Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 6 din 4 iulie 2007 asupra initiativei legislative a cetatenilor de revizuire a Constitutiei Romaniei, privind articolul 48
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 540 din 8 august 2007
HOTĂ?RÂRE nr. 6 din 4 iulie 2007
asupra iniţiativei legislative a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei României, privind articolul 48
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 540 din 8 august 2007
I. Cu Adresa nr. Bp.757 din 9 mai 2007, preşedintele Senatului a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei, înregistratã la Senat sub nr. Bp.757 din 21 decembrie 2006.
În cuprinsul adresei se face menţiunea cã aceasta este însoţitã "de originalele listelor de susţinãtori atestate".
Documentaţia transmisã Curţii Constituţionale de cãtre Senat cuprinde:
1. Cererea înregistratã la Biroul permanent al Senatului sub nr. 757 din 21 decembrie 2006, prin care membrii Comitetului de iniţiativã au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetãţenilor;
2. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, în care sunt publicate:
- Expunerea de motive semnatã de Comitetul de iniţiativã, format din 10 membri, şi textul proiectului de lege de revizuire a Constituţiei României;
- Avizul nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ referitor la iniţiativa legislativã a cetãţenilor pentru revizuirea art. 48 din Constituţia României în vederea ocrotirii cãsãtoriei şi familiei în România;
- Împuternicire în vederea sesizãrii Consiliului Legislativ pentru emiterea avizului cu privire la propunerea legislativã, precum şi în vederea publicãrii sale în Monitorul Oficial al României;
- Declaraţie privind constituirea Comitetului de iniţiativã în vederea exercitãrii iniţiativei legislative, în condiţiile <>Legii nr. 189/1999 şi ale art. 150 din Constituţia României;
- Încheierea de autentificare nr. 216 din 16 februarie 2006 a Biroului notarului public Ogãşanu Dan Dumitru.
3. Procura datã de Câmpean Beniamin, prin care împuterniceşte pe Iov Adrian Ovidiu "sã semneze declaraţia în vederea formãrii unui comitet de iniţiativã pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, în condiţiile <>Legii nr. 189/1999 şi ale art. 146 din Constituţie, în vederea introducerii exprese în Constituţia României a prevederii cã "în România poligamia este interzisã, iar cãsãtoria este permisã doar între un bãrbat şi o femeie", precum şi sã semneze actul de constituire a Comitetului de iniţiativã şi oricare act necesar realizãrii proiectului propus.
4. Un numãr de 1.807 de dosare cu semnãturi ale susţinãtorilor iniţiativei legislative a cetãţenilor din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.
5. Adresa Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul Guvernului României, în copie, înregistratã la Biroul permanent al Senatului, sub nr. 757 din 25 aprilie 2007, prin care au fost transmise listele cu semnãturi atestate ale susţinãtorilor propunerii legislative cetãţeneşti de revizuire a Constituţiei.
6. Adresa secretarului general al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în copie, înregistratã la Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, sub nr. 2.802 din 23 aprilie 2007, prin care au fost transmise aceleaşi liste cu semnãturi atestate. Propunerea legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei României formeazã obiectul Dosarului nr. 689J/2007 al Curţii Constituţionale şi are urmãtorul cuprins:
"Articol unic. - 1. Articolul 48 din Constituţia României, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
"Familia
Articolul 48
(1) În România poligamia este interzisã, iar cãsãtoria este permisã doar între un bãrbat şi o femeie.
(2) Familia se întemeiazã pe cãsãtoria liber consimţitã între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea pãrinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a cãsãtoriei se stabilesc prin lege. Cãsãtoria religioasã poate fi celebratã numai dupã cãsãtoria civilã.
(4) Copiii din afara cãsãtoriei sunt egali în faţa legii cu cei din cãsãtorie.""
În expunerea de motive ce însoţeşte propunerea legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei României se aratã, în esenţã, cã, potrivit prevederilor art. 16 pct. 1 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, "bãrbatul şi femeia au dreptul de a se cãsãtori şi de a întemeia o familie", iar, potrivit pct. 3 al aceluiaşi articol, "familia constituie elementul natural şi fundamental al societãţii şi are dreptul la ocrotire din partea societãţii şi a statului".
Se mai aratã cã, potrivit prevederilor art. 12 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, "începând cu vârsta stabilitã prin lege, bãrbatul şi femeia au dreptul de a se cãsãtori şi de a întemeia o familie conform legislaţiei naţionale ce reglementeazã exercitarea acestui drept".
