Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 563 din 15 iulie 1999 privind aprobarea Strategiei nationale de privatizare pentru anul 1999
În temeiul prevederilor <>art. 4 1 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1 Se aproba Strategia nationala de privatizare pentru anul 1999, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Agenţia Romana de Dezvoltare, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Departamentul pentru Administraţie Publica Localã, Agenţia Nationala pentru Comunicaţii şi Informatica, Agenţia Nationala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare, Autoritatea Nationala pentru Turism, Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Apãrãrii Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Culturii, precum şi Fondul Proprietãţii de Stat vor aduce la îndeplinire Strategia nationala de privatizare pentru anul 1999.
PRIM-MINISTRU RADU VASILE
Contrasemneazã: --------------- Preşedintele Agenţiei Romane de Dezvoltare, Sorin Fodoreanu
Ministrul industriei şi comerţului, Radu Berceanu
p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Ştefan Pete, secretar de stat
Ministrul transporturilor, Traian Basescu
Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu
Ministrul sãnãtãţii, Hajdu Gabor
p. Ministru de stat, ministrul apãrãrii naţionale, Constantin Degeratu, secretar de stat
Ministrul educaţiei naţionale, Andrei Marga
Ministrul culturii, Ion Caramitru
Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes
Secretar de stat, şeful Departamentului pentru Administraţie Publica Localã, Vlad Rosca
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Comunicaţii şi Informatica, Sergiu Stelian Iliescu
p. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare, Mircea Pusca, vicepreşedinte
p. Preşedintele Autoritãţii Naţionale pentru Turism, Anton Dorin, vicepreşedinte
Preşedintele Consiliului de administraţie al Fondului Proprietãţii de Stat, Radu Sarbu
ANEXA 1
STRATEGIA NATIONALA DE PRIVATIZARE PENTRU ANUL 1999
CAP. 1
Obiectivele procesului de privatizare în anul 1999
În anul 1999 se va acţiona, cu precãdere, pentru maximizarea eforturilor necesare în vederea finalizarii procesului de privatizare, prin utilizarea acelor metode de privatizare competitive şi transparente, care sa asigure transferarea accelerata a proprietãţii statului în proprietate privatã şi eficientizarea procesului de restructurare a societãţilor comerciale mari care înregistreazã pierderi, inclusiv a celor provenite din regii autonome, în vederea creşterii atractivitatii acestora la privatizare. Principalele obiective ale procesului de privatizare sunt: * accentuarea aspectelor cantitative şi calitative ale procesului de privatizare, prin promovarea metodelor de privatizare care conduc la o concurenta sporitã între potentialii cumpãrãtori şi la creşterea ritmului de vânzare a acţiunilor; * asigurarea transparenţei tranzacţiilor şi a egalitãţii de sanse a potenţialilor investitori - romani şi strãini - prin utilizarea licitaţiei cu strigare şi a ofertei publice pe pieţele de capital, în cazul vânzãrii acţiunilor societãţilor mici şi mijlocii; * creşterea ponderii capitalului social privatizat fata de capitalul social total al societãţilor comerciale; * dinamizarea procesului de privatizare prin divizarea societãţilor comerciale mari, dupã caz, pe structura activelor sau activitãţilor existente, şi privatizarea rapida a societãţilor comerciale mici şi mijlocii rezultate; * încurajarea preocuparilor investitionale ale noilor proprietari, în vederea relansarii rapide a respectivelor societãţi comerciale şi a protecţiei mediului înconjurãtor; * sporirea atractivitatii ofertei de acţiuni prin restructurarea activitãţii societãţilor comerciale care fac obiectul privatizãrii, inclusiv prin reesalonarea datoriilor restante ale acestora, potrivit legii; * separarea activitãţilor neviabile, care nu prezintã interes pentru privatizare, conform studiilor de restructurare elaborate, şi închiderea operationala, totalã sau parţialã, a activelor aferente, în scopul vânzãrii ulterioare a acestora. Pentru realizarea acestor obiective se va acţiona în urmãtoarele direcţii: * oferirea la vânzare a acţiunilor deţinute de stat la toate societãţile comerciale privatizabile, inclusiv a celor înfiinţate prin restructurarea regiilor autonome de interes naţional şi local; * asigurarea unui cadru modern şi eficient de informare, promovare şi dezvoltare a relaţiilor cu potentialii investitori, persoane fizice sau juridice, romane sau strãine; * atragerea capitalului autohton şi strãin prin diversificarea metodelor de vânzare a acţiunilor pe pieţele organizate de capital sau prin intermedierea vânzãrilor de cãtre bãnci internaţionale de investiţii/alţi agenţi de privatizare; * creşterea ponderii societãţilor comerciale mari în numãrul total al societãţilor comerciale privatizate şi, implicit, a ponderii capitalului social vândut fata de capitalul social total deţinut de stat la societãţile comerciale; * accelerarea restructurãrii şi privatizãrii bãncilor cu capital de stat, prin finalizarea privatizãrii Bãncii Romane de Dezvoltare - S.A. şi a Banc Post - S.A., şi pregãtirea pentru privatizare a Bãncii Romane de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A., a Bãncii Agricole - S.A. şi a Bãncii Comerciale Romane - S.A.; * privatizarea tuturor societãţilor de asigurare-reasigurare; * pãstrarea acţiunii nominative de control la societãţile comerciale cu caracter strategic, în scopul realizãrii controlului legat de protejarea intereselor de stat sau pentru diminuarea efectelor instaurãrii unui monopol privat în anumite domenii de activitate considerate vitale pentru economie.
CAP. 2 Cadrul institutional şi legislativ
2.1. Cadrul institutional
Competentele şi atribuţiile în legatura cu procesul de privatizare aparţin Guvernului, Agenţiei Romane de Dezvoltare şi instituţiilor publice implicate, dupã cum urmeazã: * Guvernul României asigura înfãptuirea politicii de privatizare, coordoneazã şi controleazã activitatea instituţiilor publice implicate în procesul de privatizare. * Agenţia Romana de Dezvoltare, în subordinea Guvernului, funcţioneazã ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu responsabilitãţi privind: - promovarea strategiei naţionale de privatizare, pe baza propunerilor ministerelor de resort, ale autoritãţilor administraţiei publice locale, ale altor instituţii şi organisme implicate în procesul de privatizare, în scopul asigurãrii corelãrii cu strategiile de dezvoltare elaborate de acestea; - elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul privatizãrii; - atragerea şi promovarea investiţiilor strãine, în scopul privatizãrii societãţilor comerciale; - armonizarea politicilor de restructurare şi de privatizare elaborate de ministerele care au în coordonare companii şi societãţi naţionale, precum şi societãţi comerciale rezultate din reorganizarea regiilor autonome; - monitorizarea derulãrii şi finalizarii procesului de privatizare. * Instituţiile publice implicate, respectiv Fondul Proprietãţii de Stat, ministerele de resort şi autoritãţile administraţiei publice locale realizeazã întregul proces de privatizare. În acest scop instituţia publica implicata: - exercita toate drepturile ce decurg din calitatea de acţionar a statului sau a autoritãţilor administraţiei publice locale; - ia toate mãsurile necesare pentru realizarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale. Totodatã instituţiile publice implicate au dreptul sa contracteze cu persoane fizice sau juridice, romane ori strãine, servicii de asistenta de specialitate în domeniul privatizãrii, restructurãrii şi lichidãrii. * Fondul Proprietãţii de Stat, ca instituţie de interes public în subordinea Guvernului, acţioneazã pentru diminuarea implicarii în economie a statului şi a autoritãţilor administraţiei publice locale, prin vânzarea acţiunilor deţinute de acestea, şi exercita atribuţiile prevãzute pentru instituţiile publice implicate, cu privire la societãţile comerciale, altele decât cele de interes strategic, sau, prin excepţie, la acele societãţi strategice pentru care Guvernul hotãrãşte în acest sens. * Ministerele de resort deţin, în numele statului, acţiunile companiilor/societãţilor naţionale şi societãţilor comerciale, pe care le au în portofoliu, rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes naţional, şi exercita drepturile decurgând din calitatea de acţionar la aceste societãţi, luând toate mãsurile necesare pentru realizarea procesului de privatizare a societãţilor respective. * Autoritãţile administraţiei publice locale deţin acţiunile societãţilor comerciale, înfiinţate în baza prevederilor <>Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 *1), precum şi ale societãţilor comerciale pe care le au în portofoliu, rezultate din reorganizarea regiilor autonome de interes local, exercita drepturile decurgând din calitatea de acţionar la aceste societãţi şi dispun, dupã caz, asupra modului de privatizare a societãţilor comerciale respective.
