Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 56 din 16 ianuarie 2008 privind recunoasterea Statutului organic si administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din Romania
În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicatã, precum şi al <>art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1 Se recunoaşte Statutul organic şi administrativ al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Decretul Prezidiului Marii Adunãri Naţionale nr. 593/1949 pentru aprobarea Statutului organic şi administrativ al Eparhiei Armeano-Grigoriene din Republica Popularã Românã, nepublicat, cu modificãrile ulterioare.
PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã -------------- Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 16 ianuarie 2008. Nr. 56.
ANEXĂ
STATUTUL ORGANIC ŞI ADMINISTRATIV al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România
CAP. I
ART. 1 Arhiepiscopia (Eparhia) Bisericii Armene din România este persoanã juridicã şi formeazã o eparhie unicã pe tot teritoriul României, cuprinzând toţi credincioşii comunitãţii armene din România care, canonic şi administrativ, aparţin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene. ART. 2 Conducãtorul administrativ şi canonic al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România va purta titlul de "Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România" şi va fi cetãţean român. ART. 3 Arhiepiscopia Bisericii Armene din România îşi continuã relaţiile canonice cu Catolicosatul din Sfântul Ecimiadzin - Armenia, dar îşi va reglementa, conduce şi administra în mod autonom toate acţiunile şi organele sale religioase, culturale, fundaţionale şi administrative. În scopul efectuãrii acestor activitãţi, atât Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, cât şi parohiile din teritoriu au dreptul de a înfiinţa asociaţii sau fundaţii, precum şi dreptul de a se asocia cu alte organizaţii de stat ori private, cu respectarea prevederilor prezentului statut şi ale legilor în vigoare. ART. 4 Arhiepiscopia Bisericii Armene din România şi parohiile acesteia pot beneficia de sprijinul statului român şi al altor organizaţii.
CAP. II Organele centrale ale Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România
ART. 5 Congresul Eparhial Congresul Eparhial este organul superior central pentru întreaga Arhiepiscopie a Bisericii Armene din România în privinţa tuturor chestiunilor bisericeşti, administrative, culturale şi fundaţionale şi, ca atare, are dreptul de a lua decizii în acest sens. ART. 6 Alcãtuirea Congresului Eparhial Congresul Eparhial are urmãtoarea alcãtuire: - conducãtorul Eparhiei (Arhiepiscopul); - vicarul administrativ; - vicarul religios (canonic); - toţi preoţii din Arhiepiscopie; - delegaţi mireni. Delegaţii mireni vor fi în numãr de 2 pentru fiecare parohie activã din ţarã. ART. 7 Delegaţii Congresului Eparhial se aleg pe duratã de 5 ani. Desemnarea delegaţilor se face în urma deciziei comunicate tuturor parohiilor cu 3 luni înainte de data constituirii noului congres destinat alegerilor. În caz de descompletare a numãrului delegaţiilor (prin deces, demisie, invaliditate sau alte cauze), parohia respectivã alege în şedinţa adunãrii generale un nou delegat. ART. 8 Participarea delegaţilor la lucrãrile Congresului Eparhial este obligatorie. Cazurile de absenţã se vor justifica în scris în faţa Congresului Eparhial. În caz contrar, absenţa nemotivatã de la douã sesiuni se va considera drept demisie. ART. 9 Fiecare delegat va avea asupra sa un certificat semnat de cãtre preşedintele parohiei (parohul) prin care se constatã mandatul. ART. 10 Contestaţiile faţã de alegerile delegaţilor la Congresul Eparhial se fac cãtre Congresul Eparhial, care va analiza şi va decide. ART. 11 Preşedintele de drept al Congresului Eparhial este conducãtorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), care propune şi secretarul de şedinţã. Procesele-verbale se vor redacta în limba românã. În cazul absenţei Arhiepiscopului, şedinţa va fi prezidatã de unul dintre cei 2 vicari, la propunerea delegaţilor. ART. 12 Adunarea Congresului Eparhial este valabilã dacã s-au prezentat cel puţin jumãtate plus unu dintre delegaţi în problemele curente, douã treimi în problemele de vânzare-cumpãrare, grevare a bunurilor mobile şi imobile aparţinând Arhiepiscopiei sau parohiilor, iar, în cazul modificãrii statutului şi al alegerii conducãtorului Eparhiei, toţi membrii. ART. 13 Deciziile Congresului Eparhial se iau cu majoritatea voturilor exprimate, în afarã de cazurile referitoare la alegerile conducãtorului Eparhiei, pentru