Dreptul internaţional şi Constituţia Uniunii Europene (art. II-9) permit statelor suverane sã reglementeze instituţia cãsãtoriei în conformitate cu legile naţionale, iar Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale prevede, la art. 8 paragrafele 1 şi 2, cã "orice persoanã are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului sãu şi a corespondenţei sale; nu este admis amestecul unei autoritãţi publice în exercitarea acestui drept decât în mãsura în care acest amestec este în acord cu legea şi dacã constituie o mãsurã care, într-o societate democraticã, este necesarã (legitimã) pentru securitatea naţionalã, siguranţa publicã, bunãstarea economicã a ţãrii, apãrarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sãnãtãţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertãţilor altora".
Prevederile paragrafului 2 al art. 8 din menţionata convenţie au fost interpretate de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în sensul cã menţinerea şi promovarea vieţii de familie tradiţionale este o mãsurã necesarã pentru societate, fiind un obiectiv legitim al societãţii.
În prezent, se aratã în finalul expunerii de motive, în Statele Unite ale Americii se desfãşoarã acţiuni în sensul amendãrii constituţiilor statelor constituante în vederea menţinerii şi promovãrii familiei tradiţionale, în 19 state fiind deja revizuite constituţiile, în sensul cã nu se permit cãsãtoriile între persoane de acelaşi sex.
Constituţia României nu defineşte cãsãtoria, însã, potrivit art. 1 şi urmãtoarele din Codul familiei, aceasta reprezintã uniunea liber consimţitã dintre un bãrbat şi o femeie, încheiatã potrivit legii în scopul întemeierii unei familii, iar, potrivit alin. 1 şi 2 ale art. 1 din Codul familiei, "în România statul ocroteşte familia; el sprijinã, prin mãsuri economice şi sociale, dezvoltarea şi consolidarea familiei; statul apãrã interesele mamei şi copilului şi manifestã deosebitã grijã pentru creşterea şi educarea tinerei generaţii".
Principiul monogamiei este consacrat de dispoziţiile art. 5 din Codul familiei, care prevãd cã "este oprit sã se cãsãtoreascã bãrbatul care este cãsãtorit şi femeia care este cãsãtoritã".
Totodatã, în expunerea de motive se mai aratã cã manifestãrile izolate care submineazã familia nu sunt în concordanţã cu tradiţia, cultura şi credinţa creştinã ca valori fundamentale ale poporului roman, întrucât, în mod tradiţional, românii nu au practicat poligamia şi nicio altã variantã a cãsãtoriei.
Familia constituitã conform actualelor reglementãri din Codul familiei este expresia credinţei creştine şi asigurã continuitatea naţiunii şi a valorilor sale. Ea "este aceea care întãreşte civilizaţia şi suveranitatea naţionalã [...], este garantul valorilor morale, spirituale şi culturale ale generaţiei tinere, precum şi ale societãţii democratice [_] Formele alternative de convieţuire au efecte nocive asupra minorilor, asupra societãţii şi a dezvoltãrii demografice a ţãrii. Studiile sociologice indicã efectul nociv asupra identitãţii şi stãrii emotive a copiilor care trãiesc cu pãrinţi de acelaşi sex".
Cãsãtoria între persoane de acelaşi sex ar genera dificultãţi în materie de moştenire, care vor determina modificarea legislaţiei în domeniu. Mai mult, admiterea cãsãtoriei între persoane de acelaşi sex sau poligame va genera inevitabile confuzii cu privire la valorile fundamentale privind cãsãtoria şi familia.
În prezent art. 48 din Constituţie nu defineşte cãsãtoria, iar aceastã lacunã trebuie acoperitã printr-o dispoziţie expresã, în sensul cã aceasta este permisã doar între un bãrbat şi o femeie şi cã poligamia în România este interzisã.