---------- 1*) <>Legea nr. 69/1991 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996.
2.2. Cadrul legislativ
2.2.1. Mãsuri pentru perfecţionarea cadrului legislativ
În scopul eficientizarii şi accelerarii procesului de privatizare s-au realizat actualizarea şi completarea cadrului legislativ, prin modificarea şi completarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , urmãrindu-se eliminarea acelor dispoziţii care au întârziat şi chiar blocat procesul de privatizare. În acest sens a fost promulgatã <>Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice. De asemenea, s-au operat modificãri ale altor prevederi legislative cu privire la domeniile conexe procesului de privatizare, în scopul atragerii investitorilor romani şi strãini, atât prin prevederile <>Legii nr. 99/1999 (modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, a <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, a <>Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare şi a falimentului), cat şi prin alte reglementãri (<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societãţilor naţionale, a societãţilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi a regiilor autonome şi <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 67/1999 privind unele mãsuri pentru dezvoltarea activitãţii economice).
2.2.2. Metode şi tehnici de privatizare
Vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale, deţinute de stat şi de autoritãţile administraţiei publice locale, cãtre persoane fizice şi/sau juridice, romane sau strãine, se va face prin toate metodele reglementate de prevederile legale în vigoare (oferta publica şi alte metode specifice pieţei de capital, negociere, licitaţie cu strigare sau în plic, certificate de depozit emise de bãnci de investiţii pe piata de capital internationala sau orice combinatie a acestora), promovandu-se cu prioritate metodele de privatizare rapide, competitive şi transparente - licitaţia cu strigare şi metodele de vânzare specifice pieţei de capital. În cazul societãţilor comerciale prevãzute în lista nr. 1, anexatã la prezenta strategie, se va proceda la vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de Fondul Proprietãţii de Stat, respectiv la restructurarea/lichidarea acestora, prin intermediul unor bãnci de investiţii agreate de cãtre Banca Mondialã, iar în cazul celor prevãzute în lista nr. 2, anexatã la prezenta strategie, privatizarea se va realiza de cãtre agenţi de privatizare. Vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale cãtre asociaţiile salariaţilor se va face prin metoda negocierii sau a licitaţiei, cu posibilitatea utilizãrii modalitãţilor de plata prevãzute de legislaţie. De asemenea, se are în vedere posibilitatea conversiei datoriilor societãţilor comerciale în acţiuni sau reesalonarea acestora, potrivit legii, precum şi conversia datoriei publice în acţiuni. Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deţinute de societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar sau asupra celor deţinute de regiile autonome se face prin vânzare cu plata integrala sau în rate ori prin leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare.
CAP. 3 Politici sectoriale de dezvoltare şi privatizare
3.1. Mãsuri pentru implementarea politicilor sectoriale de dezvoltare şi privatizare
Aplicarea strategiei de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1999 trebuie sa asigure accelerarea procesului de privatizare sub aspect cantitativ şi calitativ. La elaborarea strategiei s-au luat în considerare etapele prevãzute în strategiile de restructurare şi dezvoltare sectoriale, propuse de cãtre ministerele economice, agenţiile guvernamentale şi Departamentul pentru Administraţie Publica Localã. Pentru realizarea obiectivelor politicilor sectoriale de privatizare şi reusita programului de privatizare este necesarã restructurarea activitãţii unor societãţi comerciale, restructurare ce are ca obiectiv fundamental transformarea şi adaptarea lor la nevoile pieţei, precum şi la necesitãţile de dezvoltare regionala. Restructurarea activitãţii societãţilor comerciale se va realiza, în principal, prin: * crearea de centre de profit şi urmãrirea acestora prin bugete de venituri şi cheltuieli proprii. Aceste centre conduc la restructurarea de fond a societãţilor comerciale, prin: - concentrarea ca centre de profit a activitãţilor viabile pentru care exista piata şi, implicit, posibilitatea realizãrii de profit; - separarea activitãţilor neviabile, recurgandu-se la închiderea operationala şi la conservarea temporarã; - desprinderea şi privatizarea activitãţilor auxiliare şi/sau neesentiale; - vânzãri de active sau de mijloace fixe; - reducerea capacitãţilor de producţie la nivelul volumului producţiei care poate fi absorbitã de piata; - disponibilizarea personalului excedentar; - restructurarea financiarã etc.; * divizarea în mai multe societãţi comerciale, în cazul existenţei unor activitãţi de producţie distincte; * fuziunea cu alta societate comercialã de profil similar, pentru creşterea sau întãrirea poziţiei pe piata interna şi/sau externa, realizatã în paralel cu mãsurile de restructurare de fond specifice; * comasarea, prin preluarea unor activitãţi desprinse de la alte societãţi, atunci când acestea au legatura tehnologicã de natura sa conducã la reducerea costurilor şi la creşterea veniturilor. Procesul de restructurare poate fi urmat, dupã caz, de urmãtoarele proceduri: * reorganizarea judiciarã; * lichidarea voluntara; * încetarea (totalã sau parţialã) a activitãţii unor societãţi comerciale, în condiţiile legilor speciale; * închiderea operationala (totalã sau parţialã); * falimentul. Pentru realizarea restructurãrii societãţilor comerciale, instituţiile publice implicate în procesul de privatizare vor avea în vedere urmãtoarele obiective: * finalizarea analizelor-diagnostic la societãţile comerciale cu cele mai mari pierderi şi datorii, selectate în cursul semestrului al doilea al anului 1998; * alegerea societãţilor comerciale pentru care se vor realiza analize-diagnostic, în vederea stabilirii unui nou portofoliu de societãţi comerciale aflate în situaţie economico-financiarã critica; * realizarea de analize-diagnostic pentru cazuri speciale; * elaborarea de planuri de restructurare pentru eliminarea pierderilor şi datoriilor societãţilor comerciale la care nu exista sanse de privatizare imediata sau care sunt critice pentru un anumit sector economic (definite ca atare prin strategiile sectoriale ale ministerelor economice); * monitorizarea proceselor de lichidare judiciarã declansate în cursul trimestrului IV al anului 1998 pentru societãţile comerciale aflate în faliment la initiativa creditorilor, în faliment la initiativa debitorului sau în reorganizare judiciarã la initiativa debitorului; * monitorizarea proceselor de privatizare-restructurare a societãţilor comerciale exceptate de la lichidare judiciarã. Privatizarea pe domenii de activitate se va efectua cu respectarea orientarilor strategiilor de dezvoltare propuse de cãtre ministere, având ca ansamblu de referinta urmãtoarele elemente: * stadiul pregãtirii de cãtre ministerele economice a procesului de privatizare a companiilor/societãţilor naţionale şi a societãţilor comerciale rezultate prin transformarea regiilor autonome; * dezvoltarea infrastructurilor; * dimensiunea, forta de munca şi situaţia financiarã a societãţii comerciale; * mediul concurential şi imperfectiunile acestuia referitoare la existenta unor poziţii de monopol; * obiectivele de dezvoltare a ramurii; * ponderea societãţii în sector, precum şi impactul acesteia, pe verticala, în sectorul respectiv; * protecţia marcilor de fabrica, de comerţ sau de servicii; * protecţia mediului înconjurãtor.
