Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea increderii Guvernului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea increderii Guvernului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 152 din 16 aprilie 1998
Comenteaza legea
Având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului, din data de 15 aprilie 1998, asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtre domnul Radu Vasile, candidatul pentru funcţia de prim-ministru,
în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 15 aprilie 1998,
în temeiul art. 102 alin. (3) din Constituţia României,

Parlamentul României adopta prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
Se acorda încredere Guvernului, în componenta prevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului sau de guvernare prevãzut în anexa nr. 2.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION DIACONESCU

PREŞEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN


ANEXA 1




               COMPONENTA GUVERNULUI ROMÂNIEI

    1. Radu Vasile             - prim-ministru
    2. Victor Babiuc           - ministru de stat, ministrul apãrãrii naţionale
    3. Valeriu Stoica          - ministru de stat, ministrul justiţiei
    4. Gavril Dejeu            - ministru de interne
    5. Andrei Plesu            - ministrul afacerilor externe
    6. Daniel Daianu           - ministrul finanţelor
    7. Alexandru Athanasiu     - ministrul muncii şi protecţiei sociale
    8. Sorin Dimitriu          - ministrul privatizãrii
    9. Radu Berceanu           - ministrul industriei şi comerţului
   10. Dinu Gavrilescu         - ministrul agriculturii şi alimentaţiei
   11. Traian Basescu          - ministrul transporturilor
   12. Nicolae Noica           - ministrul lucrãrilor publice şi amenajãrii
                                 teritoriului
   13. Sorin Pantis            - ministrul comunicaţiilor
   14. Romica Tomescu          - ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei
                                 mediului
   15. Andrei Marga            - ministrul educaţiei naţionale
   16. Francisc Baranyi        - ministrul sãnãtãţii
   17. Ioan Muresan            - ministrul reformei, preşedintele Consiliului
                                 pentru Reforma
   18. Sorin Frunzaverde       - ministrul turismului
   19. Horia Ene               - ministrul cercetãrii şi tehnologiei
   20. Ion Caramitru           - ministrul culturii
   21. Crin Antonescu          - ministrul tineretului şi sportului
   22. Alexandru Sassu         - ministru pentru relaţiile cu Parlamentul
   23. Alexandru Herlea        - ministrul delegat pe lângã primul-ministru
                                 pentru integrare europeanã
   24. Gyorgy Tokay            - ministru delegat pe lângã primul-ministru
                                 pentru minoritãţi naţionale
   25. Constantin Dudu-Ionescu - secretar de stat la Ministerul Apãrãrii
                                 Naţionale, membru al Guvernului.



ANEXA 2

PROGRAM DE GUVERNARE
1998-2000

OBIECTIVELE GUVERNULUI

1. Definirea mecanismelor care instituie rolul statului în alocarea resurselor în cazuri de esec al pieţei; creşterea sistemului integrat de pieţe.
2. Accelerarea ajustarii structurale a economiei.
3. Atingerea şi consolidarea stabilitatii macroeconomice în vederea creãrii condiţiilor pentru dezvoltarea economicã durabila.
4. Recuperarea intarzierilor în domeniul transformãrilor economico-sociale necesare pregãtirii pentru aderarea la Uniunea Europeanã.
5. Dezvoltarea regionala şi localã şi creşterea coeziunii sociale.
6. Atenuarea consecinţelor defavorabile în plan social ale reformelor economice.
7. Relansarea dialogului social, a celui interetnic şi interconfesional, la nivel central şi local, precum şi sprijinirea structurãrii societãţii civile şi a participãrii cetãţeanului şi a comunitãţilor la conducerea şi controlul treburilor publice.
8. Îmbunãtãţirea imaginii externe a României, creşterea activitãţii economiei pentru capitalul internaţional şi reluarea dialogului eficient cu instituţiile financiare internaţionale, prin creşterea capacitãţii administraţiei publice de a elabora şi implementa politici coerente în toate domeniile.

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE COALITIEI POLITICE DE GUVERNAMANT

1. Reforma societãţii româneşti pentru recunoaşterea şi afirmarea valorilor morale, democratice şi general umane.
2. Aşezarea dreptului de proprietate la temelia societãţii româneşti.
3. Actul de guvernare va urmãri atingerea unui nivel decent al calitãţii vieţii.
4. Accelerarea reformei instituţionale, începând cu Guvernul României, pentru crearea unui stat modern.
5. Restructurarea şi modernizarea industriei româneşti, în sensul redimensionarii şi privatizãrii acesteia, în vederea asigurãrii unei cresteri economice durabile.
6. Reorientarea şi dezvoltarea agriculturii în direcţia cerinţelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de producţie şi valorificare.
7. Reforma sistemului finanţelor publice, potrivit principiului finanţãrii obiectivelor orientate spre rezultate.
8. Distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei în spiritul solidaritãţii sociale.
9. Asigurarea condiţiilor reale pentru recastigarea încrederii tinerilor în viitorul lor în cadrul societãţii româneşti.
10. Aşezarea României cu demnitate în lumea democratica şi dezvoltata a Europei.

CAP. 1
Politica macroeconomica

1. Politici monetar-valutare

În perioada 1998-2000 redresarea cererii interne trebuie sa se realizeze concomitent cu consolidarea stabilitatii macroeconomice. Guvernul trebuie sa întãreascã controlul inflaţiei şi al deficitului bugetar prin aplicarea unor politici fiscale şi monetare prudente. Caracterul ezitant al aplicãrii politicilor de reforma pana în prezent impune prelungirea perioadei de austeritate.
Sunt necesare:
- reducerea inflaţiei, înfãptuirea stabilitatii interne şi externe a monedei naţionale, respectiv introducerea unor mãsuri de politica economicã menite sa asigure previzibilitatea evoluţiei cursului monedei;
- recastigarea încrederii în moneda nationala, reducerea vitezei de rotaţie a masei monetare şi creşterea, în consecinta, a gradului de monetizare a economiei naţionale;
- limitarea deficitului bugetar în vederea diminuãrii ponderii statului în utilizarea resurselor financiare ale economiei;
- menţinerea ratelor dobânzii la niveluri pozitive, în termeni reali, pentru a asigura creşterea şi utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;
- asigurarea unui nivel competitiv şi realist al cursului de schimb valutar;
- asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent şi pregãtirea condiţiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;
- administrarea cu prudenta sporitã şi într-o maniera mai transparenta şi mai responsabilã a datoriei publice interne şi externe;
- practicarea unor dobânzi pentru depozitele bancare ale bãncilor comerciale la Banca Nationala a României sub nivelul dobânzii de pe piata interbancara;
- diversificarea emiterii de obligaţiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bãncii Naţionale a României de reglare a masei monetare şi pentru finanţarea deficitului bugetar.

2. Politica fiscalã şi bugetarã

2.1. Reforma fiscalã

Politica fiscalã în anul 1998 rãmâne prudenta. O schimbare majorã în politica fiscalã se va face prin acordarea unor stimulente investitorilor, în raport cu consumul. Se va analiza posibilitatea anulãrii impozitului pe profitul reinvestit. Legislaţia a fost deja amendata pentru a permite:
- amortizarea accelerata, deductibilã din profitul impozabil;
- deductibilitatea totalã a cheltuielilor realizate pentru publicitate şi reclama;
- colectarea trimestriala a impozitului pe profit;
- reducerea treptelor de impozitare, precum şi reducerea ratei marginale a impozitului pe salarii de la 60% la 45% .
Ca urmare, se va demara de urgenta reorganizarea întregului sistem fiscal pentru a rãspunde obiectivelor de stimulare a dezvoltãrii economice, de promovare a investirii în raport cu consumul, precum şi de imbunatatire generalã a climatului de afaceri. Se vor analiza implicatiile unei eventuale modificãri a anului fiscal, astfel încât acesta sa înceapã de la data de 1 aprilie şi sa se încheie la data de 31 martie.
Este necesarã continuarea eforturilor în urmãtoarele direcţii:
- creşterea transparenţei sistemului fiscal;
- introducerea impozitului pe venitul global în paralel cu introducerea de stimulente pentru sumele folosite de persoanele fizice la construirea de locuinţe şi în titluri de valori mobiliare;
- eliminarea discriminarilor şi a exceptarilor la plata impozitelor indirecte şi a taxelor;
- asigurarea unei baze stabile de impozitare;
- reducerea taxelor vamale şi uniformizarea Tarifului vamal de import al României în conformitate cu acordurile internaţionale ale României;
- perfecţionarea sistemului de administrare a colectãrii de taxe şi impozite şi reducerea costurilor acestuia (inclusiv prin pregãtirea adoptãrii şi aplicãrii acquisului comunitar, în privinta administrãrii T.V.A. şi a accizelor);
- reducerea şi prevenirea evaziunii fiscale;
- reforma sistemului contabilitãţii prin armonizarea lui cu cel european.

2.2. Politica bugetarã

În politica bugetarã accentul trebuie sa cada, în principal, pe creşterea eficientei cu care se aloca şi se utilizeazã banii publici. Acest lucru nu va fi posibil fãrã o reforma în profunzime a mecanismului bugetar şi a finanţelor publice, în general.
Volumul şi structura cheltuielilor bugetare trebuie sa reflecte cerinţele dezvoltãrii pe termen lung ale constituirii unei economii performanţe susţinute de consolidarea democraţiei şi de creşterea coeziunii sociale, prin:
- investiţii în capitalul uman (învãţãmânt, cercetare-dezvoltare, cultura şi arta, ocrotirea sãnãtãţii, protecţia socialã);
- producţia de bunuri publice (apãrare nationala, ordine publica etc.);
- dezvoltarea infrastructurii;
- sprijinirea agriculturii şi a exportului;
- protecţia mediului;
- asigurarea echilibrului structural pe termen mediu al bugetului.
Pentru prima data, cheltuielile cu reforma, cum ar fi închiderea minelor, reabilitarea bãncilor etc., sunt prevãzute explicit în buget.
În procesul de descentralizare, Legea finanţelor publice locale, Legea privind dreptul de proprietate publica şi regimul juridic al acesteia şi Legea concesionarii vor juca un rol major. Acestea pot permite autoritãţilor locale sa perceapã impozitele, prin teritorii locale, impozite care au fost pana acum percepute de autoritãţile centrale şi apoi transferate autoritãţilor locale. Noul sistem va permite creşterea autonomiei financiare a autoritãţilor locale.
În domeniul gestiunii banului public avem în vedere:
a) îmbunãtãţirea modului de elaborare a bugetului potrivit prioritatilor stabilite şi rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;
b) îmbunãtãţirea execuţiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa şi urmãrirea realizãrii de cãtre ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;
c) întãrirea controlului financiar intern al Guvernului;
d) reforma Curţii de Conturi.

3. Politici comerciale

Guvernul va urmãri consecvent realizarea obiectivelor asumate şi îndeplinirea condiţiilor pentru dezvoltarea economicã durabila şi pentru începerea negocierilor privind integrarea României în Uniunea Europeanã. Fata de aceste obiective, se impune necesitatea reformularii unor prioritati şi urgente, în special din perspectiva intaririi capacitãţii Guvernului de a defini, adopta şi pune în aplicare un set coerent de politici, concentrand resursele existente, tot mai limitate, în direcţii prioritare bine precizate.
Din aceasta perspectiva, obţinerea sprijinului Uniunii Europene în cadrul Parteneriatului pentru aderare reprezintã o prioritate absolutã pentru România.
Totodatã Guvernul îşi defineste un set minimal de prioritati, a cãror realizare este în deplina concordanta cu criteriile şi obiectivele Programului Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeanã.
În conceptia Guvernului, accelerarea reformelor trebuie sa vizeze, în primul rând, încheierea, în mare, a procesului de creare şi consolidare a pieţelor - piata reprezentând cel mai eficient mecanism de alocare a resurselor. Numai pe aceasta baza va fi posibila atât creşterea capitalului naţional (format din capitalul natural, capitalul construit şi capitalul uman) - care este premisa sporirii bunastarii sociale -, cat şi creşterea eficientei utilizãrii acestuia.
Pentru realizarea unei cresteri economice durabile, bazatã pe export, precum şi pentru a asigura pregãtirea economiei pentru a face fata competitiei existente pe piata Uniunii Europene (unul dintre criteriile de la Copenhaga), se vor adopta programe şi vor fi promovate mãsuri menite sa reducã intensivitatea consumurilor de factori de producţie, în condiţiile creşterii calitãţii produselor. O atentie deosebita se va acorda sprijinirii inovarii şi transferului de tehnologie, precum şi pregãtirii condiţiilor pentru îndeplinirea cerinţelor legate de libera circulaţie a bunurilor prin crearea Sistemului Naţional al Infrastructurilor Calitãţii.
Promovarea creşterii mai rapide a exporturilor trebuie sa se facã respectând acordurile internaţionale ale României (în special Acordul european), prin programe şi mãsuri de intarire a competitivitatii producţiei naţionale şi prin valorificarea oportunitatilor pe care le oferã deschiderea pieţei interne a Uniunii Europene, urmãrindu-se creşterea ponderii schimburilor comerciale cu aceasta zona în totalul comerţului extern al României.
Totodatã, avem în vedere:
- asigurarea accesului exportatorilor la servicii legate de promovarea, finanţarea şi derularea exporturilor (inclusiv scheme de finanţare preferentiala a exportatorilor, bazate în exclusivitate pe performanţele acestora şi pe aplicarea principiului neutralitatii stimulentelor economice între industrii);
- garantarea accesului la importuri (vor fi consolidate aranjamente instituţionale referitoare la funcţionarea pieţei valutare, dezvoltarea zonelor libere etc.).
În ceea ce priveşte regimul importului, avem în vedere:
- sporirea predictibilitatii regimului de import prin informarea sistematica a importatorilor în legatura cu natura şi calendarul mãsurilor programate;
- creşterea neutralitatii tarifului vamal.
Finanţarea dezvoltãrii economice necesita încurajarea în egala mãsura a investiţiilor autohtone şi strãine, în special prin crearea unui mediu de afaceri sanatos şi creşterea previzibilitatii evolutiilor în ceea ce priveşte cadrul politic, economic şi legislativ, precum şi prin diminuarea semnificativã a barierelor birocratice.

CAP. 2
Politici de restructurare a economiei

1. Politici de consolidare a mecanismelor concurentiale

Se va acorda atentie deosebita creãrii sistemului integrat de pieţe şi, în acest context, mai ales accelerarii acelor transformãri care permit îndeplinirea de cãtre România a condiţiilor necesare semnãrii Acordului european de evaluare a conformitatii.
Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei, atribuindu-se resursele necesare pentru a întãri rapid capacitatea acestuia de a pune în aplicare legislaţia protecţiei concurentei. Se vor lua mãsuri pentru reglementarea controlului şi urmãririi ajutoarelor de stat.
În domeniile monopolurilor naturale se vor infiinta autoritãţi de reglementare autonome, urmãrind adoptarea, şi în aceasta privinta, a acquisului comunitar. Vor fi revizuite preţurile pentru energie electrica, gaze naturale, energie termica, prin:
- reducerea progresiva a subvenţiilor incrucisate;
- revizuirea sistemului actual de preţuri;
- utilizarea reţelelor publice de transport al produselor energetice, în condiţii egale pentru toţi producãtorii.
Guvernul va elabora o strategie nationala a calitãţii prin care sunt stimulate transferul tehnologic şi inovarea - ca baza a creşterii capacitãţii concurentiale pe pieţe globale - în condiţiile corelãrii politicilor guvernamentale în domeniul protecţiei consumatorului cu cele din domeniul infrastructurilor calitãţii şi amortizarii acestora cu politicile practicate pe Piata unica europeanã.
Urmãtoarele aspecte sunt prioritare:
A. Pieţele financiare suferã, în principal, de slabiciunile sistemului bancar şi, ca urmare, a absentei unor structuri şi mecanisme de diminuare şi dispersie a riscului, care ar avea rolul de a creste coerenta sistemului, conferindu-i, în acelaşi timp, mobilitate, dinamism şi diversitate a serviciilor. Din aceasta perspectiva, se vor iniţia mãsuri în urmãtoarele direcţii:
- întãrirea capacitãţii instituţionale a B.N.R. de exercitare a atribuţiilor sale;
- dinamizarea procesului de adoptare şi aplicare a directivelor comunitare vizând serviciile financiare şi libera circulaţie a capitalurilor;
- accelerarea reformei sistemului asigurãrilor (inclusiv prin aprofundarea liberalizarii pieţei şi crearea unei instituţii autonome de reglementare şi supraveghere);
- privatizarea bãncilor cu capital de stat;
- consolidarea sistemelor de garantare a creditelor;
- diversificarea şi perfecţionarea sistemelor de decontare;
- crearea unui registru se gaj;
- reglementarea cooperaţiei de credit şi sprijinirea dezvoltãrii unui sistem de servicii financiare pentru agricultura şi dezvoltare ruralã, cu o componenta specialã pentru tineri şi intelectualitatea satelor;
- stimularea creditului ipotecar;
- stimularea fondurilor mutuale;
- revizuirea şi dezvoltarea legislaţiei privind pieţele de valori mobiliare, vizând:
- extinderea şi întãrirea capacitãţii C.N.V.M. de a impune reglementãrile în domeniu;
- introducerea reglementãrii pieţei extrabursiere (OTC - RASDAQ);
- diversificarea titlurilor negociabile şi a instrumentelor derivate;
- întãrirea protecţiei actionarilor minoritari;
- prezentarea de propuneri legislative şi de proceduri concrete privind privatizarea burselor de valori şi de mãrfuri;
- reglementarea investiţiilor de portofoliu.
B. Pieţele de mãrfuri şi servicii acuza un grad înalt de destructurare şi dispersie, care constituie o bariera majorã pentru dezvoltarea producţiei. În vederea ameliorãrii acestei situaţii se vor iniţia mãsuri şi programe vizând:
- perfecţionarea sistemului de standardizare, acreditare şi certificare a conformitatii;
- stimularea dezvoltãrii comerţului cu ridicatã (în special în domeniile agriculturii, industriei alimentare şi uşoare şi al exportului);
- dezvoltarea burselor de mãrfuri;
- instituirea profesiei de agent comercial;
- stimularea formelor asociative de comerţ;
- rãspândirea cunoştinţelor de marketing.
C. Piata forţei de munca este, de asemenea, tributara dispersiei, lipsei de flexibilitate şi mobilitate. Se vor elabora şi iniţia mãsuri vizând:
- revizuirea Codului muncii;
- pregãtirea condiţiilor necesare, conform cerinţelor pentru libera circulaţie a persoanelor pe piata unica;
- armonizarea legislaţiei şi crearea instituţiilor de implementare în vederea recunoaşterii mutuale a profesiilor;
- accelerarea elaborãrii standardelor ocupationale şi de evaluare;
- mai buna conectare la nevoi a programelor de reconversie profesionalã;
- creşterea mobilitatii teritoriale a forţei de munca.

2. Reforma întreprinderii; privatizarea şi restructurarea

Se va accelera procesul privatizãrii sub aspect cantitativ (utilizând drept criteriu de performanta indicatorul ponderii în capitalul social) şi se va îmbunãtãţi calitatea procesului de privatizare (prin creşterea transparenţei, promovarea cu predilectie de metode de privatizare care asigura o concurenta sporitã între potentialii investitori şi prin dezvoltarea pieţei de capital).
Vor fi luate de urgenta mãsurile necesare pentru asigurarea conducerii unitare şi pentru accelerarea procesului de privatizare/restructurare prin completarea cadrului legislativ existent.
În termenul cel mai scurt se va realiza descentralizarea activitãţii Fondului Proprietãţii de Stat, transferandu-se la nivel regional responsabilitatea privatizãrii societãţilor comerciale mici şi mijlocii. Totodatã, se va perfectiona organizarea interna a F.P.S., potrivit exigenţelor ce decurg din:
- diversificarea metodelor de privatizare;
- complexitatea sporitã a privatizãrii instituţiilor financiare (bãnci, societãţi de asigurãri);
- problematica complexa a privatizãrii societãţilor rezultate din restructurarea regiilor autonome şi a altor mari întreprinderi;
- întãrirea disciplinei financiare a societãţilor comerciale.
Va fi finalizat cadrul legislativ specific privatizãrii societãţilor comerciale rezultate din organizarea regiilor autonome (Legea privind dreptul de proprietate publica şi regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei etc.), fãcând posibile separarea domeniilor public şi privat în cadrul patrimoniului structurilor economice ale statului, determinarea capitalului social al societãţilor comerciale care opereazã cu bunuri publice, reglementarea relaţiilor dintre acestea şi autoritãţile centrale şi locale, stabilirea responsabilitãţilor societãţilor comerciale respective.
Se va urmãri sistematic atât la nivelul F.P.S., cat şi al Guvernului realizarea programului de privatizare, acordand prioritate urmãtoarelor domenii:
- privatizarea bãncilor cu capital de stat şi a instituţiilor de asigurãri;
- pregãtirea şi derularea procesului de privatizare a societãţilor comerciale ce rezulta din restructurarea regiilor autonome;
- privatizarea societãţilor comerciale cu mari probleme financiare.
Se va promova, în continuare, participarea în procesul de privatizare a capitalului strãin prin investiţii directe, în scopul asigurãrii transferului de tehnologie, creşterii performantei manageriale şi îmbunãtãţirii accesului produselor româneşti pe pieţele internaţionale.
Totodatã, se va stimula participarea capitalului autohton în procesul de privatizare, în special prin facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii private la spaţii şi utilaje de producţie aparţinând societãţilor comerciale cu capital de stat, dar utilizate în prea mica mãsura de cãtre acestea.
În vederea accelerarii restructurãrii întreprinderilor se va diminua considerabil toleranta fata de indisciplina financiarã a întreprinderilor şi se vor aplica mai timpuriu şi mai ferm reglementãrile privind incapacitatea de plata. Autoritãţilor fiscale, furnizorilor de utilitãţi publice şi F.P.S. le revine rolul de a impiedica acumularea de pierderi şi arierate prin întreruperea functionarii întreprinderilor ale cãror cheltuieli de exploatare depãşesc veniturile.
Se va adopta un sistem riguros şi ferm de atenuare a poverii financiare a datoriilor vechi fata de stat, prin reesalonarea scadentelor numai pentru întreprinderile care dovedesc ca nu au înregistrat noi pierderi din exploatare dupã 31 decembrie 1996, sau în contextul realizãrii privatizãrii.
Totodatã, se va întãri responsabilitatea personalã (în limitele contractuale) a reprezentanţilor F.P.S. şi a managerilor întreprinderilor cu capital de stat. În mod corespunzãtor, se vor adopta mãsuri pentru creşterea autonomiei manageriale şi îmbunãtãţirea protecţiei managerilor în raport cu presiunile politice şi sindicale, precum şi în raport cu deciziile arbitrare ale unor funcţionari publici.
Se va acorda şi în continuare prioritate privatizãrii în raport cu restructurarea; finanţarea restructurãrii se va baza într-o mãsura decisiva pe fluxul de numerar rezultat din exploatare.
Vor fi privatizate cat mai rapid întreprinderile cu pierderi, recuperandu-se datoriile fata de terţi ale acestora prin scheme bazate pe implicarea cumparatorilor şi creditorilor; se va diminua blocajul financiar din economie prin mãsuri viabile şi complementare.
Se considera prioritati absolute ale restructurãrii acele sectoare şi activitãţi în care se identifica majorarea pierderilor şi arieratelor în economia nationala.
Se va finaliza transformarea regiilor autonome de interes naţional şi a regiilor autonome locale în societãţi comerciale cu structuri privatizabile, asigurându-se, în mãsura maxim posibila, un regim concurential, inclusiv înfiinţarea de autoritãţi autonome de reglementare şi supraveghere a pieţelor. Totodatã, activitãţile conexe şi auxiliare vor fi externalizate, în vederea promovãrii concurentei în sfera serviciilor pentru industrie şi a creşterii activitãţii societãţilor divizate în procesul de privatizare.
În vederea recuperãrii creditelor neperformante se vor adopta mãsurile legislative şi instituţionale care sa permitã activitatea unor agenţii specializate în recuperarea acestora prin rãscumpãrarea datoriilor la preţul pieţei.
Politica Guvernului în domeniul reformei întreprinderilor, privatizãrii şi restructurãrii va fi pusã în aplicare în contextul politicilor sectoriale şi al celor de dezvoltare regionala şi localã, asigurându-se parteneriatul în adoptarea şi implementarea mãsurilor cu autoritãţile locale, cu sindicatele şi cu reprezentanţii comunitãţilor de afaceri. Pentru elaborarea şi corelarea politicilor sectoriale, se va demara un proces de identificare a structurilor dezirabile ale industriei în paralel cu reevaluarea infrastructurii capitalului natural şi a capacitãţii de sprijinire a acestuia.

