organului de urmãrire penalã sau de cercetare penalã ori a oricãrei autoritãţi publice, precum şi în cazul în care existã sau are cunoştinţã de existenţa unui sistem de control al contactului cu clientul. ART. 225 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sã utilizeze ştampilã, pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu urmãtoarele menţiuni: "Uniunea Naţionalã a Barourilor din România", baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului prevãzut în anexa nr. XXI. (2) Actele oricãrei forme de exercitare a profesiei poartã antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, dupã caz, telefonul, telefaxul, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominalã a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesionalã. (3) Avocaţii pot utiliza parafã profesionalã. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", dupã caz, potrivit anexei nr. XXIII. (4) Pentru actele întocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege se aplicã parafa al cãrei model este prevãzut în anexa nr. XXIV. SUBSECŢIUNEA a 2-a Recuperarea capacitãţii de muncã ART. 226 (1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitãţii de muncã prin una sau mai multe perioade de repaus în fiecare an. În perioada de repaus avocatul nu presteazã activitãţile sale profesionale obişnuite. (2) Fiecare formã de exercitare a profesiei este liberã sã stabileascã perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activeazã în cadrul sãu. (3) Fiecare formã de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica în prealabil baroului în tabloul cãruia este înscrisã, prin orice formã de comunicare care permite confirmarea expedierii, începerea şi durata estimatã a fiecãrei perioade de repaus pentru fiecare avocat, în scopul evidenţei. (4) Cheltuielile cu recuperarea capacitãţii de muncã efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazãrii, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzãtoare a profesiei şi sunt deductibile în condiţiile legii. (5) Dacã prin prevederile contractului de asistenţã juridicã s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, în perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia sã asigure substituirea sa pentru acele activitãţi profesionale care nu suferã amanare sau pentru cele în legãturã cu care amanarea prejudiciazã interesele clientului. SUBSECŢIUNEA a 3-a Îndatoririle avocatului ART. 227 (1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie indatoriri ale acesteia. (2) Avocatul este obligat sã respecte aceste principii în activitatea sa profesionalã, precum şi în viaţa privatã. ART. 228 (1) Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfãşoarã activitatea profesionalã trebuie sã asigure pãstrarea secretului profesional. (2) Secretul profesional vizeazã toate informaţiile şi datele de orice tip, în orice formã şi pe orice suport, furnizate avocatului de cãtre client în scopul acordãrii asistenţei juridice şi în legãturã cu care clientul a solicitat pãstrarea confidenţialitãţii, precum şi orice documente redactate de avocat care conţin sau se fundamenteazã pe informaţiile ori datele furnizate de client în scopul acordãrii asistenţei juridice şi a cãror confidenţialitate a fost solicitatã de client. (3) În scopul asigurãrii secretului profesional, avocatul pãstreazã lucrãrile numai la sediul profesional sau în spaţiile avizate în acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi în locuinţa avocatului. (4) Actele şi lucrãrile cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia sã se opunã percheziţionãrii domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi percheziţiei corporale, cu privire la actele sau lucrãrile cu caracter profesional aflate în locurile sus-menţionate ori asupra sa. (5) Avocatul este obligat sã se opunã şi ridicãrii înscrisurilor şi bunurilor constând în acte şi lucrãri cu caracter profesional, dacã nu sunt indeplinite condiţiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de îndatã, sã îl încunoştinţeze despre cele intamplate pe decanul baroului. ART. 229 (1) Avocatul este obligat sã studieze temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, sã se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecatã, de organele de urmãrire penalã sau de alte instituţii şi sã manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru indeplinirea mandatului încredinţat. (2) Avocatul nu este obligat sã motiveze refuzul preluãrii unui caz ce se propune a-i fi încredinţat, dacã acesta nu corespunde crezului sãu profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau a gratuitãţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie în curs de executare deja angajatã. (3) Avocatul este obligat sã respecte solemnitatea şedinţelor de judecatã şi sã pledeze cu demnitate. Avocatului îi este interzis sã foloseascã expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii la proces, atat în şedinţa de judecatã, cât şi în afara acesteia. (4) Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia sã depunã note de şedinţã sau concluzii scrise, din proprie iniţiativã ori la cererea instanţei de judecatã. ART. 230 (1) Avocatul are obligaţia sã acorde, atunci când este desemnat, asistenţã juridicã gratuitã. Avocatul înscris în registrul de asistenţã judiciarã are obligaţia, atunci când este desemnat, sã acorde asistenţã judiciarã în formele prevãzute de art. 71 alin. (1) din Lege. (2) Cauzele vor fi repartizate cu precãdere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevãzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţã juridicã gratuitã constituie abatere disciplinarã, comisia de disciplinã urmand a fi sesizatã în condiţiile dispoziţiilor art. 277-287. (3) Avocaţii pensionari care continuã activitatea nu se pot înscrie în registrul de asistenţã judiciarã. ART. 231 (1) Avocatul are obligaţia sã se asigure pentru rãspunderea profesionalã, în temeiul art. 42 din Lege. (2) Prin rãspundere profesionalã se înţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi a regulilor deontologice. (3) Asigurarea de rãspundere profesionalã cu caracter minim obligatoriu se încheie cu respectarea urmãtoarelor reguli: a) avocatul stagiar se asigurã pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual; b) avocatul definitiv se asigurã pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual. (4) Asigurarea pentru rãspundere profesionalã va fi încheiatã cel mai tarziu pânã la data de 15 decembrie a anului anterior celui pentru care se încheie şi va fi în mod obligatoriu reinnoitã anual. Poliţa de asigurare, a cãrei copie este certificatã de avocat, va fi depusã la secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28 decembrie a fiecãrui an. (5) Societatea civilã profesionalã şi societatea profesionalã cu rãspundere limitatã pot încheia asigurare profesionalã în care sã fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercitã profesia în calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei. (6) Primele de asigurare profesionalã achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintã cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal în curs, în condiţiile legii. (7) Neindeplinirea obligaţiilor prevãzute în prezentul articol atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. ART. 232 (1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia sã participe la şedinţele acestora. (2) Avocatul are obligaţia sã participe la activitãţile hotãrate de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţã prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv. (3) Absenţa nejustificatã de la activitãţile prevãzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinarã gravã. ART. 233 (1) În activitatea sa profesionalã, avocatul poate folosi ca mijloc de probã copii ale actelor încredinţate de client, pãstrand actele originale în vederea prezentãrii la cererea instanţei. (2) La cerere, avocatul este obligat sã restituie actele originale care i-au fost încredinţate persoanei de la care le-a primit. În acest sens, avocatul va întocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat. ART. 234 (1) Avocatul are obligaţia sã depunã toate diligenţele necesare pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat. (2) În cazul în care avocatul este împiedicat sã indeplineascã serviciul profesional, îşi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care îşi desfãşoarã activitatea într-o altã formã de exercitare a profesiei, dacã în prealabil obţine acordul clientului în acest scop. Modelul delegaţiei de substituire este prevãzut la anexa nr. V. Prevederile art. 122 alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor şi formularului delegaţiei de substituire. (3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzãtor activitãţii depuse, în condiţiile înţelegerii dintre avocaţi. ART. 235 (1) Potrivit Legii, avocatul are obligaţia sã achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurãri al avocaţilor. (2) Cuantumul şi termenul de platã a taxelor şi contribuţiilor prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R. şi se aduc la cunoştinţa avocaţilor înscrişi în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei în maximum 15 zile de la data adoptãrii acestora. Contribuţiile cãtre bugetul asigurãrilor sociale nu pot fi mai mici decât suma stabilitã de Consiliul U.N.B.R., care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de platã ale C.A.A. (3) La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua în considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se vireazã lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., în contul special constituit în acest scop. (4) Depãşirea termenului de platã a contribuţiilor prevãzute în prezentul articol atrage suspendarea calitãţii de avocat, în condiţiile legii. (5) Distinct de mãsura suspendãrii calitãţii de avocat, depãşirea termenului de platã a contribuţiilor prevãzute de prezentul articol atrage obligaţia de platã a majorãrilor de intarziere în cuantum de 0,15% pentru fiecare zi de intarziere, aplicat la suma datoratã. ART. 236 (1) Avocatul are obligaţia sã poarte robã, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecãtoreşti, precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România. (2) Roba poate fi purtatã şi în faţa instanţelor judecãtoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţionalã a statului în cauzã, precum şi în faţa jurisdicţiilor internaţionale a cãror activitate poate fi asimilatã cu cea a instanţelor judecãtoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii. (3) Modelul şi caracteristicile robei şi ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise în anexa nr. XXV. ART. 237 (1) Avocatul are obligaţia sã poarte insignã şi sã deţinã legitimaţie de avocat, cu care se identificã în faţa instanţelor judecãtoreşti, a organelor de urmãrire penalã, a autoritãţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecãtoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa avocaţilor, cu care intrã în contact în exercitarea activitãţilor sale. (2) Modelul legitimaţiei şi al insignei de avocat sunt prevãzute în anexele nr. XXVI şi XXVII. ART. 238 (1) Avocatul are obligaţia sã foloseascã atat în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în scopul dobândirii clientelei. (2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate în subsecţiunea a 4-a a prezentei secţiuni. ART. 239 (1) Înscrisurile întocmite de avocat pentru organizarea activitãţii şi legitimarea sa faţã de terţi au forţã probantã deplinã pânã la înscrierea în fals; dacã nu s-a prevãzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnãtura avocatului şi stampila formei de exercitare a profesiei în care îşi desfãşoarã activitatea. (2) Avocatul este obligat sã ţinã urmãtoarele evidenţe: a) contractele de asistenţã juridicã; b) registrul de evidenţã a contractelor de asistenţã juridicã, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XVII; c) registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea pãrţilor, conţinutul şi data actelor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XVIII; d) registrul de înregistrare a activitãţilor fiduciare, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XIX; e) registrul de înregistrare a pãrţilor de interes, a pãrţilor sociale şi/sau a acţiunilor societãţilor, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cãrui model este prezentat în anexa nr. XX. (3) Au caracterul actelor prevãzute la alin. (1) şi urmãtoarele înscrisuri întocmite de avocat: a) împuternicirea avocaţialã; b) delegaţia de substituire; c) contractul de colaborare; d) contractul de salarizare în interiorul profesiei; e) contractul de grupare a cabinetelor individuale. (4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidenţele prevãzute la alin. (2) lit. b)-e), în vederea stabilirii modului în care avocatul îşi indeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, de prezentul statut şi de statutul C.A.A. Nerespectarea de cãtre avocat a prezentãrii evidenţelor solicitate reprezintã abatere disciplinarã. (5) În cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor prevãzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat în acest scop. ART. 240 (1) Orice avocat care intrã în conflict cu un alt avocat este obligat sã îl informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevãzute la secţiunea a 2-a. (2) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autoritãţi publice se aduc de îndatã de cãtre acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra mãsurilor ce trebuie luate. (3) În cazul în care un conflict intervenit între avocaţi aparţinand unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemneazã un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor 3 decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi într-o adunare deliberativã cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date. ART. 241 Avocatul este obligat sã prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost încredinţat şi a cãror rambursare o solicitã. ART. 242 (1) Avocatul are obligaţia sã se abţinã de la exercitarea oricãrei activitãţi profesionale în cazul în care existã sau survine un conflict de interese. (2) Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinarã gravã. SUBSECŢIUNEA a 4-a Publicitatea formelor de exercitare a profesiei ART. 243 (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinatã sã asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfãşuratã de acestea. Publicitatea trebuie sã fie veridicã, sã respecte secretul profesional şi sã fie realizatã cu demnitate şi prudenţã. (2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sunt interzise. (3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamã în scopul dobândirii de clientelã. ART. 244 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: a) plasarea unei firme; b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut; c) anunţuri şi menţiuni în anuare şi cãrţi de telefon; d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii etc., profesionale şi de specialitate; e) corespondenţa profesionalã şi cãrţi de vizitã profesionale; f) adresa de internet. (2) Nu este permisã utilizarea urmãtoarelor mijloace de publicitate: a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul ori reşedinţa unei persoane sau într-un loc public; b) propunerea personalizatã de prestãri de servicii efectuatã de o formã de exercitare a profesiei, fãrã ca aceasta sã fi fost în prealabil solicitatã în acest sens; c) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material, precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masã, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. ART. 245 (1) Firma trebuie sã aibã dimensiunile maxime de 40 x 60 cm şi va fi amplasatã la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar ori biroul de lucru. (2) Firma cuprinde menţiunile prevãzute în anexa nr. XXII, gravate pe suport metalic. ART. 246 (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri în mica sau în marea publicitate numai în presa scrisã, cu ocazia stabilirii ori a schimbãrii sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificãrii formelor acestora. (2) În cazul în care anunţul se face prin presa scrisã, dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm. (3) Anunţurile publicate în anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfãşoarã activitatea. ART. 247 (1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la întruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte. (2) În vederea participãrii la manifestãrile menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generalã, ale cãror formã şi conţinut trebuie transmise, în prealabil, consiliului baroului, în vederea autorizãrii comunicãrii acestora cãtre public. (3) Broşura de prezentare generalã nu poate face referire la: a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şi-au dat acordul în acest sens; b) activitãţi care nu au legãturã cu exercitarea profesiei. (4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generalã cãtre toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizatã numai de cãtre forma de exercitare a profesiei, fãrã posibilitatea de a le depune în locurile publice sau de a le transmite terţilor în vederea difuzãrii, cu excepţia serviciilor poştale. ART. 248 (1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde: a) numãrul de telefon, telefax, adresa de internet şi adresa electronicã (e-mail); b) indicarea sediului principal şi, dupã caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru; c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizatã în prealabil de consiliul baroului. (2) Cãrţile de vizitã profesionale ale avocatului care îşi desfãşoarã activitatea în cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacã este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobândite în ţarã sau în strãinãtate. ART. 249 (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresã proprie de internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfãşuratã, precum şi cele permise corespondenţei. (2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de internet se avizeazã, în prealabil, de consiliul baroului şi trebuie sã respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional. (3) Adresa de internet nu poate cuprinde nicio intercalare cu caracter de reclamã sau menţiune publicitarã pentru un produs ori serviciu diferit de activitãţile prevãzute la art. 3 alin. (1) din Lege. (4) Adresa de internet nu poate conţine legãturi cãtre alte adrese de internet (linkuri) al cãror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat. (5) Pentru indeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei deţinãtoare a adresei de internet trebuie sã asigure în mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legãturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie sã dispunã fãrã intarziere eliminarea lor, dacã conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de avocat. ART. 250 Nerespectarea obligaţiilor prevãzute de Lege şi de prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinarã gravã. SECŢIUNEA a 2-a Arbitrajul SUBSECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 251 (1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi ori care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu al profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor prezentei secţiuni. (2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt şi temeiul de drept. (3) Cererea va fi comunicatã pãrţii reclamate, care va fi invitatã sã îşi precizeze, în scris, punctul de vedere. SUBSECŢIUNEA a 2-a Medierea ART. 252 (1) Decanul baroului poate propune pãrţilor o procedurã de mediere şi le comunicã numele mediatorului pe care l-a propus. (2) Dacã una dintre pãrţi refuzã medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului prevãzutã de art. 255 şi urmãtoarele. ART. 253 (1) Dupã ce pãrţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. În cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de o lunã. (2) Activitatea mediatorului este gratuitã. ART. 254 (1) Mediatorul poate proceda la consultarea pãrţilor fie împreunã, fie separat, pentru a constata punctele asupra cãrora existã divergenţã şi modalitãţile în care interesele pãrţilor pot fi conciliate. (2) La sfârşitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de pãrţi, în care va consemna concilierea acestora. În caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul-verbal va cuprinde pretenţiile asupra cãrora pãrţile au convenit sau, dupã caz, punctele asupra cãrora pãrţile au opinii diferite şi care vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului. (3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, în cazul consemnãrii eşecului medierii, îl va comunica pãrţilor în vederea parcurgerii procedurii arbitrajului. SUBSECŢIUNEA a 3-a Arbitrajul ART. 255 Când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesatã poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusã dispoziţiilor art. 343-368 din Codul de procedurã civilã şi dispoziţiilor de mai jos. ART. 256 (1) Partea interesatã formuleazã cerere de arbitrare, pe care o înainteazã decanului baroului. (2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus. (3) Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atatea exemplare câte pãrţi sunt şi unul pentru decan. ART. 257 (1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de îndatã pârâţilor. (2) În cazul în care pârâtul este o formã asociativã de exercitare a profesiei, comunicarea se face cãtre reprezentantul acesteia. (3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune intampinare în care va arãta punctul sãu asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţionalã, care va indeplini aceleaşi condiţii de formã ca şi cererea de arbitrare. ART. 258 (1) În cazul în care pãrţile nu se inţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou. (2) Funcţia de arbitru poate fi indeplinitã numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neîntreruptã în profesie şi care se bucurã de o bunã reputaţie. (3) Activitatea arbitrului este remuneratã potrivit regulilor stabilite de decan. (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza aceastã însãrcinare fãrã o justificare întemeiatã. ART. 259 (1) În procedura arbitralã, pãrţile pot fi asistate de un avocat. (2) În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialitãţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din pãrţi va fi comunicatã celeilalte pãrţi. (3) Şedinţele de judecatã nu sunt publice. ART. 260 Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai în condiţiile prevãzute de Codul de procedurã civilã. ART. 261 Dacã pãrţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice. ART. 262 (1) Prin grija decanului, se va comunica fiecãrei pãrţi o copie a hotãrârii arbitrale. (2) Executarea hotãrârii arbitrale se realizeazã în condiţiile art. 367-368 din Codul de procedurã civilã. ART. 263 (1) În situaţia în care decanul baroului este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevãzut la articolele din prezenta subsecţiune, atribuţiile prevãzute la art. 257, 258 şi 262 vor fi exercitate de cãtre preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. (2) În litigiile arbitrale în care hotãrârile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat strãin, avocatul strãin implicat în arbitraj va semna o declaraţie potrivit cãreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotãrârii arbitrale ce se va pronunţa. ART. 264 Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi pãstrat timp de 5 ani. SECŢIUNEA a 3-a Rãspunderea disciplinarã SUBSECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 265 (1) Protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii. (2) Fapta sãvarşitã de avocat prin care se încalcã dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotãrârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de naturã sã prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi constituie abatere disciplinarã şi se sancţioneazã potrivit art. 89 din Lege. (3) Constituie abatere disciplinarã gravã încãlcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care prevãd expres o astfel de calificare. ART. 266 (1) Rãspunderea disciplinarã a avocatului nu exclude rãspunderea civilã, penalã sau administrativã. (2) Acţiunea disciplinarã poate fi exercitatã în termen de cel mult un an de la data sãvarşirii abaterii. (3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţã agravantã, care va fi luatã în considerare la aplicarea sancţiunii. ART. 267 Consiliile barourilor sunt obligate sã ţinã evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecãrui avocat şi sã comunice situaţia disciplinarã a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii. ART. 268 Instanţele disciplinare sunt: a) comisia de disciplinã a baroului; b) Comisia centralã de disciplinã; c) Consiliul U.N.B.R., în plenul sãu, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege. SUBSECŢIUNEA a 2-a Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare ART. 269 (1) În fiecare barou se organizeazã şi funcţioneazã o comisie de disciplinã, independentã de organele de conducere ale baroului prevãzute la art. 51 din Lege, alcãtuitã din 5 pânã la 11 membri, aleşi de adunarea generalã a baroului pe o perioadã de 4 ani. (2) Membrii comisiilor de disciplinã se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. ART. 270 (1) Comisia de disciplinã a baroului este coordonatã de un preşedinte ales de cãtre membrii acesteia. (2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplinã şi care indeplineşte funcţia de grefier, calitate în care pãstreazã şi ţine evidenţele şi efectueazã lucrãrile necesare în vederea desfãşurãrii activitãţii comisiei, sub indrumarea preşedintelui. (3) Cheltuielile necesare activitãţilor comisiei de disciplinã se suportã de cãtre barou. (4) Alcãtuirea completelor de judecatã, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activitãţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplinã sunt în sarcina preşedintelui. ART. 271 Comisia de disciplinã a baroului judecã, în primã instanţã, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare sãvarşite de avocaţii înscrişi în cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor sãvarşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R. ART. 272 (1) În cadrul U.N.B.R. este organizatã şi funcţioneazã Comisia centralã de disciplinã. (2) Comisia centralã de disciplinã este alcãtuitã din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunãrile generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunãrile generale ale barourilor. (3) Membrii Comisiei centrale de disciplinã se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani în profesie. (4) Din completele de judecatã alcãtuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele pânã la gradul al patrulea inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecatã, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., în