3.2. Obiectivele politicilor sectoriale de dezvoltare şi privatizare
3.2.1. Industrie
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Procesul de reforma economicã şi de restructurare din acest domeniu vizeazã crearea unui mediu industrial viabil, nedistorsionat, bazat pe concurenta şi pe un cadru legislativ stabil, simplu şi coerent, în scopul asigurãrii condiţiilor de creştere economicã durabila. În acest context principalele obiective avute în vedere, cu prioritate, pe termen scurt, privesc cu precãdere stoparea declinului producţiei industriale, creşterea competitivitatii şi asigurarea condiţiilor de relansare economicã. Astfel, pentru realizarea acestor obiective vor fi adoptate, în principal, urmãtoarele mãsuri: * continuarea restructurãrii sau reorganizãrii companiilor/societãţilor naţionale rezultate din transformarea regiilor autonome; * susţinerea activitãţii productive din industrie prin luarea unor mãsuri care vizeazã, în principal, urmãtoarele aspecte: - elaborarea de strategii şi programe de restructurare/dezvoltare sectoriale; - finanţarea proiectelor de restructurare a societãţilor comerciale potenţial viabile; - diminuarea blocajului financiar prin adoptarea unui sistem operational de compensare în lant a obligaţiilor neachitate la scadenta între mai mulţi agenţi economici; - atragerea investitorilor strãini prin promovarea unor proiecte de investiţii cãtre fonduri de investiţii cu recunoaştere internationala.
b) Politici de privatizare ----------------------- Vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale din industrie se va face prin utilizarea tuturor metodelor prevãzute în legislaţia privatizãrii. Principalele obiective ale privatizãrii în industrie sunt urmãtoarele: * privatizarea, cu precãdere, a societãţilor comerciale din sectoarele metalurgie, construcţii de maşini şi chimie; * identificarea activelor neutilizabile şi vânzarea lor, cu plata integrala, în rate ori utilizarea în sistem de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare. În caz de insucces al vânzãrii se vor lua mãsuri pentru dezmembrarea sau casarea acestora; * conversia datoriilor societãţilor comerciale în acţiuni. Privatizarea societãţilor comerciale din industrie se va face, luându-se, dupã caz, urmãtoarele mãsuri: * pãstrarea obiectului de activitate, dacã societatea şi-a câştigat, prin produsele sau serviciile pe care le realizeazã, o poziţie recunoscuta pe piata interna sau internationala; * asumarea de cãtre cumpãrãtor a raspunderilor şi costurilor legate de realizarea obligaţiilor de mediu; * protecţia forţei de munca; * realizarea unor programe investitionale de cãtre cumpãrãtor; * reesalonarea, potrivit legii, a datoriilor înregistrate de cãtre societãţile comerciale anterior privatizãrii.
A. SECTORUL ENERGETIC
A.1. Sectorul energiei electrice şi termice
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În acest sector se va acţiona pentru restructurarea completa a sectorului energiei electrice şi termice, cele mai importante dintre acţiuni fiind urmãtoarele: * crearea cadrului legislativ şi institutional pentru introducerea regulilor economiei de piata în sector; * continuarea restructurãrii societãţilor comerciale din domeniu, prin divizare, dupã caz, pe criterii economice şi, totodatã, prin separarea din Compania Nationala de Electricitate - S.A. a filialelor de producere, termo sau hidro, a energiei electrice şi a celor de distribuţie, care se vor constitui în societãţi comerciale independente, ulterior privatizabile; * crearea mecanismelor şi infrastructurii Bursei de Energie Electrica şi realizarea procedurilor detaliate de funcţionare a acesteia. În anul 1999 obiectivul principal al sectorului energetic este creşterea gradului de interconectare a sistemului energetic romanesc cu sistemele energetice ale U.C.P.T.E. din Uniunea Europeanã şi ţãrile riverane Marii Negre. De asemenea, se va avea în vedere concesionarea unor amenajãri hidroenergetice la care au fost sistate investiţiile, precum şi a unor microhidrocentrale.
b) Politici de privatizare ----------------------- În anul 1999 va fi initiata privatizarea unor societãţi comerciale de producere a energiei electrice şi termice, în principal centrale de termoficare de pe platforme industriale şi reţele de termoficare zonala. În programul de privatizare pe acest an vor fi incluse urmãtoarele centrale termice: Giurgiu, Gurabarza, Vulcan, Ovidiu, Calafat, Comanesti, Vaslui.
A.2. Sectorul petrol şi gaze
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În domeniul petrolier programul de restructurare pe anul 1999 prevede, ca principale obiective, urmãtoarele: * continuarea proceselor de retehnologizare, modernizare şi dezvoltare a activitãţii petroliere; * rationalizarea capacitãţilor şi pregãtirea pentru privatizare; * promovarea unor acţiuni de explorare la mare adancime, în actualele zone de exploatare, precum şi în zonele puţin explorate ale României; * realizarea unor produse de calitate, conform normelor ecologice internaţionale, acceptate de Uniunea Europeanã; * reducerea poluarii şi reconstructia ecologica. În domeniul gazelor naturale cele mai importante acţiuni vizeazã: * constituirea Autoritãţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale; * elaborarea şi promovarea legii gazelor, în armonizare cu legislaţia internationala; * promovarea actelor normative specifice privind reforma sistemului de preţuri şi tarife la gazele naturale; * concesionarea bunurilor din domeniul public al statului şi al unitãţilor administrativ-teritoriale, respectiv sistemul naţional de transport şi reţelele de distribuţie a gazelor; * desprinderea filialelor de distribuţie a gazelor şi reorganizarea acestora în context regional; * continuarea proiectelor de restructurare tehnologicã cu finanţare prin Banca Mondialã şi Banca Europeanã de Investiţii; * pregãtirea pentru privatizare a unor societãţi comerciale din cadrul sectorului.
b) Politici de privatizare ----------------------- În cursul anului 1999 va demara procesul de pregãtire pentru privatizarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A., prin majorarea capitalului social. Pentru majorarea capitalului social al Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. se au în vedere mai multe variante. Se urmãreşte ca majorarea de capital, de 30-35%, sa conducã la obţinerea unor sume importante care vor fi folosite pentru dezvoltarea societãţii şi creşterea valorii acţiunilor societãţii. Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., rezultatã din restructurarea Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, are în componenta 5 societãţi comerciale, care funcţioneazã ca filiale cu personalitate juridicã. Potrivit prevederilor hotãrârii de înfiinţare a Societãţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., în prima etapa se vor desprinde societãţile comericale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti şi "Distrigaz Nord" - S.A. Targu Mures. Procesul de privatizare a acestor societãţi va începe în cursul anului 1999, dupã clarificarea regimului juridic al bunurilor din patrimoniul lor. Se va finaliza procesul de privatizare la societãţile comerciale care desfãşoarã activitãţi conexe (foraj, operaţiuni speciale, construcţii-montaj etc.). Vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale din domeniu se va face prin negociere, pentru atragerea de investitori strategici (mai ales în cazul societãţilor cu o poziţie semnificativã - unic prestator de servicii şi operaţiuni speciale), oferta publica şi prin alte metode specifice pieţei de capital, precum şi prin licitaţie.
B. SECTORUL MINIER
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În cadrul procesului de restructurare sunt incluse urmãtoarele acţiuni: * modernizarea şi retehnologizarea minelor viabile, cu finanţare din surse proprii, bugetare şi din alte surse (fonduri din privatizare); * creşterea ponderii exploatarilor de suprafata; * constituirea de societãţi comerciale, de producţie şi de prestãri de servicii, prin desprinderea unor activitãţi din fostele regii autonome; * încetarea activitãţii din exploatãrile miniere nerentabile, conservarea sau închiderea lor, dupã caz, precum şi disponibilizarea personalului aferent, cu asigurarea protecţiei sociale; * atragerea investitorilor privati în procesul de concesionare sau pentru înfiinţarea de societãţi mixte; * începerea lucrãrilor de ecologizare a minelor şi de reabilitare a condiţiilor de mediu.
b) Politici de privatizare ----------------------- Procesul de privatizare a societãţilor comerciale din domeniul minier va fi accelerat prin: * divizarea societãţilor comerciale mari, cu activitate raspandita pe teritoriul mai multor localitãţi sau judeţe; * vânzarea prin negociere a acţiunilor societãţilor rezultate în urma procesului de restructurare prin divizare; * vânzarea activelor aflate în conservare. În ceea ce priveşte societãţile comerciale din domeniul cercetãrii geologice, la care procesul de privatizare este într-un stadiu mai avansat, se va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, realizarea de asocieri (cu aport de capital) care sa asigure capitalizarea şi retehnologizarea respectivelor societãţi sau, dupã caz, negocierea pachetului majoritar de acţiuni cu asociaţiile salariaţilor din cadrul respectivelor societãţi. La societãţile comerciale la care a fost initiat procesul de privatizare, acesta se va continua prin metoda negocierii, acordand o atentie specialã privatizãrii Societãţii Comerciale "Prospecţiuni" - S.A. Bucureşti care, prin specificul activitãţii sale, are un caracter strategic.