3. Politica de dezvoltare regionala şi localã; întreprinderile mici şi mijlocii

3.1. Politici de dezvoltare regionala şi localã

Politica de dezvoltare regionala reprezintã una dintre componentele esenţiale ale strategiei generale de reforma în România.
Politica de dezvoltare regionala este conceputã ca parte integrantã a procesului actual de descentralizare administrativã şi economicã, urmãrind în principal sa stimuleze initiativa localã şi regionala, sa promoveze dezvoltarea regionala şi sa recupereze în ritm accelerat întârzierile în dezvoltarea zonelor defavorizate, printr-un parteneriat activ între administraţia centrala şi reprezentanţii autoritãţilor administraţiei publice locale şi judeţene, agenţii economici cu capital de stat şi privat, sindicate, asociaţii neguvernamentale, agenţii locale etc.
Guvernul, deşi considera ca statul nu trebuie sa intervinã direct în sprijinirea industriilor cu potenţial de viabilitate, accepta implicarea pe termen scurt în cazul întreprinderilor a cãror restructurare are efecte semnificative pe plan social, intervenţia statului fiind interpretatã ca mãsura de protecţie socialã.
Din aceasta perspectiva, a impactului social al restructurãrii unor întreprinderi, Guvernul considera necesar sa se implice prin aplicarea unor programe naţionale de restructurare, care trebuie corelate cu programele de dezvoltare regionala şi localã.
În condiţiile caracterului limitat al resurselor bugetare, se va urmãri creşterea eficientei alocãrii şi utilizãrii acestora, prin finanţarea în sistem descentralizat şi pe baze competitive a programelor de restructurare, urmãrindu-se cofinantarea împreunã cu autoritãţile locale şi cu sectorul neguvernamental şi urmãrirea stricta a realizarilor intermediare şi finale.
Guvernul promoveazã o reforma cuprinzatoare a sistemului finanţelor locale, care sa permitã dezvoltarea localã şi care sa stabileascã - simultan şi corelat - atât cadrul general al regimului impozitelor locale, cat şi pe cel al procedurilor pentru sistemul de transferuri bugetare, în condiţiile descentralizãrii.
Pe aceste baze, vor fi create programe şi fonduri pentru cofinantarea de programe naţionale de restructurare şi de proiecte de dezvoltare regionala şi localã, în condiţiile în care se vor aplica principiile descentralizãrii şi subsidiaritãţii, caz în care autoritãţile publice locale vor fi un partener privilegiat de dialog.
Dezvoltarea regionala urmãreşte realizarea a trei obiective principale:
A. Reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare a judeţelor sau regiunilor, dar şi dintre nivelurile de dezvoltare a unor zone aparţinând aceluiaşi judeţ sau grup de judeţe. Se vor aplica programe de redresare economicã, în special în cazul unor zone preponderent monoindustriale sau în care, ca urmare a restructurãrii, se înregistreazã o rata inalta a somajului.
B. Integrarea activitãţilor sectoriale în cadrul regiunilor, în vederea ridicãrii nivelului de dezvoltare economico-socialã a acestora, în contextul adancirii procesului de descentralizare economicã şi administrativã şi al cooperãrii dintre Guvern şi autoritãţile locale, în cadrul noului sistem care are la baza principiul parteneriatului.
Elaborarea unei strategii şi a unor programe speciale în domeniul cooperãrii regionale, cu accent pe reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi edilitare a localitãţilor şi pe accelerarea procesului cooperãrii între regiuni.
C. Întãrirea capacitãţii României de a-şi asuma responsabilitãţile unui viitor stat membru al Uniunii Europene. Aceasta va permite accesul la Fondurile Structurale şi la Fondul de Coeziune.
Va fi stimulata adoptarea de variante de dezvoltare localã şi regionala care sa reflecte nevoile reale ale comunitãţilor locale, urmãrindu-se, în principal:
- crearea de noi locuri de munca;
- programe de mãsuri active pentru combaterea somajului;
- noi întreprinderi private cu potenţial în perspectiva, mai ales de export;
- programe de recalificare şi reorientare a forţei de munca;
- infrastructuri adecvate creãrii şi dezvoltãrii de întreprinderi mici;
- dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri şi activitãţi neagricole;
- dezvoltarea parteneriatului internaţional;
- stimularea spiritului intreprinzator;
- vânzarea de active, în special cãtre salariaţii marilor întreprinderi ce se restructureaza;
- crearea de reţele instituţionale de consultanţa şi servicii pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Implicarea Guvernului în restructurarea industriilor va avea la baza extinderea dialogului social. Participarea sindicatelor şi a reprezentanţilor sectorului privat va deţine un rol esenţial şi va fi incurajat parteneriatul dintre sectorul public şi cel privat în finanţarea şi realizarea proiectelor de restructurare şi de dezvoltare localã.

3.2. Politici de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii

Guvernul va duce o politica activa de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, aceasta fiind necesarã pentru:
- crearea de locuri de munca pentru ocuparea forţei de munca disponibilizate prin restructurarea întreprinderilor din sectorul de stat;
- dezvoltarea regionala şi localã;
- relansarea creşterii economice prin sporirea participãrii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii la realizarea P.I.B.;
- crearea clasei mijlocii;
- formarea culturii antreprenoriale.
În vederea stimulãrii dezvoltãrii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii se vor realiza urmãtoarele:
- creşterea capacitãţii administraţiei publice de a elabora şi implementa politici în domeniu;
- armonizarea legislaţiei actuale în domeniu şi asigurarea coerentei acesteia;
- promovarea legislaţiei privind colateralele şi a registrelor privind proprietãţile gajate;
- reforma sistemului de evidenta financiar-contabil;
- crearea unui cadru propice pentru pornirea afacerilor;
- preluarea asupra administraţiei publice locale a unei pãrţi din costul obligaţiilor de ordin birocratic ale întreprinderilor, prin serviciile asigurate de incubatoare, parcuri industriale;
- programe cofinantate menite sa dezvolte spiritul intreprinzator şi adresate diferitelor categorii sociale bine definite;
- reţele de centre de consultanţa, instruire, de transfer tehnologic, de transfer de cunoştinţe şi diseminare de informaţii despre oportunitati de afaceri;
- sprijin pentru apariţia de noi instituţii financiare (în special fonduri de garantare şi de investiţii);
- programe pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare a întreprinderilor mici care introduc noi tehnologii;
- programe privind introducerea sistemelor de asigurare a calitãţii în întreprinderile mici şi mijlocii în conformitate cu exigenţele aderãrii la Uniunea Europeanã şi dezvoltarea unei culturi a calitãţii.

4. Politici agricole şi de dezvoltare ruralã

Agricultura va reprezenta unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti, precum şi un factor de stimulare a creşterii economice agregate, fiind consideratã prioritate nationala strategica.
Strategia de guvernare în domeniul agricol trebuie sa vizeze consolidarea proprietãţii private şi asigurarea functionarii pieţelor agricole.
În vederea asigurãrii condiţiilor relansarii, Guvernul are în vedere urmãtoarele obiective:
- aplicarea, cu prioritate, de mãsuri pentru reforma administraţiei publice în domeniu;
- dezvoltarea pieţei funciare şi crearea cadrului institutional necesar în vederea modernizãrii agriculturii prin dimensionarea optima a exploataţiilor; continuarea procesului de retrocedare a proprietãţilor funciare (terenuri arabile, pãşuni şi terenuri împãdurite) prin extinderea cadrului legislativ, conform protocolului consacrat <>Legii nr. 169/1997 , semnat de cãtre toţi partenerii de coalitie, concomitent cu adoptarea mãsurilor necesare pentru consolidarea gospodãriei taranesti;
- elaborarea cadrului institutional pentru administrarea fondului funciar al statului şi trecerea la privatizarea de societãţi comerciale cu capital de stat din agricultura; fondul funciar al statului va cuprinde terenurile rãmase dupã retrocedare şi privatizare;
- crearea unui sistem eficient de finanţare a agriculturii, inclusiv a unui sistem de asigurãri contra factorilor de risc; sprijinirea prin mijloace diversificate a producãtorilor agricoli;
- facilitarea formãrii de asociaţii ale producãtorilor agricoli în domeniile aprovizionarii şi desfacerii şi sprijinirea reprezentãrii acestora la nivel naţional şi internaţional;
- promovarea cercetãrii ştiinţifice axate pe dezvoltarea de tehnologii adecvate exploataţiilor de tip ferma individualã; mãsuri pentru generalizarea de soiuri şi rase selecţionate şi atestate bioproductiv;
- instituirea unui sistem eficient de îndrumare, consultanţa şi informare;
- restructurarea cadrului institutional de cercetare-dezvoltare şi inovare din domeniul agriculturii şi alimentaţiei;
- protecţia şi dezvoltarea patrimoniului genetic naţional din producţia agricolã, vegetala şi animala;
- se vor identifica posibilitãţile de sprijinire a tinerilor şi a intelectualitatii satelor prin dobândirea de teren agricol şi prin susţinerea dezvoltãrii de activitãţi industriale şi de servicii;
- aplicarea de programe vizând reducerea decalajelor de civilizatie şi confort între sat şi oraş în scopul fixãrii în mediul rural a populaţiei educate şi dezvoltãrii de activitãţi neagricole.

5. Politici în domeniul utilizãrii capitalului natural

Politicile în domeniul utilizãrii capitalului natural vor urmãri obiective în sensul reevaluarii infrastructurii capitalului natural; în acest fel vom sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile şi evitarea supraexploatarii acestora.
Pentru a atinge aceste obiective, principalele mãsuri sunt:
- internalizarea graduala (în costurile de producţie) a cheltuielilor aferente diminuãrii şi compensãrii efectelor distructive asupra mediului înconjurãtor;
- utilizarea instrumentelor economice (taxe, impozite, tarife de utilizare) pentru construirea stimulentelor de utilizare a capitalului natural;
- alocarea de resurse financiare pentru consolidarea politicilor de mediu şi întãrirea capacitãţii administrative în vederea recuperãrii întârzierii înregistrate în armonizarea legislaţiei cu reglementãrile de mediu ale Uniunii Europene;
- adoptarea de standarde de mediu înconjurãtor compatibile cu cele ale Uniunii Europene, în special în domeniul apei, aerului şi administrãrii deşeurilor;
- dezvoltarea resurselor umane şi a implicarii organizaţiilor neguvernamentale;
- facilitarea introducerii tehnologiilor care ocrotesc mediul înconjurãtor.

6. Politici pentru dezvoltarea infrastructurilor

Creşterea ofertei de infrastructuri
În perspectiva anului 2000, prioritãţile în dezvoltarea infrastructurilor vizeazã, în principal:
- dezvoltarea şi modernizarea sectorului de comunicaţii în vederea accesului larg la sisteme globale de comunicaţii şi informare. Privatizarea Romtelecom, crearea unui cadru concurential stimulativ, dezvoltarea reţelei naţionale de radiorelee, modernizarea şi diversificarea serviciilor poştale;
- sprijinirea dezvoltãrii rurale prin: elaborarea, iniţierea şi aplicarea de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, reţele de linii telefonice, infrastructuri de transport (inclusiv pietruirea drumurilor comunale şi crearea de locuri de munca în sectoare neagricole);
- dezvoltarea infrastructurii de transport rutier şi feroviar, în special în relatie cu culoarele europene de transport, modernizarea şi creşterea eficientei transporturilor de cãlãtori şi de mãrfuri (reabilitarea drumurilor, construcţia de autostrazi şi şosele de nivel european, modernizarea cãilor ferate şi a mijloacelor de transport feroviar);
- dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de transport energetic şi purtãtori în vederea echilibrarii diversificãrii ofertei;
- concesionarea pe scara mai larga a construcţiei şi exploatãrii de capacitãţi în infrastructura, implicarea sectorului privat în finanţare şi parteneriat internaţional;
- elaborarea în continuare a Planului de Amenajarea Teritoriului Naţional defalcat pe secţiunile specifice şi regiunile de dezvoltare în concordanta cu opţiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice şi cu cerinţele de integrare europeanã;
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnice şi edilitare a localitãţilor, condiţie de asigurare a unei vieţi normale şi de desfãşurare în bune condiţiuni a activitãţii socioeconomice, prin aplicarea unor programe cofinantate;
- promovarea cadrului legislativ şi institutional, instituţie care sa asigure accesul cetãţenilor la o locuinta corespunzãtoare;
- program de acţiuni pentru reducerea riscului seismic al clãdirilor, expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea de resurse financiare pentru susţinerea programului.

7. Politica în domeniul turismului

Pentru dezvoltarea turismului din România, Guvernul va urmãri realizarea urmãtoarelor obiective principale:
- creşterea volumului activitãţilor turistice prin stimularea diversificãrii ofertei de calitate, respectiv a manifestãrii cererii interne şi internaţionale pentru produsele turistice;
- tratarea turismului ca activitate de export indirect şi realizarea unei balante active.
Realizarea obiectivelor propuse va fi posibila prin:
- evaluarea realã a resurselor şi a potenţialului turistic;
- regandirea cadrului juridic existent, pentru simplificarea şi armonizarea lui cu normele Organizaţiei Mondiale a Turismului şi ale Uniunii Europene;
- privatizarea rapida a societãţilor de turism, cu precãdere cãtre investitori strategici recunoscuţi pe plan internaţional. În cazul obiectivelor turistice fosta proprietate privatã, privatizarea acestora se va face dupã clarificarea situaţiei lor juridice;
- corelarea programelor naţionale, regionale şi locale de dezvoltare, din diferite domenii;
- continuarea parteneriatului între sectoarele public şi privat, precum şi cu organizaţiile neguvernamentale la nivel naţional, regional şi local;
- sprijinirea turismului balnear, rural, cultural, montan şi pentru tineret;
- politici promotionale active pe plan intern şi internaţional;
- programe pentru educarea, formarea şi perfecţionarea profesionalã a personalului din turism.

CAP. 3
Politica socialã

1. Relaţiile de munca

Obiective
- Îmbunãtãţirea cadrului legal şi institutional pentru reglementarea conflictelor de munca.
- Crearea cadrului legal şi institutional pentru eliminarea muncii la negru.
- Modificarea legislaţiei privind activitatea sindicatelor şi perfecţionarea dialogului social.

2. Piata forţei de munca

2.1. Mobilitatea mainii de lucru
A. Stimularea fluidizarii pieţei de locuinţe şi a serviciilor de cazare/locuire.
B. Liberalizarea condiţiilor de angajare şi de concediere stipulate în legislaţia muncii, modificarea Codului muncii.
C. Reglementarea aspectelor legate de locul de munca şi pachetele de beneficii:
- instituirea unui sistem de evaluare a prestaţiilor sociale care acompaniaza accesul la locul de munca şi încorporarea acestor valori în pachetul de beneficii ce remunereaza munca;
- diversificarea pachetului de beneficii, recunoscute ca elemente de costuri cu munca vie, cum ar fi: contribuţii suplimentare la fondurile de pensii private, hrana oferitã la locul de munca, compensaţii materiale legate de prestarea muncii etc.;
- includerea cheltuielilor de formare şi perfecţionare profesionalã şi a cheltuielilor de mobilitate de personal în costurile de personal; protejarea dreptului angajaţilor la dezvoltarea carierei, cu finanţarea angajatorului.

2.2. Politici salariale
A. Liberalizarea completa a salariilor în sfera concurentiala.
B. Controlul riguros al costurilor aferente utilizãrii resurselor umane în sectorul public; introducerea unui sistem de criterii de performanta specifice sectoarelor de activitate finanţate din bugetele publice.
C. Unificarea cadrului legislativ privind salarizarea în sfera publica; introducerea unui mecanism de stabilire a salariilor de baza care sa permitã:
- remunerarea diferenţiatã a angajaţilor în funcţie de performanta muncii prestate;
- responsabilizarea conducerii instituţiilor publice.
D. Utilizarea salariului minim de baza garantat ca instrument de protecţie a angajaţilor; finalizarea elaborãrii metodologiei de calcul al nivelului salariului de baza minim garantat, fundamentat pe indicatori socioeconomici, care sa reprezinte costul menţinerii capacitãţii de munca.
E. Introducerea obiectivelor de politica salariala în programele macroeconomice multianuale; utilizarea indicatorilor calculati privind salariul real.

2.3. Politici de ocupare
- accelerarea adoptãrii standardelor ocupationale şi de evaluare;
- armonizarea Codului ocupatiilor din România cu cele europene;
- pregãtirea condiţiilor pentru ratificarea Cartei Sociale Europene (revizuite).

2.4. Atenuarea dezechilibrelor pieţei forţei de munca
- institutionalizarea dialogului şi negocierilor între Patronate şi Sindicate; operationalizarea Consiliului Economic şi Social;
- instituirea unui sistem de monitorizare a cererii de forta de munca caracterizate prin toate condiţiile de angajare (inclusiv salariile şi pachetele de beneficii), a ofertei de forta de munca (inclusiv pretenţiile salariale şi condiţii de angajare); dezvoltarea sistemului de diseminare a informaţiilor; realizarea obiectivelor planificate ale proiectului "Forta de munca şi protecţia socialã";
- reglementarea regimului circulaţiei forţei de munca; asigurarea nivelului de protecţie a forţei de munca autohtone în condiţiile asigurãrii liberei circulatii a forţei de munca; finalizarea acordurilor bilaterale de reglementare a circulaţiei forţei de munca;
- crearea autoritãţii pentru inspecţia muncii, instituţie menita sa supravegheze respectarea legalitãţii în relaţiile de munca; adoptarea legislaţiei aferente şi demararea restructurãrii instituţionale;
- crearea Agenţiei Naţionale de Ocupare şi Formare Profesionalã; adoptarea legii aferente şi operationalizarea sistemului;
- transferul atribuţiilor de reglare a pieţei forţei de munca, împreunã cu resursele financiare aferente, de la autoritãţile centrale cãtre autoritãţile administraţiei publice locale;
- stimularea apariţiei şi dezvoltãrii operatorilor privati de intermediere, formare/calificare, pe piata forţei de munca.

2.5. Şomaj
În domeniul ajutorului de şomaj:
- acordarea ajutorului de şomaj în condiţiile testarii veniturilor şi eventuala extindere a perioadei pentru acordarea acestuia;
- creşterea eficientei programelor de sprijin finanţate din fondul de şomaj;
- revizuirea legislaţiei privitoare la acordarea indemnizaţiei pentru pierderea locului de munca, în sensul eliminãrii aplicãrii paralele a diferitelor prestaţii.

2.6. Asigurãrile sociale
Se va demara asigurarea cadrului juridic şi institutional al reformei sistemului de pensii constând, în principal, din:
- reproiectarea sistemului actual şi îmbunãtãţirea administrãrii acestuia prin înfiinţarea Casei Autonome de Pensii;
- reglementarea şi crearea fondurilor capitalizate de pensii, în sistem obligatoriu şi facultativ;
- crearea condiţiilor pentru gestionarea fondurilor de pensii în regim concurential;
- se vor adopta mãsurile legislative şi de reorganizare institutionala în vederea instituirii unui sistem de asigurare a riscului profesional şi de accidente de munca prin:
- crearea Fondului de Asigurare de Risc şi Accidente;
- crearea autoritãţii pentru inspecţia muncii.

2.7. Asistenta socialã
Se vor introduce modele de servicii sociale care sa asigure creşterea gradului de adresabilitate în vederea protejãrii mai eficiente a segmentelor de populaţie vulnerabila şi evitãrii excluderii sociale a acestora.
Se va asigura un cadru legal, institutional şi financiar, în vederea eficientizarii prestãrii de servicii de asistenta socialã prin:
- adoptarea unor standarde ocupationale de evaluare şi acreditare specifice domeniului;
- participarea organizaţiilor societãţii civile şi de cult la punerea în aplicare a mãsurilor de asistenta socialã;
- sprijinirea vârstnicilor singuri, fãrã posibilitãţi materiale sau fãrã sustinatori legali, prin promovarea proiectului Legii privind asistenta socialã a persoanelor varstnice;
- elaborarea în cursul anului 1998 a proiectului de Lege privind voluntariatul în activitãţi de asistenta socialã;
- creşterea cuantumul alocaţiei de stat pentru copii.