Comitetul de iniţiativã a depus la Curtea Constituţionalã un memoriu în sprijinul propunerii legislative, înregistrat sub nr. 4.796 din 17 mai 2007, prin care dezvoltã susţinerile cuprinse în expunerea de motive, invocând detaliat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit cãreia restrângerea expresã a dreptului la cãsãtorie doar pentru cuplurile heterosexuale nu constituie discriminare, fiind o mãsurã necesarã pentru protejarea cãsãtoriei şi proporţionalã cu situaţia care a creat-o. În memoriu se mai susţine cã iniţiativa legislativã nu încalcã prevederile Directivei Consiliului nr. 38/2004/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulaţie şi rezidenţã a cetãţenilor Uniunii Europene şi a membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, directivã care a fost transpusã în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 260/2005 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. De asemenea, este menţionat Raportul privind familia şi drepturile copiilor prezentat Parlamentului Franţei de cãtre o comisie constituitã din 30 de parlamentari, din care rezultã, în esenţã, cã, întrucât nu sunt cunoscute efectele negative pe care le poate genera creşterea copilului de cãtre pãrinţi homosexuali, este în interesul copilului sã se dea aplicare principiului prudenţei.
CURTEA,
examinând iniţiativa legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei, prin raportare la dispoziţiile <>art. 150 din Constituţie, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã, şi cele ale <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi raportul întocmit de judecãtorii-raportori, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost legal sesizatã de preşedintele Senatului cu privire la iniţiativa legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei, în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi cu dispoziţiile <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã.
Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei este prevãzutã de art. 146 lit. j) din Constituţie, potrivit cãreia aceastã autoritate "verificã îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni". În legãturã cu aceastã atribuţie, sunt incidente şi dispoziţiile art. 150 din Constituţie, potrivit cãrora "(1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiatã de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pãtrime din numãrul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetãţeni cu drept de vot.
(2) Cetãţenii care iniţiazã revizuirea Constituţiei trebuie sã provinã din cel puţin jumãtate din judeţele ţãrii, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie sã fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniţiative".
Curtea reţine cã sub aspectul competenţei sale sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile <>art. 48 din Legea nr. 47/1992 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, precum şi dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 8 iunie 2004, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificãrii pe care Curtea o realizeazã în exercitarea atribuţiei sale constituţionale.
Art. 48 din legea organicã a Curţii Constituţionale prevede urmãtoarele: "Curtea Constituţionalã, din oficiu sau pe baza sesizãrii preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativã a cetãţenilor, se pronunţã asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacã listele de susţinãtori sunt atestate de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale ori de cãtre împuterniciţii acestora;
c) întrunirii numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei, prevãzut la art. 74 alin. (1) sau, dupã caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicatã, precum şi asupra respectãrii dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã de aceleaşi articole."
În exercitarea atribuţiei prevãzute la art. 146 lit. j) din Constituţie de a verifica iniţiativa legislativã a cetãţenilor, Curtea are în vedere dispoziţiile art. 150 din Constituţie, ale <>art. 48 din Legea nr. 47/1992 , precum şi ale <>art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, şi reţine urmãtoarele:
1. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative:
Curtea constatã cã propunerea legislativã ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor, ca şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnatã de Comitetul de iniţiativã format din 10 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ, fiind astfel respectate dispoziţiile <>art. 3 din Legea nr. 189/1999 , republicatã. Înregistrarea propunerii ca iniţiativã legislativã s-a fãcut în condiţiile art. 6 al aceleiaşi legi. Astfel, Comitetul de iniţiativã a înregistrat propunerea legislativã la Senat la data de 21 decembrie 2006, chiar în ziua împlinirii termenului de 6 luni de la data publicãrii propunerii.
2. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la atestarea listelor de susţinãtori potrivit cerinţelor <>art. 48 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 47/1992 şi ale <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã:
Pentru verificarea listelor de susţinãtori transmise Curţii, prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale a fost constituit un colectiv de magistraţi-asistenţi care a verificat cele 1.807 de dosare cu semnãturi ale susţinãtorilor iniţiativei legislative provenind din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.
În urma verificãrilor fãcute, Curtea constatã cã existã cazuri în care listele de susţinãtori nu sunt atestate, cum de pildã este cazul municipiului Timişoara sau al celor 4 sectoare ale municipiului Bucureşti.
De asemenea, se constatã cã Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a verificat îndeplinirea condiţiilor de domiciliu şi a dreptului de vot ale susţinãtorilor iniţiativei legislative şi a selecţionat listele care privesc atestãri nelegale, pe care le-a îndosariat separat. Aceste adeziuni atestate eronat, în numãr de 2.189, nu sunt incluse în numãrul susţinãtorilor atestaţi de primarii unitãţilor administrativ-teritoriale.
Pe baza verificãrilor întreprinse se mai reţine cã atestarea listelor de susţinãtori nu s-a fãcut în toate cazurile cu respectarea dispoziţiilor <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale sau, în localitãţile urbane, şi de funcţionari ai primãriei împuterniciţi în acest scop de primar.