C. SECTORUL CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI
Industria construcţiilor de maşini se caracterizeazã, în ansamblu, prin societãţi comerciale de mari dimensiuni. Metodele utilizate pentru privatizarea societãţilor comerciale din acest sector sunt: * vânzarea prin oferta publica a acţiunilor; * vânzarea de acţiuni cãtre investitori strategici sau, dupã caz, cãtre investitori de portofoliu, în funcţie de necesitatea implicarii şi de problemele managementului societãţii comerciale; * vânzarea unor societãţi comerciale mari, cu asistenta unor bãnci de investiţii strãine; * vânzarea de active componente ale societãţilor comerciale, care nu perturba buna desfãşurare a proceselor tehnologice; * abordarea unor alte variante de privatizare, în funcţie de solicitarile investitorilor, de exemplu, constituirea de societãţi mixte, în cazul societãţilor comerciale neatractive, care au fost oferite la vânzare de mai multe ori şi nu au fost privatizate. Societãţile comerciale care dispun în prezent de secţii sau de unitãţi de producţie cu profil diferit de activitate se vor diviza, în scopul creşterii atractivitatii la privatizare şi al accesibilitatii potenţialilor investitori, precum şi pentru îmbunãtãţirea calitãţii managementului. Acest proces de restructurare va fi urmat de procesul de privatizare a societãţilor comerciale rezultate. Societãţile comerciale neviabile, neatractive şi pentru care nu exista sanse de redresare sau de privatizare vor fi lichidate.
D. SECTORUL ELECTRONICA ŞI ELECTROTEHNICA În acest sector sunt societãţi comerciale cu profil de producţie industriala, de bunuri de larg consum, precum şi societãţi comerciale cu profil de cercetare ştiinţificã, dezvoltare tehnologicã, proiectare şi informatica, care se vor privatiza prin toate metodele prevãzute de legislaţia specifica.
E. SECTORUL INDUSTRIEI METALURGICE
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Programul de restructurare-dezvoltare are în vedere urmãtoarele obiective principale: * continuarea proceselor de retehnologizare, modernizare şi dezvoltare a activitãţii economice; * analizarea şi identificarea activelor neperformante sau care se afla în conservare, în vederea vânzãrii acestora; * crearea de centre de profit prin separarea activitãţilor neviabile; * divizarea în mai multe societãţi sau fuziunea cu alte societãţi comerciale, în vederea îmbunãtãţirii activitãţii şi maririi atractivitatii pentru privatizare; * cooperarea internationala, pe principii de performanta şi complementaritate, cu ţãrile din zona de comerţ liber din centrul şi vestul Europei (CEFTA şi Uniunea Europeanã), în scopul rationalizarii efortului investitional şi al creşterii indicatorilor de performanta. Procesul de restructurare poate fi urmat, dupã caz, de reorganizare judiciarã, închidere operationala sau de faliment.
b) Politici de privatizare ----------------------- Privatizarea societãţilor comerciale din sectorul metalurgic se va realiza, în principal, prin privatizarea marilor combinate siderurgice producãtoare de oţel. Procesul de privatizare pentru societãţile comerciale cu o valoare ridicatã a capitalului social (de exemplu: Societatea Comercialã "Sidex" - S.A. Galaţi), unele având o semnificatie strategica în dezvoltarea economicã a tarii, se va realiza cu asistenta bãncilor de investiţii strãine.
F. SECTORUL CHIMIE, PETROCHIMIE
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Programul de restructurare-dezvoltare are în vedere urmãtoarele obiective principale: * continuarea proceselor de retehnologizare, modernizare şi dezvoltare a activitãţii economice; * analizarea şi identificarea activelor neperformante sau care se afla în conservare, în vederea vânzãrii acestora; * crearea de centre de profit prin separarea activitãţilor neviabile; * divizarea în mai multe societãţi sau fuziunea cu alte societãţi comerciale, în vederea imbunatatirii activitãţii şi maririi atractivitatii pentru privatizare; * definirea domeniului public aferent sistemului de transport al ţiţeiului prin conducte, în cadrul societãţilor comerciale "Conpet" - S.A. Ploiesti şi "Oil Terminal" - S.A. Procesul de restructurare poate fi urmat, dupã caz, de reorganizare judiciarã, închidere operationala sau de faliment.
b) Politici de privatizare ----------------------- În sectorul industriei chimice şi petrochimice se va urmãri privatizarea a cel puţin 90% din capitalul social rãmas de privatizat prin toate metodele de privatizare prevãzute de lege. În sectorul de rafinarii şi petrochimie se prevede privatizarea rafinariilor mari şi a combinatelor petrochimice. În sectorul îngrãşãminte chimice se are în vedere privatizarea integrala a societãţilor comerciale producãtoare. Pentru sectorul produselor anorganice şi pentru sectorul de fire şi fibre sintetice şi artificiale se prevede privatizarea societãţilor comerciale mari. Societãţile din celelalte sectoare de activitate, respectiv medicamente, detergenti, sapun, cosmetice, lacuri şi vopsele, articole tehnice din cauciuc şi mase plastice, se vor privatiza integral. La societãţile comerciale strategice şi la cele care au capacitãţi pentru producţia de apãrare se va pãstra acţiunea nominativã de control.
G. SECTORUL INDUSTRIEI UŞOARE
Vor continua acţiunile ce vizeazã vânzarea unor active care nu influenţeazã semnificativ derularea procesului de privatizare. Societãţile comerciale mari şi cu flux tehnologic integrat, cuprinse în programul de privatizare, vor fi oferite la vânzare, cu menţiunea ca, pana la declanşarea procedurilor de privatizare, în spaţiile disponibile, rezultate în urma reducerii activitãţii, se pot organiza linii de confecţii textile, inclusiv în sistem lohn. În cazul filaturilor de bumbac cu dotare tehnologicã invechita se va continua vânzarea acestora, chiar şi prin acceptul vânzãtorului de a fi schimbat obiectul principal de activitate dupã privatizare. Societãţile comerciale mari şi/sau amplasate în zone monoindustriale din acest sector vor fi privatizate cu asistenta din partea bãncilor internaţionale de investiţii. Totodatã, se are în vedere demararea proceselor de conversie a datoriilor unor societãţi comerciale în acţiuni.
3.2.2. Producţia de apãrare
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Regia Autonomã "Arsenalul Armatei", Regia Autonomã "Ramidacia" şi Regia Autonomã "Rasirom" îşi menţin statutul de regii autonome sub coordonarea ministerelor de resort. Restructurarea lor se efectueazã la propunerea ministerelor de resort, conform programelor aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Tarii, prin hotãrâre a Guvernului. Reorganizarea sau lichidarea societãţilor comerciale care au capacitãţi de producţie în sectorul producţiei de apãrare se va face numai cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale, Ministerului Apãrãrii Naţionale - Statul Major General, Comisiei de Coordonare a Producţiei de Apãrare şi cu aprobarea Consiliului Suprem de Apãrare a Tarii.
b) Politici de privatizare ----------------------- Privatizarea societãţilor comerciale din sectorul producţiei de apãrare va fi realizatã dupã adoptarea de cãtre Guvern, la propunerea instituţiilor publice implicate, a unei hotãrâri privind societãţile comerciale declarate de interes strategic.În cazul acestor societãţi comerciale se va proceda, cu precãdere, la vânzarea de acţiuni şi nu la vânzarea de active. Societãţile comerciale din domeniu pot fi privatizate cu pãstrarea acţiunii nominative de control în proprietatea statului, iar exercitarea acestei optiuni revine Guvernului, care stabileşte totodatã şi cine va exercita drepturile ce decurg din deţinerea acesteia. Totodatã în contractele de vânzare-cumpãrare se vor include clauze speciale privind pãstrarea capacitãţilor de producţie cuprinse în "Inventarul general al patrimoniului sectorului producţiei de apãrare", definit prin Legea nr. 78/1995 privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul producţiei de apãrare. Clauzele speciale vor fi stabilite de cãtre instituţia publica implicata, de comun acord cu Oficiul de Stat pentru Probleme Speciale, Ministerul Apãrãrii Naţionale - Statul Major General, şi avizate de Comisia de Coordonare a Producţiei de Apãrare. Filialele şi sucursalele din cadrul Societãţii Naţionale "Romarm" - S.A. vor fi privatizate parţial, în limita capitalului social, aferentã producţiei civile. Privatizarea acestor societãţi comerciale peste cota de capital social sus-menţionatã se poate face de cãtre instituţia publica implicata, cu avizul Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Comisiei de Coordonare a Producţiei de Apãrare, în condiţiile prevederii unor clauze speciale privind obligaţiile ce revin proprietarilor pentru producţia de apãrare, pe timp de pace şi în caz de mobilizare sau rãzboi. În aceasta situaţie statul va pãstra în proprietate cel puţin o acţiune nominativã de control, cu drepturile aferente.