CAP. 4
Politici privind drepturile omului, culte şi minoritãţi

1. Drepturile omului

Principii
1. Aplicarea de politici active în domeniu, prin care sa fie depãşitã starea declarativã.
2. Parteneriat cu cetãţeanul şi cu comunitatile în vederea aplicãrii politicilor active.

Obiective
Vor fi iniţiate noi mãsuri legislative în scopul intaririi protecţiei libertãţilor individuale şi aducerii lor la standardele statelor membre ale Uniunii Europene.
Se va proceda la:
- adoptarea Legii privind sistemul de probaţiune, care va permite condamnaţilor reintegrarea socialã, dupã executarea unei pãrţi din pedeapsa, sub supravegherea unor "consilieri de probaţiune". Aceasta instituţie va urmãri sa menţinã un echilibru între protecţia comunitãţii, a siguranţei cetãţeanului şi nevoia de evitare de excludere socialã a delincventului;
- modificarea Codului penal în sensul modernizãrii unora dintre prevederile sale şi ajustarea conţinutului lor la normele europene în materie penalã. Se va modifica cuantumul pedepselor aplicabile în cazul unor infracţiuni şi vor fi instituite pedepse alternative. Vor fi de asemenea redefinite unele infracţiuni ca insulta, calomnia, ofensa adusã autoritãţii, relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex;
- modificarea Legii cetateniei, în sensul, printre altele, reducerii cazurilor de apatridie;
- ratificarea Convenţiei Europene asupra imprescriptibilitãţii crimelor impotriva umanitãţii şi a crimelor de rãzboi;
- ratificarea Convenţiei asupra cetateniei;
- semnarea altor convenţii relevante şi ratificarea celor semnate în 1997.

2. Parteneriatul social

Principii generale, obiective şi mãsuri legislative
- asigurarea libertãţii de asociere;
- asigurarea cadrului de participare a cetãţeanului prin structurile societãţii civile la procesul de luare a deciziilor, inclusiv la elaborarea politicilor şi strategiilor naţionale şi sectoriale;
- asigurarea accesului la informaţie în scopul constituirii unei resurse indispensabile progresului şi stabilitatii şi protecţia datelor personale;
- asigurarea transparenţei politicii bugetare;
- asigurarea dreptului de a accede la finanţarea publica (subvenţii), prin competiţie;
- adoptarea Legii asociaţiilor şi fundaţiilor;
- participarea organizaţiilor neguvernamentale la elaborarea şi implementarea programelor finanţate de la bugetul public;
- eliminarea barierelor fiscale existente în vederea stimulãrii organizaţiilor fãrã scop lucrativ.

3. Culte

- crearea cadrului legislativ necesar manifestãrii cultelor;
- elaborarea şi promovarea Legii privind inventarierea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor care au aparţinut bisericilor, în vederea reglementãrii situaţiei lor juridice;
- constituirea unui cadru normativ adecvat, prin schimbarea şi perfecţionarea legislaţiei referitoare la învãţãmântul religios, clerul militar, asistenta social-religioasã din armata, spitale, penitenciare, azile, orfelinate, precum şi conservarea patrimoniului religios;
- îmbunãtãţirea sistemului de subventionare a cheltuielilor salariale ale personalului de cult de la bugetul de stat;
- sprijinirea efectivã a reconstructiei şi a restaurarii patrimoniului religios;
- perfecţionarea cadrului legislativ prin definitivarea alinierii la normele internaţionale.

4. Minoritãţile naţionale

Principii specifice protecţiei minoritãţilor naţionale
- protecţia minoritãţilor naţionale pentru a asigura continuitatea lor şi pentru a impiedica orice acţiuni din partea autoritãţilor publice de schimbare a structurilor etnice în zonele în care ele trãiesc;
- crearea cadrului juridic adecvat care sa asigure persoanelor aparţinând minoritãţilor naţionale dreptul la pãstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identitãţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
- încurajarea acţiunilor interculturale care sa promoveze cooperarea interetnica.

Mãsuri în plan institutional şi legislativ
- continuarea unor acţiuni specifice privind îndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã cuprinse în Programul Naţional, inclusiv prin perfecţionarea cadrului legislativ;
- constituirea unui grup de lucru interministerial pentru problemele rromilor;
- promovarea unui act normativ care sa reglementeze înfiinţarea unui institut de cercetare pluridisciplinar specializat în problematica minoritãţilor naţionale cu finanţare publica;
- adoptarea Legii privind protecţia minoritãţilor naţionale;
- ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare în conformitate cu cele cuprinse în principiile specifice protecţiei minoritãţilor naţionale, enunţate mai sus;
- preluarea în legislaţia interna a prevederilor Convenţiei-cadru pentru Protecţia Minoritãţilor Naţionale prin adoptarea articolelor privind inscripţiile publice multilingve şi folosirea limbii materne în relaţiile cu autoritãţile locale, precum şi în cadrul acestora, cuprinse în forma initiata de Guvern a <>Ordonanţei de urgenta nr. 22/1997 , elaborarea normelor de aplicare;
- elaborarea strategiei naţionale privind integrarea socialã a rromilor;
- alocarea resurselor financiare de sprijinire a organizaţiilor minoritãţilor naţionale, bazate şi pe proiecte şi programe.

CAP. 5
Politici privind capitalul uman

1. Învãţãmânt

Pentru perioada 1998-2000, învãţãmântul continua reforma sistemica, de restructurare şi modernizare a întregului sistem educaţional, bazat pe valori cultural-umaniste, morale şi ştiinţifice.

1.1. Obiectivele politicii educaţionale

Strategia reformei educaţionale:
- redimensionarea rolului social al educaţiei prin redefinirea poziţiei instituţiei şcolare în cadrul comunitãţii;
- redefinirea calitãţii şi eficientei procesului educaţional în concordanta cu o societate deschisã, dinamica şi democratica, precum şi cu cerinţele integrãrii europene;
- optimizarea structuralã a sistemului educaţional, descentralizarea decizionala şi autonomia şcolarã, extinderea şi diversificarea ofertei educaţionale pentru a rãspunde cerinţelor pieţei forţei de munca;
- elaborarea unor manuale şcolare care sa restabileasca adevãrul istoric pe baze ştiinţifice cu privire la trecutul poporului roman şi îndreptarea unor erori şi false interpretãri în domeniul stiintelor socioumane;
- privatizarea unui segment important din învãţãmântul de stat la toate nivelurile;
- eliminarea restrictiilor din învãţãmântul public în limba minoritãţilor, precum şi renunţarea la monopolul statului în organizarea şi finanţarea ofertei de educaţie şi sprijinirea învãţãmântului alternativ, comunitar şi confesional.

1.2. Direcţii principale de restructurare şi modernizare a învãţãmântului

- consolidarea reformei curriculare: plan, programe, manuale, evaluare;
- asigurarea unei oferte de manuale şi materiale didactice;
- formarea continua a personalului didactic în cadrul unor programe flexibile;
- perfecţionarea metodelor flexibile de scurtare a perioadei de şcolarizare pentru copii superdotati;
- reorganizarea învãţãmântului profesional şi tehnic, în sensul adaptãrii acestuia la cerinţele pieţei forţei de munca - inclusiv în limba minoritãţilor naţionale - prin reducerea cifrei de şcolarizare începând cu nivelul liceal pentru profesiile în declin;
- consolidarea autonomiei universitare şi crearea stimulentelor pentru introducerea unor specializãri noi în conformitate cu exigenţele economiei de piata;
- diversificarea surselor de finanţare a învãţãmântului public, creşterea eficientei utilizãrii resurselor alocate şi promovarea autonomiei decizionale;
- simplificarea reglementãrilor privind recunoaşterea studiilor, echivalarea diplomelor, titlurilor obţinute în strãinãtate şi impulsionarea finalizarii unor acorduri bilaterale în acest scop.

1.3. Mãsuri în domeniul învãţãmântului în limba minoritãţilor naţionale

- susţinerea Legii pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 şi a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului institutional adecvat, inlaturand restricţiile în limba minoritãţilor naţionale, conform protocolului semnat de cãtre partenerii de coalitie şi a înţelegerilor dintre aceştia;
- lãrgirea cadrului institutional al învãţãmântului superior de stat prin universitãţi multiculturale şi, în funcţie de necesitaţi, instituţii de sine stãtãtoare în limbile minoritãţilor naţionale;
- elaborarea şi aprobarea normelor privind susţinerea materialã de cãtre autoritãţile publice a structurilor învãţãmântului laic înfiinţat de cãtre cultele recunoscute oficial (conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 ).

2. Sãnãtate

Reforma sanitarã trebuie sa reflecte ideea ca responsabilitatea pãstrãrii sãnãtãţii revine medicului, colectivitãţii insesi, sistemului de educaţie, precum şi factorilor de decizie politica.
Pãstrarea sãnãtãţii individului este nu doar o necesitate de baza socialã ci şi un drept fundamental al persoanei umane.
Consideram, deci, ca ingrijirile medicale, serviciile de sãnãtate şi politica sanitarã sunt mijloacele prin care se garanteazã acest drept fundamental.
Guvernul considera ca reforma în domeniul ocrotirii sãnãtãţii vizeazã urmãtoarele prioritati:
- creşterea accesibilitatii serviciilor medicale pentru cetãţeni. Se va asigura dispersia serviciilor medicale şi farmaceutice pe întreg teritoriul tarii prin activitatea decizionala a Colegiului Medicilor din România şi a Colegiului Farmacistilor din România;
- descentralizarea coordonãrii activitãţilor medicale cu reducerea personalului şi atribuţiilor Ministerului Sãnãtãţii. Dezvoltarea rolului strategic şi de politica sanitarã al Ministerului Sãnãtãţii în locul celui de gestiune directa, cu revizuirea actelor normative care menţin încã un sistem centralizat;
- implementarea Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate, finalizarea Contractului-cadru prin negocieri cu Colegiul Medicilor din România şi aprobarea acestuia prin hotãrâre de Guvern;
- organizarea infrastructurii Casei Naţionale de Asigurãri Sociale de Sãnãtate şi elaborarea recomandãrilor de funcţionare. Reglementarea practicii medicale prin norme şi proiecte de lege, standarde ocupationale şi de evaluare conforme cu cele europene;
- finanţarea sistemului de sãnãtate prin diversificarea surselor de finanţare a ocrotirii sãnãtãţii şi creşterea ponderii cheltuielilor bugetare pentru sãnãtate, cat şi prin finantari din surse alternative;
- reforma sistemului de administraţie publica în domeniul sanitar;
- elaborarea programului strategic privind nevoile de sãnãtate ale populaţiei pana în anul 2001;
- susţinerea privatizãrii la toate nivelurile asistenţei medicale;
- asigurarea unor programe cu participare internationala dedicate formãrii specialiştilor în management sanitar, inclusiv pentru sectorul privat;
- continuarea programelor de combatere pentru o serie de boli cu risc sau incidenta crescute: boli cardiovasculare, tuberculoza, SIDA, neoplazii etc.;
- dezvoltarea unor programe specifice zonale, concordante cu patologia existenta în plan teritorial;
- dezvoltarea unei reţele accesibile de asistenta medico-chirurgicala de urgenta pe tot teritoriul tarii;
- elaborarea unui program naţional de sustinere a sãnãtãţii familiei şi de ridicare a natalitatii;
- sporirea eficientei acţiunilor de prevenire a bolilor acute şi transmisibile;
- derularea unor programe de sãnãtate pentru populaţia defavorizatã (persoane cu handicap, vârstnici, bolnavi cronici etc.);
- sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale cat şi a asociaţiilor profesionale care au ca scop promovarea programelor de sãnãtate;
- satisfacerea necesarului de medicamente de baza şi sprijinirea producţiei interne de medicamente.

3. Cultura

Politica Guvernului în domeniul culturii va urmãri stimularea creativitatii culturale în toate formele sale, afirmarea şi exploatarea permanenta a traditiilor, edificarea continua a identitãţii naţionale, crearea unui cadru permanent favorabil pentru salvarea, pãstrarea, valorificarea şi exprimarea identitãţii etnice culturale, precum şi stimularea dialogului cu celelalte culturi ale lumii.
Guvernul îşi asuma asigurarea accesului cat mai larg al cetãţenilor la valorile culturale din ţara şi strãinãtate.
Se vor adopta mãsurile care sa garanteze protejarea patrimoniului cultural şi încurajarea dezvoltãrii vieţii spirituale a colectivitãţilor în toatã diversitatea acestora.
Se va continua cu prioritate restructurarea sistemului institutional, corelat cu descentralizarea structurilor şi actului decizional în spiritul subsidiaritãţii.
Prioritati în domeniu sunt urmãtoarele:
- apropierea fenomenului cultural de comunitatile locale beneficiare;
- dezvoltarea unui sistem concurential deschis, bazat pe proiecte, pentru selecţia, promovarea şi finanţarea actului de cultura care sa-l facã independent de condiţionarea politica;
- crearea cadrului legal şi institutional pentru finanţarea în domeniul culturii;
- încurajarea iniţiativei private în protejarea moştenirii culturale istorice şi a creatiei culturale vii;
- protecţia şi promovarea creatiei originale;
- construirea unei "imagini a României" veridice, printr-o noua politica culturalã externa care sa promoveze valori autentice şi competitive şi sa le susţinã în dialogul cu producţia culturalã internationala.
Descentralizarea structurilor şi mecanismelor se va realiza prin:
- transferul la nivel local al autoritãţii asupra instituţiilor de cultura pentru acest nivel;
- sporirea autonomiei decizionale a instituţiilor de cultura, în limitele atribuţiilor şi competentelor specifice şi în afarã oricãror ingerinţe de natura politica;
- parteneriatul cu structurile societãţii civile şi cu autoritãţile publice locale;
- reglementarea statutului juridic al creatorului şi artistului, al profesiunilor liberale de tip cultural şi renunţarea la conceptul de "artist-funcţionar de stat".
Strategia legislativã a Guvernului în acest domeniu are în vedere promovarea cu prioritate a urmãtoarelor acte normative:
- Legea privind protecţia patrimoniul cultural mobil;
- Legea privind protecţia monumentelor istorice;
- Legea bibliotecilor publice;
- Legea muzeelor şi colectiilor publice;
- Legea instituţiilor de spectacole;
- modificarea Legii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
- modificarea Legii societãţii de Radio-TV;
- modificarea Legii arhivelor naţionale.

4. Cercetare-dezvoltare

Principalele obiective ale politicii Guvernului în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii sunt:
- creşterea capacitãţii de elaborare şi implementare a politicilor în domeniu, inclusiv elaborarea Legii cercetãrii şi a Statutului cercetatorului;
- sporirea ofertei de informaţii; dezvoltarea reţelelor de informaţii;
- stimularea inovarii şi a difuziei acesteia; crearea de instrumente instituţionale şi financiare menite sa asigure absorbtia inovarii;
- diversificarea surselor de finanţare a programelor şi proiectelor; extinderea cofinanţãrii proiectelor de cercetare (fonduri publice/fonduri private);
- reforma institutionala a sistemului cercetãrii; încurajarea concurentei şi a privatizãrii;
- stimularea implicarii organizaţiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe şi a legãturii între Ministerul Ştiinţei şi Tehnologiei, Academia Romana şi Ministerul Educaţiei Naţionale;
- întãrirea legãturii dintre învãţãmânt, cercetare şi întreprinderi;
- folosirea cadrului legal privind protecţia proprietãţii intelectuale pentru protejarea eficienta a creativitatii româneşti;
- dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniu, în special prin participarea la programele internaţionale;
- dezvoltarea resurselor umane;
- elaborarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare. Planul va cuprinde programele de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovarii, cu prioritati şi o structura ierarhizata.

5. Tineret şi sport

Consecvent principiilor asumate, în spiritul respectãrii diversitatii culturilor, democraţiei, solidaritãţii şi tolerantei, Guvernul se angajeazã sa urmeze o politica europeanã, bazatã pe:
- asigurarea condiţiilor pentru integrarea şi participarea tinerilor în societate;
- dezvoltarea spiritului de solidaritate;
- sprijinirea mobilitatii şi ascensiunii profesionale şi sociale;
- recunoaşterea şi dezvoltarea politicilor de participare a tinerilor la procesul de luare a deciziilor.
Considerând ca politica de tineret trebuie abordata global şi ca principiile sale trebuie integrate în politici sectoriale coordonate, Guvernul va promova initiativele legislative necesare sustinerii tinerilor.
Prin politici globale şi integrate, Guvernul va urmãri dezvoltarea programelor ce au ca obiective informarea şi consultanţa, promovarea unui sistem de valori morale, dezvoltarea spiritului intreprinzator, stimularea participãrii tinerilor la activitãţile comunitãţii, acordarea de facilitãţi operatorilor care asigura desfãşurarea activitãţilor de tineret, institutionalizarea dialogului social.
Respectarea angajamentelor fata de tanara generaţie impune:
- realizarea studiilor de cercetare în vederea identificarii raporturilor reale între nevoile societãţii şi necesitãţile tinerilor şi prognozarea dinamicii pieţei de munca în perioada 1998-2000;
- promovarea programului naţional pentru prevenirea excluderii sociale a copiilor şi a tinerilor;
- lansarea şi susţinerea programului guvernamental pentru sprijinirea tinerei familii;
- dezvoltarea reţelei naţionale de Centre de Informare şi Consultanţa pentru tineri;
- integrarea în sistemele internaţionale ale facilitãţilor de transport;
- perfecţionarea cadrului legislativ pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea structurilor asociative de şi pentru tineret;
- integrarea în sistemele internaţionale de facilitãţi privind accesul la manifestãrile culturale şi sportive.
Guvernul va asigura:
- definitivarea şi promovarea programului naţional pentru susţinerea activitãţilor sportive de masa;
- modernizarea procesului de pregãtire sportiva şi concurs;
- iniţierea de mãsuri legislative pentru finanţarea activitãţilor sportive, dezvoltarea bazei materiale prin susţinerea financiarã privatã, bugetarã, extrabugetara şi diversificarea formelor de finanţare a activitãţilor sportive.

CAP. 6
Politici de reforma a administraţiei publice

Obiective
Se impune ca o prioritate absolutã recentrarea funcţiilor statului potrivit rolului acestuia în economia de piata, însoţitã de o restructurare severã a administraţiei publice şi o reforma institutionala extinsã având ca scop perfecţionarea reglementãrilor, îmbunãtãţirea gestiunii banului public şi creşterea capacitãţii de elaborare şi punere în aplicare a politicilor.
Avem în vedere:
A. În domeniul gestiunii banului public:
- îmbunãtãţirea modului de elaborare a bugetelor potrivit prioritatilor stabilite şi rezultatelor asteptate (bugetul pentru rezultate); planificare multianuala;
- îmbunãtãţirea execuţiei bugetare prin gestiune de programe, contractare externa şi urmãrirea realizãrii de cãtre ordonatorii de credite a obiectivelor asumate;
- întãrirea controlului financiar intern al Guvernului;
- reforma Curţii de Conturi.
B. În domeniul organizãrii administraţiei publice:
- reorganizarea Guvernului şi a ministerelor; definirea rolului şi responsabilitãţii organelor administraţiei publice (elaborare de politici/punere în aplicare a politicilor, evaluare, monitorizare şi actualizare);
- iniţierea procesului de transfer al unor competente şi al resurselor aferente de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale;
- clarificarea rolului şi responsabilitãţii funcţiei politice în raport cu cea administrativã; clarificarea statutului funcţionarului public;
- dezvoltarea resurselor umane; revizuirea standardelor ocupationale din administraţia publica; iniţierea pregãtirii de negociatori pentru aderarea la Uniunea Europeanã;
- redimensionarea personalului din administraţie, în funcţie de obiectivele asumate;
- dezvoltarea comunicãrii sistematice între organele administraţiei publice centrale, pe de o parte, şi între organele administraţiei publice centrale şi cele locale.
C. În domeniul reglementãrii:
- instituirea şi respectarea circuitului actelor normative;
- creşterea exigenţei fata de fundamentarea actelor normative;
- instituirea şi respectarea standardelor de redactare a reglementãrilor;
- iniţierea pregãtirii instituţiilor în vederea armonizarii legislaţiei româneşti cu cea comunitara.