Astfel, se constatã situaţii în care atestarea calitãţii de cetãţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinãtorilor, prevãzutã de <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, s-a fãcut în mediul rural prin semnãturã, fãrã a se menţiona calitatea de primar, aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, sau situaţii în care atestarea a fost fãcutã de secretarul consiliului local. Ţinând seama de dispoziţiile art. 5 alin. (1) ale aceleiaşi legi, în mediul urban atestarea este validã numai dacã este fãcutã de primar, având în vedere cã el nu are dreptul sã împuterniceascã funcţionari ai autoritãţii locale sã exercite atribuţia de atestare a calitãţii de cetãţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinãtorilor iniţiativei legislative. Aceste atestãri se considerã ca fiind nelegale, astfel încât nici acestea nu sunt incluse în numãrul total al atestãrilor, potrivit menţiunilor cuprinse în listele centralizatoare ale adeziunilor din judeţe.
3. Cu privire la întrunirea numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei de revizuire a Constituţiei, prevãzut de art. 150 din Constituţie, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzute de acelaşi text:
În conformitate cu prevederile art. 150 din Constituţie, iniţiativa legislativã pentru revizuirea Constituţiei aparţine unui numãr de 500.000 de cetãţeni cu drept de vot, care trebuie sã provinã din cel puţin jumãtate din judeţele ţãrii, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie sã fie înregistrate cel puţin 20.0000 de semnãturi în sprijinul acestei iniţiative.
Pe baza examinãrii dosarelor cu susţinãtorii iniţiativei legislative, Curtea Constituţionalã reţine cã din totalul de 612.251 semnãturi înregistrate pe liste, care provin din 37 de judeţe şi 4 sectoare ale municipiului Bucureşti, au fost atestate, cu respectarea dispoziţiilor <>art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 47/1992 şi ale <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, un numãr de 509.975 de semnãturi.
Aşa fiind, Curtea constatã cã este îndeplinitã condiţia referitoare la numãrul minim al cetãţenilor cu drept de vot care pot iniţia revizuirea Constituţiei.
În ceea ce priveşte însã condiţia cumulativã privind dispersia teritorialã, Curtea constatã cã aceasta nu este îndeplinitã, întrucât doar în 10 judeţe ale ţãrii sunt legal atestate cîte cel puţin 20.000 de susţinãtori în sprijinul iniţiativei. Aceste judeţe sunt urmãtoarele: Alba, Arad, Bihor, Botoşani, Brãila, Galaţi, Iaşi, Mureş, Neamţ şi Suceava.
În consecinţã, Curtea reţine cã listele legal atestate provenind din celelalte 27 de judeţe, care nu au înregistrat cel puţin 20.000 de semnãturi, nu pot fi luate în considerare şi pe cale de consecinţã, susţinãtorii cuprinşi în aceste liste nu pot fi incluşi în numãrul total al susţinãtorilor iniţiativei legislative, deoarece condiţiile prevãzute de art. 150 din Constituţie sunt cumulative.
Judeţele în care au fost înregistrate mai puţin de 20.000 de semnãturi pentru susţinerea iniţiativei atestate legal sunt: Bacãu, Bistriţa-Nãsãud, Buzãu, Braşov, Caraş-Severin, Cãlãraşi, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramuraş, Mehedinţi, Olt, Prahova, Satu Mare, Sãlaj, Sibiu, Timiş, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. Municipiul Bucureşti nu este inclus printre unitãţile administrativ-teritoriale menţionate, deoarece niciunul dintre susţinãtorii înscrişi pe liste nu este atestat legal.
Faţã de cele expuse, Curtea Constituţionalã constatã cã iniţiativa legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei nu întruneşte condiţia cumulativã a dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã de art. 150 alin. (2) din Constituţie.
Având în vedere aceste considerente, dispoziţiile art. 146 lit. j) şi ale <>art. 150 din Constituţie, prevederile Legii nr. 47/1992 , republicatã, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 189/1999 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
HOTÃRÃŞTE:
Constatã cã iniţiativa legislativã a cetãţenilor de revizuire a Constituţiei României, privind articolul 48, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 150 din Constituţie.
Definitivã şi general obligatorie.
Hotãrârea se comunicã preşedintelui Senatului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 4 iulie 2007 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokf2âr Gâbor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Şerban Viorel Stãnoiu şi Tudorel Toader, judecãtori.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