care sunt necesare douã treimi din voturi. Consilierii eparhiali care nu sunt aleşi ca delegaţi nu au drept de vot. Votarea se face prin ridicarea mâinilor. ART. 14 Atribuţiile Congresului Eparhial sunt urmãtoarele: a) susţinerea libertãţii religioase şi apãrarea drepturilor Bisericii Armene; b) examinarea raportului general anual al Consiliului eparhial despre mersul vieţii şi afacerilor bisericeşti din Arhiepiscopie şi luarea de hotãrâri în privinţa celor de urmat pentru viitor; c) dezbaterea proiectelor şi propunerilor fãcute de Consiliul eparhial şi hotãrârea celor de urmat; d) consultarea şi luarea mãsurilor necesare pentru ridicarea nivelului cultural al clerului şi credincioşilor; e) consultarea şi luarea mãsurilor trebuincioase pentru disciplinarea organelor bisericeşti şi a credincioşilor; f) luarea mãsurilor şi procurarea mijloacelor pentru propãşirea culturalã şi educativã a tineretului şcolar în spiritul moral-creştin şi combaterea influenţelor dãunãtoare; g) ratificarea acordãrii de cãtre Consiliul eparhial a burselor şi subvenţiilor pentru studiu în vederea unei pregãtiri culturale superioare a elementelor necesare serviciilor bisericeşti şi culturale ale Eparhiei; h) îngrijirea şi controlarea averii mobile şi imobile a bunurilor şi fondurilor care sunt proprietatea Arhiepiscopiei şi a parohiilor şi îngrijirea ca toate aşezãmintele economice ale Arhiepiscopiei sã progreseze, iar mijloacele materiale sã sporeascã; i) luarea de hotãrâri privitoare la întrebuinţarea acestor bunuri şi fonduri conform scopului pentru care s-au înfiinţat; j) stabilirea şi aprobarea bugetului anual al Arhiepiscopiei şi al instituţiilor ei, precum şi examinarea gestiunii lor financiare pe anul expirat; k) stabilirea impunerilor şi cuantumului cu care participã fiecare parohie la cheltuielile pentru nevoile Arhiepiscopiei; l) alegerea conducãtorului Arhiepiscopiei, când scaunul va fi vacant, a Consiliului eparhial şi a cenzorilor eparhiali; m) demiterea conducãtorului Arhiepiscopiei din cauza încãlcãrii prezentului statut; n) demiterea Consiliului eparhial din cauza încãlcãrii prezentului statut; o) cercetarea contestaţiilor referitoare la alegerea delegaţiilor Congresului Eparhial, deciderea asupra lor, verificarea şi validarea mandatelor; p) deciderea asupra propunerilor de vânzare, grevare, cumpãrare a bunurilor mobile şi imobile ce aparţin Arhiepiscopiei sau parohiilor, precum şi acceptarea investiţiilor în folosul Arhiepiscopiei sau parohiilor; r) delimitarea parohiilor şi înfiinţarea de noi parohii şi aşezãminte mãnãstireşti; s) deliberarea sau deciderea asupra plângerilor îndreptate împotriva conducãtorului Arhiepiscopiei, a vicarilor, a clerului, a Consiliului eparhial şi a consiliilor parohiale; t) deliberarea şi deciderea asupra tuturor problemelor Arhiepiscopiei neprevãzute mai sus şi ridicate de parohii, de Consiliul eparhial sau de Arhiepiscop; u) desfiinţarea parohiilor, fundaţiilor sau asociaţiilor pentru încãlcarea prevederilor prezentului statut ori a legilor ţãrii, precum şi desfiinţarea lor din motivul incapacitãţii de a se administra. ART. 15 Sesiunile Congresului Eparhial vor fi ordinare şi extraordinare. Sesiunile ordinare se vor convoca de douã ori pe an, în urma invitaţiei Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial, iar cele extraordinare, ori de câte ori vor gãsi de cuviinţã conducãtorul Arhiepiscopiei, Consiliul eparhial sau o pãtrime din totalul delegaţilor aleşi. Cu cel puţin o lunã înaintea datei sesiunii ordinare şi cu 14 zile înaintea sesiunii extraordinare se va comunica în scris ordinea de zi a Congresului Eparhial.
CAP. III Consiliul eparhial şi comitetele eparhiale
ART. 16 Consiliul eparhial este organul executiv al Congresului Eparhial şi organul administrativ superior pentru treburile administrative, culturale, fundaţionale ale întregii Arhiepiscopii (Eparhii). Membrii sãi se numesc consilieri eparhiali, aceastã demnitate fiind onorificã. ART. 17 Consiliul eparhial se compune din: - conducãtorul Arhiepiscopiei; - vicar eparhial administrativ; - vicar canonic sau religios; - secretar eparhial; - 2 preoţi consilieri; - 4 mireni: - 2 pentru Bucureşti; - 2 pentru provincie, desemnaţi de Congresul Eparhial pe duratã de 5 ani. Consilierii eparhiali mireni pot fi aleşi atât dintre membrii Congresului Eparhial, cât şi din afara acestuia. Consiliul eparhial poate lua hotãrâri valabile numai cu participarea a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor consiliului. Hotãrârile Consiliului eparhial luate prin vot sunt valabile în cazul forului complet, în cuantum de douã treimi, iar