3.2.3. Agricultura şi alimentaţia
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În scopul dezvoltãrii şi rentabilizarii subsectoarelor din agricultura şi industria alimentara se au în vedere urmãtoarele acţiuni: * stabilirea şi implementarea unei strategii de rentabilizare a sectoarelor din agricultura, în strânsã corelare cu politica de piata; * redimensionarea şi restructurarea capacitãţilor de producţie la un optim necesar, în vederea diminuãrii pierderilor şi rentabilizarii activitãţii; * redimensionarea activitãţii de cercetare fundamentalã şi orientarea sa spre activitãţi de cercetare aplicativa, precum şi extinderea acesteia în producţie; * trecerea în domeniul privat a activitãţilor aflate în administrarea statului, prin concesionarea bunurilor şi serviciilor aparţinând domeniului public şi privat al statului; * privatizarea managementului pe baza de contract la acele societãţi comerciale la care nu se justifica vânzarea acţiunilor; * concesionarea terenurilor agricole, în vederea exploatãrii acestora în sistem privat; * introducerea unor mecanisme de reglare a pieţei agricole atât prin elaborarea unor acte normative în scopul organizãrii pieţelor, cat şi prin introducerea de instrumente financiare de cotare la bursa de mãrfuri a produselor agroalimentare.
b) Politici de privatizare ----------------------- La privatizarea societãţilor comerciale din agricultura se are în vedere aplicarea unor metode de privatizare compatibile cu acest sector, luându-se în considerare atât diferenţele de mãrime a capitalului social, cat şi atractivitatea activitãţilor acestor societãţi comerciale. În anul 1999 şi în primul trimestru al anului 2000 se vor avea în vedere urmãtoarele: * finalizarea procesului de privatizare prin vânzare de acţiuni la societãţile comerciale prestatoare de servicii în agricultura, de tip "Agromec"; * privatizarea societãţilor comerciale de creştere a porcilor şi pasarilor, prin vânzare de acţiuni şi prin vânzarea activelor societãţilor intrate în proces de lichidare administrativã. Pentru societãţile comerciale de creştere a porcilor şi pasarilor, care deţin material biologic, se au în vedere continuarea activitãţii de selecţie şi hibridare şi, eventual, privatizarea managementului; * finalizarea procesului de privatizare la societãţile comerciale de tip "Cerealcom" şi "Comcereal"; * privatizarea societãţii comerciale "Berser" - S.A.; * începerea procesului de restructurare, în vederea privatizãrii, la societãţile comerciale de tip "Suintest"; * privatizarea societãţilor comerciale de tip "Unisem" şi "Semrom"; * privatizarea tuturor societãţilor comerciale din industria alimentara. În cazul societãţilor comerciale la care nu se justifica vânzarea de acţiuni, se va proceda la restructurarea acestora şi la privatizarea managementului; * societãţile comerciale de tip I.A.S., care deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, se vor privatiza prin vânzare de acţiuni şi active, în strânsã corelare cu concesionarea terenului agricol. În cazul societãţilor comerciale la care nu se justifica vânzarea de acţiuni, se va proceda la restructurarea acestora şi la privatizarea managementului; * pentru societãţile comerciale care înregistreazã datorii foarte mari se are în vedere vânzarea unor active nefolosite la capacitatea lor, în scopul achitãrii datoriilor acestora. În privinta procesului de privatizare a societãţilor comerciale/naţionale rezultate din reorganizarea regiilor autonome se au în vedere urmãtoarele: * Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" - S.A., rezultatã din transformarea Regiei Autonome a Tutunului - Bucureşti, cu un numãr de 16 sucursale fãrã personalitate juridicã (6 fabrici de tigarete, 8 fabrici de cultura şi fermentare, o staţiune de cercetare şi o fabrica de piese de schimb), se va privatiza prin: - vânzarea pachetului majoritar de acţiuni cãtre un investitor capabil sa investeasca şi sa menţinã cota societãţii pe piata interna şi externa; sau - vânzarea de acţiuni pe piata de capital. * Societatea Comercialã de Cercetare-Dezvoltare Ruralã "Ceder" - S.A. Cristian, judeţul Sibiu, rezultatã din transformarea Regiei Autonome "Institutul de Montanologie" Cristian, judeţul Sibiu, cu 5 sucursale fãrã personalitate juridicã, va proceda la vânzarea activelor neperformante sau care se afla în conservare. * Pentru Societatea Nationala "Cai de rasa" - S.A. se preconizeaza trecerea în domeniul privat a unor activitãţi de interes naţional ale acestei societãţi, prin concesionarea acestora. În vederea sporirii atractivitatii pentru privatizare, programul de restructurare a Societãţii Naţionale "Cai de Rasa" - S.A. propune reducerea numãrului de subunitati de la 20 la 10 (5 herghelii şi 5 centre cabaline), precum şi înfiinţarea Autoritãţii Hipice Naţionale şi a Comisiei Naţionale de Clasare şi Evaluare a Cabalinelor. * Societatea Nationala "Institutul Pasteur" - S.A., rezultatã din transformarea Regiei Autonome "Institutul Naţional de Medicina Veterinara <<Pasteur>> Bucureşti", cu 8 subunitati (6 sucursale teritoriale şi 2 ferme biobaza), se va privatiza, avându-se în vedere: - negocierea cu un partener de specialitate; - pãstrarea unei acţiuni nominative de control de cãtre statul roman, pentru a se asigura controlul cercetãrii ştiinţifice de interes naţional. Pentru accelerarea privatizãrii Societãţii Naţionale "Institutul Pasteur" - S.A. se are în vedere restructurarea prin trecerea în totalitate a patrimoniului acesteia în domeniul privat al statului.
3.2.4. Transporturi
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În acest sector deosebit de importante sunt afirmarea României ca ţara de tranzit şi alinierea la condiţiile europene de transport, în contextul integrãrii sistemului naţional de infrastructura în sistemul european. Obiectivele prioritare de dezvoltare-restructurare privesc: * oprirea deteriorarii tehnice şi operationale a sistemului de transport; * reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor, echipamentelor şi mijloacelor de transport; * alinierea la cerinţele pieţei europene de transport. În programele de restructurare a celor patru societãţi - Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A., Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Baneasa" - S.A., Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Constanta" - S.A., Societatea Nationala "Aeroportul Internaţional Timişoara" - S.A. - pentru perioada 1999-2003 se prevede desprinderea activitãţilor de întreţinere şi reparatie a infrastructurii aeroportuare, a celor de întreţinere şi reparatie a mijloacelor tehnice aeroportuare, a activitãţilor de curãţenie curenta şi a activitãţilor de asistenta medicalã etc. În domeniul transporturilor feroviare, prin hotãrâri ale Guvernului promovate în anul 1998 au fost desprinse din Societatea Nationala de Transport Feroviar de Cãlãtori "C.F.R. Cãlãtori" - S.A. şi din Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "C.F.R. Marfa" - S.A. 10 filiale cu statut de societãţi comerciale. Totodatã se prevede desprinderea din Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. a 7 filiale cu statut de societãţi comerciale, având ca obiect de activitate producţia industriala cu caracter feroviar, reparaţii şi lucrãri de întreţinere pentru infrastructura feroviara şi instalaţii, asistenta tehnica de specialitate.
b) Politici de privatizare ----------------------- În aplicarea strategiei sectoriale se va urmãri privatizarea societãţilor comerciale din transporturi, avându-se în vedere: * corelarea cu investiţiile în infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea şi realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeanã; * efectuarea, cu precãdere, a vânzãrii integrale a pachetului de acţiuni, prin licitaţie sau prin vânzarea acţiunilor pe piata de capital nationala sau internationala, dupã caz. În domeniul transportului maritim se vor avea în vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de navigaţie: pe de o parte, menţinerea unei capacitãţi de transport maritim, corelata cu cerinţele pieţei, sub operarea companiilor româneşti, iar pe de alta parte, menţinerea unui control al statului numai pentru realizarea nevoilor strategice şi de apãrare a tarii şi pentru valorificarea potenţialului porturilor româneşti. Pentru cele trei companii comerciale maritime româneşti ("Petromin" - S.A. Constanta, "Romline" - S.A. Constanta şi "Navrom" - S.A. Constanta) se prevãd urmãtoarele: * privatizarea "Petromin" - S.A. Constanta, care se va realiza prin metode combinate: cu vânzarea prin negociere a unui pachet majoritar de acţiuni şi prin vânzarea unor pachete reziduale de acţiuni (5-10% din capitalul social) prin Bursa de Valori. Se preconizeaza pãstrarea de cãtre stat a acţiunii nominative de control; * înfiinţarea "Companiei Romane de Transport Maritim" (C.R.T.M.) prin restructurarea "Romline" - S.A. Constanta. C.R.T.M. va rezulta din preluarea navelor viabile din punct de vedere al posibilitãţilor de exploatare, în funcţie de vechimea şi de starea lor tehnica; * derularea procedurii de lichidare judiciarã a "Navrom" - S.A. Constanta. Privatizarea "Petromin" - S.A. Constanta şi înfiinţarea C.R.T.M. se vor efectua în paralel cu vânzarea navelor cãtre partenerii contractelor de bare-boat, cu preluarea de cãtre aceştia a datoriilor înregistrate cãtre Banca Romana de Comerţ Exterior - BANCOREX - S.A. Totodatã se va avea în vedere crearea unui cadru legislativ coerent, aliniat la legislaţia internationala în domeniu. În domeniul transporturilor aeriene se preconizeaza pregãtirea privatizãrii Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Romane "Tarom" - S.A., care va cuprinde doua faze: - faza I, pe o perioada de cel mult 6 luni, care se va finaliza cu elaborarea unui plan de afaceri pe termen mediu, care va cuprinde mãsuri pentru atingerea obiectivelor din programul de restructurare a companiei; - faza a II-a, pe o perioada de cel mult 2 ani (termen 2000-2001), care va consta în implementarea mãsurilor necesare pentru începerea procesului de privatizare a Companiei Naţionale de Transporturi Aeriene Romane "Tarom" - S.A. şi identificarea unui potenţial investitor strategic.