1. Mãsuri de reforma a administraţiei publice centrale

Pornind de la cele doua funcţii ale Guvernului, aceea de a realiza politica interna şi externa a tarii şi aceea de a conduce administraţia publica, se defineste modul de abordare a activitãţilor pe care aceasta instituţie le va realiza.
Astfel, ca al doilea element al puterii executive, alãturi de Presedintie, Guvernul va organiza executarea şi va executa în concret programul politic stabilit de cãtre majoritatea parlamentarã, în principal prin:
a) iniţiative legislative care sa punã în practica strategia politica agreatã de majoritatea parlamentarã;
b) adaptarea programului de guvernare la necesitaţi şi cerinţe noi ce pot aparea pe perioada mandatului sau;
c) comunicarea permanenta cu Parlamentul;
d) garantarea şi promovarea executãrii legilor şi a celorlalte acte normative de cãtre sistemul organelor administraţiei publice;
e) controlul activitãţii autoritãţilor administraţiei publice.
În aplicarea prevederilor Constituţiei şi a Legii administraţiei publice locale, Guvernul îşi propune sa pãstreze în administrare proprie numai acele activitãţi care nu pot fi îndeplinite decât la nivel central.
Guvernul, ca administrator, va purta un dialog permanent cu acele segmente ale societãţii civile care reprezintã interese ale grupurilor sociale, urmãrind evoluţia şi soluţionarea problemelor acestora.
La nivelul organizãrii structurii administraţiei publice centrale se impune crearea unui aparat flexibil care sa aibã capacitatea de a interveni eficace în propriul program în funcţie de modificãrile apãrute în sfera necesitãţilor şi cerinţelor corpului social. Debirocratizarea promovata de cãtre Guvern va genera introducerea unor criterii de performanta la nivelul administraţiei publice centrale şi delegarea autoritãţii, cu scopul sporirii eficientei mecanismului administrativ.
În limita resurselor alocate şi a strategiei adoptate, funcţionarul public va avea libertatea de a-şi alege tactici şi de a distribui resurse, cu condiţia evaluãrii periodice a relatiei resurse-obiective strategice-rezultate şi a respectãrii criteriilor de performanta.
De asemenea, administraţia publica devine un prestator de servicii pentru cetãţeni. Pana acum, guvernele au fost mai degraba orientate înspre realizarea propriilor obiective decât înspre satisfacerea nevoilor legitime ale cetãţenilor. Treptat însã, "consumatorul" de "servicii" guvernamentale - cetãţeanul - a devenit mult mai coerent în exprimarea cererilor sale şi asteapta ca - în schimbul taxelor şi impozitelor plãtite - serviciile prestate de administraţia publica centrala sa fie comparabile cu cele prestate de sectorul privat.
O alta direcţie a administraţiei o reprezintã îmbunãtãţirea managementului resurselor umane. În principal, Guvernul propune o deconcentrare şi descentralizare a politicilor de resurse umane în favoarea agentiilor şi departamentelor specializate şi a administraţiei publice locale; îmbunãtãţirea managementului funcţionarilor publici superiori, lansarea unor politici mult mai flexibile în domeniul salarizarii şi al condiţiilor de angajare.
În scopul promovãrii coerente a actelor normative şi a iniţiativelor legislative, astfel încât ele sa se subsumeze unei politici generale de dezvoltare, se intenţioneazã o creştere substantiala a rãspunderii Secretariatului General al Guvernului în ceea ce priveşte determinarea statutului şi rolului funcţionarilor publici, a standardelor profesionale necesare la nivelul organismelor administraţiei publice centrale, precum şi în ceea ce priveşte corelarea sub aspect conceptual a activitãţii ministerelor, astfel încât proiectele de acte normative pe care acestea le iniţiazã sa întruneascã, încã din faza iniţialã, condiţiile de acuratete şi fundamentare necesare unui demers cat mai rapid şi mai oportun sub aspectul procedurilor de adoptare.
Va continua reforma administraţiei publice şi consolidarea descentralizãrii şi autonomiei locale administrative susţinutã financiar; vor continua programele de dezvoltare regionala. Se vor adopta mãsuri în plan legislativ:
- Legea privind finanţele publice;
- Legea privind statutul funcţionarului public;
- Legea referendumului.

2. Mãsuri de reforma a administraţiei publice locale

Procesul democratizarii societãţii româneşti, crearea statului de drept, modernizarea economiei şi realizarea unei economii de piata, integrarea României în structurile europene şi euroatlantice sunt condiţionate de reforma administraţiei publice locale, a instituţiilor economice, sociale şi culturale, de realizarea unei autonomii locale corespunzãtoare principiilor din Carta europeanã a autonomiei locale.
Descentralizarea este o dimensiune a reformei administraţiei publice, urmãrind constientizarea şi implicarea crescanda a colectivitãţilor locale în gestiunea problematicii regionale şi locale.
În viziunea Guvernului României ea semnifica transferul treptat de competente dinspre stat înspre colectivitatile locale, alese prin sufragiul liber, universal şi direct în cadrul alegerilor locale. Acest transfer presupune implicit o participare responsabilã la dezvoltarea zonei respective din partea reţelelor asociative, a sectorului privat, şi nu în ultimul rând a localnicilor, direct interesaţi.
Continuarea reformei urmãreşte în egala mãsura deconcentrarea deciziei şi a acţiunii administrative de la nivelul administraţiei centrale - suprglomerate - la nivelul direcţiilor specializate din teritoriu.

Administraţia publica localã

Este vorba în primul rând de continuarea reformei începute în 1991 prin Legea nr. 69 privind administraţia publica localã, prin care s-a instituit principiul descentralizãrii.
Pentru asigurarea unei reale autonomii locale este necesarã perfecţionarea cadrului legislativ existent în sensul armonizarii acestuia cu legislaţia europeanã, prin modificarea <>Legii nr. 69/1991 şi a Hotãrârii Guvernului cu privire la organizarea şi funcţionarea prefecturilor. Amendamentele vor defini mai clar principiile de baza ale functionarii administraţiei publice locale. Ele vor clarifica prevederile legale în vederea unei aplicari efective a dreptului consiliilor locale şi judeţene de a crea şi dezvolta cooperãri, asocieri şi infratiri cu alte unitãţi administrativ-teritoriale din ţara şi din strãinãtate. Amendamentele vor defini statutul prefectului, mai ales în ce priveşte limitarea prerogativelor sale strict la supravegherea legalitãţii hotãrârilor administraţiei locale. Ele vor defini statutul şi responsabilitãţile subprefectului şi ale secretarului general al prefecturii, precum şi pe cele ale secretarilor de la nivel municipal şi comunal.

Impozitele locale

În acest caz se are în vedere amendarea Legii impozitelor locale în vederea sporirii autonomiei autoritãţilor locale în adoptarea hotãrârilor cu privire la domeniul şi cuantumul taxelor locale ca sursa de venituri locale. Modificãrile vor crea condiţiile pentru constituirea, supravegherea şi încasarea impozitelor locale de cãtre compartimente specializate ale autoritãţilor publice locale.

Finanţele publice locale

Se va urmãri totodatã adoptarea în scurt timp a Legii finanţelor publice locale. Aceasta lege va crea mecanismele necesare pentru asigurarea şi utilizarea de resurse financiare suficiente, proporţional cu competenta şi responsabilitãţile administraţiei publice locale.
Deciziile şi responsabilitãţile în domeniul financiar vor fi transferate de la nivel central la nivel local.
Astfel, prin facilitarea infiintarii bãncilor de credit comunal, autoritãţile locale vor avea posibilitatea sa contracteze împrumuturi pentru lucrãri publice de interes local, independent de transferurile de la bugetul de stat.
Resursa principala a bugetului local va fi constituitã de sursele financiare locale, în timp ce transferurile de la bugetul de stat vor avea un caracter excepţional. Ele vor fi utilizate pentru a susţine zonele sarace sau proiectele de interes local care necesita sustinere guvernamentalã.
Autoritãţile locale vor avea dreptul sa contracteze credite direct de la instituţii financiare strãine, de la organizaţii financiare internaţionale sau de la alte organizaţii şi firme strãine.
Mãsurile preconizate sunt:
- adoptarea de cãtre Parlament a <>Ordonanţei de urgenta nr. 22/1997 privind modificarea Legii administraţiei publice locale;
- adoptarea Legii dreptului de proprietate publica şi regimul juridic al acesteia;
- adoptarea proiectului Legii privind finanţele publice locale;
- armonizarea legislaţiei interne cu prevederile Cartei europene a autonomiei locale;
- ratificarea Convenţiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera şi a Cartei europene a limbilor minoritare şi regionale.

CAP. 7
Politici privind justiţia şi siguranta cetãţeanului

1. Justiţia

1.1. Continuarea reformei justiţiei

Procesul de reforma a justiţiei va cunoaşte, pe lângã continuarea perfectionarilor de ordin institutional, şi îmbunãtãţirea functionalitatii instanţelor judecãtoreşti şi a parchetelor de pe lângã acestea.
Pentru continuarea reformei se vor lua urmãtoarele mãsuri prioritare:
- o mai buna corelare a numãrului de magistraţi, grefieri şi alt personal de specialitate cu volumul real de activitate şi complexitatea cauzelor aflate pe rolul fiecãrei instanţe de judecata şi al parchetelor;
- va fi modificat Codul de procedura civilã, urmãrindu-se în special celeritatea şi calitatea actului de justiţie, simplificarea şi îmbunãtãţirea procedurilor de executare a hotãrârilor în materie civilã;
- vor fi aduse modificãri esenţiale Codului penal, în special cu privire la perfecţionarea sistemului pedepselor, prevãzându-se diversificarea acestora şi asigurarea echilibrului necesar între asprimea mãsurilor punitive şi gradul de pericol social al infracţiunilor sãvârşite;
- prin reglementãri procesual-penale vor fi consacrate modalitãţi mai eficiente de cooperare penalã internationala, ţinându-se seama de exigenţele convenţiilor internaţionale la care România a aderat, precum şi de intensificarea circulaţiei persoanelor şi de amploarea formelor transnationale de sãvârşire a unor infracţiuni;
- se vor elabora proiecte de lege privind organizarea activitãţii de expertiza tehnica-judiciarã, privind executorii judecãtoreşti, precum şi privind exercitarea profesiilor liberale. La elaborarea acestor proiecte de lege se va tine seama de noile realitati din societatea româneascã şi de cerinta perfecţionãrii cadrului legislativ al acestor activitãţi, în armonizare cu legislaţia europeanã;
- pentru a pune de acord legislaţia româneascã cu documentele Consiliului Europei, se va elabora o noua lege privind executarea pedepselor, precum şi Legea privind înlocuirea sancţiunii închisorii contravenţionale cu obligarea contravenientilor la prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii;
- se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat dupã 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil prin justa despãgubire, conform Rezoluţiei nr. M 1123/24 aprilie 1997 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, cu garanţii reale pentru protecţia chiriaşilor; se vor identifica posibilitãţile reglementãrii situaţiei juridice a bunurilor preluate de la persoanele juridice;
- se vor adopta noi legi privind persoanele fizice şi juridice, precum şi regimul juridic al organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii şi fundaţii). La baza acestor proiecte de lege vor sta exigenţele izvorâte din convenţiile internaţionale, precum şi cerinţele adaptãrii reglementãrilor în materie la condiţiile democraţiei şi statului de drept;
- ţinând seama de importanta contenciosului administrativ pentru garantarea drepturilor persoanelor fizice şi persoanelor juridice de drept privat în raporturile cu autoritãţile publice, se va elabora Legea pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ. La elaborarea acestei legi vor fi avute în vedere necesitatea punerii în concordanta a dispoziţiilor acesteia cu prevederile Constituţiei, precum şi soluţiile jurisprudenţei în materie;
- modificarea Legii Curţii Supreme de Justiţie şi a Legii instanţelor militare în vederea desfiinţãrii Sectiei militare a Curţii Supreme de Justiţie şi a corelãrii cu Legea privind organizarea judecãtoreascã.

1.2. Combaterea coruptiei

Anul 1997 a marcat o importanta cotitura în acţiunea organizatã a autoritãţilor publice cu atribuţii în domeniul luptei impotriva flagelului coruptiei.

Prioritati legislative:

O prioritate legislativã în acest domeniu o reprezintã susţinerea Legii privind prevenirea şi combaterea faptelor de corupţie, care stabileşte mai precis sfera persoanelor care pot fi subiecte ale infracţiunilor de corupţie, precum şi a faptelor care se înscriu în aceasta categorie de infracţiuni.
Vor continua, de asemenea, demersurile pentru adâncirea colaborãrii internaţionale - bilaterale şi multilaterale - în domeniul luptei contra coruptiei şi crimei organizate.
Un accent deosebit se va pune pe colaborarea în cadrul Iniţiativei de cooperare în sudul şi estul Europei (S.E.C.I.). În acest sens, se va insista pentru realizarea propunerii de înfiinţare la Bucureşti a unui Centru regional S.E.C.I. de combatere a crimei organizate şi a coruptiei.

2. Siguranta cetãţeanului

2.1. Obiective

Obiectivele principale ale politicii în domeniul siguranţei cetãţeanului sunt urmãtoarele:
- protecţia exercitãrii drepturilor şi a libertãţilor individuale;
- protecţia proprietãţii;
- dezvoltarea climatului de comunicare şi coeziune socialã;
- dezvoltarea climatului necesar asigurãrii siguranţei cetãţeanului şi protecţiei comunitãţilor; reducerea ratei criminalitatii.

2.2. Acţiuni şi mãsuri privind realizarea reformei în Ministerul de Interne

Reforma Ministerului de Interne, ca instituţie principala care acţioneazã în domeniul siguranţei cetãţeanului, se va desfasura în urmãtoarele direcţii:
* iniţierea şi punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne şi îndeosebi a Poliţiei Romane:
- pregãtirea preluãrii atribuţiilor privind siguranta cetãţeanului de cãtre consiliile locale cu transferarea personalului şi înfiinţarea structurilor respective la nivel local;
- reevaluarea raportului dintre personalul de comanda, personalul operativ şi cel de execuţie pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central şi a celui de conducere, precum şi pentru întãrirea structurilor de execuţie.
* continuarea acţiunii de reorganizare şi restructurare a ministerului prin:
- elaborarea variantelor de transformare a Comandamentului Trupelor de Jandarmi în Jandarmeria Romana;
- reorganizarea Comandamentului Naţional al Granicerilor, reducerea personalului neoperativ şi creşterea numãrului elementelor de dispozitiv pe frontiera;
- constituirea de structuri specializate în domeniile noi de manifestare a criminalitatii economico-financiare (jocuri de noroc etc.).
* elaborarea, actualizarea sau modificarea legislaţiei specifice, cu accent pe:
- Legea privind siguranta cetãţeanului;
- Legea privind frontiera de stat a României;
- Legea privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari.

CAP. 8
Politica externa şi de securitate nationala

1. Politica externa

Obiectivele prioritare ale politicii externe a Guvernului în etapa actuala sunt:

1.1. Integrarea României în structurile europene şi euroatlantice

Guvernul va acţiona cu perseverenta, într-un spirit realist şi pragmatic, pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru dobândirea statutului de membru cu drepturi depline al instituţiilor politice, economice şi de securitate din spaţiul euroatlantic.

1.1.1. Uniunea Europeanã

Integrarea României în Uniunea Europeanã reprezintã un obiectiv fundamental al politicii Guvernului României. În urma deschiderii procesului de aderare cu toate ţãrile candidate, acţiunile Guvernului pe linia integrãrii României în Uniunea Europeanã vor trebui intensificate prin:
- includerea permanenta a problematicii specifice a integrãrii pe agenda contactelor politice bilaterale şi multilaterale;
- pregãtirea temeinica a fiecãrei etape de negociere; formarea unui corp de negociatori competenţi;
- consolidarea coordonãrii de cãtre Departamentul pentru Integrare Europeanã a procesului, alãturi de alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane şi materiale) capabile sa gestioneze în mod adecvat acest proces;
- utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta şi colaborare;
- obţinerea unui acces mai larg, în condiţii echitabile, la sursele de finanţare şi investiţii;
- ameliorarea regimului de libera circulaţie în spaţiul comunitar a cetãţenilor romani.

1.1.2. Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic

Relansarea demersurilor, dupã startul luat de România, în direcţia afirmarii sale drept candidat credibil în cadrul procesului de extindere a NATO prin:
- punerea în valoare, prin argumente concrete, a poziţiei geostrategice a României;
- menţinerea sprijinului popular pentru opţiunea de integrare în NATO, printr-un efor sporit de constientizare;
- afirmarea, prin fapte, a vocaţiei României ca exportator de stabilitate şi constructor de consens pe plan subregional şi regional;
- amplificarea dialogului politic şi a contactelor pe linie militarã, pe plan bilateral şi multilateral, pentru sporirea contribuţiei României la dezvoltarea conceptuala şi operationala a colaborãrii transatlantice;
- valorificarea atenta a potenţialului oferit de conlucrarea în cadrul Uniunii Europene Occidentale, ca pilon european al NATO şi embrion al entitatii europene de securitate şi apãrare;
- îndeplinirea în continuare a obligaţiilor asumate în cadrul Parteneriatului pentru Pace şi al altor forme instituţionalizate de colaborare pe plan politico-militar;
- asumarea unor noi angajamente, pe mãsura potenţialului real şi resurselor existente, în operaţiuni de menţinere sau impunere a pãcii;
- adoptarea de mãsuri şi iniţiative practice în lupta impotriva amenintarilor neconventionale la adresa stabilitatii şi securitãţii: crima organizatã, imigratia ilicitã, traficul de arme, narcotice şi alte substanţe interzise, terorismul internaţional;
- aplicarea unor proceduri moderne, conform convenţiilor internaţionale în materie, pentru controlul exporturilor de produse sensibile în zonele de conflict activ sau latent;
- utilizarea mai activa a capacitãţii de analiza şi intervenţie a diplomaţiei româneşti.

1.2. Raporturi de buna vecinãtate într-o lume globalã

- elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe coerente, prevãzând o succesiune logica de acţiuni politico-diplomatice, economice şi în alte domenii, pe tari şi grupe de tari, pentru promovarea într-o viziune unitarã a intereselor naţionale specifice ale României în corelare cu obiectivele convergente, clar identificate, ale partenerilor;
- imbogatirea conţinutului concret al relaţiilor României cu ţãrile din arealul geografic propriu, acordand prioritate celor cu care impartasim valori şi aspiratii comune;
- adâncirea raporturilor, din ce în ce mai instituţionalizate, ale României, în calitate de viitor membru al U.E., U.E.O. şi NATO, cu ţãrile Europei Occidentale şi Centrale, urmãrind atât beneficiul reciproc cat şi afirmarea virtutilor colaborãrii în cadrul comunitãţii libere a naţiunilor europene şi atlantice;
- aprofundarea raporturilor speciale de parteneriat cu Ungaria şi Polonia prin îndeplinirea înţelegerilor stabilite şi deschiderea de noi domenii de colaborare;
- transpunerea consecventa în practica a tuturor capitolelor Parteneriatului Strategic cu S.U.A., justificând astfel investiţia de încredere acordatã României;
- înfãptuirea, cu consecventa, luciditate şi pragmatism, a înţelegerilor realizate la cel mai înalt nivel în raporturile cu Republica Moldova, de care România se simte legatã de mult mai multe fire decât simpla identitate lingvistica şi culturalã;
- dezvoltarea în continuare a relaţiilor prieteneşti şi constructive cu Ucraina;
- utilizarea deplina, într-un ritm accelerat, a potenţialului euroregiunilor Prutul Superior şi Dunarea de Jos, la care România este asociata alãturi de Ucraina şi Republica Moldova;
- acordarea unei atentii sporite raporturilor cu Federaţia Rusa, prin definitivarea Tratatului de baza şi valorificarea rezervelor încã insuficient folosite în sfera schimburilor şi cooperãrii economice;
- iniţierea unei colaborãri mai apropiate cu statele din Caucaz, în special cu Georgia, poarta de intrare a stravechiului Drum al Matasii ce face legatura cu zona Marii Caspice şi, în continuare, cu China şi aria de dezvoltare dinamica a Pacificului;
- evaluarea realista şi echilibrata a raporturilor României cu statele de pe alte continente, acordand grija cuvenitã celor de care ne leagã o tradiţie statornicã de colaborare fructuoasa.

1.3. Colaborarea multilaterala

- revitalizarea şi imprimarea unui conţinut concret - pe baze realiste şi cu obiective convenite precise - formelor moderne de conlucrare prin asociere trilaterala, subregionala sau în cadrul euroregiunilor;
- continuarea contribuţiei constructive a României la activitatea O.S.C.E. şi a altor organisme regionale europene din care face parte, prin lansarea de noi iniţiative proprii;
- amplificarea chibzuita a rolului firesc al României ca factor stabilizator în zona Europei de Sud-Est, prin aplicarea unei strategii proprii, în consonanta cu obiectivele comunitãţii internaţionale;
- adâncirea cooperãrii în bazinul Marii Negre şi stabilirea unui racord funcţional cu regiunea Caucaz-Caspica, una dintre principalele surse de hidrocarburi ale lumii pentru secolul viitor;
- afirmarea unei contribuţii originale a României în cadrul O.N.U. şi al agentiilor sale specializate, precum şi al altor organisme internaţionale cu vocaţie universala.

2. Politica de securitate nationala

Politica de securitate nationala trebuie sa asigure protejarea intereselor naţionale fundamentale şi promovarea intereselor strategice ale României - aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeanã.
Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem în vedere:
- definirea într-o acceptie larga a conceptului de securitate nationala;
- revizuirea unor legi emise anterior adoptãrii Constituţiei (Legea privind siguranta nationala, Legea de înfiinţare şi organizare a Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii, Legea de înfiinţare şi funcţionare a S.R.I., Legea de organizare şi funcţionare a M.Ap.N., Legea secretului de stat) şi adaptarea lor la noile realitati;
- completarea cadrului legislativ prin elaborarea altor legi necesare în acest domeniu (Legea stãrii de asediu şi stãrii de urgenta, Legea planificarii apãrãrii), adaptate legislaţiei comunitare, precum şi prin adoptarea Cãrţii albe a securitãţii naţionale, Strategiei de securitate nationala a României şi a Strategiei militare a României.

2.1. Politica de apãrare nationala

2.1.1. Obiectivele strategice

- creşterea capacitãţii de apãrare a tarii;
- asigurarea interoperabilitatii cu structurile militare ale NATO şi U.E.O., în perspectiva aderãrii la aceste structuri;
- perfecţionarea structurii organizatorice, în continuare, printr-o mai buna concentrare a efectivelor într-un numãr mai mic de unitãţi, preponderent la cele luptatoare, prin redimensionarea sau desfiinţarea unor structuri;
- continuarea numirii unor demnitari şi funcţionari publici civili în conducerea Ministerului Apãrãrii Naţionale.