în cazul prezenţei a douã treimi din numãrul membrilor, doar cu unanimitate de voturi. Consiliul eparhial va avea 3 comitete, şi anume: a) comitetul spiritual bisericesc; b) comitetul cultural; c) comitetul economic. ART. 18 Preşedintele de drept al Consiliului eparhial este conducãtorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), în lipsa cãruia va prezida unul dintre vicari. Atribuţiile Consiliului eparhial sunt: a) convocarea Congresului Eparhial şi publicarea hotãrârilor lui; b) soluţionarea tuturor problemelor care i se vor delega spre rezolvare de cãtre Congresul Eparhial; c) luarea mãsurilor pentru alegerea Arhiepiscopului şi delegarea de membri în diferite adunãri şi organe bisericeşti din Eparhie; d) prezentarea de rapoarte, proiecte şi regulamente de resort la Congresul Eparhial; e) alegerea secretarului Consiliului eparhial şi numirea funcţionarilor în organele eparhiale; f) chestiunile referitoare la organizarea cancelariei consiliului şi funcţionarilor consiliului; g) cumpãrarea, grevarea şi vinderea imobilelor eparhiale, cu aprobarea Congresului Eparhial şi respectarea prevederilor prezentului statut; h) înaintarea propunerilor cãtre Congresul Eparhial cu privire la delimitarea şi înfiinţarea parohiilor; i) controlarea ca adunãrile parohiale sã îşi îndeplineascã datoriile dupã dispoziţiile cuprinse în prezentul statut; j) aprobarea hotãrârilor şi confirmarea alegerilor adunãrilor parohiale şi deliberarea şi deciderea asupra contestaţiilor şi plângerilor adresate Consiliului eparhial, asupra hotãrârilor instanţelor şi personalului parohial, în afarã de cele cu caracter pur duhovnicesc; k) suspendarea şi dizolvarea consiliilor parohiale în cazuri de grave abateri şi instituirea unei comisii provizorii sau numirea unui administrator pentru conducerea afacerilor parohiei respective, urmând sã se cearã ratificarea acestei dispoziţii în Congresul Eparhial; l) hotãrârea asupra acceptãrii sau respingerii în numele Arhiepiscopiei a donaţiilor şi a legatelor fãcute Arhiepiscopiei sau parohiilor, cu apel la Congresul Eparhial; m) înfiinţarea de tipografii, publicaţii, edituri, radiouri, televiziuni, biblioteci şi muzee; n) înfiinţarea, întreţinerea, ajutorarea şi controlul şcolilor eparhiale şi parohiale; o) încuviinţarea de colecte, pentru scopuri bisericeşti, culturale, fundaţionale şi filantorpice; p) ajutorarea parohiilor sãrace, pentru acoperirea cheltuielilor necesare; r) luarea mãsurilor pentru asigurarea situaţiei materiale a clerului, profesorilor şi învãţãtorilor; s) aprobarea inspectorului şcolar, numit de comitetul cultural; t) rezolvarea în ultimã instanţã a conflictelor şcolare; u) supravegherea tuturor asociaţiilor şi fundaţiilor culturale şi filantropice care funcţioneazã în cuprinsul Arhiepiscopiei; v) înfiinţarea şi conducerea unui seminar pentru pregãtirea clerului. ART. 19 Comitetul spiritual este format din clerici şi va fi condus de cãtre Arhiepiscop şi de vicarul canonic sau religios şi va avea urmãtoarele atribuţii: a) de a veghea ca serviciile bisericeşti sã se sãvârşeascã în conformitate cu normele şi doctrina Bisericii Armene; b) de a aproba clãdirea bisericilor şi înfiinţarea caselor de rugãciuni şi a supraveghea clãdirea şi organizarea acestora conform Sfintelor canoane şi în stilul Bisericii Armene; c) de a stãrui ca bisericile sã se sfinţeascã şi sã se ţinã în bunã stare şi sã se înzestreze cu odoarele, icoanele, vasele, candelele şi cãrţile trebuincioase, conform canoanelor; d) de a se îngriji ca registrele bisericeşti ale botezaţilor, cununaţilor şi decedaţilor sã se ţinã potrivit cu normele în vigoare; e) de a dispune ca preoţii sã îşi îndeplineascã cu scrupulozitate toate datoriile lor; f) de a veghea asupra purtãrii morale a clerului şi poporului credincios; g) de a face propuneri atât pentru hirotonisirea clericilor, cât şi pentru alegerea sau numirea ori transferarea preoţilor; h) de a îngriji de bunul mers al seminarului şi al bursierilor care urmeazã şcolile de pregãtire teologicã; i) de a îngriji de vãduvele şi orfanii rãmaşi de pe urma preoţilor decedaţi. ART. 20 Atribuţiile comitetelor cultural şi economic vor fi stabilite de Consiliul eparhial odatã cu alcãtuirea lor. ART. 21 Odatã cu alegerea Consiliului eparhial, Congresul Eparhial va alege pe 5 ani, din sânul delegaţiilor sau din afarã, un cenzor eparhial care va trebui sã aibã studii economice. Atribuţia cenzorului eparhial este aceea de a verifica şi comunica Consiliului eparhial activitatea economico-financiarã a sediului central al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România şi a parohiilor.
CAP. IV Conducãtorul Arhiepiscopiei
ART. 22 Conducãtorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul) este conducãtorul spiritual şi canonic al întregii Arhiepiscopii (Eparhii). ART. 23 Arhiepiscopul se alege de cãtre Congresul Eparhial convocat în şedinţa extraordinarã de cãtre Consiliul eparhial. ART. 24 Candidaţii la alegeri trebuie sã facã parte dintre monahii Bisericii Armene. În cazul în care Congresul Eparhial nu se întruneşte sau în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a fost ales de cãtre Congresul Eparhial în conformitate cu prevederile prezentului statut, se va proceda la o nouã alegere în rãstimp de 3 luni. ART. 25 În cazul decesului sau vacanţei Arhiepiscopului, conducerea administrativã a Eparhiei va fi preluatã de cãtre vicarul eparhial pe probleme administrative şi de Consiliul eparhial. ART. 26 Drepturile şi îndatoririle Arhiepiscopului: a) reprezintã Biserica Ortodoxã şi Apostolicã Armeanã în toate actele vieţii sale şi semneazã valabil în numele Arhiepiscopiei, respectând prezentul statut; b) în calitate de conducãtor canonic şi legal este în drept şi dator sã conducã clerul şi poporul credincios, lucrând în spiritul învãţãturii creştine şi al dragostei şi loialitãţii faţã de România, respectând Sfintele canoane şi legile în vigoare; c) acordã dispense bisericeşti de cãsãtorie şi desface cãsãtoria bisericeascã dupã ce s-au pronunţat instanţele civile; d) acordã distincţii clericilor capabili şi destoinici conform normelor canonice; e) îi numeşte pe preoţi la parohiile vacante, aprobã trecerea preoţilor de la o parohie la alta, cu consimţãmântul parohiilor respective; f) primeşte, examineazã şi decide asupra plângerilor contra clerului şi le aplicã pedepse conform canoanelor şi normelor uzuale; g) este dator a se îngriji de bunul mers al vieţii bisericeşti din Eparhie şi de funcţionarea moralã a organelor ei; h) numeşte dintre preoţi un revizor bisericesc, pentru a controla la ordinul sãu toate organele bisericeşti din Arhiepiscopie; i) în calitate de conducãtor al clerului se va interesa mai îndeaproape de viaţa şi nevoile lui, servindu-i de exemplu; j) el este singurul care reprezintã Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în legãturile cu Sfântul Scaun de la Ecimiadzin şi cu diaspora; k) el este singurul care poate invita pentru slujbe şi accepta participarea la slujbe a unor membri ai clerului Bisericii Armene. ART. 27 Arhiepiscopul, primind plângeri împotriva preoţilor, este dator a ordona cercetare la faţa locului şi, în urma explicaţiilor verbale şi scrise ale împricinatului, poate aplica sancţiuni conform canoanelor Bisericii Armene şi cu respectarea prezentului statut. ART. 28 În cazuri grave care reclamã o intervenţie urgentã, Arhiepiscopul poate suspenda din oficiu, în mod provizoriu, un preot vinovat, înainte chiar de a începe cercetarea cazului lui, ce va trebui fãcutã în cel mult 30 de zile. ART. 29 Arhiepiscopul este în drept de a aplica personal urmãtoarele sancţiuni: prevenirea, mustrarea verbalã şi scrisã. ART. 30 Numai cu avizul Consiliului eparhial se vor aplica atât excluderea din Eparhie a unui cleric, cât şi luarea hotãrârii de caterisire conform canoanelor. ART. 31 Trimiterea clerului în judecata acestor instanţe depinde de Arhiepiscop, care este dator a-l înştiinţa pe cel în cauzã cu cel puţin 15 zile înaintea judecãţii. ART. 32 Învinuitul se va putea apãra personal sau printr-un coleg al sãu. ART. 33 Va numi 2 vicari din rândul clericilor cu cetãţenie românã, unul pe probleme administrative şi unul pe probleme canonice şi religioase (bisericeşti), şi va hotãrî reşedinţa lor.
CAP. V Pãrţile constitutive ale Arhiepiscopiei şi organele lor
ART. 34 Parohia (sau epitropia) este persoanã juridicã şi reprezintã comunitatea bisericeascã a credincioşilor clerici şi mireni care aparţin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, care sunt înscrişi în registrele sale ca plãtitori de taxã de enoriaş, care susţin cu mijloacele lor materiale şi morale una sau mai multe biserici ori case de rugãciuni cu aşezãmintele şi personalul lor. ART. 35 Scopul parohiei este: a) de a susţine, întãri şi rãspândi credinţa Bisericii Armene şi de a lucra astfel ca toţi credincioşii sã vieţuiascã în conformitate cu învãţãturile acestei credinţe, îndeosebi cercetând Sfânta Bisericã şi Sfintele Slujbe Dumnezeieşti, împãrtãşindu-se cu Sfintele Taine şi împlinind faptele milei creştine; b) de a întreţine şi ajuta Biserica, pe slujitorii şi aşezãmintele ei, instituţiile culturale şi de binefacere şi de a purta grijã de toate nevoile parohiei cu sumele stabilite de Congresul Eparhial. ART. 36 Comunitatea care nu are bisericã şi nici casã de rugãciuni proprii sau nu este în stare sã se susţinã din mijloace proprii se alãturã unei parohii vecine sub numele de filialã şi are aceleaşi drepturi şi obligaţii precum credincioşii din respectiva parohie. ART. 37 Atât înfiinţarea unei filiale, cât şi prefacerea unei filiale în parohie şi înfiinţarea unei parohii noi se aprobã de cãtre Congresul Eparhial, în urma cererii credincioşilor. ART. 38 Întinderea parohiei poate fi modificatã de Consiliul eparhial, în urma cererii motivate a membrilor parohiei. ART. 39 Fiecare persoanã poate fi enoriaş al unei singure parohii. ART. 40 Toţi enoriaşii sunt obligaţi sã accepte şi sã îndeplineascã orice misiune pusã în sarcina lor de Adunarea parohialã şi sã ia parte (dupã posibilitãţi) la cheltuielile pentru nevoile Bisericii şi aşezãmintelor şi instituţiilor culturale şi de binefacere. ART. 41 Enoriaşii se împart în douã categorii: a) enoriaşi cu drept de vot; b) enoriaşi fãrã drept de vot. Enoriaşii cu drept de vot sunt cei care: a) sunt stabiliţi în parohie şi înscrişi în registrul general al parohiei timp de 5 ani pentru a avea drept de vot şi de 10 ani pentru a fi eligibili în oricare organ al Arhiepiscopiei; b) sunt cetãţeni români; c) au vârsta de 21 de ani împliniţi pentru a avea drept de vot, cel puţin 25 de ani pentru a fi eligibili în organele parohiale şi cel puţin 30 de ani pentru a fi eligibili în organele centrale; d) au confirmarea din partea parohului cã au recurs în exclusivitate la serviciile religoase ale parohiei în care se aflã; e) participã cu regularitate la activitãţile religioase ale parohiei; f) se implicã direct şi dezinteresat în rezolvarea problemelor parohiei (sociale, culturale, administrative etc); g) îndeplinesc cu regularitate obligaţia achitãrii taxei de cult anuale, stabilite de parohie; h) au moralitate nepãtatã în viaţa de familie şi obşteascã; i) nu au acţionat niciodatã împotriva intereselor Bisericii; j) nu au comis niciodatã delicte morale sau altfel de delicte condamnate de canoanele Bisericii sau de legile statului; k) şi-au îndeplinit întotdeauna obligaţiile luate asupra lor faţã de Bisericã şi parohie; l) nu se aflã sub epitimie. ART. 42 Cuantumul taxei de cult se aprobã de Adunarea parohialã, la propunerea Consiliului eparhial. ART. 43 Sunt plãtitoare ale taxei de cult toate persoanele majore de ambele sexe (minimum 21 de ani) care au venituri personale sau posedã avere personalã. ART. 44 La propunerea Consiliului parohial şi cu aprobarea Comitetului parohial sunt scutiţi de orice impuneri parohiale cei lipsiţi de mijloace materiale şi cei care primesc ajutoare sociale. ART. 45 Se va ţine în Consiliul parohial anual registrul contribuabililor, indicându-se şi situaţia achitãrii taxei de cult. ART. 46 Personalul parohiei (paroh şi angajaţi) este plãtit din fonduri proprii şi/sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare. Retribuţiile se vor stabili în funcţie de necesitãţile fiecãruia în parte de cãtre consiliul parohial, cu avizul Consiliului eparhial. Numirea în funcţie a preotului paroh sau a preotului delegat se face de cãtre conducãtorul Arhiepiscopiei şi se valideazã de Adunarea generalã a parohiei. ART. 47 Parohul trebuie sã locuiascã neapãrat în parohia lui. Parohiile care nu au preot, dar au consiliu parohial, vor fi deservite de un preot delegat care va fi preşedintele Consiliului parohial. Parohiile în care este imposibilã alegerea unui consiliu parohial (lipsa numãrului necesar de membri) şi parohiile desfiinţate vor fi administrate de o comisie sau de un administrator desemnatã/desemnat de Consiliul eparhial, care va fi direct subordonatã/subordonat Consiliului eparhial. Bunurile imobile şi mobile ale parohiilor respective, precum şi patrimoniul tuturor formelor de asociaţie care au aparţinut acestei parohii trec în proprietatea şi administrarea Arhiepiscopiei. ART. 48 În caz de bãtrâneţe sau de boalã incurabilã a preotului, când acesta nu mai poate sã slujeascã, parohia poate solicita conducãtorului Arhiepiscopiei desemnarea unui alt preot. ART. 49 Parohia are obligaţia de a asigura preotului incapabil de a mai sluji locuinţa şi toate cheltuielile de întreţinere, precum şi o indemnizaţie lunarã în cuantumul minim al salariului mediu pe economie. ART. 50 În cazul decesului preotului, aceleaşi obligaţii revin parohiei pentru vãduvã şi copiii minori. ART. 51 Preotul unei parohii nu poate sãvârşi slujbe în alte parohii decât cu încuviinţarea parohilor acelor parohii şi la ordinul direct al Arhiepiscopului. ART. 52 Candidaţii la preoţie trebuie sã îndeplineascã condiţiile canonice ale Bisericii Armene. Candidatura la preoţie poate fi aprobatã doar de Arhiepiscop, la recomandarea Comitetului spiritual. ART. 53 Un preot poate fi caterisit când nu mai corespunde cerinţelor prevãzute de regulile canonice, când a fost condamnat pentru fapte imorale sau când a pãrãsit parohia nemotivat. Constatarea situaţiei se face de cãtre Adunarea parohialã, care o prezintã spre analizã Comitetului spiritual al Consiliului eparhial şi Arhiepiscopului, care vor decide conform canoanelor Bisericii şi reglementãrilor prezentului statut.
CAP. VI Adunarea parohialã
ART. 54 Adunarea parohialã este compusã din toţi enoriaşii cu drept de vot. Preşedintele Adunãrii parohiale este parohul parohiei sau preotul delegat care deserveşte parohia. ART. 55 Adunarea parohialã are urmãtoarele atribuţii: a) examineazã şi completeazã raportul anual despre mersul tuturor problemelor din parohie; b) alege delegaţii la Congresul Eparhial, membrii Consiliului parohial şi comisia cenzorilor; c) examineazã şi aprobã propunerile Consiliului parohial referitoare la zidirea, repararea sau înzestrarea bisericii ori casei de rugãciuni parohiale şi eventual a altor clãdiri bisericeşti, culturale, fundaţionale, de caritate şi epitropeşti aparţinãtoare parohiei şi întreţinerea cuvenitã a cimitirelor; d) examineazã şi aprobã propunerile Consiliului parohial referitoare la înfiinţarea de şcoli, spitale, aziluri pentru sãraci şi alte aşezãminte filantropice, în conformitate cu dispoziţiile legilor în vigoare şi cu reglementãrile prezentului statut; e) examineazã şi aprobã propunerile şi proiectele Consiliului parohial pentru înfiinţarea de fonduri în scopuri bisericeşti, culturale, filantropice şi, în general, pentru adunarea mijloacelor materiale necesare parohiei; f) fixeazã taxa de cult şi alte cotizaţii şi impuneri în folosul parohiei; g) examineazã situaţia materialã a personalului bisericii din parohie şi hotãrãşte mãsuri, în caz de trebuinţã, pentru îmbunãtãţirea ei; h) vegheazã ca activitãţile Consiliului parohial sã se desfãşoare conform dispoziţiilor prezentului statut şi ale regulamentelor în vigoare; i) examineazã şi aprobã bugetul şi inventarele alcãtuite de Consiliul parohial; j) cerceteazã şi aprobã gestiunea anualã a parohiei, examinatã în prealabil de comisia cenzorilor, şi verificã raportul cenzorilor dând descãrcare Consiliului parohial. Copia procesului-verbal a adunãrii va fi trimisã Consiliului eparhial pentru controlul şi validarea hotãrârilor, precum şi pentru descãrcarea şi aprobarea bugetului; k) decide cu douã treimi din numãrul voturilor în privinţa cumpãrãrii, vânzãrii şi grevãrii imobilelor, sub rezerva aprobãrii Consiliului eparhial şi a Congresului Eparhial. ART. 56 Adunãrile parohiale se convoacã la bisericã. Când se desfãşoarã adunãrile, draperia dinaintea altarului va fi închisã pentru a acoperi altarul. ART. 57 Adunãrile parohiale se convoacã în numele Consiliului parohial de cãtre parohul permanent sau delegat, prin afişarea în bisericã cu indicarea ordinii de zi cu cel puţin o sãptãmânã înaintea adunãrii. ART. 58 Adunãrile extraordinare se convoacã din ordinul Arhiepiscopului, al vicarilor, al Consiliului eparhial sau al parohului şi vor avea în componenţã în mod obligatoriu un reprezentant al Consiliului eparhial. ART. 59 Adunãrile se considerã valabile când este prezentã cel puţin o treime din numãrul enoriaşilor cu drept de vot. ART. 60 Pentru luarea deciziilor asupra vânzãrii, cumpãrãrii şi grevãrii bunurilor, Adunarea parohialã se considerã valabilã numai cu prezenţa a douã treimi din numãrul enoriaşilor cu drept de vot. Deciziile se iau cu majoritatea de voturi. Votarea se face prin ridicarea mâinilor. Atât în cazul adunãrilor ordinare, cât şi în cazul adunãrilor extraordinare, dacã nu se împlineşte cvorumul necesar validãrii unor decizii, şedinţa adunãrii se dizolvã, urmând ca într-o sãptãmânã sã se reîntruneascã şi sã se ia hotãrâri cu vot majoritar, indiferent de cvorumul obţinut. ART. 61 Hotãrârile Adunãrii parohiale referitoare la alegerea Consiliului parohial şi la închirierea bunurilor mobile şi imobile sunt valabile numai dupã obţinerea avizului Consiliului eparhial. ART. 62 Hotãrârile Adunãrii parohiale referitoare la donaţii, vânzare, cumpãrare sau grevare de bunuri mobile şi imobile sunt valabile numai dupã obţinerea avizului Congresului Eparhial. ART. 63 Hotãrârile Adunãrii parohiale, care dupã aprecierea parohului ar putea vãtãma principiile canoanelor Bisericii şi comunitãţii, vor fi atacate de cãtre acesta printr-un raport cãtre Arhiepiscop, urmând ca acesta sã le supunã atenţiei Congresului Eparhial, care va lua decizia finalã.
CAP. VII Consiliul parohial
ART. 64 Consiliul parohial este organul executiv şi administrativ al Adunãrii generale parohiale, este ales dintre membrii acesteia şi reprezintã comunitatea bisericeascã în toate acţiunile, în afarã de cele duhovniceşti în care unicul reprezentant al parohiei este parohul sau preotul delegat. ART. 65 Consiliul parohial se compune din 3-5 membri plus preotul paroh sau preotul delegat, care sunt preşedinţi de drept ai Consiliului parohial. ART. 66 Dupã alegerea Consiliului parohial, preşedintele Adunãrii parohiale va convoca sub preşedinţia sa membrii aleşi spre a constitui consiliul. ART. 67 Funcţiile consilierilor parohiali se vor stabili în funcţie de necesitãţi (administrativ-economice, culturale, sociale etc.). ART. 68 Consiliul parohial are dreptul de a angaja personal (contabil, secretar, casier, muzeograf, bibliotecar etc.) în funcţie de necesitãţi, retribuit din fonduri proprii sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare. ART. 69 Consiliul parohial se va întâlni în şedinţã cel puţin o datã pe lunã sau ori de câte ori va fi nevoie, la invitaţia parohului, a preotului delegat, a douã treimi dintre consilierii parohiali şi, în cazuri extraordinare, la invitaţia Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial. ART. 70 Deciziile Consiliului parohial se vor lua cu majoritate simplã. ART. 71 Atribuţiile Consiliului parohial sunt: a) de a întocmi şi a ţine evidenţa inventarului averii mobile şi imobile a Bisericii, instituţiilor culturale, fondurilor, asociaţiilor şi fundaţiilor ce îi aparţin; b) de a face Adunãrii parohiale propuneri pentru vânzarea, cumpãrarea sau grevarea imobilelor, precum şi propuneri de investiţii; c) de a se îngriji de pãstrarea bunurilor mobile şi imobile ale Bisericii, instituţiilor culturale, asociaţiilor, fondurilor şi fundaţiilor şi de a dispune ori de câte ori crede necesar controlul casei şi verificarea actelor ce aparţin acestora; d) de a întreţine în bunã stare edificiile bisericeşti, culturale, asociative şi fundaţionale; e) de a înzestra biserica cu odãjdii, icoane, vase sfinţite şi cu cele trebuincioase pentru serviciul divin, precum şi de a înzestra instituţiile ei culturale, asociative etc; f) de a gãsi mijloacele trebuincioase pentru zidirea sau repararea bisericii, casei de rugãciuni, casei parohiale şi a altor edificii proprii şi de a raporta despre aceasta Adunãrii parohiale; g) de a gãsi resursele necesare pentru salarizarea clerului, a altor slujbaşi ai Bisericii şi ai aşezãmintelor sale şi de a raporta despre aceasta Adunãrii parohiale; h) de a face propuneri Adunãrii parohiale în privinţa taxelor de cult şi altor impuneri şi de a repartiza aceste taxe asupra credincioşilor, dupã categorii, în funcţie de starea lor materialã, şi de a propune scutirea celor sãraci şi nevoiaşi; i) de a fixa condiţiile ce trebuie îndeplinite la arendarea, închirierea şi exploatarea bunurilor bisericii, bunurilor culturale, asociative şi fundaţionale; de a aproba licitaţiile ţinute, neavând dreptul de a încasa venituri, şi de a încheia contracte pe un termen mai lung decât durata mandatului; j) de a stabili cu aprobarea Consiliului eparhial modalitatea plasãrii fondurilor disponibile ale Bisericii, instituţiilor culturale, asociaţiilor şi ale fundaţiilor; k) de a examina la sfârşitul anului gestiunea financiarã a parohiei şi de a prezenta un raport Adunãrii parohiale; l) de a examina şi a redacta un raport despre mersul tuturor afacerilor parohiei şi de a-l prezenta Adunãrii parohiale; m) de a supraveghea asupra religiozitãţii şi moralitãţii enoriaşilor şi de a lucra pentru dezrãdãcinarea obiceiurilor rele şi a imoralitãţii, prin mijloacele morale şi pedepsele bisericeşti. n) de a apãra prestigiul şi onoarea Bisericii, comunitãţii şi personalului bisericesc; o) de a face Consiliului eparhial orice propuneri, sugestii şi reclamaţii referitoare la afacerile bisericeşti, culturale, asociative, fundaţionale şi epitropeşti; p) de a înfiinţa, susţine şi îngriji şcolile parohiale conform legilor respective în vigoare, iar unde mijloacele nu admit, de a cãuta ca elevilor sã li se predea de cãtre paroh religia şi limba armeanã în şcolile pe care le frecventeazã, luând contact în aceastã privinţã cu autoritãţile competente; r) de a-i ajuta pe enoriaşii sãraci şi de a acorda ajutoare pentru înmormântarea decedaţilor lipsiţi de mijloace materiale; s) de a cãuta ca armonia cea mai deplinã sã domneascã între enoriaşi; t) de a prezenta Adunãrii parohiale, la sfârşitul anului, un proiect de buget despre trebuinţele bisericeşti, ale instituţiilor culturale, asociative şi ale fundaţiilor pe anul viitor. ART. 72 Activitatea contabil-financiarã este efectuatã de cãtre salariaţi de specialitate în domeniul respectiv. ART. 73 Consiliul parohial conduce, supravegheazã şi rãspunde faţã de Adunarea parohialã pentru toate afacerile şi avutul parohiei şi instituţiilor sale. ART. 74 Consiliul parohial angajeazã personalul tuturor instituţiilor parohiale şi propune candidaţi pentru funcţii. ART. 75 Fiecare instituţie va avea registre proprii de cheltuieli şi venituri, însã totalul cheltuielilor şi veniturilor trebuie trecut în registrul general al parohiei respective. ART. 76 Consiliul parohial posedã ştampila oficialã cu urmãtoarea inscripţie: "Parohia Bisericii Armene din [oraşul]".
CAP. VIII Comisia cenzorilor
ART. 77 Comisia cenzorilor este compusã din 2 membri contabili, se alege pe 5 ani de cãtre Adunarea parohialã şi are urmãtoarele îndatoriri: a) de a controla şi verifica registrele contabilitãţii, ordinele şi registrele de platã, precum şi chitanţele de încasare şi orice alte registre ale tuturor organelor şi instituţiilor parohiale; b) de a verifica şi a contrasemna gestiunea financiarã şi bilanţurile parohiei prezentate Adunãrii parohiale; c) de a prezenta Adunãrii parohiale un raport cu concluziile sale, în privinţa celor constatate în timpul controlului şi verificãrilor; d) de a verifica şi controla casa şi documentele aflate în pãstrarea Consiliului parohial. ART. 78 Verificãrile şi constatãrile se fac de cãtre comisia cenzorilor sau de fiecare cenzor în parte, în orice moment al anului şi ori de câte ori se considerã necesar.
CAP. IX Edificiile bisericeşti
ART. 79 Bisericile sunt: a) parohiale şi filiale; b) de cimitir; c) capele; d) izolate; e) mãnãstiri; f) catedrale. ART. 80 Biserica parohialã aparţine parohiei. Dacã într-o parohie sunt mai multe biserici, Arhiepiscopul desemneazã pe cea de cãpetenie ca bisericã parohialã, celelalte rãmânând filiale. În oraşul de reşedinţã al Arhiepiscopului biserica parohialã se considerã catedralã. ART. 81 Bisericile izolate sunt acele biserici armene şi bunurile lor mobile şi imobile care se aflã pe un teritoriu nelocuit de credincioşii Bisericii Armene. Ele sunt proprietatea Arhiepiscopiei şi sunt administrate de Consiliul eparhial printr-un administrator sau printr-o comisie. Ele nu se înstrãineazã decât sub formã de dare în folosinţã unor alte confesiuni creştine şi doar în scopul folosirii lor în scop religios, pe o duratã maximã de 5 ani, cât dureazã mandatul Consiliului eparhial. ART. 82 Mãnãstirile şi bunurile lor mobile şi imobile, indiferent unde fiinţeazã, sunt proprietãţi ale Arhiepiscopiei. ART. 83 Bisericile de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea şi binecuvântarea Arhiepiscopului, fie cã se clãdesc din nou, fie cã se transformã din alt edificiu. Bisericile şi obiectele de cult nu se pot folosi decât conform dispoziţiilor Arhiepiscopului.
CAP. X Cimitirele
ART. 84 Fiecare parohie trebuie sã aibã un cimitir care este şi rãmâne proprietatea parohiei, fãrã putinţã de a fi înstrãinat. ART. 85 Cimitirul şi locul sãu se administreazã de organele parohiei. ART. 86 Cimitirul se supravegheazã de paroh şi Consiliul parohial, care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea lui şi de pãstrarea în bunã stare. ART. 87 Locurile de morminte se dau cu platã sau gratuit sub formã de concesiune de cãtre Consiliul parohial, care stabileşte plata în legãturã cu situaţia materialã şi socialã a familiei. Parohia poate fixa o platã anualã a unei taxe pentru întreţinerea cimitirului. ART. 88 Locurile de veci se vor atribui doar enoriaşilor armeni cu drept de vot. ART. 89 Locurile de veci se pot reconcesiona la jumãtate din preţul la zi al unui loc de veci numai de cãtre rudele directe - pãrinţi-copii.
CAP. XI Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 90 La toate organele bisericeşti constituite prin alegere se va alege şi un numãr de supleanţi pânã la o pãtrime din numãrul celor aleşi. ART. 91 Când un membru al unui organ bisericesc, fiind bolnav sau absent din localitate, nu va lua parte la şedinţã, va fi invitat sã participe în locul lui unul dintre supleanţi. ART. 92 Când însã descompletarea organului bisericesc va avea loc din cauza decesului sau demisiei vreunui membru, supleantul îl va înlocui pânã la expirarea mandatului. ART. 93 Preşedinţii tuturor organelor eparhiale şi parohiale reprezintã în faţa tuturor instanţelor judecãtoreşti şi administrative parohiile respective şi Arhiepiscopia numai cu mandat din partea consiliilor eparhial şi parohial. ART. 94 Orice modificare a acestui statut, consideratã ca necesarã în viitor, se va introduce numai de cãtre Congresul Eparhial. ART. 95 Datoritã faptului cã Arhiepiscopia Bisericii Armene din România este acea instituţie care a fost înfiinţatã de cãtre Alexandru cel Bun în anul 1401 şi datoritã faptului cã aceasta a avut o activitate neîntreruptã şi cã a fost recunoscutã astfel prin legile speciale de funcţionare a cultelor din 1928 şi, respectiv, 1949, toate denumirile pe care le-a avut în decursul istoriei (Eparhia Bisericii Armeno-Grigoriene, Eparhia Armeanã din România etc.) sunt recunoscute ca fiind aparţinãtoare uneia şi aceleiaşi persoane juridice, care are denumirea: "Arhiepiscopia Bisericii Armene din România". ART. 96 Toate denumirile pe care le-au avut parohiile în decursul istoriei (Epitropia Bisericii şi comunitãţii armene din ..., Epitropia Bisericii Armene, Epitropia bisericii şi şcolilor, Epitropia Armeanã din... etc.) sunt recunoscute ca fiind aparţinãtoare uneia şi aceleiaşi persoane juridice cu denumirea de parohie, care are numele: "Parohia Bisericii Armene din [oraşul]".
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
