Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 54 din 16 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 54 din 16 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 11 februarie 2003

Comenteaza legea

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale <>art. 81 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu completãrile ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
Se aproba Normele metodologice de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 493/2002 , cu completãrile ulterioare, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucureşti, 16 ianuarie 2003.
Nr. 54.

ANEXA 1

NORME METODOLOGICE
de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001
privind impozitul pe venit

Ordonanta:

CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA a 2-a
Contribuabili

Art. 2. - (1) Este subiect al impozitului pe venit, în condiţiile prezentei ordonanţe, persoana fizica rezidenţã, denumita în continuare contribuabil:
a) persoana fizica romana cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute atât din România, cat şi din strãinãtate;
b) persoana fizica romana fãrã domiciliu în România, pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioada ce depãşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat;
c) persoana fizica strãinã, pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioada ce depãşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat.
(2) Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, persoanele fizice romane fãrã domiciliu în România, precum şi persoanele fizice strãine, care realizeazã venituri din România în alte condiţii decât cele menţionate la alin. (1) lit. b) şi c) şi potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, dupã caz.

Norme metodologice:
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta, persoanele fizice romane cu domiciliul în România sunt rezidente în România în înţelesul ordonanţei şi se supun impunerii pentru veniturile pe care le obţin într-un an fiscal, atât din România, cat şi din strãinãtate, cu excepţia veniturilor din salarii şi celor asimilate salariilor, realizate din strãinãtate, ca urmare a activitãţilor desfãşurate în strãinãtate.
Persoanele fizice strãine care îşi stabilesc domiciliul în România potrivit legislaţiei în vigoare se supun impozitului în România numai pentru veniturile realizate din România, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonanta.
Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonanta, persoanele fizice romane fãrã domiciliu în România, precum şi persoanele fizice strãine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, care realizeazã venituri din România în urmãtoarele condiţii:
- veniturile sunt obţinute din activitãţi care nu se realizeazã prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;
- veniturile sunt obţinute într-o perioada care nu depãşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, în condiţiile prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Copilul minor care realizeazã venituri este contribuabil.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 3-a
Sfera de aplicare

Art. 4. - (1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:
a) venituri din activitãţi independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
d) venituri din dividende şi dobânzi;
e) venituri din pensii, pentru suma ce depãşeşte 5.000.000 lei pe luna;
f) venituri din activitãţi agricole, definite potrivit prezentei ordonanţe;
g) alte venituri.
(2) În categoriile de venituri prevãzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cat şi echivalentul în lei al veniturilor în natura.

Norme metodologice:
Veniturile din activitãţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii fãrã personalitate juridicã, veniturile din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul anual global.
Veniturile din dividende şi dobânzi, din activitãţi agricole, definite potrivit ordonanţei, precum şi cele cuprinse în categoria "alte venituri" se supun impozitãrii, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.
Veniturile din pensii se supun impozitãrii prin cumularea tuturor veniturilor de aceasta natura, realizate într-o luna, impozitul fiind final.

Ordonanta:
Art. 5. - Nu sunt venituri impozabile şi nu se impoziteazã, potrivit prezentei ordonanţe, urmãtoarele:
a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specialã, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natura primite de la terţe persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de munca, de maternitate şi pentru concediul plãtit pentru îngrijirea copilului în varsta de pana la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala;

Norme metodologice:
În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
- alocaţia de stat pentru copii;
- alocaţia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;
- ajutorul special lunar acordat pentru cei care sunt inapti de munca din cauza handicapului;
- indemnizaţia lunarã acordatã nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii, care realizeazã şi venituri salariale în baza unui contract individual de munca;
- contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în varsta de pana la 3 ani;
- alocaţia suplimentarã pentru familiile cu copii;
- ajutorul pentru încãlzirea locuinţei;
- alocaţia pentru copii nou-nãscuţi, acordatã pentru fiecare dintre primii 4 copii nãscuţi vii;
- ajutorul social care se acorda sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
- ajutorul social acordat potrivit legii;
- ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate ca urmare a calamitãţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;
- ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
- ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin acordatã cadrelor militare trecute în rezerva, fãrã drept de pensie, apte de munca, care nu se pot încadra din lipsa de locuri de munca corespunzãtoare pregãtirii lor;
- indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform <>Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru şomaj şi stimularea ocupãrii forţei de munca, cu modificãrile ulterioare;
- sume plãtite din bugetul asigurãrilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajeazã înainte de expirarea perioadei de şomaj;
- prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurãrilor pentru şomaj;
- sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familiei ai altei persoane din cadrul organelor autoritãţii judecãtoreşti, care a decedat;
- echivalentul salariului acordat membrilor familiei funcţionarului public, în caz de deces al acestuia;
- indemnizaţia reparatorie lunarã acordatã persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de munca, marilor mutilati şi urmaşilor celor care au decedat ca urmare a participãrii la Revoluţia din decembrie 1989;
- indemnizaţia reparatorie lunarã acordatã pãrinţilor persoanelor care au decedat ca urmare a participãrii la Revoluţia din decembrie 1989;
- indemnizaţia reparatorie lunarã acordatã soţului supravieţuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participãrii la Revoluţia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;
- indemnizaţia lunarã de îngrijire acordatã persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi marilor mutilati;
- indemnizaţia lunarã acordatã persoanelor persecutate din motive politice şi etnice;
- indemnizaţia lunarã acordatã magistraţilor care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;
- indemnizaţia de veteran de rãzboi, inclusiv sporul, acordatã potrivit legii;
- renta lunarã acordatã, potrivit legii, veteranilor de rãzboi;
- ajutorul anual pentru acoperirea unei pãrţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de rãzboi şi vãduvelor de rãzboi, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;
- sprijinul material acordat soţului supravieţuitor şi copiilor urmaşi ai membrilor Academiei Romane;
- ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;
- ajutorul rambursabil pentru refugiati;
- ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;
- ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice acordate în baza legislaţiei de pensii;
- renta viagerã acordatã de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;
- drepturi reprezentând transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistentii personali şi insotitorii acestora.
În sensul art. 5 lit. a) din ordonanta, prin terţe persoane se înţelege, printre alţii, şi:
- casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;
- organizaţiile umanitare, sindicat, crucea roşie, unitãţi de cult recunoscute în România şi alte entitãţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale.

Ordonanta:
Art. 5 lit. b): contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sarbatorilor Craciunului sau a altor sarbatori similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege, precum şi angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana şi eveniment;

Norme metodologice:
Prevederea se aplica atât darurilor constând în bunuri, cat şi celor în bani.
Prevederea se aplica în cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Ordonanta:
Art. 5 lit. c): ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi însemnate în gospodãriile proprii ca urmare a calamitãţilor naturale, precum şi în cazul unor boli grave sau incurabile, acordate angajatului;

Norme metodologice:
Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cat şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de munca sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.

Ordonanta:
Art. 5 lit. d): sumele încasate din asigurãri de orice fel reprezentând despãgubiri, sume asigurate, precum şi excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plãtite de asiguraţi;

Norme metodologice:
Sunt neimpozabile urmãtoarele venituri:
- despãgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane pagubite, din asigurãrile de orice fel, potrivit <>Legii nr. 32/2000 privind societãţile de asigurare şi supravegherea asigurãrilor, cu modificãrile ulterioare;
- sume reprezentând rascumparari parţiale în contul persoanei asigurate, în cazul în care contractantul asigurãrii este aceeaşi persoana care suporta primele de asigurare şi este beneficiarul sumei respective;
- venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plãtite de asiguraţi.

Ordonanta:
Art. 5 lit. h): contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecţie şi de lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, precum şi alte drepturi de protecţie a muncii, ce se acorda potrivit legislaţiei în vigoare;

Norme metodologice:
Nu sunt venituri impozabile:
- contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemãnãtoare, necesare în procesul muncii;
- contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc;
- contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizãrii lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrãcãmintea şi incaltamintea;
- contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucreazã în locuri de munca cu condiţii grele şi vãtãmãtoare;
- contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfãşoarã activitatea în locuri de munca al cãror specific impune o igiena personalã deosebita;
- contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;
- contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spãlat şi de igiena, materiale de gospodãrie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala, în condiţiile legii;
- altele asemenea.

Ordonanta:
Art. 5 lit. j): alocaţia individualã de hrana acordatã sub forma tichetelor de masa, suportatã integral de angajator, şi hrana acordatã potrivit dispoziţiilor legale;

Norme metodologice:
În aceasta categorie se cuprind:
- alocaţia individualã de hrana acordatã sub forma tichetelor de masa, primitã de angajaţi şi suportatã integral de angajator, potrivit legii;
- alocaţiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanta, interna şi internationala, diferenţiatã pe categorii de acţiuni;
- contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregãtire;
- drepturile de hrana în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apãrare nationala, ordine publica şi siguranta nationala;
- alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaţia de hrana zilnica pentru personalul navigant şi auxiliar imbarcat pe nave; alocaţia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unitãţile bugetare şi din regiile autonome/societãţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrana acordatã donatorilor onorifici de sânge; alocaţia de hrana pentru consumurile colective din unitãţile sanitare publice şi altele asemenea.

Ordonanta:
Art. 5 lit. l): sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;

Norme metodologice:
Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodãrie, cu ocazia mutãrii salariatului într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în situaţia în care, potrivit legii, se deconteazã de angajator.

Ordonanta:
Art. 5 lit. m): sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizaţiei acordate pe perioada delegarii şi detaşãrii în alta localitate, în ţara şi în strãinãtate, precum şi în cazul deplasarii, în cadrul localitãţii, în interesul serviciului, cu excepţia celor acordate de persoanele juridice fãrã scop lucrativ peste limitele legale stabilite pentru instituţiile publice;

Norme metodologice:
În categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare şi de detaşare în ţara şi în strãinãtate, stabilitã potrivit legii.

Ordonanta:
Art. 5 lit. n): indemnizaţiile de instalare ce se acorda o singura data, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate dupã absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localitãţi din zone defavorizate stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de munca;

Norme metodologice:
Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaţiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale.

Ordonanta:
Art. 5 lit. p): bursele primite de persoanele care urmeazã orice forma de şcolarizare sau perfecţionare profesionalã în cadru institutionalizat;

Norme metodologice:
Prin cadru institutionalizat se înţelege orice instituţie care are ca obiect de activitate educaţia şcolarã, universitarã sau pregãtirea profesionalã, recunoscuta de autoritãţi ale statului roman.

Ordonanta:
Art. 5 lit. s): veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevãzute la cap. II subcap. B secţiunea a 7-a.

Norme metodologice:
În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:
- veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturala a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privatã sau luate în arenda;
- veniturile provenite din: creşterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;
- veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unitãţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna salbatica.
Se considera în stare naturala: produsele agricole obţinute dupã recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna salbatica, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea.

Ordonanta:
Art. 6. - Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonanţe, urmãtoarele:
..........................................................................
e) premiile şi orice alte avantaje în bani şi/sau în natura, obţinute de elevi şi studenţi la concursuri interne şi internaţionale;

Norme metodologice:
În aceasta categorie se cuprind:
- premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învãţãmânt, pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;
- contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;
- alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestãri;
- altele asemenea.

Ordonanta:
Art. 6 lit. f): premiile obţinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice;
Art. 6 lit. f^1): premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevãzuţi la <>art. 62 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea realizãrii obiectivelor de inalta performanta:
- clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;
- calificarea şi participarea la campionatele europene, mondiale şi jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive;
Art. 6 lit. f^2): primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevãzuţi la <>art. 62 din Legea nr. 69/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în vederea pregãtirii şi participãrii la competitiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României;

Norme metodologice:
În afarã sportivilor, antrenorilor şi tehnicienilor, beneficiazã de aceste prevederi şi urmãtorii specialişti: profesorii cu diploma de licenta sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenta medicalã, cercetare şi asistenta ştiinţificã, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupaţii complementare potrivit reglementãrilor în materie.

Ordonanta:
Art. 6 lit. j): veniturile reprezentând avantajele în bani şi/sau în natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de rãzboi, invalizilor şi vãduvelor de rãzboi, accidentatilor de rãzboi în afarã serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, urmaşilor eroilor-martiri, rãniţilor, luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanelor persecutate din motive etnice de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

Norme metodologice:
Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:
- contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de munca, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sãnãtãţii şi Familiei, Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevãzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor <>Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, rãniţilor, precum şi luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- contravaloarea protezelor acordate gratuit marilor mutilati şi persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de munca;
- contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea feratã romana, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevãzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenta prevederilor <>Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- contravaloarea cãlãtoriilor gratuite la clasa I pe calea feratã, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cãrbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilitãţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit <>Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi vãduvelor de rãzboi, republicatã;
- contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistentii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenta medicalã gratuita în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 şi ale reglementãrilor emise de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei, cu avizul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, şi altele asemenea, potrivit <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 519/2002 , cu modificãrile ulterioare;
- altele asemenea, aprobate prin lege.
Persoanele fizice prevãzute la art. 6 lit. j) din ordonanta nu beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe venit pentru categoriile de venituri prevãzute la art. 4 din ordonanta.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 4-a
Perioada impozabilã şi cotele de impunere

Art. 7. - (1) Perioada impozabilã este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Venitul impozabil realizat pe o fracţiune de an se considera venit anual impozabil.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Norme metodologice:
Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizeazã venituri. Venitul impozabil ce se realizeazã într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintã fracţiuni ale aceluiaşi an se considera venit anual impozabil.
În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic, cuprinzând numãrul de luni din anul calendaristic pana la data decesului.

Ordonanta:
Art. 8. - (1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii şi din pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere în vigoare se actualizeazã, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în funcţie de rata inflaţiei realizate pe perioada iunie-august 2001 comunicatã de Institutul Naţional de Statistica.
(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculeazã prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obţinut pe baza baremului prevãzut la alin. (1), corectat cu rata inflaţiei realizate pe perioada septembrie-decembrie 2001, comunicatã de Institutul Naţional de Statistica. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 este urmãtorul:


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
   Venit anual impozabil                    Impozitul anual
           (lei)                                  (lei)
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 pana la 19.700.000                            18%
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 19.700.001-49.900.000         3.546.000 + 23% pentru ceea ce depãşeşte
                               suma de 19.700.000 lei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 49.900.001-78.800.000         10.492.000 + 28% pentru ceea ce depãşeşte
                               suma de 49.900.000 lei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 78.800.001-110.400.000        18.584.000 + 34% pentru ceea ce depãşeşte
                               suma de 78.800.000 lei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 peste 110.400.000             29.328.000 + 40% pentru ceea ce depãşeşte
                               suma de 110.400.000 lei
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

(3) Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicatã la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(4) Începând cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual prevãzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflaţiei realizate fata de cea prognozata pe perioada impozabilã.

Norme metodologice:
Baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit, aplicabil în anul 2002, este stabilit prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1/2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii, a actualizãrii sumelor fixe, precum şi a baremului anual pentru calculul plãţilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
La determinarea impozitului anual, cat şi a plãţilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevãzute de art. 4 din ordonanta, bazele de calcul ale impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei.

Ordonanta:

CAPITOLUL 2
Determinarea veniturilor

SUBCAPITOLUL A
Reguli comune pentru categoriile de venituri

Art. 9. - (1) În aplicarea prezentei ordonanţe, în categoriile de venituri prevãzute la art. 4 se cuprind şi orice avantaje în bani şi în natura primite de o persoana fizica, cu titlu gratuit sau cu plata parţialã, precum şi folosirea în scop personal a bunurilor şi drepturilor aferente desfãşurãrii activitãţii. Avantajele acordate includ folosinta în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preţuri sau de tarife în cazul cumpãrãrii unor bunuri sau prestãri de servicii pentru salariaţii proprii, gratuitatile de bunuri şi servicii, inclusiv sumele acordate pentru distracţii sau recreere, precum şi altele asemenea.
(2) Nu sunt avantaje:
a) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau locuinţei din incinta unitãţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitãţii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apãrare nationala, ordine publica şi sigurata nationala, precum şi compensarea diferenţei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor speciale;
b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei.