2.1.2. Direcţii de acţiune în domeniul politicii de apãrare nationala

* Mãsuri de creştere a capacitãţii de lupta a armatei:
- continuarea procesului de perfecţionare a conducerii armatei la nivel central şi al principalelor structuri - categorii de forte armate şi mari unitãţi -, precum şi creşterea flexibilitatii şi capacitãţii de adaptare la diferite situaţii de criza;
- instituirea unui nou sistem de planificare a apãrãrii şi alocarea bugetarã multianuala, pe baza de programe, o data cu adoptarea Legii planificarii multianuale a apãrãrii;
- dislocarea proporţionalã a forţelor armate în raport cu mediul geografic şi valentele geostrategice ale teritoriului naţional;
- micşorarea numãrului de unitãţi şi mari unitãţi cu grad redus de operativitate şi cu capacitate de lupta incompleta, inclusiv prin reducerea cadrelor active;
- definitivarea realizãrii unei componente pentru riposta rapida şi imediata;
- sporirea capacitãţii de mobilitate, de intervenţie şi de lovire, la distanţe mari, pe orice direcţie în zonele de operaţii pe teritoriul naţional;
- punerea în practica a conceptiei privind managementul resurselor umane adoptat la începutul anului 1998;
- implementarea reformei învãţãmântului militar;
- îmbunãtãţirea organizãrii şi conceptiei de pregãtire şi întrebuinţare a forţelor de rezerva.
* Mãsuri de imbunatatire a inzestrarii armatei
În vederea realizãrii unei armate moderne şi a unei structuri compatibile cu a ţãrilor membre NATO, politica în domeniul achiziţiilor se bazeazã pe urmãtoarele obiective:
- dezvoltarea procesului de planificare, programare şi finanţare în cadrul unui sistem de planificare, urmãrire şi raportare unitar, compatibil cu cel al ţãrilor membre NATO;
- identificarea de noi surse de finanţare a programelor de modernizare a tehnicii de lupta şi dezvoltarea sistemului de management a programelor/proiectelor de achiziţii prin proceduri, metodologii, standarde şi reglementãri similare celor utilizate în ţãrile NATO;
- crearea structurilor militare adecvate pentru implementarea sistemelor de standardizare şi codificare NATO;
- inzestrarea armatei cu sisteme de armament noi, performanţe şi inteligente care sa rãspundã cerinţelor de precizie, mobilitate, flexibilitate şi interoperabilitate;
- modernizarea tehnicii de lupta în scopul prelungirii perioadei de viata a sistemelor de armament din dotare, creşterea performantelor acestora şi compensarea în acest mod a reducerilor de armament şi forte, toate acestea cu cheltuieli şi risc minim;
- cooperarea cu alte tari în realizarea sistemelor de armament;
- accesul cat mai larg şi sigur al armatei la cele mai moderne tehnologii, situate cel puţin la nivelul celor existente în armamentul din dotarea vecinilor nostri;
- menţinerea unor capacitãţi ale industriei naţionale de apãrare pentru a ne asigura o anumitã independenta fata de furnizorii externi, impunandu-se adaptarea acestor capacitãţi la noile necesitaţi pe termen lung ale armatei, acreditarea şi certificarea lor, precum şi sporirea capacitãţii agenţilor economici de a participa la realizarea parţialã sau integrala a produselor pe care armata le doreşte;
- menţinerea unei componente a cercetãrii militare direct în subordinea Ministerului Apãrãrii Naţionale, ca cea mai importanta sursa de consultanţa ştiinţificã a armatei;
- actualizarea programelor de inzestrare pe termen mediu şi lung, care sa aibã finanţare asigurata (de la buget, din surse extrabugetare sau prin credite externe) şi care sa asigure derularea în grafic a programelor de achiziţii.
* Mãsuri prioritare:
- menţinerea şi amplificarea relaţiilor militare, în special cu ţãrile candidate pentru integrarea în structurile NATO;
- îmbunãtãţirea statutului social şi a condiţiilor de viata ale personalului forţelor armate;
- asigurarea resurselor necesare apãrãrii;
- dezvoltarea relatiei cu societatea civilã;
- pregãtirea unitãţilor destinate pentru acţiuni de menţinere a pãcii;
- executarea de aplicaţii şi exercitii în comun, în cadrul Parteneriatului pentru Pace, cu partenerii şi viitorii aliaţi.
* Intensificarea profesionalizarii armatei
Se va trece la instruirea intensiva a militarilor pentru creşterea profesionalismului acestora, corespunzãtor caracteristicilor luptei moderne, la nivelul practicat în ţãrile membre ale NATO. Se va avea în vedere îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate prevãzute de standardele NATO, în domeniile conducerii, comunicãrii, instruirii şi, treptat, în domeniul operational, al inzestrarii şi cel logistic.
* Menţinerea şi amplificarea relaţiilor militare
Se va urmãri menţinerea şi amplificarea relaţiilor militare cu armatele altor state şi cu organismele internaţionale, precum şi susţinerea demersurilor întreprinse de România pentru sprijinirea eforturilor comunitãţii internaţionale de edificare a unei noi arhitecturi de pace şi stabilitate, îndeosebi în cadrul Parteneriatului Strategic cu S.U.A., prin:
- coordonarea poziţiilor Ministerului Apãrãrii Naţionale cu celelalte instituţii, organizaţii similare, acordându-se prioritate punerii în practica a Parteneriatului Strategic cu S.U.A.;
- proiectarea în comun a principalelor acţiuni pentru rezolvarea starilor de criza externe, combaterea crimei organizate, terorismului şi traficului ilicit de arme;
- fundamentarea şi operationalizarea unor propuneri de asistenta tehnica şi financiarã în vederea pregãtirii României pentru integrarea în NATO.
* Îmbunãtãţirea statutului social şi a condiţiilor de viata ale personalului forţelor armate prin:
- creşterea calitãţii hranei, a echipamentului şi a condiţiilor de cazarmare pentru militari, prin creşterea cheltuielilor pe militar pana la o suma comparabila cu a ţãrilor central-europene;
- construirea de apartamente de serviciu şi sprijinirea cadrelor militare active şi în rezerva pentru construirea de locuinţe proprii, prin acordarea de credite bancare în condiţii avantajoase.
* Asigurarea resurselor necesare apãrãrii
Pentru stoparea periculoasei degradari a capacitãţii de apãrare a tarii, va fi schimbatã conceptia privind prioritãţile în repartiţia creditelor de la bugetul de stat, ponderea acestora pentru armata urmând sa creascã treptat în urmãtorii ani. Pe de alta parte se va urmãri valorificarea corespunzãtoare a cadrelor militare educate şi pregãtite în strãinãtate dupã 1990.
* Dezvoltarea relatiei cu societatea civilã
Se vor dezvolta dialogul, relaţiile şi colaborarea cu societatea civilã, considerând ca numai prin comunicare şi transparenta se vor putea promova şi menţine încrederea, înţelegerea şi respectul reciproc dintre armata şi aceasta. Se va consolida parteneriatul dintre serviciile pentru informare şi relaţii publice ale armatei cu mass-media şi se va dezvolta colaborarea dintre armata şi instituţiile civile de învãţãmânt, pentru sporirea implicarii acestora în abordarea unor proiecte de cercetare privind politica de apãrare şi inzestrare a armatei.

2.2. Politica de siguranta nationala

Obiectivul politicii de siguranta nationala îl reprezintã identificarea riscurilor şi amenintarilor de orice natura la adresa securitãţii naţionale şi formularea din timp a strategiilor eficiente de prevenire şi combatere a lor.
Un element important al acestei politici îl reprezintã informaţia. România trebuie sa posede o capacitate realã de selectare şi de protejare a informaţiilor pentru a reduce incertitudinile cu privire la pericolele ce vizeazã securitatea nationala, precum şi protecţia impotriva tipurilor de agresiuni moderne.
Politica de siguranta nationala va fi adaptatã unor probleme diverse, o atentie deosebita acordându-se:
- combaterii agresiunilor informationale;
- rãzboiului cibernetic;
- spionajului economic;
- terorismului;
- traficului de droguri şi crimei organizate, a celei economico-financiare, problemelor de protecţie a mediului;
- promovãrii unor programe de interes naţional.


OBIECTIVE ŞI MĂSURI PRIORITARE PE TERMEN SCURT

Introducere

Anul 1997 a consemnat restabilirea funcţiei alocative a preţurilor în economie, funcţionarea normalã fãrã rationare a pieţei valutare, încetarea subventionarii implicite a unor domenii ineficiente şi creşterea spectaculoasa (de aproape patru ori) a rezervelor valutare ale B.N.R. Pe de alta parte, ritmul restructurãrii economiei reale nu a fost conform asteptarilor pe fondul unui declin accentuat al activitãţii economice.
Pentru anul 1998, Guvernul urmãreşte continuarea efortului de stabilizare macroeconomica şi accelerarea restructurãrii economice. Premisa fundamentalã a programului de reforma rãmâne aceea ca restructurarea la nivelul întreprinderilor, întãrirea disciplinei financiare se pot face numai în condiţiile unor politici monetare, fiscale şi de venituri care favorizeazã stabilizarea macroeconomica. Din acest punct de vedere, tinta de inflaţie la preţurile bunurilor şi serviciilor de consum pentru anul 1998 este de 45%, în condiţiile în care în primul trimestru nivelul cumulat a fost de cca 16% . De asemenea, programul guvernamental vizeazã realizarea unui deficit al bugetului general consolidat de 3,6% din produsul intern, care sa reducã impactul împrumuturilor de stat asupra orientarii creditului în economie.
Realizarea programului de stabilizare macroeconomica pe anul 1998 ar permite urmãrirea unei tinte de inflaţie de aproximativ 20% în anul 1999, concomitent cu relansarea economicã. Esenţial este ca relansarea economicã sa fie sprijinita de sectoarele orientate spre export.
Prioritãţile Guvernului pentru acest an sunt structurate pe doua niveluri:
- mãsuri îndreptate spre domeniile în care reforma a întârziat şi care se referã la restructurarea regiilor autonome şi, în special, a marilor furnizori de utilitãţi, privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat, începerea privatizãrii bãncilor, precum şi restructurarea bãncilor de stat cu probleme;
- mãsuri îndreptate spre construirea premiselor de relansare economicã, inclusiv prin aducerea inflaţiei la un nivel rezonabil şi stoparea declinului economic.
Plecand de la cele doua componente de mai sus s-au identificat o serie de mãsuri concrete, care urmãresc:
- redarea coerentei programului de reforme structurale început în anul 1997;
- continuarea reformei instituţionale;
- stoparea declinului economic;
- armonizarea şi completarea cadrului legislativ;
- realizarea unui pact social în vederea sustinerii mãsurilor cuprinse în programul de guvernare.

I. Politica macroeconomica

Pentru anul 1998 programul prevede mãsuri privind:
- o mai buna corelare a instrumentelor de politica macroeconomica (politica fiscalã, monetara, a veniturilor etc.);
- definitivarea strategiei pentru crearea pieţei secundare a titlurilor de stat;
- îmbunãtãţirea activitãţii de administrare a impozitelor;
- alocarea cheltuielilor de reforma şi restructurare pe programe şi proiecte orientate spre rezultate;
- completarea legislaţiei privind achiziţiile publice;
- reducerea evaziunii fiscale şi a fraudei vamale;
- îmbunãtãţirea cadrului institutional pentru atragerea investiţiilor strãine directe;
- capitalizarea Bãncii de Export-Import a României - S.A. (Romanian Eximbank).
Pentru a conferi bugetului rolul de promotor al reformelor şi pentru pregãtirea proiectului de buget pentru anul 1999 din aceasta perspectiva, se vor elabora metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va putea face prin analiza realista a costurilor aferente diferitelor variante posibile şi dezbaterea transparenta la nivel intra- şi interministerial. Pe de alta parte legea finanţelor publice locale reprezintã un pas important în direcţia formalizarii clare a relaţiilor dintre bugetul de stat şi bugetele locale şi a plasarii acestora pe baze solide pe termen mediu şi lung.

II. Politici de restructurare a economiei

Guvernul îşi propune sa accelereze procesul de privatizare a întreprinderilor şi îşi asuma rãspunderea ca întreprinderile care nu pot fi privatizate şi continua sa producã pierderi şi arierate sa fie lichidate. În acelaşi timp se vor actualiza strategiile sectoriale şi subsectoriale de restructurare/dezvoltare (cu prioritate pentru sectoarele energetic, petrochimic şi siderurgic), în scopul identificarii structurilor şi dimensiunilor dezirabile ale ramurilor respective, precum şi dinamica acestora pe termen lung. De asemenea se va elabora un act normativ privind utilizarea fondurilor obţinute din vânzãri de active de cãtre societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, exclusiv în scopul restructurãrii/retehnologizãrii/dezvoltãrii societãţilor comerciale respective.
Pentru realizarea mãsurilor cu privire la restructurarea regiilor autonome se va finaliza cadrul legislativ specific (Legea concesiunilor, Legea energiei şi Legea serviciilor publice), înfiinţarea unor autoritãţi de reglementare cu rol de arbitru al pieţelor dominate de monopoluri naturale, precum şi perfecţionarea cadrului legislativ cu privire la transferul cãtre F.P.S. a acţiunilor societãţilor comerciale rezultate ca urmare a reorganizãrii regiilor autonome.
Se va accelera reforma infrastructurilor calitãţii, în special în domeniile standardizarii şi acreditãrii, în acord cu practica Uniunii Europene.

1. Mãsuri cu privire la privatizarea societãţilor comerciale

Accelerarea privatizãrii va putea fi obţinutã prin acceptarea ideii ca întreprinderile sa poatã fi vândute la valoarea lor de piata fãrã a se tine seama de valoarea contabila a activelor, cu condiţia ca cel care va cumpara întreprinderea sa se angajeze într-un proces investitional care sa permitã supravietuirea ei şi continuarea activitãţii pentru cel puţin o parte din angajaţi. În procesul privatizãrii, obiectul controlului îl va constitui legalitatea operaţiunii, şi nu oportunitatea economicã a acesteia. Se va reglementa cadrul legislativ, astfel încât sa poatã fi oferite spre vânzare întreprinderi avându-se în vedere şi pasivele acestora.
Lichidarea agenţilor economici care nu sunt privatizabili este esenţialã pentru asanarea climatului economic, deoarece este singura posibilitate de a salva pãrţile viabile din întreprinderea respectiva ca o premisa a infiintarii unor întreprinderi noi şi implicit a creãrii de locuri de munca. În acelaşi timp nu se va mai acorda statut de societate comercialã de interes naţional unor societãţi comerciale aflate într-o situaţie economicã fãrã ieşire. Guvernul considera ca una dintre prioritãţile programului economic pe anul 1998 o constituie privatizarea Regiei Autonome "Romtelecom", a Regiei Autonome "Banc-Post" şi Bãncii Romane pentru Dezvoltare - S.A., astfel încât veniturile rezultate din respectivele privatizari sa ajungã la buget în cursul acestui an. De asemenea, se va accelera procesul de compensare dintre F.P.S. şi S.I.F.

2. Mãsuri privind restructurarea şi privatizarea regiilor autonome

Activitãţile regiilor autonome circumscriu mari sectoare industriale complexe, extrem de sensibile din punct de vedere economic şi social, fapt care a fãcut dificila abordarea exhaustiva şi corelata a reformarii acestora. Rigiditatea structuralã, inadaptabilitatea la cerinţele pieţei şi ale economiei, conservatorismul managerial şi birocratic şi, nu în ultimul rând, dimensiunile exagerate ale capacitãţilor nominale şi ale numãrului de personal au conferit regiilor autonome un statut privilegiat, favorizand prezervarea unui mediu economic antiperformant, marcat de indisciplina financiarã cronica ce a indus perturbatii şi distorsiuni grave în intreaga economie româneascã.
În domeniul energetic, restructurarea vizeazã în principal Regia Autonomã de Electricitate "Renel", probabil cel mai reprezentativ monopol de stat al economiei, de reformarea cãruia depinde direct relansarea unor lanturi sectoriale complete ale industriei româneşti. Regia va fi restructurata prin transformarea în societate comercialã nationala, o data cu externalizarea activitãţilor auxiliare, divizarea în componente functionale, redimensionarea capacitãţilor productive în acord cu necesarul de energie corect evaluat, retehnologizarea componentelor sistemului în scopul diminuãrii intensitatii energetice, al creşterii performantei tehnico-economice şi, în final, al reducerii preţului energiei la consumatorii finali.
Concomitent, promovarea Legii energiei şi înfiinţarea Autoritãţii de reglementare vor susţine şi vor statornici demonopolizarea şi constituirea unui mediu economic concurential, nediscriminatoriu în domeniul producerii, transportului şi distribuţiei energiei electrice şi termice.
În strânsã corelare cu sectorul energetic, industria extractiva a combustibililor solizi, care a parcurs în anul 1997 faza redimensionarii, va fi restructurata, vizând doua direcţii prioritare:
a) închiderea în anul 1998 a primelor 30 dintre perimetrele şi obiectivele neexploatabile economic;
b) începerea relansarii programelor de investiţii-retehnologizari ale minelor viabile.
În acelaşi timp, vor începe lucrãri de ecologizare a zonelor miniere. Ministerul Industriei şi Comerţului împreunã cu Agenţia Nationala a Resurselor Minerale, având ca suport Legea minelor, care intra în vigoare în acest trimestru, vor lansa programele de concesionare a activitãţilor de prospectare, explorare şi exploatare miniera.
Cu diferentieri specifice, industria extractiva a minereurilor metalifere şi nemetalifere va avea în esenta aceleaşi obiective prioritare: redimensionarea activitãţii, închiderea întreprinderilor neperformante, retehnologizarea obiectivelor viabile sau cu perspectiva economicã, ecologizarea zonelor miniere, concesionarea activitãţilor de extracţie.
În intreaga industrie a mineritului, de ritmul şi amploarea concesionarilor vor depinde în buna mãsura ritmul şi calitatea restructurãrii prin concesionare creandu-se atât surse de sustinere a procesului cat şi premise de acces la performanta economicã.
Sectorul de extracţie, transport, distribuţie şi prelucrare a ţiţeiului şi gazelor - sectorul care dimensioneaza preponderent valoarea facturii energetice a economiei şi societãţii româneşti şi care conditioneaza în mare mãsura calitatea rezultatelor economice în toate lanţurile sectoriale - reclama imperios restructurarea: reactualizarea evaluãrii zãcãmintelor, închiderea sondelor care funcţioneazã sub pragul economic, revitalizarea intervenţiei ingineriei de zacamant, îmbunãtãţirea performantelor tehnice şi tehnologice de extracţie şi transport, redimensionarea capacitãţilor de rafinare şi retehnologizarea celor viabile, corelarea cu necesitãţile lantului, sectorial chimic şi petrochimic etc.
Regia Autonomã a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias urmeazã a fi restructurata prin transformarea în societate comercialã nationala şi divizarea în componentele majore functionale şi, paralel - corelat - cu restructurarea Societãţii Naţionale de Petrol, va parcurge secvential etapele concesionarii-privatizãrii.
Pornind de la caracterul strategic al industriei de petrol şi gaze, de la locul şi rolul acesteia în economia româneascã, Guvernul, prin instituţiile sale specializate, va include între preocuparile de maxima prioritate obiectivul realizãrii în acest domeniu a unei reforme coerente, corelate riguros sectorial, cu respectarea stricta a comandamentelor de strategie globalã a României.
De asemenea, structurile economice din domeniul siderurgic se confrunta, în mare mãsura, cu acelaşi tip de probleme: rigiditate, imobilism, conservatorism, supradimensionare capacitiva şi de personal, nonperformanta economicã. Ministerul Industriei şi Comerţului şi Ministerul Privatizãrii vor lua mãsurile urgent necesare pentru implementarea programelor de restructurare şi de privatizare a domeniului siderurgic.
În domeniul transporturilor se va continua programul de restructurare a Regiei Autonome "Societatea Nationala a Cãilor Ferate Romane" şi trecerea la organizarea în societãţi comerciale a transportului de marfa şi cãlãtori.

3. Consolidarea pieţelor financiare

O serie de societãţi bancare cu capital majoritar de stat au cunoscut un proces de accentuata erodare a calitãţii portofoliului de credite şi prin urmare de decapitalizare datoritã utilizãrii lor în scopul subventionarii netransparente a unor sectoare (energetic, agricol). Alte bãnci, cu capital privat, s-au angajat în tranzacţii riscante şi oneroase, astfel încât trei dintre ele au operaţiunile efectiv suspendate, în asteptarea lichidãrii. Întrucât o criza de sistem în sectorul bancar trebuie evitata, este necesar ca Banca Nationala a României sa primeascã puteri sporite pe linia supravegherii şi controlului bancar.
Guvernul va depune diligenţele necesare pentru ca noile legi privind statutul B.N.R. şi insolvabilitatea bancarã sa fie aplicate ferm. De asemenea, Guvernul va elabora o serie de propuneri legislative care sa permitã alinierea sistemului bancar romanesc la practicile şi standardele internaţionale.
Pentru consolidarea pieţelor financiare se vor lua urmãtoarele mãsuri:
- privatizarea Bãncii Romane pentru Dezvoltare - S.A. şi a Regiei Autonome "Banc-Post";
- încheierea restructurãrii Bãncii Agricole - S.A.;
- auditarea Bancorex şi B.C.R. şi stabilirea programelor de restructurare şi a necesitãţii de recapitalizare;
- utilizarea pieţelor bursiere pentru accelerarea şi creşterea procesului de privatizare;
- organizarea autonomã a autoritãţii de reglementare şi supraveghere a activitãţilor de asigurare şi reasigurare;
- elaborarea şi promovarea Legii creditului ipotecar.

4. Dezvoltarea regionala şi sprijinirea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii

Pentru anul 1998 Guvernul îşi propune o serie de mãsuri pentru crearea cadrului institutional şi legislativ în acest domeniu prin:
- promovarea Legii de dezvoltare regionala;
- promovarea Legii zonelor speciale;
- continuarea programelor de dezvoltare regionala iniţiate în cursul anului 1997 pentru Valea Jiului şi Moldova;
- promovarea Legii pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind cooperarea transfrontaliera;
- modificarea Legii privind zonele economice libere.
Pentru susţinerea iniţiativei private în sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii, Guvernul are în vedere consolidarea cadrului institutional necesar elaborãrii şi implementarii politicilor.

5. Restructurarea sectorului agricol

Guvernul recunoaşte faptul ca potenţialul agricol al tarii nu este exploatat în mod corespunzãtor. Una dintre cauzele acestei stãri de fapt o constituie faramitarea a peste doua treimi din suprafata de teren agricol şi arabil în exploatãri mici, ineficiente economic, ca urmare a întârzierii finalizarii procesului de privatizare şi a întârzierii procesului de comasare a terenului prin vânzãri şi cumpãrãri. Recent adoptatã Lege privind circulaţia juridicã a terenurilor (cu aplicabilitate de la 1 aprilie 1998) va crea premisele constituirii unei adevãrate pieţe funciare.
F.P.S. va oferi spre vânzare, pe piata RASDAQ, întregul pachet de acţiuni ce aparţine statului în societãţile comerciale de tip "Comcereal". Guvernul va decide privind regimul pierderilor la societãţile comerciale de tip "Cerealcom" şi va mandata F.P.S. cu privatizarea rapida a acestora.
Guvernul considera ca este inadmisibil ca, în domeniul industriei alimentare, balanţa comercialã a României sa fie deficitara. Privatizarile din acest domeniu vor incerca atragerea de investitori strategici, pentru relansarea acestei ramuri care prezintã un cert avantaj comparativ. Sprijinirea agriculturii de cãtre stat constituie un concept mai amplu, care are în vedere nu numai sprijinul financiar. Guvernul va adopta mãsuri privind:
- sprijinirea creãrii exploataţiilor agricole de tip industrial;
- sprijinirea materialã a micilor producãtori şi extinderea acestui sprijin în domeniul creşterii animalelor, prin cupoane pentru agricultura şi prin programe speciale de inzestrare tehnica;
- elaborarea unui program naţional pentru atragerea şi stabilirea în mediul rural a specialiştilor şi a tinerilor;
- elaborarea Legii privind privatizarea societãţilor comerciale cu capital de stat din agricultura (foste I.A.S.);
- restructurarea regiilor autonome din subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei;
- promovarea Legii muntelui şi continuarea politicilor de dezvoltare montanã.
În cazul în care producţia agricolã va fi excedentarã, Guvernul va adopta mãsuri pentru stimularea exportului de cereale.

6. Mãsuri în domeniul amenajãrii teritoriului, urbanismului şi locuirii

În concordanta cu opţiunile majore în domeniul strategiei socioeconomice se au în vedere urmãtoarele:
- promovarea Legii privind amenajarea teritoriului naţional "Reţeaua de localitãţi";
- urmãrirea extinderii elaborãrii planurilor urbanistice generale pentru toate municipiile şi finalizarea a 60% din acestea;
- crearea cadrului de finanţare necesar dezvoltãrii Fondului de locuinţe;
- promovarea Programului de construire de locuinţe sociale şi de necesitate;
- sprijinirea dezvoltãrii rurale.

III. Politica socialã

Mãsurile în acest domeniu au în vedere reforma cadrului juridic al relaţiilor de munca şi al pieţei forţei de munca şi a sistemului de asigurãri sociale. Promovarea acestor mãsuri are în vedere clarificarea rolului sindicatelor, soluţionarea eficienta a conflictelor de munca, reducerea ponderii muncii la negru, reglementarea pregãtirii profesionale, reechilibrarea financiarã a sistemelor de asigurãri sociale etc.
Guvernul îşi asuma o politica de salarizare a personalului bugetar prudenta, care sa nu induca socuri pe partea cererii agregate. În ceea ce priveşte pensiile, acestea vor fi indexate cu o rata lunarã uşor superioarã ratei de indexare a salariilor, care va duce la o acoperire a inflaţiei anticipate de aproximativ 70% din aceasta.
În cadrul procesului de intarire a disciplinei financiare, un rol crucial îl are politica de salarizare aprobatã de Guvern pentru regiile autonome şi pentru societãţile de interes naţional. Astfel, fondurile de salarii ale regiilor autonome şi ale societãţilor de interes naţional vor fi limitate conform celor prevãzute în legea bugetului.
În vederea reconversiei profesionale în Valea Jiului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va întreprinde urmãtoarele mãsuri: înfiinţarea unui centru de calificare şi recalificare la Petrosani (pentru care s-au cheltuit 600 milioane lei în 1997 şi se vor cheltui încã 500 milioane lei în anul 1998); asigurarea serviciilor de orientare profesionalã la Petrosani, Lupeni şi Petrila; crearea de 500 noi locuri de munca prin alocarea de la bugetul fondului pentru plata ajutorului de şomaj a circa 5 miliarde lei pentru acordarea de credite avantajoase întreprinderilor mici şi mijlocii.
Cadrul legislativ care reglementeazã raporturile de munca va fi perfectionat. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va elabora noi acte normative precum Legea privind soluţionarea conflictelor de munca, sau va aduce amendamente Codului muncii, Legii sindicatelor etc. În cursul anului 1998 se va declansa procesul de reforma a sistemului de asigurãri sociale şi pensii, urmând ca pe lângã sistemul de pensii de stat sa figureze şi un sistem complementar de pensii private. De asemenea, va fi promulgatã Legea privind asistenta socialã a persoanelor varstnice, precum şi Legea-cadru a asistenţei sociale. Pensionãrii vor beneficia de 250.000 de locuri la tratamentul balnear (pentru care s-au alocat 300 miliarde lei), de un numãr de 6 cãlãtorii pe calea feratã cu reducere la jumãtate a tarifului, precum şi de un program de sprijin finanţat din fonduri PHARE, aplicat în 21 de judeţe etc. În acelaşi timp, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii va creste în anul 1998 cu 30%, de la 50.000 lei la 65.000 lei.

IV. Politici privind drepturile omului, culte şi minoritãţi

Guvernul este constient de importanta creãrii unui climat favorabil parteneriatului social cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale, capabil sa ducã la adoptarea unui pact social.
De asemenea, Guvernul va promova un proiect de lege privind înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor, ceea ce va conduce la crearea unui cadru adecvat de manifestare a formelor instituţionalizate de manifestare ale societãţii civile. Se va promova şi Legea privind restituirea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor, care au aparţinut asociaţiilor, fundaţiilor, societãţilor, inclusiv organizaţiilor minoritãţilor naţionale.
În ceea ce priveşte drepturile minoritãţilor, se va elabora şi se va promova Legea minoritãţilor naţionale. De asemenea, se va elabora o strategie nationala privind integrarea socialã a rromilor.
Guvernul va elabora şi va promova Legea cultelor şi Legea privind retrocedarea bunurilor imobile şi a celor mobile aferente lor, care au aparţinut bisericilor. Începând cu luna septembrie va fi salarizat clerul din mediul rural, iar începând cu luna ianuarie 1999, şi cel din mediul urban.

V. Politici privind capitalul uman

Guvernul va promova mãsuri cu privire la continuarea reformelor din domeniul educaţiei prin:
- publicarea şi difuzarea Cãrţii Albe a reformei;
- iniţierea creãrii cadrului institutional adecvat cu implicarea societãţii civile în domeniul educaţional;
- susţinerea Legii pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 şi a normelor de aplicare a acesteia, inclusiv a celor privitoare la crearea cadrului institutional adecvat, Statutul personalului didactic - 1997 din perspectiva reformei învãţãmântului preuniversitar.
În domeniul sanitar Guvernul va acţiona pentru continuarea reformei prin:
- reorganizarea direcţiilor sanitare judeţene;
- organizarea caselor A.S.S. şi monitorizarea aplicãrii reformei în acest domeniu;
- promovarea Legii medicamentului;
- îmbunãtãţirea sistemului de omologare a echipamentelor medicale;
- eliminarea contradictiilor legislative pentru corelarea învãţãmântului medical cu asistenta medicalã.
În ceea ce priveşte domeniul culturii, Guvernul va promova un set de legi privind protecţia patrimoniului cultural mobil şi a monumentelor istorice, bibliotecile publice, muzeele şi colectiile publice. Se vor reorganiza o serie de instituţii publice de interes naţional şi se va promova privatizarea editurilor aflate în subordinea Ministerului Culturii.
În domeniul cercetãrii-dezvoltãrii şi inovarii se va adopta un plan naţional şi se vor lansa cu prioritate programe-pilot.

VI. Politici de reforma a administraţiei publice

Mãsurile pe care Guvernul le considera prioritare se referã la debirocratizarea sistemului administraţiei publice centrale şi locale, în paralel cu promovarea ideilor conţinute în Legea funcţionarului public şi a rãspunderii ministeriale: creşterea responsabilitãţii acestuia, simultan cu controlul îndeplinirii criteriilor de performanta şi instituirea conceptului de funcţionar de cariera. În acest sens se vor lua urmãtoarele mãsuri:
- elaborarea proiectelor de lege privind organizarea Guvernului, a ministerelor şi a instituţiilor subordonate Guvernului;
- susţinerea adoptãrii în regim de urgenta a modificãrilor Legii administraţiei publice locale (<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 );
- promovarea unor proiecte legislative privind: finanţele publice locale, proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, concesionarea, referendumul;
- armonizarea legislaţiei interne în domeniul administraţiei publice locale cu prevederile Cartei europene a limbilor minoritare şi regionale, ale Convenţiei-cadru privind protecţia minoritãţilor naţionale şi ale celorlalte norme europene;
- iniţierea de modificãri la Legea învãţãmântului, la Legea sãnãtãţii şi la Legea de organizare şi funcţionare a poliţiei, pentru descentralizarea unor activitãţi şi responsabilitãţi la nivelul administraţiei publice locale.

VII. Politici privind justiţia şi siguranta cetãţeanului

Guvernul va avea în vedere, la elaborarea tuturor proiectelor de lege înaintate spre Parlament, sa se asigure corelarea în continuare a legislaţiei interne cu cea din Uniunea Europeanã.
Se va elabora cadrul legislativ privind restituirea în natura a unor imobile preluate de stat dupã 6 martie 1945 sau, acolo unde nu mai este posibil, prin justa despãgubire, conform Rezoluţiei nr. 1.123/24 aprilie 1997 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei şi garantand mãsuri reale pentru protecţia chiriaşilor.
De asemenea, se va avea în vedere elaborarea şi promovarea Legii pentru modernizarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedura penalã, precum şi modificarea Codului de procedura civilã, iniţierea şi punerea în aplicare a procesului de demilitarizare a unor structuri ale Ministerului de Interne şi, îndeosebi, a Poliţiei Romane.

VIII. Politica externa şi de securitate nationala

Politica externa a României va continua sa promoveze interesele României pe plan internaţional, în concordanta cu obiectivele strategice ale tarii privind integrarea euroatlantica şi aderarea la Uniunea Europeanã.
În domeniul securitãţii naţionale se va acţiona pentru definitivarea doctrinei militare, în colaborare cu Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii şi cu partidele politice, precum şi pentru revederea şi actualizarea programelor de activitate interna şi externa premergãtoare aderãrii la NATO.





             Capitolul I - POLITICA MACROECONOMICA


| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Definitivarea strategiei pentru| - Ministerul |30.08.1998| |
|crearea pieţei secundare a titluri-| Finanţelor, | | |
|lor de stat şi adoptarea unor ma- | - Banca | | |
|suri preliminare în aceasta direc- | Nationala a | | |
|tie. | României | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Îmbunãtãţirea activitãţii de | - Ministerul |permanent | |
|administrare a impozitelor prin | Finanţelor | | |
|stabilirea de bareme valorice | | | |
|lunare de colectare a taxelor şi | | | |
|impozitelor datorate. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Iniţierea mãsurilor vizând | - Ministerul |30.05.1998| |
|crearea sistemului dosarelor fisca-| Finanţelor | | |
|le pentru toţi contribuabilii | | | |
|(dotãri). | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Armonizarea legislaţiei cu cea | - Ministerul |31.12.1998| |
|europeanã în domeniul impozitelor | Finanţelor | | |
|indirecte, în special TVA şi | | | |
|accizelor. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Alocarea cheltuielilor de re- | - Ministerul |31.07.1998| |
|forma şi restructurare pe programe | Industriei şi | | |
|şi proiecte. | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Agriculturii şi| | |
| | Alimentaţiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finanţelor, | | |
| | - Consiliul | | |
| |pentru Reforma | | |
| | - Ministerul | | |
| |Transporturilor | | |
| | - Ministerul | | |
| |Apelor, Pãduri- | | |
| |lor şi Protec- | | |
| |tiei Mediului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|6. Elaborarea metodologiilor "buge-| - Ministerul |30.09.1998| |
|tului pentru rezultate" şi pregati-| Finanţelor | | |
|rea proiectului de buget pentru | | | |
|anul 1999 în conformitate cu | | | |
|metodologiile aprobate. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Completarea legislaţiei privind| - Ministerul |30.06.1998| |
|achiziţiile publice, în special în | Finanţelor | | |
|ceea ce priveşte serviciile şi | | | |
|armonizarea cu Directivele U.E. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reducerea evaziunii fiscale şi | - Ministerul |permanent | a) Crearea |
|a fraudei vamale. | Finanţelor, | |unui mecanism|
| | - Garda | |simplificat |
| | Financiarã, | |şi rapid pen-|
| | - Direcţia | |tru recupera-|
| | Generala a | |rea prejudi- |
| | Vamilor | |ciilor con- |
| | | |statate de |
| | | |Garda Finan- |
| | | |ciara |
| | | | b) Stoparea |
| | | |posibilitãţi-|
| | | |lor de sub- |
| | | |facturare a |
| | | |importurilor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Îmbunãtãţirea cadrului insti- | - Ministerul |30.06.1998| |
|tutional, în conformitate cu prac- | Privatizãrii | | |
|tica U.E. pentru atragerea investi-| - Ministerul | | |
|tiilor strãine directe; crearea | Ştiinţei şi | | |
|structurilor instituţionale negu- | Tehnologiei, | | |
|vernamentale pentru standardizare | - Ministerul | | |
|şi acreditare. | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Capitalizarea EXIMBANK. | - Ministerul |01.06.1998| |
| | Finanţelor, | | |
| | - Banca | | |
| | Nationala a | | |
| | României | | |
| | - Ministere | | |
| | Economice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|