3.2.5. Comunicaţii şi informatica
A. COMUNICAŢII
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Principalele obiective vizate sunt: - crearea unui mediu de afaceri concurential prin reglementarea interconectarii diferitelor reţele şi a interoperabilitatii serviciilor oferite; - liberalizarea treptata a pieţelor serviciilor de comunicaţii.
b) Politici de privatizare ----------------------- Societatea Nationala "Radiocomunicatii" - S.A. va fi supusã unui proces de restructurare, în vederea pregãtirii acesteia pentru privatizare. La Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. se deruleazã procesul de auditare, iar la sfârşitul anului se va selecta un consultant pentru privatizarea acesteia.
B. INFORMATICA
Metodele de privatizare utilizate pentru societãţile comerciale din domeniul informaticii (societãţi mici şi mijlocii) vor fi negocierea, licitaţia cu strigare, oferta publica şi alte metode specifice pieţei de capital. Contractele de vânzare-cumpãrare de acţiuni, încheiate cu cumpãrãtorii societãţilor comerciale din acest domeniu, vor cuprinde clauze ferme privind: * pãstrarea de cãtre stat a acţiunii nominative de control, în cazul societãţilor comerciale de interes strategic; * menţinerea domeniului de activitate pentru o perioada de minimum 5 ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare, prin asigurarea unei ponderi a activitãţii de baza în cifra de afaceri de cel puţin 51%; * protejarea personalului calificat în domeniu, prin asigurarea perfecţionãrii pregãtirii profesionale şi prin creşterea gradului de ocupare a forţei de munca specializate (creşterea numãrului personalului specializat în domeniu fata de cel existent la data vânzãrii) pentru o perioada de minimum 5 ani de la data încheierii contractului de vânzare-cumpãrare de acţiuni; * mãsuri de protecţie socialã, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare; * alte clauze legate de specificul activitãţii desfãşurate de societatea comercialã din domeniul informaticii.
3.2.6. Sectorul bancar şi de asigurãri
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Construcţia unui sistem bancar modern, compatibil cu standardele internaţionale de eficienta managerialã şi prudentialitate bancarã, care sa asigure o implicare activa în economia realã şi sa contribuie în acelaşi timp, în mod direct, la o creştere economicã pe termen lung, constituie obiectivul reformei sistemului bancar romanesc, în condiţiile în care statul domina încã piata bancarã româneascã, prin cele 3 bãnci cu capital de stat, atât în ceea ce priveşte creditele acordate, cat şi depozitele atrase. Acţiunile principale care urmãresc îndeplinirea acestui obiectiv sunt: * îmbunãtãţirea şi întãrirea capacitãţii de reglementare, supraveghere şi control al bãncilor comerciale de cãtre Banca Nationala a României; * continuarea privatizãrii bãncilor comerciale; * extinderea şi modernizarea reţelei informationale necesare în vederea dezvoltãrii şi diversificãrii serviciilor bancare, în scopul introducerii şi urmãririi impozitului pe venitul global. În prezent reformele în acest sector sunt susţinute şi de instituţii financiare internaţionale, şi anume: * PHARE - pentru finanţarea programului de privatizare a Banc Post - S.A., Bãncii Agricole - S.A. şi Bãncii Comerciale Romane - S.A.; * IFC - pentru finanţarea societãţilor de leasing şi a fondurilor cu capital de risc, canalizate cãtre întreprinderile mici şi mijlocii.
b) Politici de privatizare ----------------------- Privatizarea bãncilor la care statul deţine acţiuni are în vedere: * finalizarea procesului de privatizare a Banc Post - S.A. şi a Bãncii Romane de Dezvoltare - S.A., prin vânzarea pachetelor reziduale, conform strategiilor de privatizare aprobate prin hotãrâri guvernamentale; * finalizarea procesului de restructurare început în anul 1998 la Banca Agricolã - S.A. şi la Banca Romana de Comerţ Exterior - BANCOREX - S.A.; * iniţierea procesului de privatizare, stabilirea şi aprobarea strategiilor de privatizare specifice pentru Banca Romana de Comerţ Exterior - BANCOREX - S.A., Banca Agricolã - S.A. şi Banca Comercialã Romana - S.A. În ceea ce priveşte societãţile de asigurare-reasigurare la care statul deţine acţiuni, acestea acoperã peste 55% din totalul aferent asigurãrilor de viata şi non-viata, luându-se în considerare ponderea încasãrilor de prime brute pe piata româneascã a asigurãrilor. Ţinând seama de acest aspect, societãţile de asigurare-reasigurare la care statul deţine acţiuni, respectiv societãţile comerciale "Astra" - S.A., "Carom" - S.A. şi "Asirom" - S.A., se vor privatiza prin oferta publica, iar în cazul "Asirom" - S.A., şi prin plasament privat.
3.2.7. Cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Prioritãţile imediate şi de perspectiva, în plan naţional şi sectorial, care se vor urmãri prin politica din domeniul cercetãrii-dezvoltãrii, vor fi în concordanta cu urmãtoarele obiective strategice majore: * creşterea capacitãţii sistemului naţional de cercetare-dezvoltare (C-D), în scopul de a genera, difuza şi transfera spre economie şi societate rezultate, cunoştinţe şi informaţii ştiinţifice şi tehnologice avansate; * amplificarea activitãţilor şi serviciilor ştiinţifice şi tehnologice în toate sectoarele economice şi sociale şi orientarea lor spre stimularea şi satisfacerea cererii; * formarea şi dezvoltarea personalului şi a instituţiilor specializate pentru activitãţi şi servicii ştiinţifice şi tehnologice; * stimularea dezvoltãrii şi valorificãrii potenţialului tehnologic şi de inovare în plan local şi regional; * implicarea activitãţii de cercetare ştiinţificã, dezvoltare tehnologicã şi inovare în procesul de reforma şi restructurare economicã; * corelarea privatizãrii societãţilor comerciale cu profil de C-D cu privatizarea altor societãţi comerciale din domeniul respectiv, cu care se afla în relaţii contractuale, în vederea dinamizarii dezvoltãrii economico-sociale a tarii; * valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului intelectual existent; * integrarea internationala a activitãţilor şi serviciilor ştiinţifice şi tehnologice din ţara noastrã.