cazul prevãzut la art. 87 alin. (2) din Lege, şi nici soţul sau rudele pânã la gradul al patrulea inclusiv ale pãrţii care a declanşat prin plângere procedura disciplinarã. (5) Comisia centralã de disciplinã este coordonatã de unul dintre membrii acesteia, în calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, în ordinea voturilor obţinute. ART. 273 Comisia centralã de disciplinã judecã: a) ca instanţã de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor; b) în recurs, în complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplinã ale barourilor şi a încheierilor prevãzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege. ART. 274 Comisia centralã de disciplinã îşi organizeazã şi işi ţine evidenţele şi îşi desfãşoarã lucrãrile cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de cãtre Comisia permanentã a U.N.B.R., indeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplinã. ART. 275 (1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţã disciplinarã, în plenul sãu, mai puţin cel în cauzã, judecã recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia centralã de disciplinã, ca instanţã de fond, şi a încheierilor prevãzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege. (2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentã a U.N.B.R., indeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţã disciplinarã în condiţiile alin. (1). ART. 276 Executarea deciziilor disciplinare se face de cãtre consiliul baroului în care avocatul este înscris. SUBSECŢIUNEA a 3-a Reguli de procedurã ART. 277 (1) Plângerea indreptatã împotriva unui avocat se adreseazã consiliului baroului pe al cãrui tablou avocatul figureazã cu drept de exercitare a profesiei. Dacã avocatul este pensionar care îşi continuã activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adreseazã baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tabloul avocaţilor. (2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalitãţile prevãzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotãrâre consemnatã în procesul-verbal de şedinţã. (3) Consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevãzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plângerea sau sesizarea va fi înaintatã de îndatã Consiliului U.N.B.R. ART. 278 (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectueazã de consiliul baroului. În acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile. (2) Dacã abaterea disciplinarã s-a sãvarşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetãri, prin comisie rogatorie, de cãtre consiliul baroului pe raza cãruia s-a sãvarşit fapta. (3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectueazã de cãtre Consiliul U.N.B.R. În acest scop, Consiliul U.N.B.R. va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetãrii disciplinare prealabile. (4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetãrii prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formuleazã în scris şi se judecã de cãtre consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., în absenţa consilierului recuzat. ART. 279 (1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate. (2) Cercetãrile se efectueazã dupã convocarea în scris, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisã la sediul sãu profesional. Convocarea se poate face şi prin inştiinţare în scris, printr-un mijloc de comunicare ce asigurã conservarea dovezii şi a datei la care s-a fãcut inştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţã prin semnãturã. (3) Cercetarea se efectueazã numai dupã încunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţã a conţinutului plângerii ori al sesizãrii. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise. (4) Refuzul de a da curs convocãrii constituie o încãlcare a indatoririlor profesionale şi nu împiedicã desfãşurarea anchetei disciplinare. (5) În cursul cercetãrilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca în vederea ascultãrii persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale cãror declaraţii pot elucida cazul, va face verificãri de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevãzute de lege. (6) Dupã efectuarea cercetãrilor, consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizãrii. (7) Referatul astfel întocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., în cel mult 30 de zile de la primirea însãrcinãrii. ART. 280 (1) În şedinţa imediat urmãtoare datei la care referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupã caz, consiliul baroului procedeazã la anchetarea abaterii, pe baza referatului şi a lucrãrilor care au stat la baza întocmirii acestuia. (2) Consiliul U.N.B.R. sau, dupã caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale. ART. 281 (1) Dupã efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va decide, dupã caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetãrilor. (2) Soluţia se comunicã, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire sau direct prin semnãturã pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a fãcut plângerea şi preşedintelui U.N.B.R., în termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevãzute la alin. (1). (3) În situaţia în care, în urma anchetãrii abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului va desemna consilierul însãrcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinarã. (4) Acţiunea disciplinarã se redacteazã în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmeazã a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semneazã de cãtre decanul baroului sau, dupã caz, de preşedintele U.N.B.R. (5) În caz de abatere gravã, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupã caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplinã competente suspendarea din profesie a avocatului în cauzã, în condiţiile art. 581 din Codul de procedurã civilã. ART. 282 (1) Pe durata urmãririi penale sau a judecãrii faptei care constituie abatere disciplinarã, procedura disciplinarã se suspendã, urmand sã fie reluatã dupã soluţionarea cauzei. (2) Pe perioada suspendãrii procedurii de anchetare şi judecatã pentru sãvarşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevãzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia dupã soluţionarea definitivã a cauzei. ART. 283 (1) Preşedintele comisiei de disciplinã va fixa de îndatã termen de judecatã, cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune. (2) Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire. ART. 284 (1) În faţa instanţei disciplinare avocatul se va infãţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat. (2) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publicã, iar lucrãrile şedinţei se consemneazã într-o încheiere. (3) Lipsa pãrţilor regulat citate nu împiedicã judecata, instanţa disciplinarã putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauzã. (4) Instanţa disciplinarã hotãrãşte cu majoritate de voturi şi pronunţã o decizie disciplinarã. ART. 285 (1) Decizia disciplinarã rãmasã definitivã are autoritate de lucru judecat faţã de pãrţi şi de organele profesiei. (2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului în cauzã, baroului în care avocatul este înscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R. (3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevãzute de lege ori încetarea acţiunii disciplinare se comunicã, de asemenea, în condiţiile alin. (2). (4) Recursul declarat împotriva mãsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi împotriva deciziei disciplinare se depune şi se inregistreazã la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupã expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se inregistreazã la comisia de disciplinã care a pronunţat hotãrârea, care îl va înainta de îndatã, împreunã cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente. ART. 286 Recursul prevãzut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevãzut la art. 88 alin. (4) din Lege. ART. 287 (1) Dispoziţiile privind procedura judecãrii acţiunilor disciplinare prevãzute în prezentul statut se completeazã cu prevederile Codului de procedurã civilã. (2) Cãile de atac exercitate împotriva hotãrârilor instanţelor disciplinare de fond se judecã şi au regimul cãii de atac a recursului prevãzute de Codul de procedurã civilã, în cazurile în care hotãrârile nu se atacã cu apel. CAP. V Pregãtirea şi perfecţionarea profesionalã a avocaţilor SECŢIUNEA 1 Stagiul profesional SUBSECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 288 (1) Stagiul profesional, denumit în continuare stagiu, reprezintã perioada parcursã la începutul exercitãrii profesiei şi are ca scop pregãtirea şi formarea profesionalã iniţialã a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv. (2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevãzute de lege. (3) În perioada stagiului, avocatul îşi desfãşoarã activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei. ART. 289 (1) În vederea pregãtirii şi formãrii profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi sã urmeze cursurile I.N.P.P.A., în condiţiile stabilite de U.N.B.R. (2) În decursul perioadei de stagiu, pregãtirea şi formarea profesionalã iniţialã a avocaţilor stagiari se realizeazã şi prin: a) îndrumare şi formare profesionalã în cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se aflã în raporturi contractuale de colaborare sau în calitate de salarizat în interiorul profesiei; b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.; c) alte forme de pregãtire profesionalã realizate în cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R. (3) În exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 66 lit. f), g) şi h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. şi a barourilor, întocmeşte şi aprobã: a) cadrul unitar al programelor de învãţãmant pentru pregãtirea profesionalã a avocaţilor stagiari, în cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri; b) programele şi planul de învãţãmant propuse de I.N.P.P.A.; c) cota care se vireazã de cãtre barouri cãtre I.N.P.P.A. din taxa încasatã pentru înscrierea în barou, ca urmare a dobândirii dreptului de primire în profesie. ART. 290 (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar, însoţitã de documentaţia prevãzutã de prezentul statut, se depune la baroul în circumscripţia cãruia solicitantul se va înscrie şi îşi va exercita profesia. (2) În cererea de înscriere, solicitantul se va angaja cã va urma formele de pregãtire profesionalã prevãzute de prezentul statut şi hotãrâte de organele profesiei. ART. 291 (1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobã de consiliul baroului prin hotãrâre, dupã îndeplinirea procedurii prevãzute de prezentul statut. (2) Solicitantul care a promovat examenul de primire în profesie obţine dreptul de a fi înscris în profesie, în baza deciziei de primire în profesie emise de Consiliul U.N.B.R. În urma validãrii examenului. La cerere, acesta va fi înscris în tabloul avocaţilor, în conformitate cu procedura prevãzutã de prezentul statut, prin hotãrâre a consiliului baroului. Hotãrârea va fi comunicatã solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotãrârea prin care se respinge cererea de înscriere va fi motivatã şi va fi comunicatã solicitantului. (3) Hotãrârile consiliului baroului pronunţate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în tabloul avocaţilor pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut. ART. 292 (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice. (2) Avocatul stagiar are urmãtoarele îndatoriri suplimentare: a) sã îşi perfecţioneze pregãtirea profesionalã teoreticã şi sã îşi însuşeascã tehnica de practicã avocaţialã; b) sã participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, sã pregãteascã în scris subiectele conferinţelor şi lucrãrile avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu; c) sã efectueze lucrãrile avocaţiale repartizate de avocatul îndrumãtor şi de serviciul de asistenţã judiciarã al baroului; d) sã participe la toate manifestãrile profesionale la care este convocat de cãtre organele de conducere ale profesiei; e) sã desfãşoare o activitate efectivã în profesie şi sã anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului. (3) Avocatul stagiar care urmeazã cursurile de pregãtire şi perfecţionare profesionalã organizate de I.N.P.P.A. este obligat sã îndeplineascã şi îndatoririle ce decurg din aceastã calitate şi sã respecte contractul de formare profesionalã încheiat cu I.N.P.P.A. (4) Nerespectarea îndatoririlor prevãzute mai sus reprezintã abatere disciplinarã. ART. 293 (1) Durata stagiului este de 2 ani, calculatã de la data înscrierii în tabloul avocaţilor. (2) Perioada în care avocatul stagiar urmeazã cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului. (3) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumãtor, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formãrii profesionale iniţiale în condiţiile stabilite de U.N.B.R. ART. 294 (1) Persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicitã calitatea de avocat stagiar, şi care anterior primirii în profesie a fost definitivatã, prin examen, în funcţia juridicã de judecãtor, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani înainte de data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat, dobândeşte calitatea de avocat definitiv fãrã susţinerea examenului de definitivare prevãzut la art. 20 alin. (1) din Lege. (2) În baza dispoziţiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevãzut la alin. (1) şi persoana care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care timp de 5 ani neîntrerupţi a îndeplinit funcţii de specialitate juridicã, prevãzute ca atare în organigrama Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi a Consiliului Legislativ. (3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte, la cerere, calitatea de avocat definitiv. (4) Cererea adresatã consiliului baroului de cãtre persoana aflatã în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui sã precizeze temeiul pe baza cãruia aceasta solicitã acordarea calitãţii de avocat definitiv. În afarã de actele prevãzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) şi f), solicitantul va anexa cererii, dupã caz: a) copie certificatã a carnetului de muncã sau, dupã caz, o adeverinţã echivalentã, în original, eliberatã de camera notarilor publici, atestând funcţia de notar public îndeplinitã de solicitant şi durata acesteia, precum şi o adeverinţã, în original, certificând faptul cã acesta a promovat examenul de definitivat în acea funcţie, eliberatã de organul competent al profesiei menţionate la alin. (1); b) adeverinţã, în original, privind promovarea examenului de primire în profesia de avocat, eliberatã de baroul care a emis hotãrârea de înscriere a solicitantului în tabloul avocaţilor, precum şi copie certificatã a carnetului de muncã atestând funcţia de specialitate juridicã şi perioada exercitãrii acesteia, eliberatã de una dintre instituţiile prevãzute la alin. (2); c) copie a cãrţii de identitate a avocatului, precum şi adeverinţã, în original, eliberatã de Parlamentul României, consiliul judeţean sau consiliul local, dupã caz, atestând mandatul menţionat la alin. (3) îndeplinit de solicitant, precum şi durata acestuia. (5) În termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevãzut la alin. (3) îşi va susţine cererea în cadrul unui interviu organizat în acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum şi 2 consilieri desemnaţi de consiliul baroului, dintre care unul va îndeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate în prealabil înscrisurile depuse de solicitant împreunã cu cererea şi, dacã va fi cazul, vor fi solicitate lãmuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacã dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigenţelor profesionale cãrora trebuie sã le rãspundã avocaţii definitivi. În cazul în care se va constata necesitatea completãrii dosarului solicitantului cu alte înscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o datã care nu va putea depãşi 15 zile de la data primului interviu, caz în care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amânatã pentru aceastã din urmã datã. Interviul va putea fi reprogramat o singurã datã. Desfãşurarea interviului va fi consemnatã într-un proces-verbal întocmit de secretarul comisiei. (6) În termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunţa o hotãrâre motivatã, pe care o va comunica U.N.B.R., împreunã cu copia procesului-verbal încheiat cu prilejul interviului. Hotãrârea poate fi atacatã în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R. SUBSECŢIUNEA a 2-a Contractul de formare profesionalã iniţialã ART. 295 Pentru a fi înscris în Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesionalã sau un contract de salarizare în interiorul profesiei, care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesionalã iniţialã, încheiat cu o formã de exercitare a profesiei, sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 19 din Lege. ART. 296 (1) Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţionalã, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciarã pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţã judiciarã al baroului. (2) Forma de exercitare a profesiei se angajeazã faţã de barou: a) sã asigure executarea contractului de formare profesionalã iniţialã, printr-un avocat îndrumãtor anume desemnat, fiind obligatã sã îl informeze pe decan, în scris, asupra oricãrei cauze de încetare a îndrumãrii; îndrumarea se va realiza conform hotãrârilor adoptate de Consiliul U.N.B.R., pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.; b) sã asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesionalã necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor prevãzute la art. 56 alin. (2) lit. j) şi art. 66 lit. f) din Lege, conform hotãrârilor adoptate de Congresul avocaţilor, în temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege; c) sã permitã participarea avocatului stagiar la formele de pregãtire profesionalã iniţialã organizate în cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea. (3) Avocatul îndrumãtor trebuie sã aibã reputaţie profesionalã neştirbitã, vechimea prevãzutã de art. 19 din Lege şi sã declare expres situaţiile în care se aflã dacã sunt incidente cazurile prevãzute la art. 20 alin. (8) şi la art. 21 din Lege, care vor fi consemnate în contractele prevãzute la art. 295. Avocaţii pot acorda îndrumare profesionalã numai avocaţilor stagiari înscrişi în baroul din care ei fac parte. (4) Consiliul baroului poate stabili numãrul de contracte de colaborare profesionalã sau de salarizare în interiorul profesiei pentru formarea profesionalã iniţialã care pot fi încheiate de un avocat care îndeplineşte condiţiile art. 19 din Lege. (5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare în interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi. (6) Dacã, din orice motive obiective, înceteazã îndrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse de lege, de prezentul statut şi de hotãrârile consiliului privind îndrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de cãtre un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar pentru a-şi gãsi un îndrumãtor. Pânã la gãsirea altui îndrumãtor, stagiul se suspendã. Contractul de formare profesionalã iniţialã va cuprinde în mod expres clauze corespunzãtoare. (7) Dacã, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care încheie contractul de formare profesionalã iniţialã nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului îi va solicita sã depunã un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constatã cã avocatul, cu rea-credinţã, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul încheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinarã. (8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesionalã iniţialã propuse de avocaţii strãini înscrişi în tabloul special al fiecãrui barou. SUBSECŢIUNEA a 3-a Suspendarea stagiului ART. 297 (1) Stagiul se suspendã în condiţiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsã motivatã din profesie, în sensul acestor prevederi legale, se înţelege situaţia în care avocatul stagiar nu îşi poate exercita efectiv stagiul timp de cel puţin 30 de zile consecutive, din motive de sãnãtate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite în legãturã cu obligaţiile cetãţeneşti ale avocatului stagiar şi independent de culpa acestuia. (2) Stagiul nu se suspendã în perioada în care avocatul stagiar urmeazã o formã de pregãtire şi perfecţionare profesionalã la o instituţie de învãţãmant superior (cursuri cu frecvenţã), dacã forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se aflã în raporturi contractuale profesionale atestã baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligã sã garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevãzute de lege în contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor. (3) Stagiul se suspendã în cazurile prevãzute pentru suspendarea calitãţii de avocat, potrivit art. 28 din Lege. (4) În situaţia în care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili şi nu îi poate fi ridicatã incompatibilitatea decât dacã avocatul care s-a obligat sã asigure formarea profesionalã iniţialã este de acord cu suspendarea stagiului şi cu executarea contractului iniţial dupã ridicarea incompatibilitãţii. (5) În caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui sã prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionalã iniţialã cu un avocat care îndeplineşte condiţiile legale de competenţã profesionalã apt a asigura prin îndrumare formarea profesionalã iniţialã. ART. 298 (1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciazã asupra împrejurãrilor ce justificã lipsa din profesie, durata suspendãrii şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendãrii. (2) Stagiul efectuat anterior suspendãrii intrã în calculul termenului stabilit de art. 18 alin. (1) din Lege. SUBSECŢIUNEA a 4-a Condiţiile şi efectele organizãrii pregãtirii profesionale pe durata stagiului ART. 299 (1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintã principalul mijloc de formare profesionalã iniţialã a avocaţilor stagiari. Înscrierea în evidenţele I.N.P.P.A. se realizeazã de drept, prin efectul înscrierii în barou a avocatului stagiar. (2) Absenţa repetatã de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de încãlcare a statutului şi regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintã o abatere disciplinarã gravã, care conduce la pierderea calitãţii de avocat stagiar. (3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfãşoarã în localitatea sediului central, în centrele teritoriale ale acestuia sau, în mod excepţional, în altã localitate hotãratã de cãtre conducerea I.N.P.P.A. (4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activitãţii I.N.P.P.A. În teritoriu şi apropierii avocaţilor stagiari de instituţia responsabilã de formarea profesionalã iniţialã. Centrele teritoriale nu au personalitate juridicã şi reprezintã puncte de activitate ale I.N.P.P.A. (5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfãşoarã conform unei programe unitare, structura cursurilor şi sistemul de evaluare finalã stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivã şi în centrele teritoriale. (6) În mod complementar, formarea iniţialã a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin organizarea conferinţelor de stagiu. (7) Barourile sunt obligate sã comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari înscrişi în barou în termen de 20 de zile de la înscrierea acestora. ART. 300 (1) În exercitarea atribuţiilor prevãzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizeazã pregãtirea profesionalã a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A. (2) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrãri avocaţiale scrise, dezbateri de speţe. (3) Conferinţele de stagiu se desfãşoarã pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A. (4) Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din randul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrãrilor avocaţilor stagiari. (5) Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatatã prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de cãtre avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin. ART. 301 (1) La sfârşitul fiecãrui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notatã cu note între 1 şi 10 de cãtre consilierul coordonator al stagiului, avandu-se în vedere lucrãrile efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestãrile baroului la care a fost convocat. (2) Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumãtor şi de coordonatorul serviciului de asistenţã judiciarã al baroului cu privire la activitatea depusã pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale. (3) Notãrile vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci când este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. În vederea înscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A. (4) Dosarul de înscriere la examenul de definitivare în profesie va conţine, în mod obligatoriu: raportul întocmit de avocatul îndrumãtor cu privire la activitatea desfãşuratã de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrãrile proprii realizate. (5) Consiliul baroului, evaluând notarea acordatã de consilierul coordonator al stagiului, precum şi raportul avocatului îndrumãtor şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţã judiciarã, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an. ART. 302 (1) Indrumarea profesionalã a avocatului stagiar este asiguratã de avocatul îndrumãtor care a consimţit în acest sens prin contractul încheiat. (2) Pot asigura îndrumarea profesionalã a avocatului stagiar doar avocaţii care îndeplinesc cerinţele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile cãtre barou şi C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesionalã, precum şi cei care îndeplinesc condiţiile stabilite prin hotãrârea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei. (3) Incetarea îndrumãrii din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotãrãşte schimbarea îndrumãtorului. ART. 303 (1) Avocatul îndrumãtor şi coordonatorul serviciului de asistenţã judiciarã se vor preocupa de realizarea de cãtre avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzãtor muncii depuse şi prevederilor art. 296 alin. (1). (2) Fapta avocatului care asigurã îndrumarea profesionalã de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar constituie abatere disciplinarã gravã. (3) Distinct de rãspunderea disciplinarã, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai încheia contracte de formare profesionalã pentru o perioadã de la unu la 5 ani. ART. 304 (1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecãtorii. (2) Avocatul stagiar poate efectua activitãţile prevãzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege. SUBSECŢIUNEA a 5-a Finalizarea stagiului. Înscrierea la examenul de definitivare în profesie ART. 305 (1) Dupã terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivatã, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivã a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului îndrumãtor şi a celui al serviciului de asistenţã judiciarã, precum şi, dacã este cazul, a notãrilor consilierului coordonator al stagiului profesional. (2) I.N.P.P.A. va comunica fiecãrui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, înscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari. ART. 306 în baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A. ART. 307 (1) Consiliul baroului va hotãri prin decizie înscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului de definitivat, în baza evaluãrii activitãţii sale de pregãtire profesionalã. (2) Evaluarea prevãzutã la alin. (1) se va realiza în baza: a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu, dacã este cazul; b) raportului avocatului îndrumãtor; c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenţã judiciarã a baroului. ART. 308 (1) La sfârşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sã susţinã examenul de definitivare. (2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. sunt înscrişi din oficiu în urmãtoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. (3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie. SUBSECŢIUNEA a 6-a Examenul de definitivare în profesia de avocat ART. 309 (1) Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizeazã anual de U.N.B.R. la nivel naţional şi se desfãşoarã, în mod unitar, în centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. În vederea asigurãrii caracterului unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea în considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaţilor se va face atat cu privire la pregãtirea profesionalã generalã, cât şi cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul desfãşurãrii examenului se aplicã prin asemãnare. (2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfãşurarea examenului naţional de definitivare. (3) Prevederile art. 33 alin. (3)-(5) se aplicã prin asemãnare şi examenului de definitivare. (4) La data înscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat sã depunã o taxã de participare la examen, stabilitã de Consiliul U.N.B.R. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) şi (3) privind taxa de participare la examen se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 310 (1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, în mod corespunzãtor, rezultatele examenului de absolvire. (2) Dupã promovarea examenului, candidatul dobândeşte titlul profesional de avocat definitiv. De acelaşi drept se bucurã şi avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. (3) În baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispoziţiilor alin. (1) sau, dupã caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentã a U.N.B.R. va emite hotãrârea de constatare a calitãţii de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor în vederea efectuãrii înscrierii în tabloul avocaţilor definitivi şi o va publica pe pagina web a U.N.B.R. (4) Data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv va fi consideratã data împlinirii termenului stagiului prevãzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacã promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc înainte sau dupã aceastã datã. Exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu începere de la data emiterii hotãrârii prevãzute la alin. (3). (5) În cazul acordãrii calitãţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se va aplica procedura reglementatã la art. 294. În cazul acordãrii calitãţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (5) şi (6) din Lege, data dobândirii calitãţii de avocat definitiv va fi data deciziei prevãzute la art. 37 alin. (1), iar exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calitãţi va avea loc la data înscrierii în tabloul avocaţilor. În cazul acordãrii calitãţii de avocat definitiv în baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobândirii calitãţii de avocat definitiv va fi data aprobãrii cererii avocatului stagiar de cãtre consiliul baroului, datã cu începere de la care va putea avea loc şi exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calitãţi. (6) De la data dobândirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevãzut la art. 23 alin. (3) din Lege. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea şi funcţionarea I.N.P.P.A. ART. 311 (1) I.N.P.P.A. este persoanã juridicã de drept privat, nonprofit, aflatã sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de învãţãmant şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare. (2) I.N.P.P.A. are personalitate juridicã şi buget propriu, care se aprobã anual de cãtre Consiliul U.N.B.R. (3) Consiliul U.N.B.R. adoptã şi modificã statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia. (4) Conducerea I.N.P.P.A. este asiguratã de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit în continuare Consiliul Institutului. (5) Consiliul Institutului este format din 5 membri, desemnaţi pentru o perioadã de 4 ani, conform statutului I.N.P.P.A. (6) Preşedintele Consiliului Institutului este directorul I.N.P.P.A. (7) Conducerea executivã a I.N.P.P.A. este asiguratã de un director executiv numit de Consiliul Institutului. (8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din: a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor; b) donaţii, sponsorizãri sau legate; c) venituri realizate din activitãţi economice directe; d) alte venituri prevãzute de statutul propriu. ART. 312 (1) În temeiul Legii, al prezentului statut şi al statutului sãu de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã pregãtirea şi formarea profesionalã iniţialã a avocaţilor stagiari la standarde de competenţã profesionalã stabilite de organele profesiei; b) elaboreazã programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea programei anuale de studiu; c) elaboreazã în conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregãtirii continue şi propune Consiliului U.N.B.R. adoptarea acestuia; d) asigurã cursanţilor stagiile de practicã la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societãţi civile profesionale sau societãţi civile profesionale cu rãspundere limitatã; e) organizeazã examenul de absolvire, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfãşurare aprobat de Consiliul U.N.B.R. (2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfãşoarã sub formã de prelegeri şi ateliere încadrate în module de pregãtire, în urma cãrora cursanţii obţin calificative. (3) Dispoziţiile referitoare la formarea profesionalã iniţialã sunt aplicabile şi formelor de exercitare a profesiei care asigurã stagiile de practicã ale cursanţilor. ART. 313 (1) La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practicã organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sã susţinã examenul de absolvire. (2) Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atestã formarea profesionalã iniţialã în profesia de avocat şi are regimul prevãzut de lege în materia formãrii profesionale iniţiale şi în materia recunoaşterii calificãrilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate. SECŢIUNEA a 3-a Pregãtirea profesionalã continuã ART. 314 (1) Avocaţii sunt obligaţi sã îşi actualizeze permanent pregãtirea profesionalã, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercitã profesia, şi, în acest scop, sã frecventeze formele de pregãtire profesionalã continuã organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni. (2) Pregãtirea profesionalã continuã presupune lãrgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lãrgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeanã, precum şi dobândirea certificãrii pregãtirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregãtirea profesionalã a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. (3) Pregãtirea profesionalã continuã se realizeazã şi prin specializarea impusã de diversificarea şi extinderea aplicãrii dreptului în raport cu evoluţia relaţiilor social-economice contemporane. ART. 315 (1) Toate organele profesiei şi instituţiile care îşi desfãşoarã activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sã asigure condiţiile necesare pregãtirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii opteazã. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului Uniunii Europene, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie. (2) Obligaţia avocaţilor de realizare a pregãtirii profesionale continue se realizeazã în cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de cãtre avocaţi a obligaţiei de perfecţionare a pregãtirii profesionale, bazatã pe o culturã juridicã de calitate şi o pregãtire temeinicã, pentru îndeplinirea corespunzãtoare a activitãţilor de interes public pe care le implicã folosirea titlului profesional de avocat. ART. 316 Reprezintã modalitãţi de pregãtire profesionalã continuã, în cadru organizat: a) activitãţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregãtire profesionalã continuã al I.N.P.P.A.; b) asistenţa la cursuri, seminare, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altã formã organizatã pentru realizarea actualizãrii cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei; c) pregãtirea on-line; d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; e) activitãţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri; f) activitãţi organizate în cooperare cu instituţii de învãţãmant sau instituţii de realizare a pregãtirii profesionale în domenii conexe activitãţii specifice profesiei de avocat. g) orice altã activitate recunoscutã de organele profesiei. ART. 317 (1) Pregãtirea continuã realizatã de cãtre avocaţi va fi evaluatã în mod regulat. (2) Controlul respectãrii obligaţiilor de pregãtire continuã (inclusiv consecinţele nerespectãrii acestor obligaţii) se va reflecta într-un sistem declarativ realizat de cãtre avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregãtirii profesionale continue este de competenţa baroului şi se va realiza în cadrul normativ corespunzãtor exercitãrii profesiei la nivel naţional, conform hotãrârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R. (3) Pe baza hotãrârilor Congresului avocaţilor, Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregãtirii profesionale continue a avocaţilor, care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregãtirii profesionale continue în mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregãtirea profesionalã continuã a fiecãrui avocat. CAP. VI Asigurãrile sociale ART. 318 (1) Avocaţii înscrişi în barouri, care figureazã în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurãri sociale al avocaţilor şi sunt membri de drept ai C.A.A. (2) Avocaţii înscrişi în barou care nu figureazã în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurãri sociale corespunzãtor perioadei în care şi-au exercitat profesia, în condiţiile prevãzute de legea şi statutul C.A.A. (3) Perioada în care un avocat a fost suspendat din profesie, în vederea exercitãrii unei funcţii de demnitate publicã sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publicã, este luatã în calcul la stabilirea vechimii în avocaturã, în condiţiile achitãrii cotelor de contribuţie la C.A.A. Indemnizaţia de demnitar şi celelalte drepturi bãneşti încasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfãşuratã în perioada mandatului de demnitar, se considerã venituri din profesie şi se iau în calcul atât la stabilirea cotelor de contribuţie, cât şi la stabilirea pensiei de cãtre C.A.A. ART. 319 (1) C.A.A. este organizatã şi funcţioneazã în cadrul U.N.B.R. C.A.A. este instituţie autonomã de interes public, are personalitate juridicã, patrimoniu şi buget propriu. (2) C.A.A. va înfiinţa filiale organizate pe lângã barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R. (3) Filialele C.A.A., constituite în condiţiile prevãzute de Lege, au personalitate juridicã de interes public, buget şi patrimoniu propriu. ART. 320 C.A.A. stabileşte şi acordã membrilor sãi, în condiţiile legii sale de organizare şi ale statutului C.A.A., pensii şi ajutoare sociale. ART. 321 (1) Fondurile C.A.A. se constituie în condiţiile statutului acesteia. (2) Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bazã de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisã aplicarea altor criterii de calcul. ART. 322 (1) Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia pânã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata. (2) În cazul achitãrii contribuţiei prin ordin de platã, plata se considerã fãcutã la data debitãrii contului bancar al plãtitorului. În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrãtoare, plata contribuţiei se socoteşte fãcutã în termen dacã este fãcutã în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare datei de 25. (3) Depãşirea cu cel mult 5 zile a termenului de platã prevãzut la alineatul precedent atrage obligaţia de platã a majorãrilor de întarziere în favoarea C.A.A. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat sã ateste, în scris şi sub semnãturã, veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se efectueazã plata şi pentru care plãteşte cota de contribuţie în condiţiile prevãzute de statutul C.A.A. Statutul C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea în care se face şi se înregistreazã declaraţia. (4) Avocatul care plãteşte cota maximã de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plãtite. ART. 323 (1) Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea mãsurii prevãzute la art. 28 lit. c) din Lege. (2) Filiala va notifica în prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul în cazurile în care întarzierea plãţii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificãrii. (3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevãzute la alin. (2) nu este necesarã dacã avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile realizate pe o perioadã mai mare de 6 luni şi nici nu a plãtit cotele de contribuţie la C.A.A. (4) Încãlcarea repetatã a obligaţiilor prevãzute la art. 92 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinarã gravã. ART. 324 (1) La cererea filialei, avocatul este obligat sã informeze în scris cu privire la îndeplinirea obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurãrilor sociale privind avocaţii, sã indice criteriile în raport cu care a achitat contribuţia şi sã prezinte dovezile de platã a acesteia, în cazurile în care din evidenţele filialei nu rezultã datele prevãzute în prezentul articol. (2) Consiliul de administraţie al C.A.A. este obligat sã sesizeze în scris consiliul baroului în situaţia în care, în mod nejustificat, avocatul refuzã sã se prezinte la controlul efectuat de C.A.A. la filiala C.A.A. din care face parte ori dacã acesta refuzã sã prezinte actele şi informaţiile necesare realizãrii controlului. În acest caz, consiliul baroului va sesiza comisia de disciplinã a baroului cu privire la abaterea disciplinarã, pentru a se lua mãsurile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. ART. 325 (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor în vederea aplicãrii unitare a Legii. (2) Între filialã, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin statutul C.A.A. modul de comunicare a informaţiilor şi de coordonare a activitãţii filialelor. (3) Adunarea generalã a filialei se întruneşte anual, la aceeaşi datã cu adunarea generalã ordinarã a baroului sau ori de câte ori este nevoie. (4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generalã dupã obţinerea avizului consiliului baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare. (5) Hotãrârile consiliului de administraţie al filialei se comunicã C.A.A. şi consiliului baroului. (6) Consiliul baroului poate convoca în şedinţã comunã consiliul de administraţie al filialei. ART. 326 (1) Consiliul de administraţie al filialei va face propuneri Consiliului de administraţie al C.A.A. pentru aprobarea statului de funcţii, dupã obţinerea avizului consiliului baroului. (2) Dupã obţinerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administraţie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei. (3) Consiliul de administraţie al filialei îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Lege, statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale C.A.A. şi pune în aplicare hotãrârile Consiliului de administraţie al C.A.A., Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului. (4) În caz de abatere gravã şi evidentã ori de nereguli financiare, Consiliul de administraţie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administraţie al filialei. În acest caz, Consiliul de administraţie al C.A.A. va numi o conducere interimarã cu avizul consultativ al consiliului baroului, pânã la organizarea unor noi alegeri, respectiv pânã la data primei adunãri generale ordinare sau extraordinare a filialei. ART. 327 (1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administraţie al C.A.A., în vederea aplicãrii Legii şi a statutului C.A.A. (2) Pentru cheltuielile cu caracter de investiţii din disponibilitãţile bãneşti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va întocmi programul anual de investiţii, care va fi aprobat de Consiliul U.N.B.R. În ultima şedinţã a fiecãrui an pentru anul urmãtor. La întocmirea programului anual de investiţii înscris în bugetul anului urmãtor, Consiliul de administraţie al C.A.A. va avea în vedere evoluţiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor 3 trimestre ale anului în curs. (3) În intervalul dintre congresele avocaţilor, în caz de abatere gravã şi evidentã ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea unei treimi dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administraţie al C.A.A. În acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimarã, pânã la proximul congres. ART. 328 (1) Toate hotãrârile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A. intrã în vigoare şi vor fi puse în aplicare în 3 zile de la comunicarea acestora fãcutã cãtre membrii C.A.A., inclusiv prin internet. (2) În mod corespunzãtor, dispoziţiile alin. (1) se aplicã cu privire la hotãrârile şi deciziile consiliilor de administraţie ale filialelor. CAP. VII Exercitarea în România a profesiei de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ART. 329 Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplicã întotdeauna avându-se în vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificãrilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. SECŢIUNEA a 2-a Dobândirea calitãţii de membru al unui barou din România de cãtre persoane fizice strãine care au calitatea de avocat ART. 330 (1) Persoanele fizice strãine pot dobândi calitatea de membru al unui barou din România şi pot exercita, în consecinţã, profesia de avocat în România, dacã în statul în care îşi au domiciliul deţin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autoritãţile publice care le autorizeazã, precum şi în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeanã, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. (2) Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesarã existenţa unor convenţii bilaterale. (3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calitãţii de membru al unui barou din România va conţine: a) cererea de evaluare; b) curriculum vitae şi copie a paşaportului; c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizatã şi traducere autorizatã, în termen de 3 luni de la eliberarea lui; d) diplomã universitarã; e) certificat de onorabilitate; f) declaraţia de compatibilitate; g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susţinere a unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limbã romanã. (4) Etapele necesare dobândirii calitãţii de membru al unui barou din România şi documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentatã în anexa nr. XXXI. (5) Convenţiile bilaterale încheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenţii, altele decat statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din metodologia prezentatã în anexa nr. XXXI, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în legãturã cu activitatea avocaţilor. (6) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesionalã în Confederaţia Elveţianã, care îşi exercitã profesia pe teritoriul României, în oricare din modalitãţile prevãzute la art. 96 alin. (1) din Lege. SECŢIUNEA a 3-a Înscrierea grupãrilor strãine care exercitã profesia de avocat în tablourile avocaţilor barourilor din România ART. 331 (1) Grupãrile strãine care nu au sediul profesional în România pot deschide sedii profesionale secundare în România şi se pot înscrie în tablourile avocaţilor barourilor din România, pentru ca membrii acestora sã exercite în numele grupãrii profesia de avocat în România, dacã în statul în care îşi au sediul profesional desfãşoarã aceastã activitate şi au statutul de societate civilã profesionalã, certificatã de organismele profesionale recunoscute sau de autoritãţile publice care le autorizeazã, în condiţiile stabilite în acordul încheiat cu Uniunea Europeanã, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004. (2) Pentru societãţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesarã existenţa unor convenţii bilaterale. (3) Documentaţia de evaluare pentru înscrierea în tablourile avocaţilor barourilor din România va conţine: a) cererea de evaluare, semnatã de reprezentantul legal al grupãrii; b) copia paşaportului reprezentantului legal al grupãrii (în cazul în care acesta nu s-a înscris anterior în nume propriu într-un barou din România); c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentã, în copie legalizatã, şi traducerea autorizatã a acestuia, valabil pentru 3 luni de la eliberarea sa; d) actul constitutiv sau statutul grupãrii. (4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotãri cu privire la înscrierea societãţii în tabloul avocaţilor baroului. SECŢIUNEA a 4-a Exercitarea în România a profesiei de avocat de cãtre avocaţii care au obţinut calificarea profesionalã în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European ART. 332 Avocaţii înscrişi într-un barou din România în condiţiile prevãzute în prezentul capitol dobândesc de la data înscrierii în barou toate drepturile şi obligaţiile prevãzute de Lege şi de prezentul statut. CAP. VIII Activitãţi economice şi contabilitate ART. 333 (1) Barourile şi U.N.B.R. organizeazã contabilitatea în conformitate cu reglementãrile contabile pentru persoanele juridice fãrã scop patrimonial, în vigoare. (2) Barourile pot infiinţa, prin decizie, un departament economic şi financiar, condus de un director economic. (3) Calitatea de director economic deţinutã în cadrul unui barou sau al U.N.B.R. este incompatibilã cu o funcţie asemãnãtoare deţinutã în sistemul C.A.A., dacã prin decizia prevãzutã la alin. (2) nu se prevede altfel. (4) Activitatea de contabilitate a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi externalizatã, în condiţiile legii. ART. 334 Evidenţa contabilã a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi ţinutã şi în format electronic, printr-un program soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A. ART. 335 (1) În aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (4) şi ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou şi U.N.B.R. îşi constituie şi poate folosi patrimoniul propriu, reflectând în contabilitate urmãtoarele venituri: a) venituri din activitãţile fãrã scop lucrativ: - venituri din contribuţiile bãneşti şi taxele achitate de avocaţi pentru formarea bugetului baroului şi a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specialã, hotãrate de organele profesiei, în condiţiile legii (fonduri pentru formarea profesionalã iniţialã, fonduri pentru formarea profesionala continuã, fonduri pentru ajutorarea avocaţilor tineri etc.); - venituri din taxele de înregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei; - venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare; - venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilitãţilor rezultate din activitãţile fãrã scop lucrativ; - resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri; - venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit Legii şi prezentului statut; - venituri rezultate din cedarea folosinţei activelor corporale aflate în proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economicã; - ajutoare şi imprumuturi nerambursabile din ţarã şi din strãinãtate şi subvenţii pentru realizarea de venituri; - venituri din despãgubiri de asigurare pentru pagube şi din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare; - venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activitãţile fãrã scop lucrativ; - veniturile obţinute din reclamã şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare; - alte venituri din activitãţile fãrã scop lucrativ desfãşurate potrivit prezentului statut; b) venituri din activitãţi economice, precum: - venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocaţi, pãrţi sau alte entitãţi; - venituri din imobilizãri financiare; - venituri din investiţii pe termen scurt; - venituri din creanţe imobilizate; - venituri din investiţii financiare cedate; - venituri din diferenţe de curs valutar; - venituri din dobânzi; - alte venituri financiare; - venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi în urma calamitãţilor sau altor evenimente extraordinare. (2) Veniturile din prestãri de servicii se inregistreazã în contabilitate pe mãsura efectuãrii acestora. (3) Veniturile din dobânzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel: a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe mãsura generãrii venitului respectiv, pe baza contabilitãţii de angajamente; b) redevenţele se recunosc pe baza contabilitãţii de angajamente, conform contractului; c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa. ART. 336 (1) Cheltuielile fiecãrui barou şi ale U.N.B.R. reprezintã valorile plãtite sau de plãtit, aferente activitãţilor fãrã scop patrimonial, activitãţilor cu destinaţie specialã, potrivit legii şi activitãţilor economice, pentru: a) lucrãri executate şi servicii prestate de care beneficiazã entitatea; b) cheltuieli cu personalul; c) executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc. (2) În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizãrile şi ajustãrile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. (3) Contabilitatea cheltuielilor barourilor şi ale U.N.B.R. se ţine pe feluri de cheltuieli, dupã natura lor. Cheltuielile efectuate de barouri şi de U.N.B.R. cuprind: a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; b) cheltuieli cu lucrãrile şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetãri; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamã şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasãri, detaşãri şi transferãri; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele; c) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurãrile şi protecţia socialã şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de angajator); d) alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi cu diverşi debitori; despãgubiri, amenzi şi penalitãţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; ajutoare şi imprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.); e) cheltuieli financiare: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; pierderi din creanţe de naturã financiarã şi altele; f) cheltuieli extraordinare (calamitãţi şi alte evenimente extraordinare); g) cheltuieli cu provizioanele, amortizãrile şi ajustãrile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii. (4) În cadrul categoriilor de cheltuieli dupã natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltã obligatoriu în analitice distincte pe feluri de activitãţi, respectiv activitãţi fãrã scop patrimonial şi activitãţi economice, iar în continuare se pot dezvolta în analitice în funcţie de necesitãţile impuse de reglementari speciale sau potrivit necesitãţilor proprii ale persoanei juridice. (5) Conturile de venituri se pot dezvolta în conturi analitice, în funcţie de necesitãţile impuse de anumite reglementãri sau potrivit necesitãţilor proprii ale fiecãrui barou ori ale U.N.B.R. CAP. IX Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 337 (1) În aplicarea dispoziţiilor prevãzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a încasa şi, respectiv, de a colecta taxe pentru: a) înscrierea în tabloul avocaţilor a avocaţilor primiţi în profesie, cu examen sau fãrã examen în cazul prevãzut la art. 17 alin. (5) din Lege; b) acordarea calitãţii de avocat definitiv fãrã susţinerea examenului de definitivare, în cazurile prevãzute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege; c) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului suspendat pentru neplata contribuţiilor profesionale; d) reînscrierea în tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil; e) transferul avocatului dîntr-un barou în altul, taxã ce va fi perceputã de baroul la care avocatul se transferã; f) infiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou; g) înscrierea în tabloul special a avocatului strãin; h) activitãţi de secretariat şi jurisdicţie profesionalã. (2) Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R. ART. 338 Comisia permanentã a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi încasa taxe pentru: a) înscrierea candidaţilor la examenul de primire în profesie; b) înscrierea candidaţilor la examenul de definitivare în profesie; c) înscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limba romanã a avocaţilor strãini; d) acordarea de avize conforme, în condiţiile legii; e) activitãţi de secretariat şi de jurisdicţie profesionalã. ART. 339 Avocaţii care se aflã în perioada de stagiu la data intrãrii în vigoare a prezentului statut şi pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie, pânã la publicarea Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, beneficiazã de drepturile acordate. Avocaţii care urmeazã cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesionalã încheiate cu I.N.P.P.A., iar dupã promovarea examenului de absolvire dobândesc calitatea de avocat definitiv. ART. 340 (1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei în vigoare la data adoptãrii Legii nr. 255/2004 se pãstreazã. În caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Lege, precum şi cele corespunzãtoare din prezentul statut devin aplicabile. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã în mod corespunzãtor şi în cazul folosirii firmei, ştampilei, parafei, antetului şi a oricãror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei. ART. 341 (1) Dispoziţiile art. 309 privind organizarea examenului de dobândire a titlului de avocat definitiv, precum şi cele ale art. 301 alin. (2), (4) şi (5) se aplicã exclusiv, cu caracter tranzitoriu, avocaţilor stagiari înscrişi în barou anterior intrãrii în vigoare a Legii nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Avocaţii stagiari înscrişi în barou dupã data intrãrii în vigoare a Legii nr. 270/2010 au obligaţia de a urma cursurile I.N.P.P.A., examenul de absolvire a I.N.P.P.A. fiind singura formã de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv. (2) Avocaţii stagiari care la data intrãrii în vigoare a prezentului statut se aflã în cel de-al doilea an de stagiu sunt obligaţi sã urmeze cursurile I.N.P.P.A. şi sã susţinã examenul de absolvire a acestora. (3) Prevederile art. 308 alin. (2) şi (3) se aplicã şi avocaţilor stagiari prevãzuţi la alin. (2). ART. 342 Anexele nr. I-XXXII fac parte integrantã din prezentul statut. ART. 343 Prezentul statut a fost adoptat de Congresul avocaţilor din 10-11 iunie 2011. ANEXA I la statut Uniunea Naţionalã a Barourilor din România Baroul .......................... CONTRACT DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ Nr. ......, data ........ Încheiat între: 1. Denumirea formei de exercitare a profesiei: ......., înfiinţatã prin Decizia Baroului ....... nr. ..... din ...., cu sediul în ......., având codul fiscal nr. ....... şi contul bancar în ...... (lei/euro/dolari SUA/etc. .....) nr. ......., deschis la ......, prin avocat ......., în calitate de ......, pe de o parte, şi 2. Domnul/Doamna ......, domiciliat(ã) în ...., în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.)....., pe de altã parte. În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile ulterioare, denumitã în continuare Lege, şi ale statutului profesiei de avocat, pãrţile convin: ART. 1 Obiectul contractului 1.1. Obiectul contractului îl reprezintã ....... (dupã caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea şi semnarea de acte, cereri şi alte cãi de atac, forme de executare, mediere, operaţiuni fiduciare, domicilieri de firme, precum şi orice alte activitãţi prevãzute de Lege), pentru clientul cu domiciliul/sediul în ..... . 1.2. Alte menţiuni: .............................................. ART. 2 Onorariul 2.1. Onorariul convenit este în cuantum de .......: (lei/euro/dolari SUA/etc. .....). 2.2. Alte menţiuni cu privire la onorariu [se poate preciza: onorariul orar, onorariul fix (forfetar), onorariul de succes, onorariul format prin combinarea unuia sau a mai multor tipuri de onorarii anterior menţionate, moneda de platã, modalitãţi de platã etc.]: ........ ART. 3 Cheltuieli 3.1. Cheltuielile sunt în cuantum de ....... (lei/euro/dolari SUA/etc. ......). 3.2. Cheltuielile aferente activitãţii sus-menţionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului. ART. 4 Clauze speciale 4.1. Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de cãtre client cu titlu de onorariu şi cheltuieli aferente. 4.2. Raporturile dintre pãrţi nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract şi/sau în condiţiile prevãzute de Statutul profesiei de avocat. 4.3. Faţã de terţi dovada prezentului contract se face prin împuternicire avocaţialã. Prezentul contract nu poate fi adus la cunoştinţa terţilor decât cu acordul expres al pãrţilor. 4.4. Clientul atestã exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizeazã avocatului şi îşi exprimã acordul ca demersurile fãcute de avocat sã fie conforme informaţiilor pe care le-a furnizat. 4.5. Executarea obligaţiilor asumate de forma de exercitare a profesiei se realizeazã de cãtre avocaţii care îşi exercitã profesia în cadrul acesteia. 4.6. Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2, precum şi neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 dau dreptul avocatului sã procedeze la rezilierea de plin drept a prezentului contract fãrã nicio altã formalitate şi fãrã nicio altã procedurã judiciarã sau extrajudiciarã. Prezentul pact comisoriu de gradul al IV-lea îşi produce efectele de la data scadenţei obligaţiei neexecutate. 4.7. Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract pot fi supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedurã prevãzute de Lege şi de Statutul profesiei de avocat. ART. 5 Alte clauze (În cazul în care serviciile profesionale constau în asistenţã la instanţe, parchete, organe de cercetare penalã sau alte autoritãţi se va menţiona expres numele avocatului desemnat/acceptat de client, precum şi dreptul/interdicţia de substituire a acestuia.) ....... . ART. 6 Locul şi data încheierii. Înregistrarea contractului Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanţã) ......., astãzi ......, în douã exemplare, ambele pãrţi atestând cã un exemplar a fost înmânat/comunicat clientului sau reprezentantului acestuia, iar un exemplar a fost pãstrat de cãtre forma de exercitare a profesiei. Contractul a fost înregistrat sub nr. ..... din ..... în registrul de evidenţã a contractelor de asistenţã juridicã. (Forma de exercitare a profesiei) Client/Reprezentant, Atest data, conţinutul actului ..................... şi identitatea semnatarului Actul de identitate prezentului contract, prin avocat .................. ......................... Semnãtura Semnãtura ANEXA II la statut Uniunea Naţionalã a Barourilor din România Baroul .................. Forma de exercitare a profesiei ............ ............................................ ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ Nr. ............... Domnul/Doamna avocat ....... se împuterniceşte de cãtre clientul ......., în baza Contractului de asistenţã juridicã nr. ....... din ......., sã exercite urmãtoarele activitãţi: ........ şi sã asiste/sã reprezinte clientul în faţa ...... Data ...... Client/Reprezentant,*) Atest identitatea pãrţilor, ...................... conţinutul şi data contractului (semnãtura) de asistenţã juridicã în baza cãruia s-a eliberat împuternicirea. Forma de exercitare a profesiei**) prin avocat ..................... (semnãtura şi ştampila)----------- *) Semnãtura nu este necesarã în situaţia în care forma de exercitare a profesiei de avocat atestã identitatea pãrţilor, a conţinutului şi data contractului de asistenţã juridicã în baza cãruia s-a eliberat împuternicirea. **) Semnãtura avocatului şi aplicarea ştampilei nu sunt necesare în situaţia în care prezenta împuternicire avocaţialã este semnatã de cãtre client sau reprezentantul acestuia. ANEXA III la statut Uniunea Naţionalã a Barourilor din România Baroul .............................. DELEGAŢIE PENTRU ASISTENŢA JUDICIARĂ OBLIGATORIE Nr. ........ Domnul/Doamna avocat ......., telefon ......, este desemnat(ã) sã acorde asistenţã judiciarã din oficiu justiţiabilului ......... . În temeiul prezentei delegaţii, avocatul desemnat are dreptul sã efectueze urmãtoarele activitãţi avocaţiale: sã asiste/sã reprezinte/sã redacteze acte cu caracter juridic/sã dea consultaţii justiţiabilului în faţa: ......... .................................................................. .................................................................. Onorariul: ........ lei. Prezenta delegaţie înceteazã la depunerea împuternicirii avocatului ales. Data şi ora eliberãrii delegaţiei ......... Decan, .................. Semnãtura/ştampila baroului ANEXA IV la statut Uniunea Naţionalã a Barourilor din România Baroul .................................. DELEGAŢIE PENTRU ASISTENŢA JURIDICĂ GRATUITĂ Nr. ....... Domnul/Doamna avocat ......... este desemnat(ã) sã acorde asistenţã juridicã gratuitã justiţiabilului ........ .................................................................. .................................................................. În temeiul prezentei delegaţii, avocatul desemnat are dreptul sã efectueze urmãtoarele activitãţi avocaţiale: sã asiste/sã reprezinte/sã redacteze acte cu caracter juridic/sã dea consultaţii justiţiabilului în faţa: ......... ................................................................... ................................................................... Prezenta delegaţie înceteazã la depunerea împuternicirii avocatului ales. Data eliberãrii delegaţiei ............. Decan, ................... Semnãtura/ştampila baroului ANEXA V la statut Uniunea Naţionalã a Barourilor din România Baroul ............................... Forma de exercitare a profesiei ......... DELEGAŢIE DE SUBSTITUIRE Nr. ......... Domnul/Doamna avocat ........ din Baroul ...... împuterniceşte pe domnul/doamna avocat ....... din Baroul ....., forma de exercitare a profesiei ......, sã îl (o) substituie în faţa ......., pentru clientul ........ . Alte menţiuni: .................................................. ................................................................. Data eliberãrii .......... Avocat substituit, Avocat substituent, ................. .................. (semnãtura) (semnãtura) ANEXA VI la statut Uniunea Naţionalã a Barourilor din România Baroul .............................. TABLOUL AVOCAŢILOR Partea I-A. Avocaţi definitivi
┌───┬────────┬────────┬────────┬─────────┬─────────┬────────┬──────────┬───────────┬────────┬──────┐
│Nr.│Numele │ Titlul │ Data │ Sediul │ Sediul │Birou de│ Forma de │Modalitatea│Instan- │Alte │
│crt│şi pre- │ ştiin- │înscri- │profesi- │profesi- │ lucru │exercitare│de exerci- │ţele la │menţi │
│ │numele │ ţific │erii în │ onal │onal se- │(adresã,│a profe- │tare a pro-│care au │uni**)│
│ │avoca- │în dome-│ barou/ │principal│cundar │tel/fax,│siei*): │fesiei(ti- │dreptul │ │
│ │tului │ niul │Decizia │(adresã, │(adresã, │ e-mail,│(CI/CA/ │tular-T, │sã punã │ │
│ │ │ştiinţe-│ nr. │tel/fax, │tel/fax, │paginã │SCPA/ │asociat-A, │conclu- │ │
│ │ │lor │ │ e-mail, │ e-mail, │ web) │SPARL) │colabora- │ zii │ │
│ │ │juridice│ │paginã │paginã │ │ │tor-C, sa- │ │ │
│ │ │ │ │web) │ web) │ │ │larizat-S) │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼────────┼────────┼────────┼─────────┼─────────┼────────┼──────────┼───────────┼────────┼──────┤
│...│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴────────┴────────┴────────┴─────────┴─────────┴────────┴──────────┴───────────┴────────┴──────┘
┌────┬───────────┬──────────┬──────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┐
│Nr. │Numele şi │Titlu şti-│ Data │ Sediul │ Denumirea │Modalitatea │
│crt.│prenumele │ inţific │înscrierii│profesional│ formei de │ de exerci- │
│ │avocatului │în dome- │în barou │(adresã, │exercitare a │ tare a pro- │
│ │stagiar │niul şti- │/Decizia │ tel./fax, │profesiei în │fesiei (ti- │
│ │ │ inţelor │ nr. │ e-mail, │ care îşi │tular-T, aso-│
│ │ │juridice │ │paginã web)│desfãşoarã │ciat-A, cola-│
│ │ │ │ │ │activitatea │borator-C, │
│ │ │ │ │ │ │salarizat-S) │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│ 8 │ │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────┼──────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│... │ │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴──────────┴──────────┴───────────┴─────────────┴─────────────┘
┌────┬────────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬─────────────────┐
│Nr. │Denumirea cabi- │ Sediul │ Sediul │ Birou de │Numele, prenumele│
│crt.│netelor asociate│ principal: │ secundar: │ lucru: │avocaţilor care o│
│ │a societãţilor │(adresã, │ (adresã, │(adresã, │compun/ modalita-│
│ │civile profesi- │tel./fax, │ tel./fax, │tel/fax, │tea în care aceş-│
│ │onale sau │e-mail │e-mail, │e-mail, │tia îşi exercitã │
│ │societãţilor │paginã web) │paginã web) │paginã web) │profesia (asociat│
│ │profesionale cu │ │ │ │colaborator, sa- │
│ │ rãspundere │ │ │ │larizat în inte- │
│ │ limitatã │ │ │ │riorul profesiei)│
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│ 8 │ │ │ │ │ │
├────┼────────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼─────────────────┤
│... │ │ │ │ │ │
└────┴────────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴─────────────────┘
┌────┬───────────┬─────────────────┬────────────┬────────────────┬─────────────┐
│Nr. │ Numele şi │Data aprobãrii │Nr. deciziei│ Data radierii │Nr. deciziei │
│crt.│ prenumele │cererii de │consiliului │înregistrãrii în│consiliului │
│ │avocatului │trecere în tablou│ baroului │prezentul tablou│ baroului │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│ 8 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼─────────────────┼────────────┼────────────────┼─────────────┤
│... │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴─────────────────┴────────────┴────────────────┴─────────────┘
┌───┬───────┬───────┬───────┬────────┬────────┬────────┬──────────┬───────────┬──────────┬───────┬─────┐
│Nr.│Numele │Baroul │ Data │ Numãrul│ Titlul │Forma de│ Sediul │Modalitatea│Are/Nu are│Instan-│Alte │
│crt│şi pre-│strãin │înscri-│şi data │ştiinţi-│exerci- │profesio- │de exerci- │dreptul de│ţele la│men- │
│ │numele │în care│erii în│deciziei│fic în │tare a │nal:(adre-│tare a pro-│a da con- │care au│ţiuni│
│ │avoca- │ este │ tablou│ de în- │domeniul│profe- │sã, tel/ │ fesiei │sultanţã │dreptul│ │
│ │tului │înscris│ │ scriere│ştiinţe-│ siei │fax, │ │în dreptul│sã punã│ │
│ │ │ │ │în barou│lor ju- │ │e-mail │ │românesc │conclu-│ │
│ │ │ │ │ │ ridice │ │paginã │ │din data..│ zii │ │
│ │ │ │ │ │ │ │web) │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────┼───────┼───────┼────────┼────────┼────────┼──────────┼───────────┼──────────┼───────┼─────┤
│...│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴───────┴───────┴───────┴────────┴────────┴────────┴──────────┴───────────┴──────────┴───────┴─────┘
┌────┬──────────┬──────────────────┬───────────┬─────────────────────┬─────────┬──────┐
│Nr. │ Data │ Nr. şi data │ Numele şi │ Onorariul stabilit │Onorariul│ Alte │
│crt.│efectuãrii│ încheierii │ prenumele │ (în cazul în care │ încasat │obser-│
│ │ înregis- │ contractului │persoanelor│ onorariul se înca- │ │vaţii │
│ │ trãrii │(inclusiv în cazul│ semnatare │seazã prin tarifarea │ │ │
│ │ │ contractelor │ │orarã a serviciilor, │ │ │
│ │ │încheiate verbal) │ │menţiunea se opereazã│ │ │
│ │ │ │ │ la data încasãrii) │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────────────┼─────────┼──────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────────────┼─────────┼──────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────────────┼─────────┼──────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────────────┼─────────┼──────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────────────┼─────────┼──────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │ │
├────┼──────────┼──────────────────┼───────────┼─────────────────────┼─────────┼──────┤
│... │ │ │ │ │ │ │
└────┴──────────┴──────────────────┴───────────┴─────────────────────┴─────────┴──────┘
┌────┬───────────┬──────────────────────────────┬──────┬──────────┬────────┐
│Nr. │ Denumirea │ Persoana/Persoanele │ Data │ Obiectul │ Obser- │
│crt.│ actului │ semnatarã/semnatare │ │ actului │ vaţii │
│ │ │ a/ale actului │ │ │ │
│ │ │(numele, prenumele, domiciliu,│ │ │ │
│ │ │ actul de identitate) │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │
├────┼───────────┼──────────────────────────────┼──────┼──────────┼────────┤
│... │ │ │ │ │ │
└────┴───────────┴──────────────────────────────┴──────┴──────────┴────────┘
┌────┬─────────────┬─────┬────────────────────────┬────────────────┬─────┬─────┐
│Nr. │ Client │Con- │ Bunuri │ Fonduri │Ope- │Alte │
│crt.├───┬────┬────┤tract├───┬──────────┬────┬────┼─────┬─────┬────┤raţi-│men- │
│ │De-│Se- │Con-│ *1) │De-│- Valoarea│Data│Data│Nr. │In- │Ie- │uni │ţiuni│
│ │nu-│diul│tul │ │nu-│(mii lei) │ *2)│ *3)│con- │trãri│şiri│*6) │ │
│ │mi-│ │ban-│ │mi-│- Prove- │pre-│pre-│tului│ *4) │*5) │ │ │
│ │rea│ │car │ │rea│ nienţa │luã-│dã- │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │bu-│ │rii │rii │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │nu-│ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │lui│ │ │ │ │ │ │ │ │
├────┼───┼────┼────┼─────┼───┼──────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┤
├────┼───┼────┼────┼─────┼───┼──────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┤
├────┼───┼────┼────┼─────┼───┼──────────┼────┼────┼─────┼─────┼────┼─────┼─────┤
└────┴───┴────┴────┴─────┴───┴──────────┴────┴────┴─────┴─────┴────┴─────┴─────┘
┌───┬─────────────┬─────┬────────────────────────────┬────────┬─────────────────────┬──────┐
│Nr.│ Client │Con- │Informaţii privind titlurile│ Iden- │ Operaţiuni │ Alte │
│crt├───┬────┬────┤tract├───────┬─────┬───────┬──────┤titatea ├──────────┬──────────┤menţi-│
│ │De-│Se- │Con-│*1) │Data │Numã-│Valoa- │Valoa-│acţio- │ Cesiuni │ Garanţii │uni*4)│
│ │nu-│diul│tul │ │emisi- │ rul │ rea │ rea │narilor/│ (pãrţi, │ (parţi, │ │
│ │mi-│ │ban-│ │unii │ │totalã │ nomi-│Nr. de │datã, nr.,│datã, nr.,│ │
│ │rea│ │car │ │ │ │ (mii │ nalã │titluri │ titluri, │ titluri, │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ lei) │ │ deţi- │ valoare │ valoa- │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ nute │ *2) │ re*3) │ │
├───┼───┼────┼────┼─────┼───────┼─────┼───────┼──────┼────────┼──────────┼──────────┼──────┤
│ 1.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───┼────┼────┼─────┼───────┼─────┼───────┼──────┼────────┼──────────┼──────────┼──────┤
│ 2.│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼───┼────┼────┼─────┼───────┼─────┼───────┼──────┼────────┼──────────┼──────────┼──────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴───┴────┴────┴─────┴───────┴─────┴───────┴──────┴────────┴──────────┴──────────┴──────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA │
│ (baroul) │
│ (denumirea formei de exercitare a profesiei) │
│ (sediul principal/sediul secundar/biroul de lucru) │
│ ........................... (elemente de identificare ale sediului; │
│ exemplu: etaj, apartament) │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ ........................................................................ │
│ (forma de exercitare a profesiei) │
│ ........................................................................ │
│ (numele şi prenumele avocatului) │
│ avocat ........................................ (stagiar/definitiv) │
│ │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Exemplu:
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ "Popescu şi asociaţii" S.C.A. │
│ Ion Popescu │
│ avocat definitiv │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Avocat ........................................................ │
│ │
│ În conformitate cu dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. │
│51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, │
│cu modificãrile ulterioare, atest data, identitatea pãrţilor şi conţinutul │
│prezentului act. │
│ * Nr. ........................ Data ............................ │
│ │
│ Semnãtura │
│ ........... │
│ L.S. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Coperta 1 - exterior Coperta 1 - interior
culoare grena
dimensiune 9 x 6 cm
┌───────────────────────┐ ┌───────────────────────┐
│ UNIUNEA NAŢIONALĂ A │ │ │
│ BAROURILOR DIN │ │ │
│ ROMÂNIA │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ Baroul __________ │ │ ┌────────────┐ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ Loc pentru │ │
│ LEGITIMAŢIE │ │ │ fotografie │ │
│ DE │ │ │ tip 3x4 cm │ │
│ AVOCAT │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
│ │ │ └────────────┘ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
└───────────────────────┘ └───────────────────────┘
Pagina 1 Pagina 2, 3 .... n-1
┌───────────────────────┐ ┌───────────┬───────────┐
│ │ │ │ │
│ UNIUNEA NAŢIONALĂ A │ │ VIZAT │ VIZAT │
│BAROURILOR DIN ROMÂNIA │ │ Sem. I │ Sem. II │
│BAROUL ............ │ │ │ │
│ │ │ │ │
│ │ │ Anul ... │Anul ... │
│ │ │ │ │
│ LEGITIMAŢIE NR. ..... │ ├───────────┼───────────┤
│ │ │ │ │
│ DL/D-na ............ │ │ VIZAT │ VIZAT │
│ CNP: ............... │ │ Sem. I │ Sem. II │
│ Este înscris în Barou │ │ │ │
│ în calitate de: │ │ │ │
│- avocat stagiar la │ │ Anul... │ Anul... │
│ data de: ........... │ │ │ │
│ prin decizia nr.../...│ ├───────────┼───────────┤
│- avocat definitiv la │ │ │ │
│ data de: ...... │ │ │ │
│ prin decizia nr.../...│ │ VIZAT │ VIZAT │
│ │ │ Sem. I │ Sem. II │
│ DECAN, SECRETAR, │ │ │ │
│ LS. │ │ Anul ...│ Anul....│
│ │ │ │ │
│ │ │ │ │
└───────────────────────┘ └───────────┴───────────┘
Pagina n
┌─────────────────────────────┐
│ │
│ │
│ │
│1. Eliberatã la data de │
│ .................... │
│2. Menţiuni privind │
│ situaţia profesionalã: │
│- incompatibil de la │
│ data de: .............. │
│- ridicat incompatibilitatea │
│ la data de: .........; │
│- suspendat pe perioada: │
│ ................... │
│ │
│ DECAN, │
│ │
│ │
└─────────────────────────────┘
Coperta 2 - interior Coperta 2 - exterior
culoare grena
dimensiune 9 x 6 cm
┌────────────────────────┐ ┌───────────────────────┐
│ │ │ │
│COMPETENŢA PROFESIONALĂ:│ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
│1. Are competenţã │ │ │
│ profesionalã a │ │ │
│ avocatului stagiar. │ │ │
│ DECAN, │ │ │
│ │ │ │
│2. Are dreptul sã │ │ │
│ punã concluzii la │ │ │
│ tribunale, curţi │ │ │
│ de apel. │ │ │
│ DECAN, │ │ │
│ │ │ │
│3. Are dreptul sã │ │ │
│ punã concluzii la │ │ │
│ toate instanţele, │ │ │
│ indiferent de grad. │ │ │
│ DECAN, │ │ │
│ │ │ │
│ │ │ │
└────────────────────────┘ └───────────────────────┘
Pagina ... n
┌───┬─────────┬─────────┬────────┬────────┬───────┬────────┬───────────┬────────┬───────┬────────┬─────┐
│Nr.│Denumirea│ Sediul │ Sediul │Birou de│Numele │ Baroul │ Numele, │ Data │Numãrul│Modifi- │Alte │
│crt│societã- │principal│secundar│ lucru: │ şi │în care │ prenumele │înregis-│ şi │cãri ale│men- │
│ │ ţilor │(adresã, │(adresã,│(adresã,│prenume│asocia- │avocaţilor │ trãrii │ data │actului │ ţi- │
│ │ profe- │tel./fax,│tel./fax│tel./fax│ le │ tul │care compun│ în │elibe- │consti- │uni*)│
│ │ sionale │ e-mail, │ e-mail,│ e-mail,│asocia-│ este │societatea/│registru│ rãrii │ tutiv │ │
│ │ cu rãs- │ paginã │ paginã │ paginã │ ţilor │înscris │modalitatea│ │certifi│ │ │
│ │ pundere │ web) │ web) │ web) │ │ │ în care │ │catului│ │ │
│ │limitatã │ │ │ │ │ │aceştia îşi│ │ de │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ exercitã │ │înregis│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ profesia │ │trare │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ (asociat, │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │colaborator│ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │,salarizat │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │în interi- │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ orul │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │profesiei) │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├───┼─────────┼─────────┼────────┼────────┼───────┼────────┼───────────┼────────┼───────┼────────┼─────┤
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───┴─────────┴─────────┴────────┴────────┴───────┴────────┴───────────┴────────┴───────┴────────┴─────┘
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