Capitolul II - POLITICI DE RESTRUCTURARE A ECONOMIEI

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Actualizarea strategiilor sec- | - Ministerele |31.12.1998| Se vor iden-|
|toriale şi subsectoriale de | Economice, | |tifica struc-|
|restructurare/dezvoltare începând | - Ministerul | |rile şi |
|cu cele pentru sectoarele energetic| Privatizãrii | |dimensiunile |
|petrochimic şi siderurgic; corela- | | |dezirabile |
|rea strategiilor sectoriale. | | |ale ramurilor|
| | | |respective, |
| | | |cat şi dina- |
| | | |mica acestora|
| | | |pe termen |
| | | |lung şi se |
| | | |vor stabili |
| | | |mãsurile con-|
| | | |crete de |
| | | |creare a me- |
| | | |diului econo-|
| | | |mic favorabil|
| | | |, termene şi |
| | | |responsabili-|
| | | |tati. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. a) Restructurarea societãţilor | - Ministerul |permanent | Restructura-|
|comerciale cu capital majoritar de | Privatizãrii, | |rile vor avea|
|stat, care înregistreazã pierderi | - Ministerele | |la baza ana- |
|şi lichidarea structurilor | Economice | |lizarea |
|neviabile | | |societãţilor |
|...................................|................| |comerciale |
| b) Nu se vor acorda subvenţii şi | - Ministerul | |respective în|
|se va descuraja creditarea agenţi- | Finanţelor şi | |concordanta |
|lor economici care au acumulat un | - Ministerele | |cu programele|
|volum important de credite neper- | Economice | |de dezvoltare|
|formante şi datorii restante. | | |sectoriale. |
| | | | Vor fi |
| | | |realizate |
| | | |divizari/ |
| | | |comasari/ |
| | | |lichidari. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Elaborarea normelor metodolo- | - Ministerul |30.06.1998| Finanţarea |
|gice de finanţare a proiectelor şi | Finanţelor, | |trebuie sa |
|programelor de restructurare şi | - Ministerul | |aibã în vede-|
|dezvoltare economicã din fondul de | Industriei şi | |re principiul|
|dezvoltare la dispoziţia Guvernului| Comerţului, | |de rambursare|
| | - Ministerul | |a sumelor. |
| | Agriculturii şi| | |
| | Alimentaţiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Transporturilor| | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea unui act normativ | - Ministerul |30.07.1998| |
|privind utilizarea fondurilor | Privatizãrii, | | |
|obţinute din vânzãri de active de | - Ministerul | | |
|cãtre societãţile comerciale cu | Industriei şi | | |
|capital majoritar de stat, exclusiv| Comerţului, | | |
|în scopul restructurãrii/ | - Ministerul | | |
|retehnologizãrii/dezvoltãrii | Finanţelor | | |
|societãţilor comerciale respective.| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Completarea cadrului legislativ| - Ministerul |30.05.1998| Creşterea |
|în vederea accelerarii procesului | Privatizãrii | |gradului de |
|de privatizare. | | |transparenta |
| | | |şi eficienta,|
| | | |precum şi a |
| | | |calitãţii |
| | | |deontologice |
| | | |a actului de |
| | | |privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Actualizarea strategiei şi a | - Ministerul |30.04.1998| |
|Programului de Privatizare pentru | Privatizãrii | | |
|anul 1998 | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Întocmirea unui act normativ | - Ministerul |30.05.1998| Deblocarea |
|privind cadrul de sustinere a pri- | Privatizãrii | |şi accelera- |
|vatizarii unor societãţi comerciale| | |rea procesului
|mari cu datorii importante la buge-| | |de privatiza-|
|tele de stat şi de asigurãri | | |re. |
|sociale şi de sãnãtate, la bãnci şi| | | |
|la alţi creditori prin conversia | | | |
|datoriilor în acţiuni, reesalonari,| | | |
|moratorii. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Finalizarea regularizarilor | - Ministerul |01.08.1998| Realizarea |
|cotelor de capital între SIF-uri | Privatizãrii | |acesteia |
|şi FPS. | | |conditioneaza|
| | | |privatizarea |
| | | |bãncilor |
| | | |(BANCPOST şi |
| | | |BRD). |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea studiilor şi progra-| - Ministerul |30.08.1998| |
|melor de demarare a procesului de | Privatizãrii, | | |
|privatizare în domenii de interes | - Ministerul | | |
|bugetar: | Educaţiei | | |
| - învãţãmânt | Naţionale, | | |
| - sãnãtate | - Ministerul | | |
| | Sãnãtãţii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Promovarea cadrului legislativ | - Consiliul |30.06.1998| Vor fi |
|specific reorganizãrii şi restruc- |pentru Reforma, | |posibile: |
|turarii regiilor autonome (Legea | - Ministerul | | - separarea |
|privind dreptul de proprietate | Justiţiei, | |capitalului |
|publica şi regimul juridic al | - Ministerul | |public de cel|
|acestuia, Legea concesiunilor, | Industriei şi | |privat; |
|Legea energiei şi Legea serviciilor| Comerţului, | | - determina-|
|publice). | - D.A.P.L. | |rea capitalu-|
| | | |lui social al|
| | | |societãţilor |
| | | |comerciale |
| | | |rezultate din|
| | | |reorganizarea|
| | | |regiilor |
| | | |autonome; |
| | | | - reglemen- |
| | | |tarea rela- |
| | | |tiilor socie-|
| | | |tatilor comer-
| | | |ciale ce |
| | | |opereazã cu |
| | | |bunurile |
| | | |publice şi |
| | | |presteazã |
| | | |servicii |
| | | |publice cu |
| | | |autoritãţile.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Înfiinţarea unor autoritãţi de | - Consiliul |15.07.1998| Aceasta |
|reglementare cu rol de arbitru al | pentru Reforma | |autoritate |
|pieţelor dominate de monopoluri | şi | |acorda licen-|
|naturale. | - Ministerele | |te, aproba |
| | de resort | |tarife, su- |
| | | |pravegheaza |
| | | |respectarea |
| | | |functionarii |
| | | |pieţei etc. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Perfecţionarea cadrului legis- | - Ministerele |30.06.1998| |
|lativ cu privire la transferul | Economice, | | |
|cãtre FPS a acţiunilor societãţilor| - Ministerul | | |
|comerciale rezultate ca urmare a | Privatizãrii, | | |
|reorganizãrii regiilor autonome. | - Ministerul | | |
| | Justiţiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. Privatizarea R.A. ROMTELECOM | |30.05.1998| |
| a) Transferarea acţiunilor gestio-| | | |
|nate de Ministerul Finanţelor şi | | | |
|Ministerul Comunicaţiilor la | | | |
|ROMTELECOM cãtre FPS şi preluarea | | | |
|imediata de cãtre acesta a procesu-| - Ministerul | | |
|lui de privatizare. | Comunicaţiilor | | |
|...................................| |..........| |
| b) Finalizarea primei etape a | - Ministerul |30.09.1998| |
|privatizãrii cu investitor strate- | Privatizãrii | | |
|gic şi salariaţi, inclusiv prin | | | |
|marire de capital | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Restructurarea RENEL | - Ministerul |31.07.1998| |
| a) Separarea în componente | Industriei şi | | |
|functionale. | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Externalizarea şi transformarea| - Ministerul |31.07.1998| |
|în societãţi comerciale a unor | Industriei şi | | |
|componente. | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizãrii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Transformarea unor componente | - Ministerul |31.12.1998| |
|în societãţi naţionale şi/sau | Industriei şi | | |
|societãţi comerciale precum şi | Comerţului, | | |
|demararea privatizãrii/concesiona- | - Ministerul | | |
|rii acestora din urma. | Privatizãrii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| d) Dinamizarea subventiei incruci-| - Ministerul |31.07.1998| |
|sate între consumul industrial şi | Industriei şi | | |
|cel casnic şi oferirea unor tarife | Comerţului, | | |
|reduse doar categoriilor defavori- | - Oficiul | | |
|zate economic, simultan cu revede- | Concurentei | | |
|rea sistemului tarifar pentru | | | |
|electricitate şi caldura. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Restructurarea ROMGAZ | - Ministerul |31.07.1998| |
| a) Separarea în componente | Industriei şi | | |
|functionale. | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Externalizarea şi transformarea| - Ministerul |31.12.1998| |
|în societãţi comerciale a unor | Industriei şi | | |
|componente. | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizãrii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Transformarea unor componente | - Ministerul |31.12.1998| |
|în societãţi naţionale şi/sau | Industriei şi | | |
|societãţi comerciale precum şi | Comerţului, | | |
|demararea privatizãrii/concesiona- | - Ministerul | | |
|rii acestora din urma. | Privatizãrii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. a) Încheierea corporatizarii | - Ministerul |31.07.1998| |
|efective a SNP PETROM. | Industriei şi | | |
| | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul |31.12.1998| |
|litate pentru privatizarea parţialã| Industriei şi | | |
|a societãţii. | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizãrii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Transferarea cãtre administra- | - Ministerul | | |
|tiile locale a minim trei porturi. |Transporturilor,| | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. a) Corporatizarea Companiei | - Ministerul |31.12.1998| |
|Naţionale a Sarii. | Industriei şi | | |
| | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Elaborarea studiului de fezabi-| - Ministerul |31.12.1998| |
|litate a privatizãrii. | Industriei şi | | |
| | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Privatizãrii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Continuarea programului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|restructurare a SNCFR şi trecerea |Transporturilor,| | |
|la organizarea în societãţi comer- | - Ministerul | | |
|ciale a transportului de marfa şi | Finanţelor, | | |
|cãlãtori. | - Ministerul | | |
| | Privatizãrii, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. a) Efectuarea de propuneri/ | - Ministerul |30.09.1998| |
|studii de fezabilitate privind | Privatizãrii, | | |
|corporatizarea şi externalizarea/ | - Ministerele | | |
|privatizarea totalã sau parţialã a | de resort | | |
|unor activitãţi componente pentru | | | |
|alte regii autonome: | | | |
| - Aeroportul Baneasa, Otopeni, | | | |
| Constanta şi Timişoara | | | |
| - RATMIL | | | |
| - Apele Romane | | | |
| - PLAFAR | | | |
| - ROMAVIA | | | |
| - Editura Didactica şi Pedagogica | | | |
| - UNIFARM | | | |
| - Tipografia CORESSI | | | |
|lista urmând a fi completatã pe | | | |
|parcurs. | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Demararea privatizãrii acestor | - Ministerul |31.12.1998| |
|societãţi. | Privatizãrii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Privatizarea BRD şi BANCPOST cu| - Ministerul |31.12.1998| |
|investitori strategici - bãnci | Privatizãrii, | | |
|internaţionale de prim rang | - Ministerul | | |
|(inclusiv prin oferirea capitalului| Finanţelor şi | | |
|majoritar) combinata cu emisiuni | - Banca | | |
|de acţiuni pe piata interna şi | Nationala a | | |
|certificate de depozit pe pieţele | României | | |
|externe. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Încheierea restructurãrii | - Ministerul |31.12.1998| |
|Bãncii Agricole şi Finalizarea | Privatizãrii, | | |
|studiului de fezabilitate pentru | - Ministerul | | |
|privatizarea acestei bãnci. | Finanţelor şi | | |
| | - Banca | | |
| | Nationala a | | |
| | României | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Auditarea BANCOREX şi BCR şi | - Ministerul |31.12.1998| |
|stabilirea programelor de restruc- | Privatizãrii, | | |
|turare şi a necesitãţii de | - Ministerul | | |
|recapitalizare a acestor bãnci. | Finanţelor şi | | |
| | - Banca | | |
| | Nationala a | | |
| | României | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Privatizarea ASIROM | - Ministerul |30.11.1998| |
| | Privatizãrii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Utilizarea pieţelor bursiere | - Ministerul |01.06.1998| |
|pentru accelerarea şi creşterea | Privatizãrii, | | |
|transparenţei procesului de | - Comisia | | |
|privatizare. |Nationala pentru| | |
| |Valori Mobiliare| | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Organizarea autonomã a Oficiu- | - Ministerul |cf. Legii | |
|lui Naţional pentru Supravegherea | Finanţelor | | |
|activitãţilor de asigurare şi | | | |
|reasigurare. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Modificarea Legii Leasing-ului | - Ministerul |30.06.1998| |
| | Privatizãrii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul |30.06.1998| Se asigura |
|creditului ipotecar. | Finanţelor şi | |înfiinţarea |
| | - Ministerele | |bãncilor de |
| | interesate, | |credit ipo- |
| | - Banca | |tecar, lansa-|
| | Nationala a | |rea progra- |
| | României, | |mului natio- |
| | - CNVM | |nal de con- |
| | | |structii de |
| | | |locuinţe, a |
| | | |pieţei ipote-|
| | | |cilor şi |
| | | |obligaţiuni- |
| | | |lor ipotecare|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Elaborarea şi promovarea unui | - Ministerul |30.09.1998| Se asigura |
|act normativ pentru asigurarea şi | Finanţelor, | |protecţia |
|reasigurarea activelor societãţilor| - Ministerul | |acestor acti-|
|comerciale cu capital majoritar de | Industriei şi | |ve contra |
|stat şi a patrimoniului instituţii-| Comerţului, | |riscurilor |
|lor de stat centrale şi locale. | - Ministerul | |cat şi dimi- |
| | Privatizãrii | |nuarea tran- |
| | | |sferurilor de|
| | | |la buget pen-|
| | | |tru recupera-|
| | | |rea - repara-|
| | | |rea daunelor |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Consolidarea cadrului institu- | - Consiliul |01.09.1998| |
|tional de elaborare şi implementare| pentru Reforma | | |
|a politicilor pentru dezvoltarea | - Banca | | |
|sectorului de întreprinderi mici şi| Nationala a | | |
|mijlocii; stimularea functionarii | României | | |
|creditului şi a garantarii acestuia| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Promovarea Legii de dezvoltare | - Consiliul |30.06.1998| |
|regionala şi crearea cadrului | pentru Reforma,| | |
|institutional de finanţare pentru | - Ministerul | | |
|elaborarea şi aplicarea de politici| Industriei şi | | |
|active în domeniul dezvoltãrii | Comerţului, | | |
|regionale. | - Ministerul | | |
| | Finanţelor, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea Legii zonelor | - Consiliul |01.06.1998| |
|speciale. | pentru Reforma,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|33. Continuarea programelor de | - Consiliul |31.12.1998| |
|dezvoltare regionala iniţiate în | pentru Reforma,| | |
|cursul anului 1997 pentru Valea | - Ministerul | | |
|Jiului şi Moldova. | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|34. Promovarea Legii pentru rati- | - D.A.P.L., |30.06.1998| |
|ficarea Convenţiei Cadru privind | - Consiliul | | |
|cooperarea transfrontaliera. | pentru Reforma | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|35. Constituirea euro-regiunilor | - D.A.P.L. | | Pe baza |
|"Prutul Superior" şi "Dunarea de | | |înţelegerilor|
|Jos". | | |internatio- |
| | | |nale. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|36. Modificarea Legii privind | - Ministerul |30.06.1998| |
|Zonele Economice Libere. | Transporturilor| | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiţiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|37. Elaborarea proiectelor vizând | - Comisia |31.12.1998| |
|strategia nationala de informati- | Nationala de | | |
|zare. | Informatica, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Comunicaţiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Ştiinţei şi | | |
| | Tehnologiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|38. Aprobarea strategiei naţionale | - Ministerul |31.12.1998| |
|de comunicaţii. | Comunicaţiilor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|39. Restructurarea regiilor auto- | |31.12.1998| |
|nome în domeniul comunicaţiilor | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) Corporatizarea R.A. RADIO | - Ministerul |30.06.1998| |
| Comunicaţii. | Comunicaţiilor | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Corporatizarea R.A. POSTA | |30.06.1998| |
| Romana. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|40. Privatizarea: | - Ministerul |31.12.1998| Termen de |
| - demararea privatizãrii | Comunicaţiilor,| |încheiere - |
| R.A. POSTA Romana prin oferta | - Ministerul | |semestrul |
| publica în primul rând pe piata | Privatizãrii | | I - 1999 |
| de capital din România. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|41. Perfecţionarea cadrului | - Ministerul |31.12.1998| |
|legislativ prin: | Comunicaţiilor,| | |
| a) Adaptarea cadrului de regle- | - Ministerul | | |
| mentari autohton cu cadrul de | Justiţiei | | |
| reglementare a Uniunii Europene; | | | |
| b) Elaborarea şi promovarea Legii | | | |
| spectrului de frecventa; | | | |
| c) Elaborarea şi promovarea Legii | | | |
| de transformare a Inspectoratului | | | |
| General de Comunicaţii în Agenţia | | | |
| Nationala de Comunicaţii; | | | |
| d) Elaborarea şi promovarea Legii | | | |
| privind Semnatura Secretizata. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|42. Investiţii: | - Ministerul |permanent | Pana în anul|
| a) Continuarea instalãrii de minim| Comunicaţiilor,| | 2000 |
|300.000 de noi linii telefonice şi | - Ministerul | | |
|înlocuirea a 100.000 linii telefo- | Finanţelor | | |
|nice - existente anual; | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Începerea investiţiilor pentru | |31.12.1998| |
|Centrul Naţional pentru Monitoriza-| | | |
|rea de Frecventa; | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Începerea investiţiei pentru | |31.12.1998| |
|retehnologizarea SN RADIO Comunica-| | | |
|tii, ca o componenta importanta | | | |
|pentru siguranta nationala. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|43. Sprijinirea creãrii exploata- | - Ministerul | | Pe baza |
|tiilor agricole moderne prin: | Agriculturii şi| |proprietãţii |
| a) realizarea cadrului legislativ | Alimentaţiei, | |private |
|adecvat (Legea creditului agricol, | - Ministerul | | |
|modificarea Legii nr. 36/1991 | Justiţiei, | | |
|privind asociaţiile agricole); | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|...................................|................|30.09.1998| |
| b) realizarea cadrului institutio-| - Ministerul | | |
|nal (Fondul de sprijin al producã- | Agriculturii şi| | |
|torilor agricoli, Fondul de asigu- | Alimentaţiei, | | |
|rare şi reasigurare impotriva | - Ministerul | | |
|calamitãţilor). | Finanţelor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|44. Sprijinirea materialã a micilor| - Ministerul |permanent | |
|producãtori şi extinderea acestui | Agriculturii şi| | |
|sprijin în domeniul creşterii | Alimentaţiei, | | |
|animalelor, prin cupoane pentru | - Ministerul | | |
|agricultura şi prin programe | Finanţelor, | | |
|speciale de inzestrare tehnica. | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|45. Continuarea procesului de | - Ministerul |permanent | Conform |
|retrocedare a proprietãţilor fun- | Agriculturii şi| |Protocolului |
|ciare (terenuri arabile, pãşuni, | Alimentaţiei, | |semnat ante- |
|pãduri, terenuri împãdurite) prin | | |rior de cãtre|
|extinderea cadrului legislativ. | | |toţi partene-|
| | | |rii din |
| | | |coalitie, |
| | | |consacrate în|
| | | |Legea nr. |
| | | |169/1997 şi |
| | | |prin acordul |
| | | |partenerilor |
| | | |din coalitie.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|46. Elaborarea unui program natio- | - Ministerul |30.08.1998| |
|nal pentru atragerea şi stabilirea | Agriculturii şi| | |
|în mediul rural a specialiştilor | Alimentaţiei, | | |
|şi a tinerilor. | - Ministerul | | |
| | Tineretului şi | | |
| | Sportului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | lucrãrilor | | |
| | Publice şi | | |
| | Amenajãrii | | |
| | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educaţiei | | |
| | Naţionale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|47. Elaborarea cadrului institu- | - Ministerul |30.09.1998| Fondul fun- |
|tional pentru administrarea fondu- | Agriculturii şi| |ciar al sta- |
|lui funciar al statului şi trecerea| Alimentaţiei, | |tului rãmas |
|la privatizarea de societãţi | - Ministerul | |dupã retroce-|
|comerciale cu capital de stat din | Privatizãrii | |dare şi |
|agricultura. | | |privatizare. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|48. Finalizarea proiectului de lege| - Ministerul |30.11.1998| |
|privind piscicultura şi pescuitul. | Agriculturii şi| | |
| | Alimentaţiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|49. Stimularea exportului de | - Ministerul |30.11.1998| |
|cereale dacã producţia va fi | Agriculturii şi| | |
|excedentarã. | Alimentaţiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|50. Finalizarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|dizolvare a ANPA şi demararea pro- | Agriculturii şi| | |
|cesului de privatizare a societãţi-| Alimentaţiei, | | |
|lor comerciale rezultate în urma | - Ministerul | | |
|divizãrii. | Privatizãrii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|51. Restructurarea regiilor din | - Ministerul |31.12.1998| |
|subordinea Ministerului Agricultu- | Agriculturii şi| | |
|rii şi Alimentaţiei (R.A. Tutunului| Alimentaţiei, | | |
|RAIF, Cai de Rasa etc.), transfor- | - Ministerul | | |
|marea acestora în societãţi comer- | Privatizãrii | | |
|ciale şi demararea privatizãrii | | | |
|acestora. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|52. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul |30.06.1998| |
|Fondului de protecţia mediului. | Apelor, | | |
| | Pãdurilor şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Mediului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|53. Crearea cadrului institutional | - Ministerul |31.12.1998| |
|pentru administrarea fondului de | Apelor, | | |
|protecţia mediului şi a metodolo- | Pãdurilor şi | | |
|giei de ierarhizare şi promovare a | Protecţiei | | |
|proiectelor de mediu. | Mediului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | de Finanţe, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|54. Elaborarea şi promovarea cadru-| - Ministerul |31.12.1998| |
|lui legislativ stimulator pentru | Apelor, | | |
|activitãţile de protecţia mediului,| Pãdurilor şi | | |
|inclusiv ale instrumentelor econo- | Protecţiei | | |
|mice şi financiare. | Mediului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | de Finanţe, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Industriei şi | | |
| | Comerţului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|55. În domeniul amenajãrii terito- | - Ministerul |30.10.1998| |
|riului şi urbanismului: | lucrãrilor | | |
| - promovarea Legii privind amena- | Publice şi | | |
|jarea teritoriului naţional | Amenajãrii | | |
|"Reţeaua de localitãţi". | Teritoriului | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - urmãrirea extinderii elaborãrii | - D.A.P.L. şi |31.12.1998| |
|Planurilor Urbanistice Generale | - Ministerele | | |
|pentru toate municipiile şi finali-| interesate | | |
|zarea a 60% din acestea. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|56. În domeniul locuirii | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - promovarea de programe pentru | - Ministerul |30.09.1998| Se va urmãri|
|construcţia de locuinţe, inclusiv | lucrãrilor | |co-finanţarea|
|locuinţe sociale şi de necesitate | Publice şi | |prin resurse |
|şi crearea cadrului institutional | Amenajãrii | |externe. |
|şi de finanţare necesar; | Teritoriului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Finanţelor | | |
|...................................|................|..........|.............|
| - elaborarea programului de | - Ministerul |30.06.1998| |
|acţiuni pentru reducerea riscului | Muncii şi | | |
|seismic al clãdirilor de locuit | Protecţiei | | |
|expertizate tehnic şi încadrate în | Sociale, | | |
|gradul I de risc seismic, inclusiv | - Ministerul | | |
|asigurarea cu resurse financiare | Ştiinţei şi | | |
|pentru susţinerea programului. | Tehnologiei, | | |
| | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|57. Sprijinirea dezvoltãrii rurale | - Ministerul |permanent | Programele |
|prin: elaborarea, iniţierea şi | lucrãrilor | |se extind şi |
|aplicarea de programe pentru | Publice şi | |în anul 1999.|
|alimentarea cu apa, electrificare, | Amenajãrii | | |
|reţele de linii telefonice, infra- | Teritoriului, | | |
|structuri de transport (inclusiv | - Ministerul | | |
|pietruirea drumurilor comunale) şi | Finanţelor, | | |
|crearea de locuri de munca în | - Ministerul | | |
|sectoare neagricole. | Industriei şi | | |
| | Comerţului, | | |
| | - Ministerul | | |
| |Transporturilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Comunicaţiilor,| | |
| | - Ministerul | | |
| | Agriculturii şi| | |
| | Alimentaţiei | | |
-----------------------------------------------------------------------------


Capitolul III - POLITICA SOCIALĂ

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reforma cadrului juridic al | | | |
| relaţiilor de munca | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Modificarea Legii nr. 54/1991 | - Ministerul |30.09.1998| Pentru cla- |
|cu privire la sindicate | Muncii şi | |rificarea |
| | Protecţiei | |rolurilor |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic şi | | |
| | Social | | |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea Legii nr. 15/1991 | - Ministerul |31.12.1998| |
|a conflictelor de munca | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic şi | | |
| | Social | | |
|...................................|................|..........|.............|
| c) Modificarea Legii privind | - Ministerul |30.06.1998| Pentru solu-|
|organizarea judecãtoreascã pentru | Muncii şi | |tionarea efi-|
|mai buna soluţionare a litigiilor | Protecţiei | |cienta a |
|de munca. | Sociale, | |litigiilor |
| | - Consiliul | |de munca, şi |
| | Economic şi | |responsabili-|
| | Social, | |zarea pãrţi- |
| | - Ministerul | |lor contrac- |
| | Justiţiei | |tuale în |
| | | |raporturile |
| | | |de munca |
|...................................|................|..........|.............|
| d) Modificarea Codului Muncii | - Ministerul |31.12.1998| |
| | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic şi | | |
| | Social | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Reforma cadrului juridic al | | | |
| pieţei forţei de munca | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Promovarea modificãrii Legii | - Ministerul |30.09.1998| - Eliminarea|
|nr. 1/1991 care va deveni Legea | Muncii şi | |muncii la |
|privind reglementarea pieţei forţei| Protecţiei | |negru. |
|de munca. | Sociale, | | - Eficienti-|
| | - Ministerul | |zarea siste- |
| | Finanţelor, | |mului de |
| | - Ministerul | |acordare a |
| | Industriei şi | |ajutorului |
| | Comerţului, | |de şomaj. |
| | - Consiliul | | - Finaliza- |
| | Economic şi | |rea, eficien-|
| | Social | |tizarea chel-|
| | | |tuielilor |
| | | |pentru mãsuri|
| | | |active (re- |
| | | |glementarea |
| | | |formãrii |
| | | |continue pro-|
| | | |fesionale a |
| | | |adulţilor). |
| | | | - Reglemen- |
| | | |tarea juridi-|
| | | |ca a concedi-|
| | | |erilor colec-|
| | | |tive. |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Modificarea sistemului normativ| - Ministerul |30.06.1998| a. Liberali-|
|a remunerãrii muncii. | Muncii şi | |zare. |
| | Protecţiei | | b. Control |
| | Sociale | |prin sistem |
| | | |de salarizare|
| | | |orientat pe |
| | | |performanta |
| | | |în sfera |
| | | |publica. |
|...................................|................|..........|.............|
| c) Legiferarea regimului de circu-| - Ministerul |30.09.1998| - Protecţia |
|latie internationala a forţei de | Muncii şi | |muncitorilor |
|munca. | Protecţiei | |romani care |
| | Sociale | |lucreazã în |
| | | |strãinãtate. |
| | | |- Armonizarea|
| | | |cu reglemen- |
| | | |ţãrile |
| | | |europene. |
|...................................|................|..........|.............|
| d) Legiferarea autoritãţii de | - Ministerul |30.06.1998| - Abordarea |
|inspecţie a muncii. | Muncii şi | |generalista. |
| | Protecţiei | | - Stimularea|
| | Sociale | |investiţiilor|
| | | |pentru ameli-|
| | | |orarea condi-|
| | | |tiilor de |
| | | |munca. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Reforma sistemului de asigurãri| | | |
| sociale | | | |
|...................................|................|..........|.............|
| a) Elaborarea pachetului de legi | - Ministerul |30.09.1998| - reechili- |
|privind PAG şi/sau capitalizate în | Muncii şi | |brarea finan-|
|gestiune publica şi/sau privatã | Protecţiei | |ciara a sis- |
| | Sociale, | |temului |
| | - Consiliul | | - efect po- |
| | Economic şi | |zitiv asupra |
| | Social | |pieţelor de |
| | | |capital |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Elaborarea pachetului de legi | - Ministerul | | |
|privind asigurarea la risc profe- | Muncii şi | | |
|sional şi accidente | Protecţiei | | |
| | Sociale, | | |
| | - Consiliul | | |
| | Economic şi | | |
| | Social | | |
| | - Secretariatul| | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. a) Reforma sistemului de | - Ministerul |31.12.1998| - adresabi- |
|Asistenta Socialã. | Muncii şi | |litatea ser- |
| | Protecţiei | |viciilor; |
| | Sociale, | | - standarde |
| | - Secretariatul| |ocupationale |
| | de Stat pentru | |pentru servi-|
| | Handicapati, | |ciul de asis-|
| | - Departamentul| |tenta; |
| |pentru Protecţia| | - eligibili-|
| | Copilului, | |tatea ONG |
| | - Ministerul | |pentru oferi-|
| | Sãnãtãţii | |rea de servi-|
| | | |cii sociale |
| | | |finanţate |
| | | |public; |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Iniţierea reformei institutio- | - Ministerul |31.12.1998| - aspecte de|
|nale. | Muncii şi | |reforma a |
| | Protecţiei | |administraţiei
| | Sociale, | |publice. |
| | - D.A.P.L., | | |
| | - Departamentul| | |
| |pentru Protecţia| | |
| | Copilului, | | |
| | - Secretariatul| | |
| | de Stat pentru | | |
| | Handicapati, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Sãnãtãţii, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educaţiei | | |
| | Naţionale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Promovarea legii privind | - Secretariatul|31.05.1998| |
|persoanele cu handicap. | de Stat pentru | | |
| | Handicapati | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Elaborarea şi promovarea Legii | - Departamentul|30.09.1998| |
|privind regimul protecţiei dreptu- |pentru Protecţia| | |
|rilor copilului. | Copilului | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Semnarea şi pregãtirea ratifi- | - Departamentul|31.12.1998| |
|carii Convenţiei Europene cu pri- |pentru Protecţia| | |
|vire la exerciţiul drepturilor | Copilului | | |
|copilului (Strasbourg 1996) | | | |
-----------------------------------------------------------------------------


Capitolul IV - POLITICI PRIVIND DREPTURILE OMULUI,
CULTE ŞI MINORITĂŢI

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Accelerarea operationalizarii | - Guvern prin |30.06.1998| Instaurarea |
|Consiliului Economic şi Social. | ministere | |unui climat |
| | | |de colaborare|
| | | |şi conlucrare|
| | | |capabil sa |
| | | |ducã la adop-|
| | | |tarea unui |
| | | |pact social. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul |31.12.1998| La elaborare|
|pentru înfiinţarea şi funcţionarea | Justiţiei | |se va colabo-|
|asociaţiilor şi fundaţiilor | | |ra cu organi-|
| | | |zatiile negu-|
| | | |vernamentale.|
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Elaborarea şi promovarea Legii | - Secretariatul|31.12.1998| a) Cu con- |
|cultelor şi a Legii privind inven- | de Stat pentru | |sultarea cul-|
|tarierea bunurilor imobile şi a | Culte, | |telor religi-|
|celor mobile aferente lor, care au | - Ministerul | |oase recunos-|
|aparţinut bisericilor în vederea | Justiţiei, | |cute. |
|reglementãrii situaţiei lor | - Departamentul| | b) Se vor |
|juridice. | Minoritãţilor | |avea în vede-|
| | Naţionale | |re reglemen- |
| | | |ţãrile preva-|
| | | |zute în |
| | | |Recomandarea |
| | | |nr. 176 a |
| | | |Adunãrii |
| | | |Parlamentare |
| | | |a Consiliului|
| | | |Europei. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea şi promovarea Legii | - Departamentul|31.12.1998| |
|minoritãţilor naţionale | Minoritãţilor | | |
| | Naţionale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiţiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Elaborarea strategiei naţionale| - Departamentul|31.12.1998| |
|privind integrarea socialã a | Minoritãţilor | | |
|rromilor. | Naţionale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Constituirea Consiliului | - Decizia |30.06.1998| |
|Consultativ pentru sectorul negu- | Primului-Minis-| | |
|vernamental la nivel central şi |tru/Hotãrâre de | | |
|local. |Guvern | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Salarizarea bugetarã a clerului| - Ministerul |01.09.1998| De la |
| | Finanţelor, | |01.09.1998 se|
| | - Secretariatul| |va salariza |
| | de Stat pentru | |clerul din |
| | Culte | |mediul rural |
| | | |şi de la |
| | | |01.01.1999 şi|
| | | |cel din me- |
| | | |diul urban. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Ratificarea unor convenţii | - Ministerul |30.12.1998| |
|relevante semnate în 1997 privind | Afacerilor | | |
|cetãţenia, crimele contra umanita- | Externe, | | |
|tii şi de rãzboi, proceduri în fata| - Ministerul | | |
|Curţii Europene a Drepturilor | Justiţiei | | |
|Omului. | | | |
-----------------------------------------------------------------------------


Capitolul V - POLITICI PRIVIND CAPITALUL UMAN

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Reorganizarea Direcţiilor | - Ministerul |30.09.1998| |
|Sanitare Judeţene | Sãnãtãţii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Organizarea caselor A.S.S. şi | - Ministerul |30.09.1998| |
|monitorizarea aplicãrii reformei | Sãnãtãţii, | | |
|în acest domeniu | - Ministerul | | |
| | Finanţelor | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Promovarea Legii medicamentului| - Ministerul |30.06.1998| - în lege se|
| | Sãnãtãţii şi | |va prevedea |
| | - Ministerul | |crearea unei |
| | Justiţiei | |autoritãţi |
| | | |naţionale în |
| | | |domeniul |
| | | |farmaceutic |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Îmbunãtãţirea sistemului de | - Ministerul |30.06.1998| |
|omologare a echipamentelor medicale| Sãnãtãţii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Eliminarea contradictiilor | - Ministerul |30.06.1998| |
|legislative pentru corelarea inva- | Sãnãtãţii, | | |
|tamantului medical cu asistenta | - Ministerul | | |
|medicalã | Justiţiei, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Educaţiei | | |
| | Naţionale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Susţinerea reţelelor institu- | - Ministerul |permanent | |
|tionale de realizare a programului | Sãnãtãţii | | |
|naţional de sãnãtate | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Publicarea şi difuzarea | - Ministerul |01.08.1998| |
|"Cãrţii albe" a reformei educaţiei | Educaţiei | | |
| | Naţionale şi | | |
| | - I.S.E. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reforma curriculara: plan, | - Ministerul |01.07.1998| |
|programe, manuale, evaluare | Educaţiei | | |
| | Naţionale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Iniţierea creãrii cadrului | - Ministerul |permanent | |
|institutional adecvat cu implicarea| Educaţiei | | |
|societãţii civile în domeniul | Naţionale | | |
|educaţional | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Susţinerea Legii pentru aproba-| - Ministerul |31.05.1998| Conform |
|rea Ordonanţei de urgenta a Guver- | Educaţiei | |Protocolului |
|nului nr. 36/1997 şi a Normelor de | Naţionale | |semnat ante- |
|aplicare a acesteia, inclusiv a | | |rior de cãtre|
|celor privitoare la crearea cadru- | | |partenerii de|
|lui institutional adecvat, Statutul| | |coalitie şi |
|personalului didactic - 1997 din | | |înţelegerilor|
|perspectiva reformei învãţãmântului| | |dintre |
|preuniversitar. | | |aceştia. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Elaborarea şi experimentarea | - Ministerul |01.09.1998| |
|unui nou model naţional de | Educaţiei | | |
|inspecţie | Naţionale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Identificarea resurselor extra-| - Ministerul |30.05.1998| |
|bugetare care pot fi atrase de | Educaţiei | | |
|universitãţi | Naţionale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. a) Acţiuni privind semnarea de | - Ministerul |permanent | |
|convenţii bilaterale în domeniul | Educaţiei | | |
|recunoaşterii diplomelor | Naţionale | | |
|...................................|................|..........|.............|
| b) Asigurarea cadrului legislativ | |30.10.1998| |
|institutional în domeniul recunoas-| | | |
|terii actelor de studii superioare | | | |
|efectuate în alte tari | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Dezvoltarea bibliotecilor sco- | - Ministerul |permanent |a) Conectarea|
|lare şi dotarea cu tehnica informa-| Educaţiei | |unitãţilor de|
|tica a şcolilor | Naţionale | |învãţãmânt la|
| | | |"magistralele|
| | | |informationa-|
| | | |le" |
| | | |b) Stimularea|
| | | |producţiei |
| | | |autohtone de |
| | | |soft educa- |
| | | |tional. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Legea privind protecţia patri- | - Ministerul |31.12.1998| |
|moniului cultural mobil | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. Legea privind protecţia | - Ministerul |31.12.1998| |
|monumentelor istorice | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|17. Legea bibliotecilor publice | - Ministerul |31.12.1998| |
| | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|18. Legea muzeelor şi colectiilor | - Ministerul |31.12.1998| |
|publice | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|19. Modificarea Legii Arhivelor | - Ministerul |30.11.1998| |
|Naţionale | Culturii, | | |
| | - Ministerul de| | |
| | Interne, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiţiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|20. Adoptarea statutului juridic | - Ministerul |31.12.1998| |
|al artistului şi al omului de | Culturii | | |
|creaţie | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|21. Înfiinţarea Arhivei Naţionale | - Ministerul |30.06.1998| |
|de Filme, ca instituţie publica | Culturii | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|22. Reorganizarea instituţiei | - Ministerul |30.06.1998| |
|publice Casa de Presa şi Editura | Culturii | | |
|"Cultura Nationala" în societate | | | |
|comercialã | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|23. Reorganizarea unor instituţii | - Ministerul |31.07.1998| |
|publice de cultura de interes | Culturii | | |
|naţional, aflate în subordinea | | | |
|Ministerului Culturii | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|24. Continuarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|informatizare a Bibliotecii | Culturii, | | |
|Naţionale | - Biblioteca | | |
| | Nationala | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|25. Finalizarea procesului de | - Ministerul |31.12.1998| |
|reorganizare şi transformarea în | Culturii, | | |
|societãţi comerciale a editurilor | - Ministerul | | |
|care sunt instituţii publice aflate| Privatizãrii | | |
|în subordinea Ministerului Culturii| | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|26. Continuarea lucrãrilor de cer- | - Ministerul |31.12.1998| |
|cetare, proiectare, consolidare, | Culturii, | | |
|restaurare şi punere în valoare la | - O.N.P., | | |
|obiectivele monumente istorice | - D.A.P.L. | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|27. Promovarea unui parteneriat | - Ministerul |31.12.1998| |
|activ cu structuri ale societãţii | Culturii | | |
|civile şi autoritãţi publice locale| | | |
|pentru realizarea programelor şi | | | |
|proiectelor culturale | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|28. Lansarea programului de evalua-| - Ministerul |30.06.1998| |
|re a politicii culturale naţionale,| Culturii | | |
|inclusiv în agenda Consiliului | | | |
|Europei | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|29. Adoptarea Planului Naţional de | - Ministerul |30.12.1998| |
|Cercetare-Dezvoltare şi Inovare; | Ştiinţei şi | | |
|lansarea prioritara a unor programe| Tehnologiei, | | |
|pilot de cercetare-dezvoltare şi | - Ministerul | | |
|de stimulare a inovarii | Industriei şi | | |
| | Comerţului, | | |
| | - Ministerele | | |
| | Economice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|30. Definitivarea şi promovarea | - Ministerul |30.06.1998| |
|programului naţional pentru susti- | Tineretului şi | | |
|nerea activitãţilor sportive de | Sportului | | |
|masa. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|31. Perfecţionarea cadrului legis- | - Ministerul |30.09.1998| |
|lativ pentru înfiinţarea, organi- | Tineretului şi | | |
|zarea şi funcţionarea structurilor | Sportului | | |
|asociative de şi pentru tineret. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|32. Promovarea programului naţional| - Ministerul |31.12.1998| |
|pentru prevenirea excluderii sociale| Tineretului şi | | |
|a copiilor şi tinerilor. | Sportului | | |
| | - Departamentul| | |
| |pentru Protecţia| | |
| | Copilului | | |
-----------------------------------------------------------------------------


Capitolul VI - POLITICI DE REFORMA A ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Elaborarea proiectelor de lege | - Consiliul |01.09.1998| |
|privind organizarea Guvernului, | pentru Reforma,| | |
|ministerelor şi a instituţiilor | - Secretariatul| | |
|subordonate Guvernului | General al | | |
| | Guvernului, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiţiei şi | | |
| | celelalte | | |
| | ministere | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Definirea funcţiei politice, | - Ministerul |01.09.1998| |
|publice şi administrative; finali- | Justiţiei | | |
|zarea şi susţinerea adoptãrii | | | |
|legilor privind rãspunderea | | | |
|ministerialã şi Statutul funcţiona-| | | |
|rului public | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Susţinerea adoptãrii în regim | - Ministrul |01.09.1998| |
|de urgenta a modificãrilor Legii | pentru relaţia | | |
|administraţiei publice locale | cu Parlamentul,| | |
|(Ordonanta de urgenta a Guvernului | - D.A.P.L. | | |
|nr. 22/1997) | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Completarea cadrului legislativ| - D.A.P.L., |01.09.1998| |
|pentru continuarea reformei admi- | - Ministerul | | |
|nistratiei publice locale, consoli-| Finanţelor, | | |
|darea descentralizãrii şi autono- | - Consiliul | | |
|miei locale administrative sustinu-| pentru Reforma,| | |
|te financiar prin elaborarea şi | - Ministerul | | |
|promovarea proiectelor legislative:| Justiţiei şi | | |
| - Legea finanţelor publice locale;| Ministerele | | |
| - Legea proprietãţii publice şi | interesate | | |
|regimul juridic al acesteia; | | | |
| - Legea concesionarii; | | | |
| - Legea referendumului. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Armonizarea legislaţiei interne| - Departamentul|01.09.1998| |
|în domeniul administraţiei publice | pentru | | |
|locale cu prevederile Cartei euro- | Minoritãţi | | |
|pene a limbilor minoritare şi | Naţionale, | | |
|regionale, ale Convenţiei cadru | - D.A.P.L. | | |
|privind protecţia minoritãţilor | | | |
|naţionale şi ale celorlalte norme | | | |
|europene. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Iniţierea de modificãri la | - D.A.P.L. şi |01.09.1998| Cu transfe- |
|Legea învãţãmântului, Legea sanata-| - Ministere | |rarea resur- |
|tii şi Legea de organizare şi | implicate | |selor aferen-|
|funcţionare a poliţiei pentru | | |te |
|descentralizarea unor activitãţi | | | |
|şi responsabilitãţi la nivelul | | | |
|administraţiei publice locale. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Reducerea personalului bugetar | - Guvernul |31.12.1998| |
|din administraţie cu cca. 10% | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Reorganizarea centrelor terito-| - D.A.P.L., |30.09.1998| |
|riale de formare şi instruire a | - Ministerul | | |
|funcţionarilor publici | Muncii şi | | |
| | Protecţiei | | |
| | Sociale | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea programelor de | - D.A.P.L. |30.09.1998| |
|formare şi instruire pentru pre- | | | |
|fecti, subprefecţi, secretari | | | |
|generali ai prefecturilor, secre- | | | |
|tari ai Consiliilor judeţene, | | | |
|secretari ai primãriilor în colabo-| | | |
|rare cu centrele teritoriale de | | | |
|perfecţionare a funcţionarilor | | | |
|publici | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Crearea cadrului normativ şi | - Comisia |31.12.1998| - registrul |
|institutional pentru realizarea | Nationala de | |permanent al |
|infrastructurii naţionale | Informatica, | |populaţiei |
|informationale | - Ministerul | |administrat |
| | Comunicaţiilor,| |de cãtre |
| | - D.A.P.L., | |Oficiile de |
| | - ONCGC | |Stare Civilã |
| | | |din primãrii;|
| | | |- dezvoltarea|
| | | |sistemului |
| | | |geografic de |
| | | |referinta. |
-----------------------------------------------------------------------------


Capitolul VII - POLITICI PRIVIND JUSTIŢIA ŞI SIGURANTA
CETĂŢEANULUI

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Corelarea în continuare a | - Departamentul|permanent | |
|legislaţiei interne cu cea din | Integrãrii | | |
|Uniunea Europeanã | Europene, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Justiţiei şi | | |
| | - Ministerele | | |
| | interesate | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 2. Continuarea procesului de | - Partea |permanent | |
|ratificare a acordurilor internatio-| semnatara, | | |
|nale la care România este parte | - Ministerul | | |
|semnatara şi integrarea acestora | Justiţiei, | | |
|în legislaţia interna | - Ministerul | | |
| | Afacerilor | | |
| | Externe | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Cadrul legislativ privind | - Ministerul |31.12.1998| Proiectele |
|restituirea în natura a unor imobi-| Justiţiei | |de lege vor |
|le preluate de stat dupã 6 martie | | |fi promovate |
|1945, sau acolo unde nu mai este | | |simultan. |
|posibil prin justa despãgubire, | | |Totodatã se |
|conform Rezoluţiei 1123/24.04.1997 | | |vor identifi-|
|a Adunãrii Parlamentare a Consiliu-| | |ca posibili- |
|lui Europei şi cu garanţii privind | | |tatile regle-|
|mãsuri reale pentru protecţia | | |mentarii |
|chiriaşilor. | | |situaţiei |
| | | |juridice a |
| | | |bunurilor |
| | | |preluate de |
| | | |la persoanele|
| | | |juridice. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul |30.09.1998| |
|pentru modernizarea şi completarea | Justiţiei | | |
|Codului Penal | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Elaborarea unui act normativ | - Ministerul |30.09.1998| |
|privind reglementarea organizatori-| Justiţiei | | |
|ca şi de autorizare pentru crearea | | | |
|unui corp privat de executori | | | |
|judecãtoreşti. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 6. Lãrgirea atribuţiilor lichidã- | - Ministerul |31.12.1998| |
|torilor specializaţi prin preluarea| Justiţiei | | |
|unora dintre acelea care sunt în | | | |
|sarcina instituţiei judecãtorului | | | |
|sindic | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 7. Modificarea Codului de proce- | - Ministerul |31.12.1998| |
|dura civilã | Justiţiei | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 8. Elaborarea şi promovarea unei | - Ministerul |30.09.1998| |
|noi legi privind executarea | Justiţiei | | |
|pedepselor | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 9. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul |30.09.1998| |
|privind înlocuirea sancţiunii | Justiţiei | | |
|închisorii contravenţionale cu | | | |
|obligarea contravenientilor la | | | |
|prestarea unei activitãţi în | | | |
|folosul comunitãţii | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|10. Elaborarea şi promovarea | - Ministerul |30.09.1998| |
|proiectelor de lege privind: | Justiţiei | | |
| a) Organizarea activitãţii de | | | |
|expertiza tehnica-judiciarã | | | |
|...................................| | | |
| b) Exercitarea profesiilor | | | |
|liberale | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|11. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul | | |
|pentru modificarea şi completarea | Justiţiei | | |
|<>Legii nr. 29/1990 privind conten- | | | |
|ciosul administrativ | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|12. Elaborarea şi promovarea Legii | - Ministerul |30.09.1998| |
|pentru modificarea şi completarea | Justiţiei | | |
|Codului de procedura penalã | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|13. Modificarea Legii Curţii | - Ministerul | | Desfiinţarea|
|Supreme de Justiţie şi a Legii | Justiţiei | |Sectiei mili-|
|instanţelor militare | | |tare a Curţii|
| | | |Supreme de |
| | | |Justiţie şi |
| | | |corelarea cu |
| | | |Legea privind|
| | | |organizarea |
| | | |judecato- |
| | | |reasca. |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|14. Iniţierea şi punerea în aplica-| - Ministerul | | |
|re a procesului de demilitarizare | de Interne | | |
|a unor structuri ale Ministerului | | | |
|de Interne şi îndeosebi a Poliţiei | | | |
|Romane. În acest sens vor fi | | | |
|definitivate şi înaintate | | | |
|Guvernului proiectele de legi | | | |
|privind: | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) statutul politistului | |30.09.1998| |
|...................................|................|..........| |
| b) modificarea Legii privind | |30.09.1998| |
|organizarea şi funcţionarea | | | |
|Poliţiei Romane | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|15. Continuarea acţiunii de reorga-| - Ministerul | | |
|nizare şi restructurare a ministe- | de Interne | | |
|rului, prin: | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) elaborarea variantelor de | |30.09.1998| |
|transformare a Comandamentului | | | |
|Trupelor de Jandarmi, în | | | |
|Jandarmeria Romana | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) reorganizarea Comandamentului | |30.09.1998| |
|Naţional al Granicerilor, reducerea| | | |
|personalului neoperativ şi creşterea | | |
|numãrului elementelor de | | | |
|dispozitiv pe frontiera | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) constituirea de structuri | |31.12.1998| |
|specializate în domeniile noi de | | | |
|manifestare a criminalitatii | | | |
|economico-financiarã (jocuri de | | | |
|noroc etc.) şi a unor subunitati | | | |
|de intervenţie operativã | | | |
|...................................|................|..........| |
| d) completarea structurilor de | |31.12.1998| |
|comanda din Jandarmeria Romana, | | | |
|cu compartimente de specialişti în | | | |
|paza aeroporturi, antiterorism | | | |
|şi constituirea Brigazii de Paza | | | |
|Aeroporturi, dupã preluarea | | | |
|misiunii de la Ministerul Apãrãrii | | | |
|Naţionale. | | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
|16. Elaborarea, actualizarea sau | - Ministerul |30.09.1998| |
|modificarea legislaţiei specifice, | de Interne | | |
|cu accent pe: | | | |
|...................................|................|..........| |
| a) Legea privind siguranta | | | |
|cetãţeanului | | | |
|...................................|................|..........| |
| b) Legea privind frontiera de stat| |31.12.1998| |
|a României | | | |
|...................................|................|..........| |
| c) Legea privind organizarea şi | |31.12.1998| |
|funcţionarea Corpului Pompierilor | | | |
|Militari | | | |
-----------------------------------------------------------------------------


Capitolul VIII - POLITICA EXTERNA ŞI DE SECURITATE NATIONALA

-----------------------------------------------------------------------------
| MĂSURI |RESPONSABILITATE| TERMEN | OBSERVAŢII |
-----------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------
| 1. Definitivarea doctrinei | - Ministerul |30.06.1998| |
| militare | Apãrãrii | | |
| | Naţionale în | | |
| | colaborare cu: | | |
| | - Consiliul | | |
| | Suprem de | | |
| | Apãrare a Tarii| | |
| | - Partide | | |
| | politice | | |
-----------------------------------------------------------------------------
| 2. Dimensionarea capacitãţii de | - Ministerul |31.12.1998| |
|apãrare necesarã (personal şi | Apãrãrii | | |
|tehnica de lupta) | Naţionale în | | |
| | colaborare cu: | | |
| | - Consiliul | | |
| | Suprem de | | |
| | Apãrare a Tarii| | |
| | - Partide | | |
| | politice | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 3. Revederea şi actualizarea | - Consiliul |permanent | |
|programelor de activitate interna | Suprem de | | |
|şi externa premergãtoare aderãrii |Apãrare a Tarii,| | |
|la NATO | - Ministerul | | |
| | Apãrãrii | | |
| | Naţionale, | | |
| | - Ministerul | | |
| | Afacerilor | | |
| | Externe, | | |
| | - Ministere | | |
| | interesate | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 4. Revizuirea unor legi emise | - Consiliul |permanent | |
|anterior adoptãrii Constituţiei | Suprem de | | |
|(Legea privind siguranta nationala,|Apãrare a Tarii,| | |
|Legea de înfiinţare şi organizare a| - Ministerul | | |
|Consiliului Suprem de Apãrare a | Apãrãrii | | |
|Tarii, Legea de înfiinţare şi | Naţionale, | | |
|funcţionare a SRI, Legea de | - Ministerul | | |
|organizare şi funcţionare a | Afacerilor | | |
|Ministerului Apãrãrii Naţionale, | Externe, | | |
|Legea secretului de stat) şi | - Ministere | | |
|adaptarea lor la noile realitati. | interesate | | |
|-----------------------------------|----------------|----------|-------------|
| 5. Completarea cadrului legisla- | - Consiliul |permanent | |
|tiv, prin elaborarea altor legi | Suprem de | | |
|necesare în acest domeniu (Legea |Apãrare a Tarii,| | |
|stãrii de asediu şi stãrii de | - Ministerul | | |
|urgenta, Legea planificarii apara- | Apãrãrii | | |
|rii), adaptate legislaţiei comuni- | Naţionale, | | |
|tare, precum şi prin adoptarea | - Ministerul | | |
|Cãrţii Albe a Securitãţii Nationa- | Afacerilor | | |
|le, Strategiei de securitate natio-| Externe, | | |
|nala a României şi a Strategiei | - Ministere | | |
|Militare a României. | interesate | | |
-----------------------------------------------------------------------------



----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Parlamentul Romaniei, HOTARARE nr. 6 din 15 aprilie 1998

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016