b) Politici de privatizare ----------------------- Procesul de privatizare se va desfasura în paralel cu procesul de restructurare. Strategia de restructurare cuprinde acţiunile pregãtitoare privatizãrii societãţilor comerciale cu profil de C-D, care pot fi: fuzionari, divizari, asocieri cu o societate comercialã cu care se afla în relaţii contractuale, precum şi gruparea unei/unor societãţi comerciale cu profil de C-D cu alte societãţi comerciale, inclusiv în cadrul unor parcuri tehnologice. Mãsurile ce trebuie avute în vedere pentru realizarea obiectivelor strategiei de restructurare şi privatizare a societãţilor comerciale cu profil de C-D sunt: * identificarea şi selectarea societãţilor comerciale cu profil de C-D care se afla în relaţii contractuale cu alte societãţi comerciale privatizate sau privatizabile, în vederea stabilirii modalitãţilor de privatizare; * divizarea unor societãţi comerciale cu profil de C-D în mai multe societãţi concurentiale sau diferit specializate, în vederea separarii activitãţilor profitabile (cu sectoare de piata) şi privatizãrii lor imediate; * asocierea dintre societãţile comerciale cu profil de C-D şi societãţile comerciale din ramura respectiva, care sunt beneficiare ale ofertei de C-D; * formarea de incubatoare de afaceri în societãţile comerciale cu profil de C-D de cãtre cercetãtori şi de specialişti angajaţi în respectivele societãţi comerciale, în scopul valorificãrii rezultatelor de C-D; * privatizarea integrala a societãţilor comerciale cu profil de C-D; * prezentarea de cãtre societãţile comerciale, la solicitarea Fondului Proprietãţii de Stat, a listei cuprinzând rezultatele obţinute de societatea comercialã, pe baza cercetãrii finanţate din fonduri publice pana la data privatizãrii, şi a listei cuprinzând informaţiile şi documentele de interes naţional, în vederea evaluãrii societãţilor comerciale, stabilirii preţului de oferta şi introducerii, potrivit recomandãrilor Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare, a unor clauze speciale în contractul de vânzare-cumpãrare de acţiuni. Aceste clauze vor urmãri, în principal, garantarea pãstrãrii şi dezvoltãrii obiectului de activitate al societãţilor comerciale din acest domeniu şi pãstrarea personalului încadrat pe funcţii de specialitate pentru o perioada de minimum 5 ani de la data privatizãrii, protecţia interna şi internationala a marcilor de fabrica, de comerţ şi de servicii, a proprietãţii intelectuale. De asemenea, se va prevedea şi pãstrarea acţiunii nominative de control în proprietatea statului pentru acele societãţi comerciale ce vor fi stabilite de Guvern, care va preciza, totodatã, şi cine va exercita drepturile ce decurg din deţinerea acesteia. Privatizarea societãţilor comerciale cu profil de C-D se va efectua potrivit cadrului legislativ specific acestui domeniu, procedându-se, cu precãdere, la vânzarea de acţiuni prin negociere sau licitaţie.
3.2.8. Comerţ
Pentru privatizarea societãţilor comerciale din comerţ, din categoria societãţilor mari la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine peste 50% din acţiunile aferente capitalului social, se vor aplica urmãtoarele metode: - vânzarea acţiunilor prin negociere; - divizarea unor societãţi cu un numãr mare de active în patrimoniu şi apoi vânzarea acţiunilor societãţilor rezultate. Procesul de divizare se va realiza ţinându-se seama de: * grupurile de active, complexuri comerciale, depozite; * zonele de atractie comercialã; * formele de administrare (administrare directa, locatie, închiriere, asociere în participaţiune); * profilul de activitate; * amplasarea spaţiilor în municipiu, oraş, judeţ; * numãrul de active ale societãţii; * active revendicate şi/sau revendicabile. Totodatã prin procesul de divizare se va urmãri, cu prioritate, crearea de societãţi comerciale cu o structura a actionariatului diferita de cea a societãţii din care provin, structura care sa asigure, pe de o parte, usurinta în luarea deciziilor privind conducerea acestor societãţi, iar pe de alta parte, creşterea atractivitatii la privatizare, prin oferirea la vânzare a unor pachete de acţiuni a cãror pondere în capitalul social sa fie cuprinsã între 51% şi 100% . Vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale rezultate din divizare se va face prin negociere sau prin licitaţie cu strigare, în funcţie de mãrimea capitalului social şi de procentul acţiunilor deţinute de Fondul Proprietãţii de Stat. Vânzarea unor active grevate de contracte de locatie de gestiune, închiriere sau asociere în participaţiune ori încheierea unor contracte de leasing imobiliar cu clauza ferma de vânzare cãtre locatari sau asociaţi se va face prin negociere directa. Pentru ca vânzarea de active sa nu afecteze privatizarea societãţii prin vânzarea de acţiuni şi, implicit, sa nu afecteze veniturile obţinute la bugetul de stat, se impune ca aprobarea vânzãrilor de active în integralitatea lor (prin negociere directa, licitaţie, transformarea contractelor locatarilor în contracte de leasing imobiliar cu clauza ferma de vânzare) sa se acorde numai dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele criterii: * locatarul sau asociatul sa fi efectuat investiţiile necesare în spaţiul administrat, conform prevederilor legale, valoarea acestora fiind evidenţiatã în documentele financiar-contabile ale locatarului; * situaţia juridicã a activelor sa fie clarificata, respectiv acestea sa nu fi intrat în patrimoniul societãţilor prin nationalizare şi sa nu fie revendicate sau revendicabile; * valoarea activelor vândute, insumata cu valoarea celor propuse a fi vândute prin negociere directa, licitaţie sau leasing imobiliar cu clauza ferma de vânzare, sa nu depãşeascã 30% din valoarea tuturor activelor societãţii; * fundamentarea de cãtre societate a necesarului de resurse pentru investiţii, modernizãri şi dotãri sa aibã la baza veniturile obţinute în urma vânzãrilor de active.
3.2.9. Turism
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Pentru perioada 1999-2000 dezvoltarea turismului în România necesita, în principal: * finalizarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale turistice; * promovarea şi susţinerea investiţiilor, acordarea de facilitãţi, stimulente, cofinantari etc.; * creşterea nivelului calitativ al forţei de munca din turism (calificare, specializare, perfecţionare, la nivelul standardelor europene); * diversificarea politicii de promovare turistica, practicarea unei politici agresive, de recucerire a pieţelor pierdute şi de cucerire de noi pieţe.
b) Politici de privatizare ----------------------- Privatizarea societãţilor comerciale din turism se va realiza prin metode combinate, în funcţie de mãrimea şi potenţialul acestora, de structura actionariatului, de modul de administrare a activelor, de specificul activitãţii, urmãrindu-se atragerea investitorilor strategici recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional. În acest scop se vor avea în vedere urmãtoarele: - vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de Fondul Proprietãţii de Stat la societãţi comerciale din turism, pentru societãţile stabilite, de comun acord, de cãtre Autoritatea Nationala pentru Turism, Agenţia Romana de Dezvoltare şi Fondul Proprietãţii de Stat; - la societãţile comerciale la care nu s-a prevãzut vânzarea integrala a pachetului de acţiuni, precum şi la cele la care nu s-a reuşit vânzarea menţionatã la paragraful anterior se va proceda la compensarea reciprocã între Fondul Proprietãţii de Stat şi Societatea de Investiţii Financiare Transilvania a pachetelor de acţiuni deţinute de cãtre acestea la acele societãţi comerciale la care Societatea de Investiţii Financiare este acţionar, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 54/1998; - în cazul societãţilor comerciale la care nu s-au stabilit ca metode de privatizare primele doua metode sau la societãţile la care, în urma aplicãrii acestor metode, nu s-a reuşit privatizarea, se va proceda la divizarea acestora prin separarea celor doua forme de proprietate, de stat şi privatã. Pentru societãţile comerciale la care exista certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor procesul de divizare sau de compensare va avea loc numai dupã includerea valorii terenurilor în capitalul social; - la societãţile comerciale la care, în urma divizãrii, Fondul Proprietãţii de Stat deţine pachetul integral de acţiuni se va proceda la privatizarea acestora prin vânzarea pachetului de acţiuni şi prin vânzarea activelor. Stabilirea metodelor concrete de privatizare a societãţilor comerciale din turism se va face printr-un protocol încheiat între Autoritatea Nationala pentru Turism, Fondul Proprietãţii de Stat şi Agenţia Romana de Dezvoltare.
3.2.10. Ape, pãduri şi protecţia mediului
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Pentru domeniile specifice acestei activitãţi se prevãd urmãtoarele: * modernizarea esalonata a reţelei naţionale de staţii şi radare meteorologice; * modernizarea sistemului de colectare a datelor şi a celui de gestionare şi administrare a fondului naţional de date meteorologice şi hidrologice, precum şi a celui operational pentru elaborarea prognozelor în aceste domenii; * dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere; * integrarea Centrului Naţional de Telecomunicaţii Meteorologice în "Reţeaua regionala de comunicaţii de date meteorologice", proiect promovat de Organizaţia Meteorologica Mondialã pentru Europa. Totodatã, prin aplicarea programului de restructurare a Companiei Naţionale "Apele Romane" - S.A., se va trece la constituirea reţelei hidrometeorologice naţionale specifice domeniului gospodãririi apelor, la descentralizarea activitãţii pe subunitati teritoriale ale companiei şi la reorganizarea şi dotarea tehnica a activitãţilor specifice.
b) Politici de privatizare ----------------------- Dupã finalizarea acţiunii de restructurare a Regiei Naţionale a Pãdurilor se va proceda la privatizarea unor obiective şi capacitãţi de producţie aferente unor activitãţi conexe (centre de prelucrare şi valorificare a fructelor de padure şi a ciupercilor comestibile, ateliere de prelucrare a lemnului etc.) prin vânzarea de active. Dupã finalizarea reorganizãrii structurii centrale şi a celei din teritoriu a Companiei Naţionale "Apele Romane" - S.A. se va proceda la pregãtirea, în vederea privatizarîi, a secţiilor de mecanizare şi a bazelor de producţie.