Norme metodologice:
1. Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil de la terţi sau ca urmare a unei relaţii contractuale între pãrţi, precum contractul de munca, convenţia civilã de prestãri de servicii şi altele, dupã caz.
2. În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din ordonanta, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de cãtre persoana fizica, cum ar fi:
a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal;
b) acordarea de produse alimentare, îmbrãcãminte, cherestea, lemne de foc, cãrbuni, energie electrica, termica şi altele;
c) abonamentele de radio şi televiziune, de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice;
d) permise de cãlãtorie pe diverse mijloace de transport;
e) bilete de tratament şi odihna;
f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 5 lit. b) din ordonanta;
g) contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica şi termica şi altele asemenea, cu excepţia celor prevãzute în mod expres de art. 9 alin. (2) din ordonanta;
h) cazarea şi masa acordate în unitãţi proprii de tip hotelier;
i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridicã sau de o alta entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie. Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este urmãtorul:
- pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii în care sunt plãtite primele de asigurare;
- pentru alţi beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 43 din ordonanta;
- pana la data aplicãrii prezentelor norme metodologice, în situaţia în care suportatorul primelor de asigurare le-a înregistrat şi le-a suportat drept cheltuieli nedeductibile, acestea nu sunt supuse tratamentului fiscal de mai sus.
Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.
3. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit în aceeaşi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat, potrivit prevederilor cap. II din ordonanta.
Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatoricã a entitatii care le acorda.
4. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile sau scutite, în limitele şi condiţiile prevãzute la art. 5 şi 6 din ordonanta.
5. Veniturile în natura, precum şi avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordãrii avantajului. Avantajele primite cu plata parţialã sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul şi data acordãrii avantajului şi suma reprezentând plata parţialã.
6. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivã;
c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecãrui bun pe unitate de mãsura specifica sau la nivelul preţului practicat pentru terţi.
7. Evaluarea utilizãrii în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinta mixtã se face astfel:
a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 6 lit. a), iar avantajul se determina proporţional nu numãrul de kilometri parcursi în interes personal, justificat cu foaia de parcurs;
b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 6 şi avantajul se determina proporţional cu numãrul de metri patrati folosiţi pentru interes personal sau cu numãrul de ore de utilizare în scop personal.
8. Nu sunt considerate avantaje:
- folosinta locuinţei sau contravaloarea chiriei, acordatã în cazul în care, prin repartiţia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitatii activitãţii, se asigura angajaţilor o resedinta în localitatea sau incinta unde se afla locul de munca şi care presupune prezenta permanenta în acel loc.
Prin locuinţe acordate ca urmare a specificitatii activitãţii se înţelege acele locuinţe asigurate angajaţilor când activitatea se desfãşoarã în locuri izolate, precum staţiile meteo, staţiile pentru controlul miscarilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitatã prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea;
- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta şi nu se suporta contravaloarea chiriei;
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a cãror activitate presupune deplasarea frecventa în interiorul localitãţii;
- cheltuieli efectuate de angajator privind pregãtirea profesionalã sau perfecţionarea angajatului, legatã de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
- reduceri de preţuri practicate în scopul vânzãrii, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;
- sumele cu care se diminueazã obligaţiile de întreţinere ale proprietarilor/locatarilor ca urmare a veniturilor din cedarea folosinţei unor spaţii comune ale asociaţiei de proprietari/locatari;
- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
- contravaloarea folosinţei în scop personal a autoturismului de serviciu sau a telefonului atribuit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, atunci când angajatul suporta aceasta suma.
9. Angajatorul stabileşte partea corespunzãtoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinta în scop personal, care reprezintã avantaj impozabil, în condiţiile art. 9 din ordonanta, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depãşeşte aceasta limita sa fie considerat avantaj în natura, în situaţia în care salariatului în cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
Pentru angajaţii instituţiilor publice reprezintã avantaj partea care depãşeşte limita convorbirilor telefonice stabilitã potrivit legii.
10. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul afacerii cu folosinta mixtã, pus la dispoziţie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de munca, evidenţiatã în foaia de parcurs.

Ordonanta:
Art. 10. - (1) În vederea determinãrii venitului net ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplica urmãtoarele reguli:
a) cheltuielile aferente venitului sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activitãţilor desfãşurate în scopul realizãrii acestuia, justificate prin documente;
b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului;
c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, în limitele prevãzute de legislaţia în vigoare, dupã caz. Cheltuielile de reclama şi publicitate sunt deductibile în condiţiile şi în limitele stabilite de legislaţia în vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile în condiţiile în care calculul se efectueazã conform legislaţiei în materie;
d) cheltuielile corespunzãtoare veniturilor ale cãror surse se afla pe teritoriul României sau în strãinãtate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile;
e) impozitul pe venit datorat conform prezentei ordonanţe, precum şi impozitul pe venitul realizat în strãinãtate nu sunt cheltuieli deductibile;
f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate şi în scop personal, precum şi cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociaţilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile în limitele stabilite prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Veniturile şi cheltuielile în natura se evalueaza potrivit metodelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe.

Norme metodologice:
Cheltuielile de reclama şi publicitate reprezintã cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectueazã prin mijloace proprii.
Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acorda în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulãrii vânzãrilor.
În vederea evaluãrii cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul personal cu folosinta mixtã, pentru afacere şi în scop personal, precum şi a cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul afacerii utilizate şi în scop personal se vor avea în vedere regulile prevãzute la pct. 7 din normele metodologice date în aplicarea art. 9 din ordonanta, iar cheltuielile deductibile se determina proporţional cu:
- numãrul de kilometri parcursi în interes de afacere;
- numãrul de metri patrati folosiţi în interes de afacere;
- numãrul de unitãţi de mãsura specifice, cum ar fi: kW/h, metri cubi, impulsuri telefonice şi altele asemenea, utilizate în interes de afacere, în alte cazuri.

Ordonanta:
Art. 11. - Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinãtori legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-pãrţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.

Norme metodologice:
1. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã deţinute în comun ca urmare a unor creatii comune se repartizeazã între coautori conform reglementãrilor în vigoare specifice fiecãrui domeniu.
În lipsa unor astfel de reglementãri, repartizarea veniturilor se face proporţional cu contribuţia fiecãrui autor la creaţia respectiva.
Dacã aceasta contribuţie nu este determinata, repartizarea se face în mod egal între coautori.
2. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-pãrţi se repartizeazã între coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devãlmãşie se repartizeazã în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţioneazã ca partea contractantã care cedeazã folosinta este reprezentatã de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împãrţiri, se va anexa la contract un act autentificat din care sa rezulte vointa pãrţilor.

Ordonanta:
Art. 12. - (1) Contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personalã de baza şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.
(2) Deducerea personalã de baza începând cu luna ianuarie 2000 este fixatã la suma de 800.000 lei pe luna.
(3) Deducerea personalã suplimentarã pentru sotia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi în întreţinere, este de 0,5 inmultit cu deducerea personalã de baza.
(4) Contribuabilii mai beneficiazã de deduceri personale suplimentare în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afarã sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) şi (3), astfel:
a) 1,0 inmultit cu deducerea personalã de baza pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav;
b) 0,5 inmultit cu deducerea personalã de baza pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat.
(5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale cãror venituri (impozabile, neimpozabile şi scutite) depãşesc sumele reprezentând deduceri personale conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoana este intretinuta de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personalã a acesteia se împarte în pãrţi egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înţeleg asupra unui alt mod de împãrţire a sumei. Copiii minori (în varsta de pana la 18 ani împliniţi) ai contribuabilului sunt consideraţi intretinuti, iar suma reprezentând deducerea personalã suplimentarã se acorda pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabilã din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului.
(6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
- persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafata de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;
- persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, a legumelor şi a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop şi în sistem irigat, a arbustilor şi plantelor decorative, a ciupercilor şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafata.
(7) Veniturile agricole, obţinute din creşterea animalelor de persoanele fizice aflate în întreţinere, vor fi evaluate de autoritãţile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot obţine din creşterea şi valorificarea animalelor şi pasarilor, precum şi din valorificarea altor bunuri realizate în gospodãrie, aprobate potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum şi a criteriilor proprii elaborate de consiliile locale în acest scop.
(8) Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soţului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv.
(9) Deducerile personale prevãzute la alin. (2), (3) şi (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisã pentru calculul impozitului nu poate depãşi de 3 ori deducerea personalã de baza şi se acorda în limita venitului realizat.
(10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis în misiune permanenta în strãinãtate, potrivit legii.

Norme metodologice:
Începând cu luna ianuarie 2002 deducerea personalã de baza lunarã potrivit art. 12 alin. (2) din ordonanta pentru calculul impozitului anticipat pentru veniturile din salarii este de 1.600.000 lei, stabilitã prin <>Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1/2002 .
1. Determinarea coeficienţilor şi a sumei reprezentând deduceri personale de baza şi suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueazã astfel:
a) de cãtre angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la funcţia de baza;
b) de cãtre organul fiscal pentru contribuabilii care realizeazã venituri din salarii, altele decât cele prevãzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi în alte situaţii apãrute în aplicarea prevederilor ordonanţei.
2. Deducerile personale de baza se acorda contribuabilului automat pentru fiecare luna a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârşitul anului, potrivit pct. 1, dupã caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acorda o singura data numai pe lunile în care persoanele se afla în întreţinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existenţei acestei stãri, atestata prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilã este inferioarã anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiazã de un numãr de deduceri personale de baza lunare şi de deduceri personale suplimentare corespunzãtor numãrului de luni ale anului calendaristic pana în luna decesului, inclusiv.
3. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acorda numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întreţinerea contribuabilului, chiar dacã aceştia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personalã suplimentarã este de 0,5 pentru fiecare persoana valida aflatã în întreţinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întreţinere coeficientul de deducere personalã suplimentarã se majoreazã corespunzãtor. Pentru ca o persoana sa fie în întreţinere, aceasta trebuie sa îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiţii:
- existenta unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflatã în întreţinere;
- încadrarea în plafon.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
În sensul art. 12 alin. (8) din ordonanta, în categoria "alt membru de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/sotiei acestuia, pana la gradul al doilea inclusiv.
Dupã gradul de rudenie rudele se grupeazã astfel:
- rude de gradul întâi, cum ar fi: pãrinţi şi copii;
- rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti şi fraţi/surori.
Sunt considerate persoane în întreţinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învãţãmânt militare şi civile, peste varsta de 18 ani, dacã veniturile obţinute sunt sub plafonul stabilit de ordonanta.
Nu sunt considerate persoane în întreţinere persoanele majore condamnate care executa pedepse privative de libertate.
Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, indiferent dacã se afla în unitãţi speciale sanitare sau de protecţie specialã şi altele asemenea, precum şi în unitãţi de învãţãmânt, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unitãţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.
Pentru copilul minor aflat în întreţinerea pãrinţilor sau a tutorelui deducerea personalã suplimentarã se acorda integral unuia dintre pãrinţi, conform înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din cãsãtorii anterioare dreptul la coeficientul de deducere personalã suplimentarã pentru copilul aflat în întreţinere revine pãrintelui cãruia i-a fost încredinţat copilul sau unuia dintre soţi care formeazã noua familie, conform înţelegerii dintre aceştia, indiferent dacã s-a fãcut o adopţie cu efecte restrânse şi chiar dacã pãrinţii fireşti ai acestuia contribuie la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei pensii de întreţinere nu da dreptul la deducere personalã suplimentarã pãrintelui obligat la aceasta plata.
Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane ori unei familii dreptul la coeficientul de deducere personalã suplimentarã pentru acest copil se acorda:
- persoanei care l-a primit în plasament sau cãreia i s-a încredinţat copilul;
- unuia dintre soţi care formeazã familia cãreia i-a fost încredinţat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre aceştia.
Pentru copiii aflaţi în întreţinerea unei familii deducerea personalã suplimentarã va fi acordatã pãrinţilor, conform înţelegerii dintre aceştia. Nu se va fractiona între pãrinţi deducerea personalã suplimentarã pentru fiecare copil aflat în întreţinere. Astfel, în situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre pãrinţi pentru toţi copiii sau fiecãrui pãrinte pentru un numãr de copii, conform înţelegerii dintre pãrinţi. În aceste situaţii angajaţii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraţie pe propria rãspundere din partea soţului/sotiei, fie o adeverinta emisã de angajatorul acestuia/acesteia, dupã caz, din care sa rezulte numãrul şi identitatea copiilor pentru care beneficiazã de deduceri personale suplimentare.
Nu se acorda deducere personalã suplimentarã urmãtorilor:
- pãrinţilor ai cãror copii sunt dati în plasament sau încredinţaţi unei familii ori persoane;
- pãrinţilor copiilor încredinţaţi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care pãrinţii respectivi sunt puşi sub interdicţie sau sunt decãzuţi din drepturile pãrinteşti.
Copilul minor cu varsta între 16 şi 18 ani, încadrat în munca în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiazã de deducerea personalã de baza, situaţie în care pãrinţii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personalã se acorda o singura data.
Contribuabilul beneficiazã de deducere personalã suplimentarã pentru persoanele aflate în întreţinere potrivit art. 12 alin. (3) din ordonanta, dacã persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personalã suplimentarã la deducerea personalã de baza.
Verificarea încadrãrii veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizeazã comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflatã în întreţinere cu plafonul.
În cazul persoanelor fizice aflate în întreţinere, care realizeazã venituri din pensii, se va lua în considerare pensia din care s-a scãzut contribuţia de asigurãri sociale de sãnãtate.
În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul, obţine venituri la funcţia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreţinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflatã în întreţinere cu plafonul lunar, astfel:
a) în cazul în care persoana aflatã în întreţinere realizeazã venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din însumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate într-o luna;
b) în cazul în care venitul este realizat sub forma de câştiguri la jocuri de noroc, prime şi premii la diverse competitii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflatã în întreţinere se determina prin împãrţirea venitului realizat la numãrul de luni rãmase pana la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului;
c) în cazul în care persoana intretinuta realizeazã atât venituri lunare, cat şi aleatorii, venitul lunar se determina prin însumarea acestor venituri.
În funcţie de venitul lunar al persoanei întreţinute, angajatorul va proceda dupã cum urmeazã:
a) în situaţia în care persoana aflatã în întreţinere, pentru care contribuabilul - angajatul - beneficiazã de deducerea personalã suplimentarã, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere, începând cu luna urmãtoare celei în care a fost realizat venitul;
b) în situaţia în care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflatã în întreţinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere o data cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea.
Dacã venitul unei persoane aflate în întreţinere depãşeşte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este consideratã intretinuta.
Pentru determinarea coeficienţilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaraţie pe propria rãspundere, care trebuie sa cuprindã urmãtoarele informaţii:
- date de identificare a salariatului (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- date de identificare a fiecãrei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal), precum şi situaţia invaliditatii sau handicapului, dacã este cazul.
În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere, la aceasta declaraţie salariatul va anexa şi adeverinta de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria rãspundere a acestuia ca nu beneficiazã de deducere personalã suplimentarã pentru acel copil.
Declaraţia pe propria rãspundere a persoanei aflate în întreţinere trebuie sa cuprindã urmãtoarele informaţii:
- date de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- date de identificare a contribuabilului care beneficiazã de coeficientul de deducere personalã suplimentarã, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
- acordul persoanei întreţinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personalã suplimentarã;
- nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia afirmativa sau negativa cu privire la desfãşurarea de activitãţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbustilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;
- angajarea persoanei întreţinute de a comunica persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificãri în situaţia venitului realizat.
Declaraţiile pe propria rãspundere depuse în vederea acordãrii de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.
Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal şi documentele justificative care sa ateste situaţia proprie şi a persoanelor aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de cãsãtorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicalã sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria rãspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul sau organul fiscal, dupã caz, pãstrând copia dupã ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraţia de venit global prin posta şi care solicita acordarea deducerilor de cãtre organul fiscal vor anexa la aceasta declaraţie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.
Dacã la un angajat intervine o schimbare care are influenta asupra deducerilor personale suplimentare acordate şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa înştiinţeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.
În situaţia în care solicitarea şi/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior apariţiei evenimentului care da naştere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.
Situaţia definitiva a deducerilor personale suplimentare se va stabili o data cu determinarea venitului anual impozabil şi cu calculul impozitului anual.
În situaţia în care depunerea documentelor justificative se face dupã calcularea impozitului şi regularizarea anuala potrivit prevederilor art. 27 din ordonanta, corectiile se fac de cãtre organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexeazã toate documentele justificative care atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va mentiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, în termenul legal de prescripţie.

Ordonanta:
Art. 13. - (1) Deducerea personalã de baza lunarã, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonanţe, acordate în trimestrul IV al anului 2001, se stabilesc conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (1).
(2) Începând cu anul fiscal 2002 deducerea personalã de baza se stabileşte conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (3) şi (4).
(3) Începând cu anul fiscal 2002 sumele fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonanţe, altele decât deducerea personalã de baza şi limitele amenzilor şi penalitatilor prevãzute la art. 72 alin. (2), respectiv la art. 72^1, se stabilesc conform procedurii prevãzute la art. 8 alin. (3).
(4) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5) Sumele exprimate în valuta se transforma în lei, potrivit normelor de aplicare a prezentei ordonanţe, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Nationala a României.
(6) Sumele şi tranşele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul ca fracţiunile sub 50.000 lei inclusiv nu se iau în calcul, iar ceea ce depãşeşte 50.000 lei se majoreazã la 100.000 lei.

Norme metodologice:
Sumele fixe calculate prin rotunjirea la suta de mii de lei sunt cele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. e), art. 5 lit. b), art. 12 alin. (2) şi art. 39 din ordonanta.
Rotunjirea la suta de mii de lei potrivit art. 13 alin. (6) din ordonanta se referã şi la tranşele de venituri din baremele de impunere. Atât sumele fixe, cat şi baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ordonanta:
Art. 14. - (1) Contribuabilii care obţin venituri din activitãţi independente sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducã evidenta contabila în partida simpla, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenta contabila, completand Registrul-jurnal de încasãri şi plati, Registrul-inventar şi alte documente contabile stabilite prin norme.
(2) Contribuabilii care desfãşoarã activitãţi pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conducã evidenta contabila în partida simpla pentru activitatea respectiva.
(3) Contribuabilii care obţin venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectualã, la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligaţia, pentru activitatea respectiva, sa completeze Registrul-jurnal de încasãri şi plati.
(4) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfãşurãrii activitãţii.

Norme metodologice:
Contribuabilii care obţin venituri din activitãţi independente, precum şi cei care realizeazã venituri din activitãţi agricole definite potrivit art. 46 din ordonanta şi care au optat pentru determinarea venitului în sistem real sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducã evidenta contabila în partida simpla, cu respectarea reglementãrilor în vigoare privind evidenta contabila, completand Registrul-jurnal de încasãri şi plati, Registrul-inventar şi alte documente contabile stabilite prin norme.
Contribuabilii pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conducã evidenta contabila în partida simpla pentru activitatea respectiva.
În aplicarea art. 14 alin. (3) din ordonanta contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasãri şi plati referitoare la încasãri. Aceasta reglementare este opţionalã pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plãtitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia sa arhiveze şi sa pastreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevãzut de lege.

Ordonanta:

SUBCAPITOLUL B
Reguli speciale de determinare a veniturilor

SECŢIUNEA 1
Venituri din activitãţi independente

1. Definirea venitului
Art. 15. - (1) În înţelesul prezentei ordonanţe, veniturile din activitãţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectualã, realizate în mod individual şi/sau într-o forma de asociere, inclusiv din activitãţi adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestãri de servicii, altele decât cele prevãzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemãnãtoare, desfãşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectualã provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mãrci de fabrica şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.

Norme metodologice:
1. Se supun impozitului pe veniturile din activitãţi independente persoanele fizice romane şi strãine care realizeazã aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfãşurãrii de activitãţi producãtoare de venit, asociere care se realizeazã potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere unei persoane juridice.
2. Exercitarea unei activitãţi independente presupune desfãşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmãrind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activitãţi independente sunt: libera alegere a desfãşurãrii activitãţii, a programului de lucru şi a locului de desfãşurare a activitãţii; riscul pe care şi-l asuma întreprinzãtorul; activitatea se desfãşoarã pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator.
3. Persoanele fizice romane care nu au domiciliul în România şi persoanele fizice strãine sunt supuse impozitãrii în România pentru veniturile obţinute din desfãşurarea în România, potrivit legii, a unei activitãţi independente, printr-o baza fixa.
Prin baza fixa se înţelege locul prin intermediul cãruia activitatea unei persoane fizice romane care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice strãine pe teritoriul României se desfãşoarã, în totalitate sau numai parţial, în scopul obţinerii de venit.
Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se considera baza fixa spaţiul pentru acordarea de consultanţa pe diverse domenii, deţinut în proprietate sau închiriat, precum şi sediul unitãţii beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde şi biroul pentru exercitarea unei profesii independente.
4. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de cãtre persoane fizice sau asociaţii fãrã personalitate juridicã, din prestãri de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.
Principalele activitãţi care constituie fapte de comerţ sunt:
- activitãţi de producţie;
- activitãţi de cumpãrare efectuate în scopul revânzãrii;
- organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
- activitãţi al cãror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;
- vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpãrate în scopul revânzãrii sau produse pentru a fi comercializate;
- activitãţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folositã, şi altele asemenea;
- transport de bunuri şi de persoane;
- alte activitãţi definite în Codul comercial.
5. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecãrei persoane asociate din cadrul asocierii fãrã personalitate juridicã, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societãţii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.
6. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestãri de servicii cu caracter profesional, desfãşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic şi educativ, cum ar fi: medici, avocaţi, notari publici, executori judecãtoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori, consultanţi fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum şi alte profesii asemãnãtoare.
7. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, mãrci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activitãţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acorda, cum ar fi: remuneraţie directa, remuneraţie secundarã, onorariu, redeventa, tantieme şi altele asemenea. Veniturile reprezentând drepturi bãneşti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectualã.
În situaţia existenţei unei activitãţi dependente ca urmare a unui raport de munca, remuneraţia prestãrilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectualã care intra în sfera sarcinilor de serviciu reprezintã venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitãrii potrivit prevederilor art. 24 din ordonanta.
Persoanele fizice angajate la o persoana juridicã, precum şi cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relaţiile de munca, şi care desfãşoarã activitãţi utilizând baza materialã a persoanei juridice, în vederea realizãrii de invenţii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere ştiinţifice, literare şi artistice, obţin venituri de natura salariala.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectualã prevãzute în mod expres în contractul încheiat între pãrţi reprezintã venituri din drepturi de proprietate intelectualã. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã şi veniturile din cesiuni pentru care reglementãrile în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.
Sunt considerate venituri din activitãţi independente şi veniturile obţinute de agenţii de asigurare persoane fizice, precum şi de sportivii profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relaţii contractuale de munca cu cluburile sau cu asociaţiile sportive.

Ordonanta:
2. Metode de determinare
Art. 16. - (1) Venitul net din activitãţi independente se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.
(2) Venitul net din activitãţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile.
(3) Venitul brut cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rãmase dupã încetarea definitiva a activitãţii. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub forma de credite.
(4) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) amenzile, majorãrile de întârziere şi penalitãţile, altele decât cele de natura contractualã;
b) donaţiile de orice fel;
c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depãşesc limitele prevãzute de lege;
d) cheltuielile pentru protocol, care depãşesc limita de 0,25% aplicatã asupra bazei calculate conform alin. (5);
e) ratele aferente creditelor angajate;
f) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobanda este cuprinsã în valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale;
g) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile;
i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încãlcãrii dispoziţiilor legale în vigoare;
j) impozitul pe venit suportat de plãtitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare, acordate pe perioada delegarii şi detaşãrii în alta localitate, în ţara şi în strãinãtate, în interesul serviciului, care depãşesc limitele stabilite pentru societãţile comerciale;
l) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor care depãşesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Nationala a României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I;
m) alte sume care depãşesc limitele cheltuielilor prevãzute prin legislaţia în vigoare.
(5) Baza de calcul la care se aplica limitele de cheltuieli prevãzute la alin. (4) lit. c) şi d) se determina prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului.
(6) Venitul net din activitãţi independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii între persoane fizice, fãrã personalitate juridicã, se calculeazã la nivelul asociaţiei, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevãzute la cap. IV.
(7) Venitul net din activitãţi independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii dintre persoane fizice şi persoane juridice, care nu dau naştere unei persoane juridice, se calculeazã la nivelul asociaţiei, cu respectarea regulilor prevãzute la cap. IV.

Norme metodologice:
1. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse şi de mãrfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrãri, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activitãţii, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bãnci pentru disponibilitãţile bãneşti aferente afacerii, din alte activitãţi adiacente şi altele asemenea.
Prin activitãţi adiacente se înţelege toate activitãţile care au legatura cu obiectul de activitate autorizat.
În cazul încetãrii definitive a activitãţii sumele obţinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mãrfuri rãmase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.
În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o înstrãinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.
În toate cazurile evaluarea se face la preţurile practicate pe piata sau stabilite prin expertiza tehnica.
Nu constituie venit brut urmãtoarele:
- aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura fãcute la începerea unei activitãţi sau în cursul desfãşurãrii acesteia;
- sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
- sumele primite ca despãgubiri;
- sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizãri, mecenat sau donaţii.
2. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizãrii venitului, astfel cum rezulta din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea regulilor prevãzute în normele metodologice date în aplicarea art. 10 din ordonanta.
Condiţiile generale pe care trebuie sa le îndeplineascã cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:
a) sa fie efectuate în interesul direct al activitãţii;
b) sa corespundã unor cheltuieli efective şi sa fie justificate cu documente;
c) sa fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul cãruia au fost plãtite.
Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
- cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mãrfuri;
- cheltuielile cu lucrãrile executate şi serviciile prestate de terţi;
- cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrãri şi prestarea de servicii pentru clienţi;
- chiria aferentã spaţiului în care se desfãşoarã activitatea, cea aferentã utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfãşurarea activitãţii, în baza unui contract de închiriere;
- dobânzile aferente creditelor bancare;
- dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfãşurarea activitãţii, pe baza contractului încheiat între pãrţi, în limita nivelului dobânzii de referinta a Bãncii Naţionale a României;
- cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
- cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale şi risc profesional şi impotriva accidentelor de munca;
- cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintã garanţie bancarã pentru creditele utilizate în desfãşurarea activitãţii independente a contribuabilului;
- cheltuielile cu reclama şi publicitatea;
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;
- cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;
- cheltuielile cu energia şi apa;
- cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;
- cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare; cheltuielile reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în ţara şi în strãinãtate sunt deductibile în limitele prevãzute de legislaţia privind impozitul pe profit, respectiv în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
- cheltuieli de natura salariala;
- cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;
- cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurãrile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;
- cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;
- cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;
- valoarea rãmasã neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrãinate, determinata prin deducerea din preţul de cumpãrare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatãrii, în limita venitului realizat din înstrãinare;
- cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing;
- cheltuielile cu pregãtirea profesionalã pentru contribuabili şi salariaţii lor;
- cheltuieli ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;
- cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferentã utilizãrii în scopul afacerii;
- cheltuieli reprezentând tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;
- alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.
Cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite prin legislaţia în vigoare.
3. Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vânzare directa cãtre agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revânzãrii sunt considerate venituri din activitãţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienta bunurilor respective, precum şi autorizaţia de funcţionare.
Nu se încadreazã în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.

Ordonanta:
Art. 17. - (1) Pentru contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente şi îşi desfãşoarã activitatea individual, venitul net se determina pe baza de norme de venit. Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice, stabileşte nomenclatorul activitãţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza de norme de venit.
(2) Normele de venit şi coeficienţii de corectie ai acestora, stabiliţi în funcţie de condiţiile specifice de desfãşurare a activitãţii, se aproba de direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice pana cel târziu în ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliţi.
(3) Organul fiscal competent va comunica contribuabilului pana la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentând venitul net şi nivelul plãţilor anticipate în contul impozitului anual.
(4) În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit şi care îşi desfãşoarã activitatea pe perioade mai mici de un an normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata.
(5) Norma de venit, comunicatã contribuabilului potrivit alineatelor precedente, reprezintã venit net şi intra în componenta venitului anual global impozabil.
(6) Pentru contribuabilii care desfãşoarã mai multe activitãţi la care impunerea se face pe baza de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfãşoarã atât activitãţi impuse pe baza de norme de venit, cat şi activitãţi care nu se regãsesc în nomenclatorul prevãzut la alin. (1) se impun în sistem real.
(7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe baza de norme de venit, inclusiv în situaţia în care aceasta activitate se desfãşoarã în cadrul unor agenţi economici, în baza unor înţelegeri, altele decât contractul individual de munca sau convenţia civilã de prestãri de servicii.
(8) Pentru contribuabilii care desfãşoarã mai multe activitãţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net nu poate fi inferior normei de venit, stabilitã pentru activitatea de taximetrie.

Norme metodologice:
1. În sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care realizeazã venituri din activitãţi independente şi desfãşoarã activitãţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fãrã angajaţi, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activitãţi, precum şi durata concediului legal de odihna.
Pentru contribuabilii care desfãşoarã mai multe activitãţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilitã pentru aceasta activitate.
Persoanele care desfãşoarã activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personalã în baza unor contracte, altele decât contractele de munca sau convenţiile civile de prestãri de servicii, încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitãrii în aceleaşi condiţii cu taximetristii care îşi desfãşoarã activitatea în mod independent, pe baza de norme de venit.
2. La stabilirea coeficienţilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere urmãtoarele criterii:
- vadul comercial şi clientela;
- varsta contribuabililor;
- timpul afectat desfãşurãrii activitãţii, cu excepţia cazurilor prevãzute la pct. 3 şi 4;
- starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
- activitatea se desfãşoarã într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;
- realizarea de lucrãri, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
- folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forta motrice;
- alte criterii specifice.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de varsta a contribuabilului se opereazã începând cu anul urmãtor celui în care acesta a împlinit numãrul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna urmãtoare încheierii/desfacerii contractului individual de munca.
3. Venitul net din activitãţi independente, determinat pe baza de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:
- perioada de la începutul anului şi pana la momentul autorizãrii din anul începerii activitãţii;
- perioada rãmasã pana la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetãrii activitãţii, la cererea contribuabilului.
4. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetãrii activitãţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fãrã personalitate juridicã sunt obligate sa depunã autorizaţia de funcţionare şi sa înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a cãror raza teritorialã aceştia îşi desfãşoarã activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care sa rezulte depunerea autorizaţiei.
5. Pentru contribuabilii impusi pe baza de norme de venit, care îşi exercita activitatea o parte din an, în situaţiile prevãzute la pct. 3 şi 4, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numãrul zilelor de activitate.
În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:
- situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârşitul activitãţii, întreruperea temporarã, conform pct. 4, şi altele asemenea;
- perioada în care nu s-a desfãşurat activitate;
- documentele justificative depuse de contribuabil;
- recalcularea normei, conform pct. 5.
6. Pentru contribuabilul care opteazã sa fie impus pe baza de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminueazã norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal, în caz de încetare a activitãţii, majoreazã norma de venit proporţional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.
7. În cazul contribuabilului impus pe baza de norma de venit, care pe perioada anterioarã a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetãrii activitãţii vor majorã norma de venit.
8. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe baza de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmând sa fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentã perioadei de impunere pe baza de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabila.

Ordonanta:
Art. 18. - (1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectualã reprezintã totalitatea încasãrilor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura realizate din drepturi de proprietate intelectualã.
(2) Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicatã la venitul brut, precum şi a contribuţiilor obligatorii, datorate potrivit legii.
(3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de arta monumentala se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicatã la venitul brut, precum şi a contribuţiilor obligatorii, datorate potrivit legii.

Norme metodologice:
1. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectualã cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plãţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de plãtitorii de venituri.
În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectualã se face pe baza de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrãrii în evidenta contabila a cheltuielilor efectuate aferente venitului.
2. Cheltuielile forfetare prevãzute de ordonanta includ şi comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de cãtre aceştia din urma cãtre titularii de drepturi.
3. Sunt considerate opere de arta monumentala urmãtoarele:
- lucrãri de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spaţii şi clãdiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
- lucrãri de arta aplicatã în spaţii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;
- lucrãri de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajãri de spaţii publice;
- lucrãri de restaurare a acestora.
4. Veniturile din drepturi de proprietate intelectualã obţinute din strãinãtate se supun regulilor aplicabile veniturilor din strãinãtate, astfel cum acestea sunt prevãzute în secţiunea "Aspecte internaţionale", indiferent dacã sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectualã, potrivit legii.
5. Cotele de cheltuieli forfetare prevãzute la art. 18 alin. (2) şi (3) din ordonanta nu cuprind contribuţia la Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate şi contribuţia la asigurãrile sociale.
6. Cota de cheltuieli forfetare nu se acorda în cazul în care persoanele fizice utilizeazã baza materialã a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectualã.

Ordonanta:
Art. 19. - În cazul exploatãrii de cãtre moştenitori a drepturilor de proprietate intelectualã, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suita şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privatã, venitul net se determina prin scãderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori de asemenea venituri, potrivit legii, fãrã aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevãzute la art. 18 alin. (2) şi (3).

Norme metodologice:
1. În urmãtoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectualã se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivã sau altor plãtitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:
- venituri din drepturi de proprietate intelectualã transmise prin succesiune;
- venituri din exercitarea dreptului de suita;
- venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privatã.
2. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din preţul de revânzare al operei respective, dacã revânzarea se face prin licitaţie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de cãtre un comerciant. Licitatorii, agenţii comisionari şi comercianţii au obligaţia sa retina şi sa plãteascã autorului suma corespunzãtoare cotei de 5% din preţul de vânzare.
3. Remuneraţia compensatorie pentru copia privatã este o suma stabilitã printr-o dispoziţie expresã a legii drept compensaţie pecuniarã pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de cãtre diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii şi prestaţii cuprinse într-o fixare comercialã.
Aceasta remuneraţie este plãtitã de cãtre fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneraţia este de 5% din preţul de vânzare sau din valoarea înscrisã în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.
Remuneraţia compensatorie pentru copia privatã se colecteazã prin intermediul organismelor de gestiune colectivã, care repartizeazã sumele astfel colectate fiecãrui beneficiar.

Ordonanta:
Art. 20. - (1) Contribuabilii care obţin venituri din activitãţi independente, impusi pe baza de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectualã au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16.
(2) Opţiunea se face pe baza de cerere adresatã organului fiscal competent pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o data cu depunerea declaraţiei privind venitul estimat şi este obligatorie pentru contribuabil pe perioada anului fiscal. Opţiunea se considera reînnoitã pentru un nou an fiscal în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renunţare la opţiunea privind impunerea în sistem real.

Norme metodologice:
1. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:
a) în cazul contribuabililor prevãzuţi la art. 17 alin. (1) din ordonanta, care au desfãşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe baza de norme de venit, prin depunerea pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de opţiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat;
b) în cazul contribuabililor prevãzuţi la art. 17 alin. (1) din ordonanta, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activitãţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţitã de cererea de opţiune pentru sistemul real de impunere.
Fac excepţie persoanele fizice care exercita activitate de taximetrie.
2. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal.
3. Cererea depusa, cuprinzând opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renunţare la opţiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal.

Ordonanta:
Art. 21. - (1) Beneficiarii de venit datoreazã în cursul anului un impozit reţinut la sursa, reprezentând plati anticipate, stabilit în situaţiile şi în cuantumurile urmãtoare:
a) 15% din venitul brut încasat, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectualã;
b) 10% din venitul brut încasat, ca urmare a valorificãrii de bunuri în regim de consignaţie;
c) 10% aplicat la venitul brut încasat, ca urmare a unor activitãţi desfãşurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial;
d) 10% din venitul brut încasat, în cazul activitãţilor de expertiza contabila, tehnica judiciarã şi extrajudiciara.
(2) Plãtitorii veniturilor prevãzute la alin. (1) au obligaţia sa calculeze, sa retina şi sa vireze impozitul la bugetul de stat pana la data de 10 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se face plata venitului.
(3) Impozitul reţinut de persoana juridicã în contul persoanei fizice pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridicã romana, care nu da naştere unei persoane juridice, reprezintã plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit revine persoanei juridice romane.

Norme metodologice:
1. Plãtitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectualã au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o suma reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectualã ca urmare a exploatãrii drepturilor respective. Aceasta suma reprezintã plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.
2. Plãtitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectualã, cãrora le revine obligaţia calculãrii şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, dupã caz:
- utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercita drepturile de proprietate intelectualã în mod personal, iar relaţia contractualã dintre titularul de drepturi de proprietate intelectualã şi utilizatorul respectiv este directa;
- organismele de gestiune colectivã sau alte entitãţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectualã, a cãror gestiune le este încredinţatã de cãtre titulari. În aceasta situaţie se încadreazã şi producãtorii şi agenţii mandatati de titularii de drepturi, prin intermediul cãrora se colecteazã şi se repartizeazã drepturile respective.
3. În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectualã se colecteazã prin mai multe organisme de gestiune colectivã sau prin alte entitãţi asemãnãtoare, obligaţia calculãrii şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectueazã plata cãtre titularul de drepturi de proprietate intelectualã.
4. În cazul contribuabililor ale cãror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) şi c) din ordonanta pentru veniturile realizate pe baza contractelor de consignaţie, agent, comision sau mandat comercial şi care realizeazã venituri comerciale şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia sa le evidentieze în contabilitate separat şi sa plãteascã în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 66 din ordonanta.
5. Impozitul anticipat se calculeazã şi se retine în momentul plãţii sumelor reprezentând venituri comerciale şi din exploatarea drepturilor de proprietate intelectualã cãtre titularul de drepturi.
6. Impozitul reţinut se vireazã la bugetul de stat pana la data de 10 a lunii urmãtoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 2-a
Venituri din salarii

1. Definirea veniturilor din salarii
Art. 22. - Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani şi/sau în natura, obţinute de o persoana fizica ce desfãşoarã o activitate în baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevãzut de lege, indiferent de perioada la care se referã, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporarã de munca, de maternitate şi pentru concediul de îngrijire a copilului în varsta de pana la 2 ani.
Art. 23. - În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activitãţi desfãşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;
a^1) indemnizaţiile din activitãţi desfãşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fãrã scop lucrativ;
b) drepturile de solda lunarã, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;
c) indemnizaţia lunarã bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societãţi naţionale, societãţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
d) sumele primite de membrii fondatori ai societãţilor comerciale constituite prin subscripţie publica;
e) veniturile realizate din încadrarea în munca ca urmare a încheierii unei convenţii civile de prestãri de servicii;
f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generalã a actionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;
h) indemnizaţia lunarã a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurãri sociale;
i) alte drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor.

Norme metodologice:
1. Veniturile de natura salariala prevãzute la art. 22 şi 23 din ordonanta, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activitãţi dependente, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele criterii:
- pãrţile care intra în relaţia de munca, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activitãţii, timpul de lucru şi locul desfãşurãrii activitãţii;
- partea care utilizeazã forta de munca pune la dispoziţia celeilalte pãrţi mijloacele de munca, cum ar fi: spaţii cu inzestrare corespunzãtoare, îmbrãcãminte specialã, unelte de munca şi altele asemenea;
- persoana care activeazã contribuie numai cu forta ei fizica sau cu capacitatea ei intelectualã, nu şi cu capitalul propriu;
- plãtitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţara şi în strãinãtate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizaţia de concediu de odihna şi indemnizaţia pentru concediu medical, în caz de boala;
- persoana care activeazã lucreazã sub îndrumarea unei alte persoane şi este obligatã sa respecte îndrumãrile acesteia.
2. În scopul determinãrii impozitului pe veniturile din salarii, se considera angajator persoana juridicã sau persoana fizica şi orice alta entitate la care îşi desfãşoarã activitatea una sau mai multe persoane fizice care presteazã munca în schimbul unei plati.
Angajatul este persoana fizica care îşi desfãşoarã activitatea la un angajator în baza unei relaţii contractuale de munca, cum ar fi: contract individual de munca, convenţie civilã de prestãri de servicii, sau în baza unor legi speciale, în schimbul unei plati.
3. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de munca, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referã, şi care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestatã ca urmare a contractului individual de munca, a contractului colectiv de munca, precum şi pe baza actului de numire:
a^1) salariile de baza;
a^2) sporurile şi adaosurile de orice fel;
a^3) indemnizaţiile de orice fel;
a^4) recompensele şi premiile de orice fel;
a^5) sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici dupã aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;
a^6) sumele primite pentru concediul de odihna;
a^7) sumele primite în caz de incapacitate temporarã de munca şi în caz de maternitate;
a^8) sumele primite pentru concediul de îngrijire a copilului în varsta de pana la 2 ani;
a^9) sumele primite pentru concediul de ingriire a copilului cu handicap, pana la împlinirea de cãtre acesta a vârstei de 3 ani;
a^10) sumele primite pentru concedii medicale de îngrijire a copiilor cu handicap accentuat sau grav, pana la împlinirea de cãtre copii a vârstei de 18 ani;
a^11) orice alte câştiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de cãtre angajaţi, ca plata a muncii lor;
b) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autoritãţii publice, alese sau numite în funcţie potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate publica, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publica;
c) drepturile cadrelor militare în activitate şi ale militarilor angajaţi pe baza de contract, reprezentând solda lunarã compusa din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale;
d) drepturile administratorilor, obţinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societãţile naţionale, societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi indemnizaţia lunarã bruta, suma cuvenitã prin participare la profitul net al societãţii;
e) sumele plãtite membrilor fondatori ai unei societãţi comerciale constituite prin subscripţie publica, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilitã de adunarea constitutivã, potrivit legislaţiei în vigoare;
f) veniturile realizate din activitãţi desfãşurate în baza unei convenţii civile de prestãri de servicii, plãtite de agenţi economici, instituţii publice şi de alte entitãţi;
g) sumele primite de reprezentanţii numiţi în adunarea generalã a actionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale;
h) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;
i) sumele primite de cãtre persoanele fizice agreate de Ministerul Finanţelor Publice sa efectueze certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarã la instituţiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern şi care nu îşi desfãşoarã activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale;
j) indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entitãţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de locatari/proprietari şi altele asemenea;
k) indemnizaţiile acordate ca urmare a participãrii în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii;
l) veniturile obţinute de condamnaţii care executa pedepse la locul de munca;
m) sumele plãtite sportivilor amatori, ca urmare a participãrii în competitii sportive oficiale, precum şi sumele plãtite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu de cãtre cluburile sau asociaţiile sportive cu care aceştia au relaţii contractuale de munca, indiferent de forma sub care se plãtesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevãzute la art. 6 lit. f^1) şi f^2) din ordonanta;
n) compensaţii bãneşti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevãzute în contractul de munca;
o) indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajãrii sau mutãrii acestora într-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de munca, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu excepţia celor prevãzute la art. 5 lit. l), m) şi n) din ordonanta;
p) alte drepturi şi indemnizaţii de natura salariala sau asimilate salariilor.

Ordonanta:
2. Determinarea venitului din salarii
Art. 24. - (1) Venitul brut din salarii reprezintã suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.
(2) Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a urmãtoarelor cheltuieli, dupã caz:
a) contribuţiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecţia socialã a şomerilor, pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, contribuţia individualã de asigurãri sociale, precum şi alte contribuţii obligatorii stabilite prin lege, dupã caz;
b) o cota de 15% din deducerea personalã de baza, acordatã cu titlu de cheltuieli profesionale, o data cu deducerea personalã de baza la acelaşi loc de munca.
(3) Beneficiarii de venituri din salarii datoreazã un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculeazã şi se retine la sursa de cãtre plãtitorii de venituri.
(4) Impozitul lunar prevãzut la alin. (3) se determina astfel:
a) la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectiva;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.
(5) Abrogat.
(6) În cazul salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotãrâri judecãtoreşti rãmase definitive şi irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datoreazã un impozit final care se calculeazã şi se retine la sursa de cãtre plãtitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii prevãzute de lege, şi nu se cumuleazã cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plãtesc.
(7) Sumele reprezentând prime de vacanta, acordate pe lângã indemnizaţia de concediu de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor legi speciale, în limita salariului de baza din luna anterioarã plecãrii în concediu, se impoziteazã separat de celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plãtesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate. Veniturile se supun procedurii prevãzute la art. 27.
(8) În cazul veniturilor încasate în avans în cursul anului pentru plata indemnizaţiilor de concediu de odihna, acestea se cuprind în baza de calcul a lunilor la care se referã.

Norme metodologice:
1. Venitul brut din salarii reprezintã totalitatea veniturilor realizate conform art. 22 şi 23 din ordonanta, precum şi a avantajelor primite conform art. 9 din ordonanta de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
2. Pentru persoanele fizice care desfãşoarã activitãţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, indiferent unde este primitã suma.
3. Pentru persoanele fizice strãine şi cele romane care nu au domiciliul în România, astfel cum sunt prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanta, se impoziteazã numai salariul obţinut din România.
4. Contribuabilii care realizeazã venituri din salarii datoreazã lunar impozit reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat şi reţinut de cãtre plãtitorul de venituri.
5. Drepturile salariale acordate în natura, precum şi avantajele acordate angajaţilor se evalueaza conform prevederilor art. 9 din ordonanta şi se impoziteazã în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.
6. Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valuta, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaţia în care veniturile din salarii sunt plãtite în cursul lunii sau în cazul încetãrii raporturilor de munca, se utilizeazã cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.
7. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplica asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scãderea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii reţinute şi a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza şi suplimentare, acordate în luna respectiva, dupã caz, pentru veniturile din salarii la funcţia de baza;
b) asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut realizat într-o luna şi contribuţia la asigurãrile sociale de sãnãtate, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza. Aceasta regula se aplica şi în cazul veniturilor sub forma indemnizaţiei lunare a asociatului unic, precum şi pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetãrii raporturilor de munca.
8. În scopul determinãrii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla funcţia de baza se înţelege:
a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, ultimul loc înscris în carnetul de munca sau în documentele specifice care, potrivit reglementãrilor legale, sunt asimilate acestora;
b) în cazul cumulului de funcţii, locul ales de persoanele fizice.
9. Suma care depãşeşte nivelul salariului de baza din luna anterioarã acordãrii primei de vacanta se cumuleazã cu veniturile de natura salariala ale lunii în care se plãteşte aceasta prima. Contribuţiile obligatorii datorate asupra primei de vacanta în limita salariului brut sunt deductibile la calculul venitului net al drepturilor salariale plãtite în luna respectiva.
În situaţia în care prima de vacanta se acorda în mai multe transe, dacã şi concediul de odihna se acorda fractionat sau în alte condiţii prevãzute în mod expres în contractul de munca, în vederea impozitãrii separate se compara cuantumul fractionat al primei de vacanta acordate cu salariul de baza din fiecare luna anterioarã plecãrii în concediu.
10. În cazul persoanelor care desfãşoarã activitãţi exclusiv pe baza de convenţii civile de prestãri de servicii, deductibilitatea contribuţiilor individuale la asigurãrile sociale şi de şomaj, datorate şi achitate de contribuabili, se face o data cu determinarea impozitului anual pe venit, pe baza documentelor emise de instituţiile beneficiare ale acestor contribuţii.
11. Indemnizaţiile aferente concediilor de odihna nu se cumuleazã cu veniturile lunii în care se plãtesc, urmând sa fie impuse în lunile la care se referã, cumulat cu veniturile plãtite în aceste luni.

Ordonanta:
3. Obligaţiile plãtitorilor de venituri şi ale contribuabililor
Art. 25. - Plãtitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecãrei luni, la data efectuãrii plãţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare.

Norme metodologice:
1. Impozitul pe veniturile din salarii se calculeazã şi se retine lunar, pe baza statelor de salarii, de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România.
2. Veniturile în natura se considera plãtite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi luna.
3. Calculul şi reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectueazã de angajatori astfel:
a) în situaţia în care veniturile din salarii se plãtesc o singura data pe luna sau sub forma de avans şi lichidare, calculul şi reţinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecãrei luni, conform prevederilor art. 24 din ordonanta;
b) în situaţia în care în cursul unei luni angajatorii efectueazã plati de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat şi altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculeazã şi se retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plãţilor intermediare cumulate pana la data ultimei plati intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de reţinut la fiecare plata intermediara reprezintã diferenţa dintre impozitul calculat şi suma impozitelor reţinute la plãţile intermediare anterioare.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeazã, potrivit art. 24 din ordonanta, asupra veniturilor totale obţinute prin cumularea drepturilor respective cu plãţile intermediare.
Impozitul de reţinut la aceasta data reprezintã diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plãţile intermediare.
4. În cazul în care un angajat care obţine venituri din salariu la funcţia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale şi cheltuielile profesionale se acorda numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, pana la data lichidãrii, recalcularea urmând sa se efectueze o data cu calculul impozitului anual.
5. Impozitul calculat şi reţinut lunar se vireazã la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei pentru care se plãtesc aceste venituri.
6. Fişele fiscale pentru salariaţii care au fost detasati la o alta unitate se completeazã de cãtre unitatea care a încheiat contractele de munca cu aceştia.
În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detasati, angajatorul care a detaşat comunica angajatorului la care aceştia sunt detasati date referitoare la coeficienţii de deducere, precum şi eventualele modificãri ale acestora apãrute în cursul anului.
Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detasati întocmeşte statele de salarii, calculeazã impozitul şi transmite lunar unitãţii de la care au fost detasati informaţii privind venitul net şi impozitul reţinut pentru fiecare angajat, în scopul completãrii fisei fiscale.
Pentru angajaţii permanenţi care nu au alta sursa de venit angajatorul de la care au fost detasati efectueazã regularizarea conform art. 27 din ordonanta şi transmite unitãţii la care salariaţii au fost detasati informaţii privind diferenţele de impozit pentru restituirea sau reţinerea prin statele de plata.
7. Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementãrilor legale în materie.

Ordonanta:
Art. 26. - (1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa fiscalã.
(2) Plãtitorii de venituri au obligaţia sa solicite organului fiscal, pe baza de cerere, pana la data de 30 noiembrie a fiecãrui an pentru anul urmãtor, formularul tipizat al fişelor fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.
(3) Fişa fiscalã va fi completatã de plãtitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute şi impozitul reţinut şi virat în cursul anului, precum şi rezultatul regularizãrii impozitului plãtit pe venitul anual sub forma de salarii. Pana la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordãrii deducerilor personale suplimentare salariaţii vor beneficia de deducerea personalã de baza, urmând ca angajatorii sa efectueze regularizarea veniturilor salariale.
(4) Plãtitorul de venituri are obligaţia sa completeze formularele prevãzute la alin. (1) pe intreaga durata de efectuare a plãţii salariilor, sa recalculeze şi sa regularizeze anual impozitul pe salarii.
(5) Plãtitorul este obligat sa pãstreze fişa fiscalã pe intreaga durata a angajãrii şi sa transmitã organului fiscal competent şi angajatului, sub semnatura, câte o copie pentru fiecare an pana în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
(6) Datele personale din fişele fiscale se vor completa pe baza de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acorda pe baza de declaraţie pe propria rãspundere a contribuabilului, însoţitã de documente justificative.

Norme metodologice:
1. Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se afla funcţia de baza se face pe baza informaţiilor cuprinse în Fişa fiscalã 1, care are regim de declaraţie de impozite şi taxe. În Fişa fiscalã 1 se înscriu sumele cuprinse în statele de salarii aferente perioadei impozabile şi plãtite salariaţilor pana la data de depunere a fişelor fiscale.
2. În cazul încetãrii activitãţii în timpul anului, angajatorul va elibera angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidãrii, iar organului fiscal în a cãrui raza teritorialã angajatorul îşi are sediul îi va transmite fişa fiscalã respectiva dupã încheierea anului fiscal, în perioada 1 ianuarie-28/29 februarie a anului fiscal urmãtor.
3. Fişa fiscalã se depune la organul fiscal la care angajatorul este înregistrat ca plãtitor de impozit pe venit din salarii.
4. În situaţia în care, în cursul anului, ca urmare a unor mãsuri organizatorice, are loc reorganizarea unei entitãţi, cu preluarea în totalitate a unor structuri şi a personalului aferent acestora, noua structura va îndeplini obligaţiile legale prevãzute la art. 26 alin. (4) şi (5) din ordonanta.
Pentru personalul preluat în condiţiile de mai sus fosta entitate nu mai are obligaţia sa transmitã fişele fiscale organului fiscal şi angajaţilor.

Ordonanta:
Art. 27. - (1) Plãtitorii de venituri de natura salariala au obligaţia sa determine venitul anual impozabil din salarii şi sa stabileascã diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar anticipat în cursul anului fiscal, pana în ultima zi lucrãtoare a lunii februarie a anului fiscal urmãtor, precum şi sa efectueze regularizarea acestor diferenţe în termen de 90 de zile de la aceasta data, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) au fost angajaţii permanenţi ai plãtitorului în cursul anului, cu funcţie de baza;
b) nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil.
(2) Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare influenţeazã obligaţia de plata pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva.
(3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de cãtre angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizeazã cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Norme metodologice:
1. Pentru angajaţii care obţin venituri din salarii numai la funcţia de baza impozitul anual pe veniturile din salarii se calculeazã prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevãzut la art. 8 alin. (4) din ordonanta, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenţa între venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuiala profesionalã şi suma deducerilor personale cuvenite în acel an.
2. Angajaţii permanenţi care au realizat şi alte venituri de natura celor care se globalizeaza, respectiv venituri din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza, venituri din activitãţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului urmãtor celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajaţi permanenţi, în sensul ordonanţei, persoanele fizice care pe intreaga perioada a anului fiscal şi-au desfãşurat activitatea la acelaşi angajator.
3. Angajatorul va regulariza fişele fiscale ale angajaţilor permanenţi care nu l-au înştiinţat ca realizeazã şi alte venituri.
4. În situaţia în care persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual nu mai are calitatea de angajat la data efectuãrii regularizãrii diferenţelor de impozit, angajatorul va comunica organului fiscal de domiciliu al persoanei fizice diferenţele rezultate, în vederea luãrii acestuia în evidenta organului fiscal.
În acest caz angajatorul depune la organul fiscal pachetul cu fişele fiscale completate pentru persoana respectiva, însoţite de o situaţie centralizatoare/borderou.

Ordonanta:
Art. 28. - (1) Contribuabilii care îşi desfãşoarã activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din strãinãtate, precum şi persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România au obligaţia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sa calculeze impozitul conform art. 24, sa îl declare şi sa îl plãteascã în termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.
(2) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internaţionale ori reprezentantele societãţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice strãine autorizate, potrivit legii, sa îşi desfãşoare activitatea în România pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizeazã venituri din salarii impozabile în România, sa îndeplineascã obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, prevãzute în prezenta ordonanta.
(3) Persoana juridicã sau fizica la care contribuabilul îşi desfãşoarã activitatea potrivit alin. (1) este obligatã sa ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfãşurãrii activitãţii de cãtre contribuabil şi, respectiv, a încetãrii acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Norme metodologice:
1. Contribuabilii care desfãşoarã activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din strãinãtate care, potrivit ordonanţei, se impun în România, precum şi persoanele fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia sa depunã lunar o declaraţie la organul fiscal competent.
Organul fiscal competent este:
- organul fiscal în a cãrui raza teritorialã contribuabilul îşi are domiciliul - pentru persoanele fizice romane cu domiciliul în România;
- organul fiscal în a cãrui raza teritorialã contribuabilul îşi are resedinta - pentru persoanele fizice romane care nu au domiciliul în România şi pentru persoanele fizice strãine.
2. În vederea solicitãrii formularelor de declaraţii, contribuabilii trebuie sa depunã la organul fiscal competent o cerere. La cerere se va anexa o copie de pe documentul care reglementeazã raportul de munca sau, dupã caz, o traducere legalizatã a contractului în baza cãruia îşi desfãşoarã activitatea.
3. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfãşoarã activitatea contribuabilii prevãzuţi la art. 28 alin. (1) din ordonanta au obligaţia sa depunã o declaraţie informativa privind începerea/încetarea activitãţii acestor contribuabili.
Declaraţia informativa se depune la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridicã la care îşi desfãşoarã activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificãri de natura începerii/încetãrii activitãţii în documentele care atesta raporturile de munca, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 3-a
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

1. Definirea venitului
Art. 29. - Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de cãtre proprietar, uzufructuar sau alt deţinãtor legal.

Norme metodologice:
1. În aceasta categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
2. Veniturile obţinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a cãror folosinta este cedata în baza unor contracte de închiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor pãrţi din acestea, utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate.

Ordonanta:
Art. 30. - Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între pãrţi, în forma scrisã, şi înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia.

Norme metodologice:
1. Cedarea folosinţei bunurilor obliga la încheierea între pãrţi a unui contract în forma scrisã şi la înregistrarea acestuia la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã este situat bunul generator de venit, în cazul bunurilor imobile, sau în a cãrui raza teritorialã îşi are domiciliul contribuabilul, în cazul bunurilor mobile.
2. Obligaţia de a inregistra la organul fiscal contractul de cedare a folosinţei, în forma scrisã, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinãtor legal, dupã caz.

Ordonanta:
2. Determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 31. - (1) Venitul brut reprezintã totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deţinãtor legal.
(2) Venitul brut se majoreazã cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinãtor legal, dacã sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.
(3) Venitul brut anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevãzute în contractul încheiat între pãrţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plãţii chiriei sau a arendei.
(4) În situaţia în care chiria/arenda reprezintã echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Nationala a României, din ultima zi a fiecãrei luni, corespunzãtor lunilor din perioada de impunere.

Norme metodologice:
1. În vederea determinãrii venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacã este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinãtor legal, dar sunt efectuate de cealaltã parte contractantã.
În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:
- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenta a clãdirii, elementelor de construcţie exterioarã a clãdirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curţile şi grãdinile, precum şi spaţii comune din interiorul clãdirii, cum ar fi: casa scãrii, casa ascensorului şi altele asemenea;
- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clãdirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încãlzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;
- repararea şi menţinerea în stare de siguranta în exploatare şi de funcţionare a clãdirii pe toatã durata închirierii locuinţei.
În cazul efectuãrii de cãtre chiriaş a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadreazã în cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzãtoare a chiriei, impunerea rãmâne nemodificata.
2. În cazul în care arenda se achitã în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotãrâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor, hotãrâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotãrâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unitãţilor fiscale din subordine. Preţurile medii sunt folosite pentru stabilirea plãţilor anticipate ale anului fiscal urmãtor. Pentru anul 2003 aceste hotãrâri se emit pana la finele lunii februarie.

Ordonanta:
Art. 32. - Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determina prin deducerea din venitul brut a urmãtoarelor cote de cheltuieli reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, astfel:
a) 50%, aplicatã la venitul brut, în cazul construcţiilor;
b) 30%, aplicatã la venitul brut, în celelalte cazuri.

Norme metodologice
1. Venitul net se determina ca diferenţa dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, prevãzute în contractul încheiat între pãrţi, şi cota de cheltuiala forfetara de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.
În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de construcţii, cat şi de terenuri şi în care nu se menţioneazã distinct chiria/arenda aferentã construcţiei şi cea aferentã terenului, se va aplica cota de cheltuiala forfetara de 30%.
2. Pentru recunoaşterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat sa prezinte organului fiscal documente justificative.
Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintã uzura bunurilor închiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plãtite pentru bunul cedat spre folosinta, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundatii, incendii şi altele asemenea.
Construcţiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 4-a
Venituri din dividende şi dobânzi

1. Definirea venitului
Art. 33. - (1) Dividendul este orice distribuire facuta de o persoana juridicã, în bani şi/sau în natura, în favoarea actionarilor sau asociaţilor, din profitul stabilit pe baza bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierderi.
(2) Se cuprind în aceasta categorie de venit, în vederea impunerii, şi sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii.

Norme metodologice:
În cazul fondurilor închise de investiţii se vor supune impunerii veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma de dividende.

Ordonanta:
Art. 34. - Veniturile sub forma de dobânzi sunt venituri obţinute din titluri de creanţe de orice natura şi orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi din titluri de participare la fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de rãscumpãrare este mai mare decât preţul de cumpãrare.

Norme metodologice:
Sunt considerate venituri de aceasta natura:
- dobânzi obţinute din obligaţiuni;
- dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primitã de deţinãtorul de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, stabilitã ca diferenţa între preţul de rãscumpãrare şi preţul de cumpãrare;
- suma primitã sub forma de dobanda pentru împrumuturile acordate;
- alte venituri obţinute din titluri de creanta.

Ordonanta:
2. Metode de determinare
Art. 36. - (1) Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum şi sumele prevãzute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cota de 5% din suma acestora.
(2) Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora.
(3) Veniturile obţinute potrivit alin. (1) şi (2) nu se supun globalizarii.

Norme metodologice:
Pentru veniturile realizate sub forma de dobânzi ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, baza de calcul se determina ca diferenţa între preţul de rãscumpãrare şi preţul de cumpãrare.
Preţul de rãscumpãrare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitarã a activului net din ziua anterioarã depunerii cererii de rãscumpãrare, din care se scad comisioanele de rãscumpãrare.
Preţul de cumpãrare/subscriere este preţul plãtit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitarã a activului net la care se adauga comisionul de cumpãrare, dacã este cazul.

Ordonanta:
Art. 37. - (1) Obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o data cu plata dividendelor cãtre acţionari sau asociaţi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plãtite actionarilor sau asociaţilor pana la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plata a impozitului pe dividende este pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
(2) Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculeazã şi se retine de cãtre plãtitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora şi se vireazã de cãtre aceştia, lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se face calculul dobânzii.
(3) Impozitul reţinut conform prezentului articol este impozit final.

Norme metodologice:
1. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:
- societãţii de investiţii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;
- societãţii de administrare, în cazul în care societatea de investiţii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.
2. Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculeazã, se retine şi se vireazã de cãtre plãtitorii de astfel de venituri, cum ar fi: bãnci, societãţi de administrare şi altele.
3. Pentru veniturile sub forma de dobânzi, în cazul produselor bancare, impozitul se calculeazã şi se retine de plãtitorii de astfel de venituri în momentul calculului, considerat momentul înregistrãrii în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv momentul rãscumpãrãrii, în cazul unor instrumente de economisire, cum sunt certificatele de depozit.
4. În cazul sumelor primite sub forma de dobanda pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueazã în momentul plãţii dobânzilor.
5. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii revine societãţii de administrare.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 5-a
Alte venituri

1. Definirea venitului
Art. 38. - În aceasta categorie se cuprind:
a) veniturile obţinute din jocuri de noroc;
b) veniturile sub forma de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi pãrţilor sociale;
c) veniturile sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta la termen, pe baza de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen;
d) veniturile sub forma de premii în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevãzute la art. 6, 22 şi 23;
e) diverse venituri care nu se regãsesc menţionate în mod expres în prezenta ordonanta, precum şi veniturile cu caracter intamplator.

Norme metodologice:
1. În aceasta categorie se cuprind venituri, ca de exemplu:
- venituri obţinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip cazino, din jocuri tip bingo şi keno în sali de joc, pronosticuri şi pariuri sportive, jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile de orice fel, în bani sau în natura, precum şi veniturile obţinute din organizarea de tombole;
- venituri sub forma de premii de orice fel în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevãzute la art. 6 lit. f^1) şi f^2) din ordonanta, pentru sportivi, antrenori şi tehnicieni, acordate, cu excepţia celor care sunt generate de o relatie contractualã de munca sau a celor obţinute pe cont propriu, potrivit art. 16 din ordonanta;
- venituri sub forma de premii de orice fel, în bani şi/sau în natura, acordate oamenilor de cultura, ştiinţa şi arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii şi orice alte câştiguri de aceeaşi natura;
- venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi pãrţilor sociale;
- câştiguri acordate persoanelor fizice de societãţile de asigurãri ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrţi cu ocazia tragerilor de amortizare.
2. Valori mobiliare pot fi: acţiunile, obligaţiunile, precum şi orice alte instrumente financiare, calificate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare în aceasta categorie.

Ordonanta:
Art. 39. - Sunt scutite de impozit veniturile obţinute din jocuri de noroc şi din premii, în bani şi/sau în natura, prevãzute la art. 38, sub valoarea sumei neimpozabile, stabilitã conform procedurii prevãzute la art. 13 alin. (3), pentru fiecare câştig realizat, de la acelaşi organizator sau plãtitor, într-o singura zi.

Norme metodologice:
1. Începând cu luna ianuarie 2002 suma fixa neimpozabila prevãzutã la art. 39 din ordonanta este stabilitã la 6.000.000 lei, conform <>Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1/2002 , şi se actualizeazã potrivit procedurii prevãzute la art. 13 din ordonanta.
2. Beneficiarii de venituri realizate din premii şi indemnizaţii sportive în condiţiile prevãzute de <>Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt scutiţi de impozit pe venit începând cu data intrãrii în vigoare a acesteia.

Ordonanta:
2. Metode de determinare
Art. 40. - (1) Veniturile obţinute din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natura, prevãzute la art. 38, se impun prin reţinere la sursa cu o cota de 20% aplicatã asupra diferenţei dintre venitul brut şi suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.
(2) Veniturile din premii, în bani şi/sau în natura, prevãzute la art. 38, se impun prin reţinere la sursa cu o cota de 10% aplicatã asupra diferenţei dintre venitul brut şi suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39.
(3) Obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului revine plãtitorilor de venituri, impozitul fiind final.

Norme metodologice:
Contribuabilii persoane fizice care realizeazã venituri din jocuri de noroc, din premii în bani şi/sau în natura, indiferent de forma sub care sunt acordate, datoreazã un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între câştigul realizat şi suma reprezentând venitul scutit, care, începând cu data de 1 ianuarie 2002, este de 6.000.000 lei pentru fiecare câştig realizat de la acelaşi organizator sau plãtitor într-o singura zi.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv cota de impozit aplicabilã asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între câştigul realizat şi suma reprezentând venitul scutit, din jocuri de noroc, precum şi din trageri de amortizare, este de 20%.
Plãtitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi sa organizeze evidenta astfel încât sa poatã determina câştigul realizat de fiecare persoana fizica la sfârşitul zilei. În caz contrar se considera câştig venitul realizat la sfârşitul zilei.
În cazul cazinoului reprezintã câştig diferenţa dintre valoarea jetoanelor decontate în cursul unei zile şi valoarea jetoanelor cumpãrate, asa cum rezulta din evidenta pe jucator. În cazul în care nu exista aceasta evidenta, reprezintã câştig totalitatea jetoanelor decontate în cursul unei zile.

Ordonanta:
Art. 41. - (1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt câştigurile de capital obţinute ca urmare a operaţiunilor de vânzare-cumpãrare de valori mobiliare.
(2) Câştigul de capital reprezintã diferenţa obţinutã în plus dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpãrare pe tipuri de valori mobiliare, diminuata, dupã caz, cu comisioanele datorate intermediarilor.
(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra pãrţilor sociale, venitul supus impunerii este câştigul obţinut ca urmare a vânzãrii pãrţilor sociale. Câştigul din vânzarea pãrţilor sociale se determina ca diferenţa între valoarea de vânzare şi valoarea nominalã.
(4) Impozitul se calculeazã prin aplicarea unei cote de 1% asupra câştigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum şi asupra câştigului din vânzarea pãrţilor sociale.
(5) Obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de câştiguri de capital revine intermediarilor sau altor plãtitori de venit, dupã caz, potrivit legii.
(6) În cazul câştigului obţinut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra pãrţilor sociale şi al câştigului de capital obţinut din operaţiunile de vânzare-cumpãrare de valori mobiliare în cazul societãţilor închise, obligaţia calculãrii şi reţinerii impozitului revine dobânditorului de pãrţi sociale sau de valori mobiliare în momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între pãrţi. Termenul de plata a impozitului pentru plãtitorii de venituri cãtre bugetul de stat este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra pãrţilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comerţului sau în registrul actionarilor, dupã caz, operaţiune care nu se poate efectua fãrã justificarea virarii impozitului la bugetul de stat.
(7) Pentru veniturile reprezentând câştig de capital din tranzacţii pe piata de capital, impozitul se calculeazã şi se retine în momentul înregistrãrii câştigului la data efectuãrii tranzacţiei.
(8) Impozitul calculat, reţinut şi vãrsat conform prevederilor de mai sus, este final.
(9) În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, valoarea nominalã a acestora va fi asimilatã cu preţul de cumpãrare, la prima tranzactionare.
(10) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi pãrţilor sociale nu se compenseazã cu câştigul realizat din astfel de operaţiuni de vânzare-cumpãrare.
(11) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeazã norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital obţinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

Norme metodologice:
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului revine societãţii de servicii de investiţii financiare.
În cazul transferului dreptului de proprietate asupra pãrţilor sociale, când dobanditorul acestora nu este o persoana fizica romana cu domiciliul în România, obligaţia de calcul, reţinere şi virare a impozitului revine persoanei fizice romane cu domiciliul în România, care realizeazã venitul. În situaţia în care dobanditorul îşi desemneazã un reprezentant fiscal în România, acesta îndeplineşte toate obligaţiile fiscale în contul dobânditorului.
În cazul în care pãrţile sociale vândute au fost dobândite prin mai multe tranzacţii de cumpãrare succesive, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu costul de achiziţie pe baza contractului încheiat între pãrţi şi a documentelor justificative.
Începând cu a doua tranzacţie a pãrţilor sociale, valoarea nominalã va fi înlocuitã cu costul de achiziţie, care include şi cheltuieli privind comisioanele, taxe aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare, justificate cu documente.
Cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valuta, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi pãrţilor sociale, este cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Nationala a României pentru ziua anterioarã efectuãrii plãţii venitului.
În situaţia în care pãrţile contractante convin ca plata pãrţilor sociale sa se facã eşalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pieţei valutare, comunicat de Banca Nationala a României pentru ziua anterioarã efectuãrii fiecãrei plati.

Ordonanta:
Art. 41^1. - (1) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta la termen, pe baza de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen reprezintã diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni şi se impun prin aplicarea unei cote de impozit de 1%, în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului, iar virarea impozitului se efectueazã pana la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a fost reţinut.
(2) Impozitul calculat, reţinut şi vãrsat conform prevederilor alin. (1) este final.
(3) Pierderile înregistrate nu se compenseazã cu câştigul realizat din astfel de operaţiuni.

Norme metodologice:
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv impozitul pe veniturile realizate din operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta la termen, pe baza de contract, se calculeazã prin aplicarea cotei de impozit de 1% asupra bazei de calcul, reprezentând câştigurile realizate din diferenţele de curs favorabile din astfel de operaţiuni.

Ordonanta:
Art. 43. - (1) Veniturile care nu se regãsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanta se supun impunerii cu o cota de 10%, impozitul fiind final.
(2) Impozitul se calculeazã şi se retine la sursa de cãtre plãtitorii de venituri şi se vireazã la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmãtoare realizãrii venitului. În funcţie de natura venitului care se încadreazã în aceasta categorie, Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice, poate stabili alte termene de plata.

Norme metodologice:
1. În aceasta categorie se includ urmãtoarele venituri realizate de persoanele fizice:
- remuneraţiile pentru munca prestatã în interesul unitãţilor aparţinând Direcţiei Generale a Penitenciarelor, precum şi în atelierele locurilor de deţinere, acordate, potrivit legii, condamnaţilor care executa pedepse privative de libertate;
- veniturile primite de studenţi sub forma indemnizaţiilor pentru participarea la şedinţele senatului universitar;
- veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticla şi altele asemenea şi care nu provin din gospodãria proprie;
- sumele plãtite persoanelor care însoţesc elevii la concursuri şi alte manifestãri şcolare, de cãtre organizatori;
- indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfãşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale;
- veniturile obţinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea.
Veniturile enumerate se supun impunerii cu o cota de 10% aplicatã asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.
Pentru aceste venituri obligaţia calculãrii, reţinerii şi virarii impozitului revine plãtitorului de venit, în cazul în care plãtitorul este o persoana juridicã, o asociaţie fãrã personalitate juridicã, o persoana fizica care desfãşoarã o activitate independenta sau alte entitãţi.
Impozitul se calculeazã şi se retine la sursa de cãtre plãtitorii de venituri şi se vireazã la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmãtoare celei în care a fost realizat venitul.
2. Diferenţele de curs favorabile, rezultate din operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta efectuate de clienţii bãncilor comerciale - persoane fizice, se supun impunerii cu o cota de impozit de 10% aplicatã asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.
Venitul brut reprezintã diferenţa de curs favorabilã, rezultatã din efectuarea de operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta pe baza de contract.
Pierderile rezultate din astfel de operaţiuni nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, necompensandu-se cu veniturile de aceasta natura şi reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.
Obligaţia de calcul şi de reţinere a impozitului revine plãtitorului de astfel de venituri în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii lor în contul clientului. Virarea impozitului la bugetul de stat se efectueazã pana la data de 25 a lunii urmãtoare realizãrii venitului. Plãtitorii veniturilor cu regim de reţinere la sursa a impozitului, respectiv bãncile comerciale, sunt obligaţi sa depunã o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului, la organul fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice conform prevederilor art. 68-70 din ordonanta. Reglementãrile cuprinse în prezentul punct rãmân în vigoare pana la data de 31 decembrie 2002 inclusiv. Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv, impunerea veniturilor rezultate din operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta la termen, pe baza de contract, intra sub incidenta art. 41^1 din ordonanta.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 6-a
Venituri din pensii

Art. 45. - (1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã lunar de unitãţile plãtitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44 alin. (4).
(2) Impozitul calculat se retine la data efectuãrii plãţii pensiei şi se vireazã la bugetul de stat la unitatea fiscalã pe raza cãreia îşi au sediul plãtitorii de venituri din pensii, pana la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.
(3) Drepturile de pensii restante se defalca pe lunile la care se referã, în vederea calculãrii impozitului datorat.

Norme metodologice:
1. Venitul net din pensii se determina prin însumarea tuturor drepturilor cu titlu de pensie de asigurãri sociale de stat şi cele de serviciu, finanţate de la bugetul de stat, din care se deduc contribuţiile obligatorii pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, aferente acestor venituri.
2. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculeazã prin aplicarea baremului lunar de impunere prevãzut la art. 8 alin. (3) din ordonanta asupra venitului net din pensii, determinat potrivit pct. 1, din care se scade suma fixa neimpozabila prevãzutã la art. 44 din ordonanta.
3. Sunt impozabile veniturile realizate din pensii de cãtre contribuabili ca urmare a unor contribuţii obligatorii la un sistem public de pensii, alte sisteme proprii de asigurãri sociale, precum şi cele finanţate de la bugetul de stat.
4. Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã, se retine lunar de cãtre administratorii fondurilor de pensii şi se vireazã de cãtre unitãţile plãtitoare ale acestor venituri pana la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cãrui raza îşi au sediul plãtitorii de venituri.
5. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 4.
6. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plãţilor din luna urmãtoare.
7. Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numãrul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecãrui urmaş.

Ordonanta:

CAPITOLUL 3
Aspecte fiscale internaţionale

Art. 47. - Venitul este considerat din România, în înţelesul prezentei ordonanţe, dacã locul de provenienta a veniturilor persoanei fizice, al exercitãrii activitãţii sau locul de unde aceasta obţine venit se afla pe teritoriul României, indiferent dacã este plãtit în România sau din/în strãinãtate.

Norme metodologice:
Venitul este considerat din România, în înţelesul ordonanţei, dacã:
- plãtitorul venitului îşi are sediul sau domiciliul pe teritoriul României, în cazul dobânzilor plãtite unei persoane fizice de cãtre o banca situata pe teritoriul României, al salariilor plãtite unor persoane fizice de cãtre un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul României şi altele asemenea;
- bunul generator de venituri se afla pe teritoriul României, în cazul veniturilor din închirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul României, şi altele asemenea;
- prestarea activitãţii se desfãşoarã pe teritoriul României, în cazul veniturilor din salarii realizate ca urmare a desfãşurãrii unei activitãţi dependente, plãtite din strãinãtate, al veniturilor obţinute din reparaţii sau intretineri efectuate, asistenta tehnica, studiul pieţei, precum şi din orice alte prestaţii efectuate, plãtite din strãinãtate.

Ordonanta:
Art. 49. - (1) Contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în strãinãtate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plãtit în strãinãtate, în limitele prevãzute în prezenta ordonanta, denumit în continuare credit fiscal extern.
(2) Creditul fiscal extern se acorda dacã sunt îndeplinite, cumulativ, urmãtoarele condiţii:
a) impozitul aferent venitului realizat în strãinãtate a fost plãtit direct sau prin reţinere la sursa, lucru dovedit cu documente care atesta plata;
b) impozitul datorat şi plãtit în strãinãtate este de aceeaşi natura cu impozitul pe venit datorat în România.

Norme metodologice:
1. Persoanele fizice romane cu domiciliul în România sunt supuse impozitãrii în România pentru veniturile din România şi din strãinãtate. Fac excepţie veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din strãinãtate ca urmare a activitãţii desfãşurate în strãinãtate, conform prevederilor art. 76 din ordonanta. În situaţia în care pentru venitul din strãinãtate statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deducã din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plãtit în strãinãtate pentru acel venit, în condiţiile prevãzute de ordonanta.
2. Creditul fiscal extern se acorda dacã:
a) impozitul plãtit în strãinãtate pentru venitul obţinut în strãinãtate a fost efectiv plãtit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin reţinere la sursa de cãtre plãtitorul venitului. Plata impozitului în strãinãtate se dovedeşte printr-un document justificativ. Autoritatea fiscalã romana accepta ca document atestând plata impozitului în strãinãtate urmãtoarele:
- documentul eliberat de autoritatea fiscalã a statului strãin respectiv;
- documentul eliberat de angajator, în cazul veniturilor din salarii, sau de alt plãtitor de venit, pentru alte categorii de venituri;
b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevãzute la art. 4 din ordonanta.
3. Veniturile realizate din strãinãtate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România, cu excepţia celor prevãzute la art. 76 din ordonanta, se declara în România, în conformitate cu procedura de declarare prevãzutã la art. 62 din ordonanta.
Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexarii la declaraţia de venit global a documentului care atesta plata în strãinãtate a impozitului care se solicita sa fie recunoscut.
Dacã documentul care atesta plata nu se depune o data cu declaraţia de venit global la termenul stabilit prin ordonanta, la momentul prezentãrii acestui document organele fiscale romane vor declansa procedura de regularizare a impozitului pe venitul anual, rãmas de achitat în România.

Ordonanta:
Art. 50. - (1) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, aferent venitului din sursa din strãinãtate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, potrivit prezentei ordonanţe, aferentã venitului din strãinãtate.
(2) Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare ţara, cu respectarea prevederilor alin. (3).
(3) În cazul veniturilor a cãror impunere în România este finala, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din România, potrivit prezentei ordonanţe.
(4) În vederea calculului creditului fiscal extern sumele în valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Nationala a României din anul de realizare a venitului.

Norme metodologice:
1. Impozitul plãtit în strãinãtate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:

venit din sursa
credit fiscal din strãinãtate impozit pe venit
extern = ----------------- x anual global
venit mondial

Prin venit mondial se înţelege suma veniturilor din România şi din strãinãtate din categoriile de venituri din activitãţi independente, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor, realizate de o persoana fizica romana cu domiciliul în România.
Veniturile din salarii şi asimilate salariilor, realizate din strãinãtate ca urmare a activitãţii desfãşurate în strãinãtate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România, nu se iau în calcul la determinarea venitului mondial.
2. Dacã suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plãtit în strãinãtate, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate. În situaţia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mica decât impozitul plãtit în strãinãtate, suma recunoscuta reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 1.
3. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.
În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din strãinãtate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de venit şi pe fiecare ţara.
4. Veniturile realizate din strãinãtate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România, a cãror impunere în România este finala, se supun impozitãrii în România, recunoscandu-se impozitul plãtit în strãinãtate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.
5. Creditul fiscal extern pentru veniturile din strãinãtate, a cãror impunere în România este finala, se va acorda astfel:
a) în situaţia în care în strãinãtate cota de impozit este mai mare decât cea prevãzutã în ordonanta pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevãzutã în ordonanta;
b) în situaţia în care cota de impozit este mai mica în strãinãtate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plãtit în strãinãtate, iar impozitul anual rãmas de achitat în România se calculeazã ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevãzutã în ordonanta şi impozitul pe venit plãtit în strãinãtate pentru venitul realizat în strãinãtate.
6. Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, a cãrui plata în strãinãtate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscalã a statului strãin, de angajator sau de alt plãtitor de venituri, exprimate în unitãţile monetare proprii fiecãrui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a României din anul de realizare a venitului respectiv.
Veniturile din strãinãtate realizate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, exprimate în unitãţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a României, se vor transforma în lei prin intermediul unei valute de circulaţie internationala, cum ar fi: dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a României din anul de realizare a venitului respectiv.
7. Pentru veniturile din pensii şi sume asimilate acestora, obţinute din strãinãtate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia sa completeze şi sa depunã o declaraţie specialã, respectiv "Declaraţie privind veniturile din strãinãtate a cãror impunere în România este finala". Impozitul datorat în România se determina prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual de aceasta natura. Plafonul lunar de venit neimpozabil se acorda şi în acest caz.
8. Persoanele fizice romane cu domiciliul în România, care desfãşoarã activitate salariala în strãinãtate şi sunt retribuite pentru activitatea salariala desfasurata în strãinãtate de cãtre angajatorul roman, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata în strãinãtate.
În situaţia în care persoanele în cauza desfãşoarã o activitate salariala în strãinãtate ce depãşeşte o perioada de 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, dreptul de impunere revine statului în care se desfãşoarã activitatea.
În vederea globalizarii la sfârşitul anului fiscal vizat persoana în cauza va prezenta angajatorului roman sau organului fiscal în a cãrui raza teritorialã îşi are domiciliul documentul justificativ privind venitul realizat şi impozitul plãtit, eliberat de organul abilitat din ţara în care a desfãşurat activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal în condiţiile stabilite prin prezentele norme metodologice.
Cu ocazia acordãrii creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauza.

Ordonanta:
Art. 51. - (1) Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplica în mod corespunzãtor, aceste venituri necumulandu-se în vederea impunerii în România.
(2) Contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (2), care realizeazã venituri din România în calitate de artişti de spectacol, cum sunt: artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitãţile lor personale desfãşurate în aceasta calitate, precum şi cei care realizeazã venituri din drepturi de proprietate intelectualã se impun cu o cota de 15% aplicatã la venitul brut, prin reţinere la sursa, impozitul fiind final. Impozitul reţinut la sursa de cãtre plãtitorii venitului se vãrsa la bugetul de stat în aceeaşi zi în care se efectueazã plata venitului supus impunerii.
(3) Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenţã fiscalã, în original, eliberat de organul fiscal din ţara de rezidenţã, prin care sa se ateste ca este rezident al statului respectiv şi ca îi sunt aplicabile prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri.
(4) Când nu se face dovada rezidentei potrivit alin. (3) sau persoana fizica aparţine unui stat cu care România nu are încheiatã o convenţie de evitare a dublei impuneri, prevederile prezentei ordonanţe se aplica pentru veniturile impozabile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislaţiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi persoane juridice nerezidente.

Norme metodologice:
1. Veniturile din România, indiferent de categoria din care fac parte şi de locul de realizare, obţinute de contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanta, se impoziteazã separat pe fiecare categorie de venit.
Pentru veniturile prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanta impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecãrui loc de realizare a fiecãrei categorii de venituri, astfel:
- pentru veniturile din salarii impozitul se va calcula lunar, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit;
- pentru calculul impozitului pe venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, din activitãţi comerciale, din profesii libere, altele decât cele prevãzute la art. 21 şi la art. 51 alin. (2) din ordonanta, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de cãtre organul fiscal în condiţiile art. 66 din ordonanta.
Dupã încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 8 alin. (4) din ordonanta, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa şi categorie de venit şi va elibera documentul care sa ateste venitul realizat şi impozitul plãtit.
Profesorii şi cercetatorii nerezidenti care desfãşoarã activitatea în România ce depãşeşte perioada de scutire stabilitã prin convenţiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligaţia sa depunã declaraţia specialã pentru veniturile realizate ca urmare a activitãţii desfãşurate în România, pentru intervalul de timp ce depãşeşte perioada de scutire, la termenul şi în condiţiile prevãzute de ordonanta.
2. La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care încep sau sfârşesc în anul calendaristic vizat.
Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice romane care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice strãine pentru activitatea desfasurata în România, vor fi impozitate astfel:
a) dacã persoana fizica este prezenta în România o perioada ce depãşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, veniturile din salarii se impoziteazã începând cu prima zi de la data sosirii acesteia, doveditã cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale romane vor elibera documentul care atesta plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal;
b) dacã persoana fizica este prezenta în România o perioada mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, dar este rezidenţã într-un stat cu care Guvernul României a încheiat o convenţie sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile din salarii vor fi impozitate în strãinãtate dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii:
- persoana fizica care beneficiazã de salariu sta în România o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile într-o perioada de 12 luni calendaristice începând sau sfârşind în anul fiscal vizat;
- salariul este plãtit de un angajator care nu este rezident al României;
- salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România.
3. Contribuabilii prevãzuţi la pct. 2 lit. b) sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la data începerii activitãţii sa se adreseze organului fiscal în a cãrui raza teritorialã îşi au resedinta, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.
Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal urmãtoarele:
- cerere;
- copie de pe documentul care reglementeazã raportul de munca şi traducerea legalizatã a acestuia;
- certificatul de rezidenţã fiscalã, eliberat de autoritatea fiscalã competenta a statului al cãrui rezident este, şi traducerea legalizatã a acestuia;
- documentul care atesta dreptul de munca pe teritoriul României, respectiv permisul de munca.
Dacã persoanele fizice strãine şi persoanele fizice romane care nu au domiciliul în România nu prezintã în termenul stabilit documentele prevãzute la alineatul precedent, acestea datoreazã impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfãşurare a activitãţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plãtit.
4. În cazul în care contribuabilii prevãzuţi la pct. 2 lit. b) îşi prelungesc perioada de şedere în România, precum şi cei care, prin prezente repetate în România, totalizeazã peste 183 de zile, sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris organul fiscal competent despre depãşirea acestui termen, caz în care se aplica regimul fiscal prevãzut la pct. 2 lit. a).
În aceasta situaţie impozitul pe veniturile din salarii plãtite din strãinãtate pentru activitatea desfasurata în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraţii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioarã prelungirii şederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.
În situaţia în care beneficiarul venitului realizeazã salariul într-o suma globalã pe un interval de timp, dupã ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaraţii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globalã a salariului declarat împãrţitã la numãrul de luni din acea perioada.
5. Persoanele fizice strãine care realizeazã venituri din România cu rezidenţã într-un alt stat contractant cu care România are încheiatã convenţie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform ordonanţei, atunci când nu prezintã certificatul de rezidenţã fiscalã, pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislaţiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi persoane juridice nerezidente.
În aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice strãine care realizeazã venituri din România şi sunt rezidenţi ai unor state cu care România nu are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri.
6. În situaţia în care exista convenţii internaţionale de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla cetãţenie - romana şi a unui stat cu care România are încheiatã convenţie de evitare a dublei impuneri - cu domiciliul în România se va impune în România, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autoritãţilor fiscale romane certificatul de rezidenţã fiscalã eliberat de autoritatea fiscalã a celuilalt stat, precum şi traducerea legalizatã a acestuia. Pentru a stabili al cãrui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obţinute în celãlalt stat sunt superioare celor realizate în România şi autoritatea fiscalã a statului respectiv îşi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se înţelege copiile declaraţiilor de impunere din celãlalt stat, declaraţia pe propria rãspundere privind situaţia copiilor şcolarizaţi, situaţia de avere, dupã caz, a familiei şi altele asemenea. În situaţia în care veniturile din celãlalt stat nu sunt la nivelul care sa conducã la acordarea rezidentei fiscale în acest stat şi autoritatea fiscalã romana apreciazã ca sunt întrunite condiţiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România şi, prin schimb de informaţii, autoritãţile competente romana şi din celãlalt stat se vor informa asupra acestui caz.
7. Certificatul de rezidenţã fiscalã se depune la organul fiscal de domiciliu sau la plãtitorul de venit, dupã caz, în original, tradus în limba romana şi autentificat de un notar public, înainte sau la prima plata efectuatã în anul fiscal vizat, şi este valabil pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.
8. Contribuabilii persoane fizice romane care locuiesc în strãinãtate şi care îşi menţin domiciliul în România se impun în România în acelaşi mod ca şi persoanele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanta, iar obligaţiile fiscale se exercita direct sau, în situaţia în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal, potrivit art. 71 alin. (2) din ordonanta, pentru veniturile realizate atât din România, cat şi din strãinãtate.
9. Cetãţenii strãini refugiati şi care sunt prezenţi în România, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impoziteazã pentru veniturile realizate pe teritoriul României.
10. Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor realizate de persoanele fizice din strãinãtate ca urmare a închirierii/dãrii în arenda a proprietãţilor din România se declara şi se impun şi prin procedura desemnãrii unui reprezentant fiscal care achitã impozitele datorate de contribuabil, rãspunzând solidar cu acesta.
11. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracţiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.

Ordonanta:

CAPITOLUL IV
Reguli privind asociaţiile fãrã personalitate juridicã

Art. 53. - (1) În aplicarea prezentei ordonanţe, pentru fiecare asociaţie fãrã personalitate juridicã constituitã potrivit legii asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisã, la începerea activitãţii, care sa cuprindã inclusiv date referitoare la:
a) pãrţile contractante;
b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;
c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;
d) cota procentualã de participare a fiecãrui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociaţiei;
e) desemnarea asociatului care sa rãspundã pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei fata de autoritãţile publice;
f) condiţiile de încetare a asocierii.
(2) Contractul de asociere se înregistreazã la organul fiscal teritorial în raza cãruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor în cazul în care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1).

Norme metodologice:
1. Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fãrã personalitate juridicã, ale cãror constituire şi funcţionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilã medicalã, cabinete asociate de avocaţi, societate civilã profesionalã de avocaţi, notari publici asociaţi, asociaţii în participaţiune constituite potrivit legii, precum şi orice asociere fãrã personalitate juridicã constituitã în baza Codului civil.
2. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 53 alin. (1) lit. e) din ordonanta are şi urmãtoarele obligaţii:
- sa asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;
- sa determine venitul net/pierderea obţinut/obţinutã în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;
- sa depunã o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele prevãzute de ordonanta, la organul fiscal teritorial în a cãrui raza îşi are sediul asociaţia;
- sa înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cãrui raza îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia;
- sa reprezinte asociaţia în controalele efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;
- sa rãspundã la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfasurata de asociaţie;
- sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;
- alte obligaţii ce decurg din aplicarea ordonanţei.

Ordonanta:
Art. 55. - Asociaţiile au obligaţia sa depunã la organul fiscal competent declaraţii anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi, pana la data de 15 martie a anului urmãtor.

Norme metodologice:
Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune pana la data de 15 martie a anului urmãtor, la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã îşi are sediul, o declaraţie anuala care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizatã pe asociaţie, precum şi distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.
O copie de pe declaraţie se transmite de cãtre asociatul desemnat fiecãrui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaraţia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei.

Ordonanta:
Art. 56. - Venitul/pierderea anual/anuala, realizate în cadrul asociaţiei, se distribuie asociaţilor proporţional cu cota procentualã de participare, conform contractului de asociere.

Norme metodologice:
1. Venitul net/pierderea asociaţiei se distribuie asociaţilor în funcţie de cota lor de participare. Venitul net se considera distribuit şi dacã acesta rãmâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociaţilor.
2. În cazul modificãrii cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:
a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile;
b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecãrui asociat, în funcţie de cotele de participare, pana la data modificãrii acestora;
c) la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuala se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenţa se aloca asociaţilor în funcţie de cotele de participare ulterioare modificãrii acestora;
d) venitul net/pierderea anual/anuala distribuit/distribuita fiecãrui asociat se determina prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c).

Ordonanta:
Art. 58. - (1) Prevederile art. 53-57 se aplica în cazul asocierilor dintre persoane fizice, care nu dau naştere unei persoane juridice.
(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplica fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fãrã personalitate juridicã.
(3) În cazul asociaţiilor constituite între persoane fizice şi persoane juridice romane, care nu dau naştere unei persoane juridice, sunt aplicabile regulile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit.
(4) Profitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoana juridicã romana, care nu da naştere unei persoane juridice, determinat cu respectarea regulilor stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitãţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net.

Norme metodologice:
Persoanele fizice care obţin profituri dintr-o activitate desfasurata în asociere cu o persoana juridicã romana, care nu da naştere unei persoane juridice, începând cu anul fiscal 2003, au obligaţia sa asimileze acest profit venitului brut din activitãţi independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii prevãzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual global.

Ordonanta:

CAPITOLUL V
Procedura de globalizare a veniturilor, de determinare şi de plata a impozitului pe venit şi sancţiuni

SECŢIUNEA 1
Determinarea venitului global impozabil şi regimul pierderilor

Art. 59. - Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), determinate conform prevederilor cap. II, şi a veniturilor de aceeaşi natura, obţinute de persoanele fizice romane din strãinãtate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate şi deducerile personale.

Norme metodologice:
1. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:
- venituri din activitãţi independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit prevederilor art. 16-21 din ordonanta;
- venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit art. 24 din ordonanta;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit art. 32 din ordonanta.
Pentru contribuabilii care realizeazã venituri exclusiv din convenţii civile de prestãri de servicii se va avea în vedere deducerea contribuţiilor obligatorii, plãtite de cãtre persoanele fizice, pe baza documentelor doveditoare ale plãţii.
Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculeazã pentru veniturile din România şi/sau din strãinãtate, pe care o persoana fizica romana cu domiciliul în România le realizeazã în cursul aceluiaşi an calendaristic.
2. Urmãtoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:
- veniturile din pensii;
- veniturile din dividende şi dobânzi;
- veniturile din activitãţi agricole;
- veniturile obţinute din jocuri de noroc;
- veniturile sub forma de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi pãrţilor sociale;
- veniturile sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpãrare de valuta la termen, pe baza de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen;
- veniturile sub forma de premii în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevãzute la art. 6, 22 şi 23 din ordonanta;
- diverse venituri care nu se regãsesc menţionate în mod expres în ordonanta;
- veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din strãinãtate ca urmare a activitãţii desfãşurate în strãinãtate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România.
3. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeazã astfel:
a) se determina venitul net/pierderea fiscalã pentru activitatea desfasurata în cadrul fiecãrei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuala luat/luatã în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita;
b) se insumeaza veniturile nete, avându-se în vedere şi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obţinut se deduc, în ordine, pierderile fiscale reportate, acesta reprezentând venitul anual global. Dacã pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintã pierdere de reportat;
c) din venitul anual global se scad deducerile personale determinate potrivit art. 12 din ordonanta, rezultând venitul anual global impozabil.
În cazul în care la globalizarea anuala a veniturilor se cuprind şi venituri din salarii realizate la funcţia de baza prin prezenta Fisei fiscale 1, venitul net din salarii va fi corectat cu diferenţa de cheltuiala profesionalã efectivã.

Ordonanta:
Art. 60. - (1) Pierderea fiscalã anuala înregistratã din activitãţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rãmâne necompensata în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportata.
(2) Pierderile provenind din strãinãtate ale persoanelor fizice romane se compenseazã cu veniturile de aceeaşi natura, din strãinãtate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reporteazã pe urmãtorii 5 ani asupra veniturilor realizate din ţara respectiva.

Norme metodologice:
1. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintã pierdere fiscalã obţinutã dintr-un loc de desfãşurare a activitãţii pentru acea categorie de venit.
2. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizeazã astfel:
a) pierderea fiscalã obţinutã dintr-un loc de desfãşurare a unei activitãţi independente se poate compensa cu venitul net obţinut în alt loc de desfãşurare a unei activitãţi independente. Dacã pierderea fiscalã obţinutã dintr-un loc de desfãşurare a unei activitãţi independente se compenseazã numai parţial cu venitul net obţinut în alt loc de desfãşurare a unei activitãţi independente, suma rãmasã necompensata reprezintã pierdere fiscalã anuala din activitãţi independente;
b) pierderea fiscalã anuala din activitate independenta din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din cedarea folosinţei bunurilor obţinute, în cursul aceluiaşi an fiscal;
c) pierderea fiscalã anuala din activitãţi independente înregistratã de un contribuabil în România nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din strãinãtate;
d) pierderea fiscalã din strãinãtate se compenseazã cu veniturile din strãinãtate, de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea anuala necompensata se reporteazã pe urmãtorii 5 ani şi se compenseazã cu veniturile de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, obţinute în perioada respectiva.

Ordonanta:
Art. 61. - Regulile de reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:
a) reportul se efectueazã cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în urmãtorii 5 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal şi netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupã expirarea perioadei prevãzute la lit. a), reprezintã pierdere definitiva a contribuabilului;
d) compensarea pierderii reportate se efectueazã numai din veniturile prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi c).

Norme metodologice:
1. Dacã în urma compensãrilor admise pentru anul fiscal rãmâne o pierdere necompensata, aceasta reprezintã pierdere fiscalã reportata pe anii urmãtori pana la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscalã înregistratã în anul 2002 poate fi reportata, dacã nu a putut fi compensata cu veniturile obţinute în anul 2002, pana în anul 2007. Dacã aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate pana în anul 2007, diferenţa de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitiva. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000 şi 2001 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite prin ordonanta.
2. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt urmãtoarele:
a) reportarea pierderilor se va face an dupã an, începând cu pierderea cea mai veche;
b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identitãţii contribuabilului; nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricãrei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezintã pierdere definitiva a contribuabilului decedat.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţii declarative

Art. 62. - (1) Contribuabilii au obligaţia sa completeze şi sa depunã la organul fiscal competent o declaratie de venit global, precum şi declaraţii speciale pana la data de 30 aprilie a anului urmãtor celui de realizare a venitului.
(2) Declaraţiile speciale se completeazã pentru fiecare categorie de venit şi pe fiecare loc de realizare a acestuia.
(3) Organul fiscal competent prevãzut la alin. (1) se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului.
(4) Contribuabilii care realizeazã venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, la funcţia de baza, pe întregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat operaţiunile prevãzute la art. 27, nu au obligaţia sa depunã declaraţiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizeazã venituri din România, a cãror impunere este finala şi pentru care exista obligaţia reţinerii la sursa a impozitului anual datorat, nu au obligaţia sa depunã declaraţia specialã pentru aceste venituri.

Norme metodologice:
1. Declaraţia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obţinute în anul fiscal de raportare, în vederea calculãrii de cãtre organul fiscal a venitului anual global impozabil şi a impozitului pe venitul anual global.
2. Declaraţia de venit global se depune de cãtre contribuabilii, persoane fizice romane cu domiciliul în România, care obţin, atât din România, cat şi din strãinãtate, venituri care, potrivit art. 59 din ordonanta, se globalizeaza.
3. Nu depun declaraţie de venit global:
a) contribuabilii care obţin venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, de la funcţia de baza, pe întregul an fiscal, pentru activitãţi desfãşurate în România, în situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiile de regularizare prevãzute la art. 27 din ordonanta;
b) contribuabilii care obţin numai venituri din România de natura dividendelor, dobânzilor, pensiilor, veniturilor din activitãţi agricole, precum şi de natura celor prevãzute la art. 38 din ordonanta, a cãror impunere este finala;
c) contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanta.
4. Declaraţia se depune pana la data de 30 aprilie a anului urmãtor celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent.
5. Contribuabilii, cu excepţia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaţia de a anexa la declaraţia de venit global şi documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.
6. Declaraţiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa, în vederea stabilirii de cãtre organul fiscal a plãţilor anticipate.
7. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii prevãzuţi la art. 2 alin. (1) din ordonanta, care realizeazã, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitãţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
Pentru veniturile realizate dintr-o forma de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
Nu se depun declaraţii speciale pentru urmãtoarele categorii de venituri:
a) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor.
Pentru aceste venituri informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe şi care se depun de plãtitorul de venit pana în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat, sau în declaraţii lunare depuse de contribuabilii prevãzuţi la art. 28 din ordonanta;
b) venituri de natura dividendelor, dobânzilor, precum şi veniturile de natura celor prevãzute la art. 38 din ordonanta, a cãror impunere este finala;
c) venituri din pensii, astfel cum sunt definite la art. 44 din ordonanta;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria/arenda este stabilitã în lei, iar contractul nu conţine clauze care sa prevadã obligaţia suportãrii de cãtre chiriaş/arendaş a cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinãtor legal ori clauze care nu sunt evaluabile la momentul încheierii contractului;
e) venituri din activitãţi independente pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
8. Declaraţiile speciale se depun, în funcţie de tipul venitului şi de forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabileşte dupã cum urmeazã:
a) pentru venituri din activitãţi independente - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla sediul desfãşurãrii activitãţii.
În cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza teritorialã a altor organe fiscale, declaraţiile speciale se depun la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla sediul principal.
Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectualã sursa venitului este consideratã domiciliul contribuabilului;
b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla bunul;
c) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla domiciliul contribuabilului;
d) pentru veniturile din strãinãtate - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla domiciliul contribuabilului sau resedinta, în cazul persoanelor fizice strãine;
e) pentru veniturile obţinute dintr-o forma de asociere - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla sediul asociaţiei.
9. În cazul în care sediul principal şi domiciliul contribuabilului se afla în raza teritorialã a aceluiaşi organ fiscal, contribuabilul va depune atât declaraţia de venit global, cat şi declaraţia specialã la organul fiscal de domiciliu.
10. Contribuabilul care obţine venituri din mai multe surse sau categorii de venituri va depune câte o declaraţie specialã pentru fiecare sursa sau categorie de venit.
11. Contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, beneficiazã de scutiri de la plata impozitului pe venit au obligaţia sa depunã atât declaraţia anuala de venit global, cat şi declaraţiile speciale corespunzãtoare activitãţii desfãşurate.
12. Contribuabilii persoane fizice romane cu domiciliul în România, care realizeazã venituri din strãinãtate a cãror impunere în România este finala, au obligaţia sa declare în România veniturile respective pana la data de 30 aprilie a anului urmãtor celui de realizare a venitului.

Ordonanta:
Art. 63. - (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fãrã personalitate juridicã, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate sa depunã la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizeazã venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursa.
(2) Contribuabilii care au realizat pierderi şi cei care au început activitatea în cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care din motive obiective estimeaza ca vor realiza venituri care diferã cu cel puţin 20% fata de anul fiscal anterior depun o data cu declaraţia specialã şi declaraţia estimativã de venit.
(3) Contribuabilul care înceteazã sa mai aibã domiciliul în România are obligaţia sa depunã la organul fiscal competent o declaraţie a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate pana la acel moment.

Norme metodologice:
1. Declaraţiile privind venitul estimat cuprind informaţii despre veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referã declaraţia.
Declaraţiile privind venitul estimat se depun de contribuabili şi de asociaţiile fãrã personalitate juridicã, în cazul realizãrii unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului sau în cazurile prevãzute la art. 66 alin. (6) din ordonanta.
2. Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obţinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligaţia sa depunã o declaraţie privind venitul estimat, la organul fiscal unde se afla sursa venitului, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.
Aceasta obligaţie revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenta contabila în partida simpla, cat şi celor pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit.
În cazul în care contribuabilul obţine venituri de aceasta natura într-o forma de asociere, fiecare asociat va completa şi va depune, individual, o declaraţie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociaţiei.
Contribuabilii care sunt impusi pe baza de norme de venit şi care solicita trecerea pentru anul fiscal urmãtor la impunerea în sistem real, o data cu cererea de opţiune, vor depune şi declaraţia privind venitul estimat.
3. Asociaţiile fãrã personalitate juridicã ce încep o activitate independenta au obligaţia sa depunã o declaraţie privind venitul la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã îşi au sediul, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o data cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.
4. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia sa depunã o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între pãrţi.
Declaraţia privind venitul estimat se depune o data cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între pãrţi.
Organul fiscal la care se înregistreazã contractul între pãrţi şi se depune declaraţia privind venitul estimat este:
a) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla bunul;
b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile - organul fiscal în a cãrui raza teritorialã se afla domiciliul contribuabilului.
5. Contribuabilii care înceteazã sa mai aibã domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu o declaraţie de venit global, însoţitã de declaraţii speciale. Declaraţia se depune o data cu cererea pentru eliberarea certificatului de atestare fiscalã. Baremul de impunere folosit pentru plati anticipate de impunere este folosit şi pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care înceteazã sa mai aibã domiciliul în România în cursul anului fiscal.
6. Declaraţiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.
7. În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere şi va comunica contribuabilului eventualele sume de plata sau de restituit.
8. Certificatul de atestare fiscalã va fi eliberat numai dupã plata integrala a impozitului datorat de contribuabil.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 3-a
Determinarea impozitului pe venitul anual global

Art. 65. - (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal în raza cãruia îşi are domiciliul contribuabilul ori de alte organe stabilite prin hotãrâre a Guvernului, dupã caz, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil, determinat în condiţiile prezentei ordonanţe.
(2) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere în intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3) În aceasta decizie organul fiscal stabileşte şi diferenţele de impozit anual rãmase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determina prin scãderea din impozitul anual datorat a obligaţiilor reprezentând plati anticipate cu titlu de impozit şi a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri prevãzute la art. 59.
(4) Organul fiscal va emite o noua decizie de impunere în cazul în care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat.
(5) Pentru construcţiile de locuinţe proprietate personalã se acorda o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite. Se excepteazã de la prevederile acestui alineat cei care construiesc locuinţe prin Agenţia Nationala pentru Locuinţe sau beneficiazã de alte facilitãţi prevãzute de lege.

Norme metodologice:
În situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunile de regularizare prevãzute la art. 27 din ordonanta, iar la impunerea anuala organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat şi alte venituri în afarã celor din salarii de la funcţia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat de angajator şi înscris la cap. VI din Fişa fiscalã 1.

Ordonanta:

SECŢIUNEA a 4-a
Plata impozitului pe venit

Art. 66. - (1) Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi sa efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul reţinerilor la sursa.
(2) Plãţile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza cãruia se afla sursa de venit, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, dupã caz. La impunerile efectuate dupã expirarea termenelor de plata prevãzute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeazã pe termenele de plata urmãtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfârşitul anului urmând sa fie supus impozitãrii finale. Plãţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau a arendei din contractul încheiat între pãrţi. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezintã echivalentul în lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectueazã pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Nationala a României, din ziua precedenta celei în care se efectueazã impunerea.
(3) Plãţile anticipate se efectueazã în 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, care se plãteşte în doua rate egale, pana la 1 septembrie inclusiv şi, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.
(4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plãţile anticipate, în urmãtoarele cazuri:
a) contribuabilul nu a depus declaraţia de venit global pentru anul fiscal încheiat;
b) contribuabilul nu conduce o evidenta contabila sau datele din contabilitatea condusã nu sunt certe;
c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat sau dacã exista documente potrivit cãrora datele furnizate sunt incorecte.
(5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plata anticipata, emisã conform alin. (1), şi de a stabili alte plati anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date deţinute, referitoare la activitatea contribuabilului.
(6) Contribuabilul are dreptul sa solicite emiterea unei noi decizii de plata anticipata cu titlu de impozit, dacã prezintã organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfasurata. Aceasta modificare a plãţilor anticipate se poate solicita numai dacã venitul se modifica cu mai mult de 20% fata de venitul luat în calculul impozitului, o singura data pe an, în cursul semestrului II. În cazul diferenţelor de impozit în plus fata de impozitul stabilit iniţial, acestea se repartizeazã pe termenele de plata urmãtoare din cadrul anului fiscal, iar în cazul diferenţelor de impozit în minus se diminueazã sumele reprezentând plati anticipate proporţional, pe urmãtoarele termene de plata, stabilite iniţial prin "Decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit" sau, dupã caz, când acestea nu sunt suficiente se diminueazã sumele reprezentând plati anticipate, pentru perioadele anterioare aferente termenelor de plata, începând cu cele mai apropiate.

Norme metodologice:
1. Contribuabilii care realizeazã venituri din activitãţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi sa efectueze plati anticipate cu titlu de impozit. Prevederile art. 66 din ordonanta nu se aplica contribuabililor pentru care plãţile anticipate se calculeazã potrivit art. 21 din ordonanta.
Plãţile se vor efectua la organul fiscal în a cãrui raza teritorialã contribuabilul îşi are domiciliul, indiferent de locul unde obţine venitul respectiv şi pentru care a întocmit şi a depus declaraţia specialã prevãzutã la art. 62 alin. (2) din ordonanta.
Pentru stabilirea plãţilor anticipate organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specialã pentru anul fiscal precedent, dupã caz.
În acest caz, pentru stabilirea plãţilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevãzut la art. 8 alin. (3) din ordonanta.
2. Sumele reprezentând plati anticipate se achitã în 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie.
Începând cu data de 1 ianuarie 2003 sumele reprezentând plati anticipate aferente impozitului pe veniturile din arendare se plãtesc în doua rate egale, la urmãtoarele termene: pana la 1 septembrie inclusiv şi, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.
În cazul în care arenda se achitã în natura, la stabilirea plãţilor anticipate se va folosi evaluarea prevãzutã la pct. 2 din normele metodologice pentru aplicarea art. 31 din ordonanta.
3. În cazul contribuabililor impusi pe baza de norme de venit, stabilirea plãţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzãtor activitãţii desfãşurate.
4. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plata anticipata, potrivit art. 66 alin. (6) din ordonanta, se face prin depunerea de cãtre contribuabil a unei declaraţii privind venitul estimat.
5. Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.
6. În cazul contribuabililor care obţin venituri de aceeaşi natura, pentru care plãţile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cat şi prin reţinere la sursa, la stabilirea plãţilor anticipate de cãtre organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plãţile anticipate se realizeazã prin reţinere la sursa, proporţional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute.

Ordonanta:
Art. 67. - (1) Diferenţele de impozit rãmase de achitat conform deciziei de impunere anuala se plãtesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeazã şi nu se datoreazã majorãri de întârziere.
(2) În cazul în care din decizia de impunere rezulta diferenţe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plãtite în plus se compenseazã cu obligaţii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenţa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere.

Norme metodologice:
1. Decizia de impunere anuala se stabileşte, în baza documentelor necesare, de cãtre organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cãrui raza teritorialã contribuabilul îşi are domiciliul.
2. Diferenţele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plãtesc la organul fiscal de domiciliu.
3. Pentru neplata la termen a acestor diferenţe contribuabilul datoreazã majorãri de întârziere şi penalitãţi de întârziere calculate conform legii. Dacã impozitul anual stabilit în decizia de impunere este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate în contul impozitului pe venitul global, majorãrile de întârziere şi penalitãţile de întârziere calculate la sumele înscrise în decizia de plati anticipate se recalculeazã pentru impozitul înscris în decizia de impunere, începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui de impunere, iar data la care compensarea este posibila va fi data de 31 decembrie a anului pentru care se efectueazã globalizarea.
4. Dacã sumele plãtite anticipat cu titlu de impozit, stabilite prin decizia de impunere pentru plati anticipate, sunt mai mari decât sumele datorate de contribuabil ca urmare a emiterii deciziei de impunere anuala, sumele plãtite în plus se compenseazã cu impozite, taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, inclusiv majorãri de întârziere aferente şi penalitãţi de orice fel, datorate de acesta, potrivit reglementãrilor legale în vigoare.
5. Diferenţele rãmase dupã compensarea din oficiu se restituie de organul fiscal dacã în urma analizei fişelor de cont personal nu rezulta alte obligaţii de plata fata de bugetul de stat, în termen de 60 de zile de la data comunicãrii deciziei de impunere anuala.
6. În situaţia în care organul fiscal competent constata diferenţe de venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuala prin care se stabilesc diferenţe de impozite de plata, situaţie în care majorãrile de întârziere şi penalitãţile de întârziere se vor calcula de la termenul de plata stabilit în decizia de impunere iniţialã comunicatã.

Ordonanta:

CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 73. - Prevederile prezentei ordonanţe intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, cu excepţia prevederilor art. 8 şi 13, care se aplica începând cu data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Norme metodologice:
Prezentele norme metodologice de aplicare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, cu excepţia prevederilor referitoare la art. 6 lit. f^1) şi f^2) din ordonanta, intra în vigoare cu data de 1 ianuarie 2003.
Începând cu anul fiscal 2003 îşi înceteazã aplicabilitatea normele metodologice aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.066/1999 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 2000.

Ordonanta:
Art. 75. - (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevãzute în actele normative privind unele mãsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rãmân valabile pana la data expirãrii lor.
(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rãmân în vigoare pana la data de 31 decembrie 2004.
(3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiazã de prevederile alin. (1) şi (2) nu se compenseazã cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reporteazã, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

Norme metodologice:
Scutirile de impozit pe venit prevãzute în legislaţia privind disponibilizarile colective şi cele aferente serviciilor turistice prestate în mediul rural rãmân în vigoare necondiţionat, pana la data expirãrii lor, respectiv pana la data de 31 decembrie 2004.

Ordonanta:
Art. 76. - Veniturile din salarii şi cele asimilate salariilor realizate din strãinãtate ca urmare a activitãţilor desfãşurate în strãinãtate de persoanele fizice romane cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare.

Norme metodologice:
Veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din strãinãtate, începând cu data intrãrii în vigoare a ordonanţei, de cãtre persoanele fizice romane cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare, inclusiv procedurii de impunere anuala pentru veniturile de aceeaşi natura.
În acest sens, veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din strãinãtate dupã data de 1 ianuarie 2002 de cãtre persoanele fizice romane cu domiciliul în România, cu excepţia celor realizate într-o perioada mai mica de 183 de zile, nu se supun impozitãrii în România, fiind excluse din procedura de globalizare.

Ordonanta:
Art. 78. - Apatrizii sunt supuşi impozitãrii, potrivit prezentei ordonanţe, pentru veniturile obţinute din România.

Norme metodologice:
Persoanele fizice apatride primesc tratamentul fiscal al persoanelor fizice strãine, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonanta.
Veniturile obţinute din România de cãtre persoanele fizice apatride se impoziteazã separat pe fiecare categorie de venit, potrivit regulilor stabilite în cap. III din ordonanta.

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 54 din 16 ianuarie 2003

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"