3.2.11. Societãţi comerciale din subordinea sau de sub autoritatea consiliilor locale ori judeţene
a) Politici de dezvoltare ---------------------- Regiile autonome de interes local au fost transformate în societãţi comerciale, cu excepţia celor care au primit credite de la organisme financiare internaţionale (B.I.R.D., B.E.R.D., B.E.I.), garantate de Guvernul României, şi a unui numãr foarte mic de regii care s-au reorganizat, prin excepţie, tot în regii autonome. În ceea ce priveşte procesul de restructurare a domeniului, principalele obiective avute în vedere sunt: * finalizarea procesului de transformare a regiilor autonome în societãţi comerciale; * clarificarea patrimoniului regiilor autonome locale, mai ales al celor care deţin terenuri agricole; * încheierea de contracte de concesiune care sa asigure raporturi contractuale între autoritãţile administraţiei publice locale şi prestatorii de servicii; * promovarea unei politici adecvate pentru atragerea capitalului privat, autohton sau strãin, prin acordarea unor facilitãţi; * creşterea gradului de participare a autoritãţilor administraţiei publice locale la finanţarea lucrãrilor de investiţii; * înfiinţarea unei bãnci specializate care sa finanteze lucrãri de dezvoltare, modernizare şi reabilitare în domeniu; * restructurarea tehnica, constând în modernizarea reţelelor şi a echipamentelor, ce va conduce la creşterea calitativã a prestaţiilor; * dezvoltarea regionala a serviciilor de gospodãrie comunalã prin: - dezvoltarea unor reţele de apa potabilã, care sa alimenteze localitãţile dintr-o zona intreaga, indiferent de mãrime; - dezvoltarea unor depozite de deşeuri supuse controlului sau a unor uzine de prelucrare a deşeurilor, pe zone sau regiuni; * dezvoltarea tuturor serviciilor de gospodãrie comunalã, în corelatie cu planurile de dezvoltare urbana şi cu Planul de amenajare a teritoriului naţional; * înfiinţarea Autoritãţii naţionale de reglementãri în domeniul serviciilor publice de gospodãrie comunalã; * adoptarea legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã.
b) Politici de privatizare ----------------------- La sfârşitul procesului de restructurare a regiilor autonome va avea loc privatizarea societãţilor comerciale rezultate, prin vânzare de acţiuni sau prin vânzare de active. Societãţile comerciale din acest domeniu, care deţin terenuri agricole şi/sau reţele edilitare, vor proceda la delimitarea bunurilor proprietate publica din patromoniu, urmând sa se privatizeze prin licitaţie cu strigare, negociere sau prin metode specifice pieţelor de capital.
3.2.12. Cultura
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În cadrul procesului de reorganizare Regia Autonomã a Imprimeriilor a fost transformata în Compania Nationala a Imprimeriilor "Coresi" - S.A. Într-o prima etapa se va elabora un program de restructurare a companiei, care va avea în vedere desfiinţarea sectoarelor de lucru cu tehnologii depasite (tipar înalt, tipar adanc, zincografie) şi care genereazã pierderi, iar în etapa urmãtoare se va trece la elaborarea unui program de dezvoltare.
b) Politici de privatizare ----------------------- În conformitate cu programul de privatizare, Compania Nationala a Imprimeriilor "Coresi" - S.A. va începe, etapizat, programul de privatizare, principalele obiective urmãrite fiind: * privatizarea celor 14 subunitati; * desprinderea unor sucursale ale companiei şi transformarea lor în societãţi comerciale pe acţiuni în vederea privatizãrii acestora.
3.2.13. Educaţie nationala
Reforma învãţãmântului se coreleazã cu reforma economicã şi cu reforma administrativã. Acţiunile începute în anul 1998 sau anterior se vor finaliza, urmând ca în anul 1999 sa fie vizate urmãtoarele obiective: * reforma curriculara; * restructurarea reţelei şcolare şi universitare; * organizarea formãrii continue a învãţãmântului la distanta; * relansarea cercetãrii ştiinţifice în universitãţi; * informatizarea învãţãmântului; * ameliorarea infrastructurii; * reforma managementului şcolar şi academic; * dezvoltarea parteneriatului şcoala-comunitate; * consolidarea statutului social al cadrului didactic, al elevului şi al studentului; * dezvoltarea formelor de cooperare internationala. Legat de acestea, unitãţile de învãţãmânt vor fi încurajate şi sprijinite de Ministerul Educaţiei Naţionale sa îşi consolideze valoarea ştiinţificã, sa îşi formeze personal de specialitate propriu şi sa îşi titularizeze specialiştii, sa desfãşoare investiţii proprii în clãdiri, laboratoare, echipamente, sa participe la cooperãri interne şi internaţionale relevante.
3.2.14. Sãnãtate
a) Politici de dezvoltare ---------------------- În acest domeniu se va acţiona pentru realizarea urmãtoarelor obiective: * reforma sistemului de administraţie publica în sectorul sanitar; * implementarea legii asigurãrilor sociale de sãnãtate; * creşterea calitãţii serviciilor medicale; * diversificarea finanţãrii sistemului de sãnãtate; * armonizarea legislaţiei în domeniul farmaceutic; * susţinerea programelor naţionale de sãnãtate; * îmbunãtãţirea sistemului naţional medical de urgenta; * asigurarea formãrii specialiştilor în managementul sanitar; * sprijinirea şi integrarea organizaţiilor neguvernamentale în realizarea programelor de sãnãtate; * armonizarea legislaţiei cu acquisul comunitar.
b) Politici de privatizare ----------------------- La nivelul furnizorilor de servicii medicale se va urmãri schimbarea statutului proprietãţii unitãţilor medicale (cabinete, ambulatorii de specialitate, spitale etc.). În acest sens Ministerul Sãnãtãţii are în vedere, în prima etapa, atribuirea spaţiilor din cabinetele medicale, din dispensare şi ambulatoriile de specialitate, prin contract de comodat, iar ulterior, concesionarea sau vânzarea acestora medicilor care, la data intrãrii în vigoare a acestor prevederi, activeazã în spaţiile respective, cu contract de munca pe durata nedeterminatã. În ceea ce priveşte mijloacele fixe, acestea vor face obiectul unor contracte de leasing în favoarea medicilor. Spitalele urmeazã sa între în procesul de privatizare pe baza Legii privatizãrii, a Legii privind regimul concesiunilor, precum şi a legii privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor (în curs de adoptare). Totodatã se vor desfasura activitãţi medicale private în unitãţi publice pe baza actualului cadru legislativ. În acelaşi timp se vor privatiza serviciile auxiliare (spalatorie, cantina, întreţinere/reparaţii). Pentru îmbunãtãţirea activitãţii de management în sistemul de sãnãtate se va proceda la contractarea unor servicii specifice atât de cãtre spitale, cat şi de fondurile de asigurãri (management privat al unitãţilor şi fondurilor publice).
LISTA Nr. 1 -----------
I. Societãţile comerciale pentru care se vor organiza licitaţii în vederea participãrii bãncilor de investiţii, în calitate de consilieri financiari, pentru privatizarea a 4 mari întreprinderi de stat:
1. Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane "Tarom" - S.A. Bucureşti; 2. Societatea Comercialã "Sidex" - S.A. Galaţi - Fondul Proprietãţii de Stat va iniţia procedura de selectare, cu participare internationala, a unei firme specializate care sa preia administrarea societãţii înainte de încheierea contractului de consultanţa financiarã cu banca de investiţii selectata; 3. Societatea Comercialã "ALRO" - S.A. Slatina + ALPROM Slatina - dupã realizarea fuziunii, conform aprobãrii Consiliului de administraţie al Fondului Proprietãţii de Stat.
II. Societãţile comerciale mari, selectate în vederea privatizãrii cu angajarea de bãnci de investiţii internaţionale:
