Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 525 din 27 iunie 1996 (*republicata*) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 525 din 27 iunie 1996 (*republicata*) pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 27 noiembrie 2002
Comenteaza legea
*) Republicatã în temeiul <>art. II din Hotãrârea Guvernului nr. 855/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 14 septembrie 2001.
<>Hotãrârea Guvernului nr. 525 din 27 iunie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 16 iulie 1996, a fost rectificata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 26 august 1996 şi a fost modificatã şi completatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 789 din 2 decembrie 1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 15 decembrie 1997, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 59 din 4 februarie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 8 februarie 1999, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 960 din 18 noiembrie 1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 19 noiembrie 1999 şi prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 855 din 30 august 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 14 septembrie 2001.

ART. 1
Se aproba Regulamentul general de urbanism prevãzut în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
(1) Primãrii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor lua mãsuri pentru elaborarea şi/sau actualizarea documentaţiilor de urbanism şi le vor supune spre aprobare consiliilor locale, municipale, orãşeneşti şi comunale şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dupã caz.
(2) Fondurile necesare pentru elaborarea şi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se asigura potrivit prevederilor <>art. 51 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii acestor documentaţii se face conform Normelor metodologice privind finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale ale localitãţilor şi regulamentelor locale de urbanism prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Conţinutul-cadru al planului urbanistic general, care se va stabili pe categorii de mãrime şi complexitate a localitãţilor, se aproba prin ordin al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei.
ART. 3
Controlul aplicãrii Regulamentului general de urbanism se efectueazã de cãtre compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale şi judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, dupã caz, şi de cãtre Inspectoratul de Stat în Construcţii, conform prevederilor legale.
ART. 4
Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei va aproba, prin ordin al ministrului, în termen de doua luni, un ghid cuprinzând precizãri, detalieri şi exemplificãri pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism de cãtre consiliile locale.
ART. 5
Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri se însãrcineazã ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autoritãţile administraţiei publice locale.


ANEXA 1


REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM

CAP. 1
Principii generale

ART. 1
Rolul Regulamentului general de urbanism
(1) Regulamentul general de urbanism reprezintã sistemul unitar de norme tehnice şi juridice care sta la baza elaborãrii planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
(2) Regulamentul general de urbanism stabileşte, în aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor şi a amenjarilor aferente acestora.
(3) Planurile de amenajare a teritoriului sau, dupã caz, planurile urbanistice şi regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executãrii construcţiilor.
ART. 2
Domeniul de aplicare
(1) Regulamentul general de urbanism se aplica în proiectarea şi realizarea tuturor construcţiilor şi amenajãrilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan, cat şi în extravilan.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) construcţiile şi amenajãrile cu caracter militar şi special, care se autorizeaza şi se executa în condiţiile stabilite de lege.

CAP. 2
Reguli de baza privind modul de ocupare a terenurilor

SECŢIUNEA 1
Reguli cu privire la pãstrarea integritãţii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi construit

ART. 3
Terenuri agricole din extravilan
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor şi amenajãrilor pe terenurile agricole din extravilan este permisã pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege.
(2) Autoritãţile administraţiei publice locale vor urmãri, la emiterea autorizaţiei de construire, gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activitãţilor agricole.
ART. 4
Terenuri agricole din intravilan
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisã pentru toate tipurile de construcţii şi amenajãri specifice localitãţilor, cu respectarea condiţiilor impuse de lege şi de prezentul regulament.
(2) De asemenea, autorizarea prevãzutã la alin. (1) se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea raţionalã a terenurilor şi pentru realizarea urmãtoarelor obiective:
a) completarea zonelor centrale, potrivit condiţiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, având prioritate instituţiile publice, precum şi serviciile de interes general;
b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu reţele tehnico-edilitare;
c) amplasarea construcţiilor, amenajãrilor şi lucrãrilor tehnico-edilitare aferente acestora în ansambluri compacte.
(3) Prin autorizaţia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii.
ART. 5
Suprafeţe împãdurite
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor şi amenajãrilor pe terenuri cu destinaţie forestierã este interzisã. În mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de specialitate, se pot autoriza numai construcţiile necesare întreţinerii pãdurilor, exploatarilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va avea în vedere dezafectarea unei suprafeţe cat mai mici din cultura forestierã.
(2) Cabanele şi alte construcţii şi amenajãri destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pãdurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi al Ministerului Turismului.
(3) Delimitarea pe judeţe a terenurilor cu destinaţie forestierã, stabilitã în condiţiile legii, de cãtre organele de specialitate ale administraţiei publice, se comunica consiliilor judeţene prin ordinul ministrului apelor şi protecţiei mediului şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor.
ART. 6
Resursele subsolului
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor definitive, altele decât cele industriale, necesare exploatãrii şi prelucrãrii resurselor în zone delimitate conform legii, care conţin resurse identificate ale subsolului, este interzisã.
(2) Autorizarea executãrii construcţiilor industriale necesare exploatãrii şi prelucrãrii resurselor identificate ale subsolului se face de cãtre consiliile judeţene sau consiliile locale, dupã caz, cu avizul organelor de stat specializate.
(3) În cazul identificarii de zone cu resurse în intravilanul localitãţii, modalitatea exploatãrii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.
(4) Zonele care conţin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunica la consiliile judeţene prin ordin al preşedintelui Agentei Naţionale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judeţ.
ART. 7
Resurse de apa şi platforme meteorologice
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa şi în cuvetele lacurilor este interzisã, cu excepţia lucrãrilor de poduri, lucrãrilor necesare cãilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa, precum şi a lucrãrilor de gospodãrire a apelor.
(2) Autorizarea executãrii lucrãrilor prevãzute la alin. (1) este permisã numai cu avizul primarului şi al autoritãţilor de gospodãrire a apelor şi cu asigurarea mãsurilor de apãrare a construcţiilor respective impotriva inundatiilor, a mãsurilor de prevenire a deteriorarii calitãţii apelor de suprafata şi subterane, de respectare a zonelor de protecţie fata de malurile cursurilor de apa şi fata de lucrãrile de gospodãrire şi de captare a apelor.
(3) Autorizarea executãrii construcţiilor de orice fel în zona de protecţie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autoritãţii competente pentru protecţia mediului.
(4) Zonele de protecţie sanitarã se delimiteaza de cãtre autoritãţile administraţiei publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administraţiei publice.
ART. 8
Zone cu valoare peisagistica şi zone naturale protejate
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor şi a amenajãrilor care, prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural - conformare şi amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. - depreciaza valoarea peisajului este interzisã.
(2) Autorizarea executãrii construcţiilor în parcuri naţionale, rezervaţii naturale, precum şi în celelalte zone protejate, de interes naţional, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor şi al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3) Consiliile judeţene vor identifica şi vor delimita, în funcţie de particularitãţile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesita protecţie pentru valoarea lor peisagistica şi vor stabili condiţiile de autorizare a executãrii construcţiilor, având în vedere pãstrarea calitãţii mediului natural şi a echilibrului ecologic.
ART. 9
Zone construite protejate
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor şi al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(2) Autorizarea executãrii construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate şi delimitate prin hotãrâre a consiliului judeţean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judeţ, subordonate ministerelor prevãzute la alin. (1).
(3) Autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi Cultelor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului culturii şi cultelor.

SECŢIUNEA 2
Reguli cu privire la siguranta construcţiilor şi la apãrarea interesului public

ART. 10
Expunerea la riscuri naturale
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor sau a amenajãrilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisã.
(2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se înţelege: alunecãri de teren, nisipuri mişcãtoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenţi, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stanci, zone inundabile şi altele asemenea, delimitate pe fiecare judeţ prin hotãrâre a consiliului judeţean, cu avizul organelor de specialitate ale administraţiei publice.
ART. 11
Expunerea la riscuri tehnologice
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cãilor de comunicaţie şi altor asemenea lucrãri de infrastructura este interzisã.
(2) În sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezintã pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) construcţiile şi amenajãrile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.
ART. 12
Construcţii cu funcţiuni generatoare de riscuri tehnologice
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor care, prin natura şi destinaţia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat conform prevederilor legale.
(2) Lista categoriilor de construcţii generatoare de riscuri tehnologice se stabileşte prin ordin comun al ministrului industriei şi resurselor, ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pãdurilor, ministrului apelor şi protecţiei mediului, ministrului sãnãtãţii şi familiei, ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei, ministrului apãrãrii naţionale şi ministrului de interne.
ART. 13
Asigurarea echiparii edilitare
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor care, prin dimensiunile şi destinaţia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce depãşesc posibilitãţile financiare şi tehnice ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor interesaţi sau care nu beneficiazã de fonduri de la bugetul de stat este interzisã.
(2) Autorizarea executãrii construcţiilor poate fi condiţionatã de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligaţiei efectuãrii, în parte sau total, a lucrãrilor de echipare edilitara aferente, de cãtre investitorii interesaţi.
ART. 14
Asigurarea compatibilitatii funcţiunilor
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor se face cu condiţia asigurãrii compatibilitatii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominanta a zonei, stabilitã printr-o documentaţie de urbanism, sau dacã zona are o funcţiune dominanta tradiţionala caracterizatã de tesut urban şi conformare spatiala proprie.
(2) Condiţiile de amplasare a construcţiilor în funcţie de destinaţia acestora în cadrul localitãţii sunt prevãzute în anexa nr. 1 la prezentul regulament.
ART. 15
Procentul de ocupare a terenului
Autorizarea executãrii construcţiilor se face cu condiţia ca procentul de ocupare a terenului sa nu depãşeascã limita superioarã stabilitã conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.
ART. 16
Lucrãri de utilitate publica
(1) Autorizarea executãrii altor construcţii pe terenuri care au fost rezervate în planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrãri de utilitate publica, este interzisã.
(2) Autorizarea executãrii lucrãrilor de utilitate publica se face pe baza documentaţiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobatã conform legii.

CAP. 3
Condiţii de amplasare şi conformare a construcţiilor

SECŢIUNEA 1
Reguli de amplasare şi retrageri minime obligatorii

ART. 17
Orientarea fata de punctele cardinale
Autorizarea executãrii construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandãrilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr. 3 la prezentul regulament.
ART. 18
Amplasarea fata de drumuri publice
(1) În zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice:
a) construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de deservire, de întreţinere şi de exploatare;
b) parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv funcţiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);
c) conducte de alimentare cu apa şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii de acest gen.
(2) În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se înţelege ampriza, fasiile de siguranta şi fasiile de protecţie.
(3) Autorizarea executãrii construcţiilor cu funcţiuni de locuire este permisã, cu respectarea zonelor de protecţie a drumurilor delimitate conform legii.
(4) În sensul prezentului regulament, prin funcţiuni de locuire se înţelege: locuinţe, case de vacanta şi alte construcţii cu caracter turistic, spaţii de cazare permanenta sau temporarã pentru nevoi sociale, industriale sau de apãrare, cum ar fi: cãmine pentru bãtrâni, cãmine de nefamilisti, sanatorii, cãmine pentru organizarea de şantier, cãmine de garnizoana.
ART. 19
Amplasarea fata de cai navigabile existente şi cursuri de apa potenţial navigabile
(1) În zona cãilor navigabile şi a cursurilor de apa potenţial navigabile se pot autoriza, cu avizul conform al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, urmãtoarele lucrãri:
a) construcţii şi instalaţii aferente cãilor navigabile, de deservire, de întreţinere şi de exploatare;
b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajãri referitoare la siguranta navigaţiei;
c) construcţii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulaţie, clãdiri, construcţii hidrotehnice pentru santierele navale, gãri fluviale şi alte lucrãri similare;
d) traversari sau subtraversari ale cãilor navigabile şi ale canalelor şi cursurilor de apa potenţial navigabile cu conducte de presiune (apa, gaze, ţiţei, abur) de linii electrice şi de telecomunicaţii, precum şi traversarile cu poduri şi lucrãrile de amenajãri hidroenergetice şi de arta;
e) adaposturi de iarna pentru nave, staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie;
f) instalaţii de captare a apei din albia cãilor navigabile şi instalaţii de evacuare a apelor reziduale sau de alta natura;
g) apãrãri de maluri de orice natura, diguri longitudinale şi transversale şi alte lucrãri similare.
(2) În sensul prezentului regulament, prin zona fluviala se înţelege fasia de teren situata în lungul ţãrmului apelor interioare navigabile sau potenţial navigabile. Zona fluviala se stabileşte de cãtre autoritatea de stat competenta, potrivit legii. În porturi, zona cãilor navigabile coincide cu incinta portuara.
ART. 20
Amplasarea fata de cai ferate din administrarea Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.
(1) În zona de protecţie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei:
a) construcţii şi instalaţii aferente exploatãrii şi întreţinerii liniilor de cale feratã;
b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a circulaţiei;
c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrica;
d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date şi construcţiile aferente acestora.
(2) Construcţiile care se amplaseaza în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situata în intravilan se autorizeaza cu avizul Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. şi al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(3) În sensul prezentului regulament, prin zona de protecţie a infrastructurii feroviare se înţelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu lãţimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte şi de alta a caii ferate.
(4) Lucrãrile de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice, care afecteazã zona de protecţie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. şi al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, şi anume:
a) cai ferate industriale;
b) lucrãri hidrotehnice;
c) traversarea caii ferate de cãtre drumuri prin pasaje denivelate;
d) subtraversarea liniilor de cale feratã de reţele de telecomunicaţii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere.
(5) În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricãror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care impiedica vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricãror lucrãri care, prin natura lor, ar provoca alunecãri de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;
c) depozitarea necorespunzãtoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cãilor ferate romane, a zonei de protecţie a infrastructurii cãilor ferate romane, precum şi a condiţiilor de desfãşurare normalã a traficului.
(6) Depozitarea sau manipularea unor materiale, substanţe sau deşeuri de felul celor prevãzute la alin. (5) lit. c) este permisã numai cu respectarea condiţiilor stabilite de Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A.
(7) Amenajãrile şi instalaţiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substanţelor sau deşeurilor prevãzute la alin. (6) se pot realiza pe baza de studii privind implicatiile asupra activitãţii feroviare şi de mediu executate de unitãţi de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. şi cu autorizaţia Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
(8) Cedarea, transferul, ocuparea temporarã sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrãrile de interes public, atât în intravilan cat şi în extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Naţionale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. şi al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 21
Amplasarea fata de aeroporturi
Autorizarea executãrii construcţiilor în vecinãtatea terenurilor aferente aeroporturilor şi a culoarelor de siguranta stabilite conform legii se face cu avizul conform al Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 22
Retrageri fata de fasia de protecţie a frontierei de stat
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor în extravilan se face numai la distanta de 500 m fata de fasia de protecţie a frontierei de stat, cãtre interior.
(2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) punctele de control pentru trecerea frontierei, cu construcţiile-anexa, terminalele vamale şi alte construcţii şi instalaţii care se pot amplasa cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei publice şi cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a României.
ART. 23
Amplasarea fata de aliniament
(1) Clãdirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupã cum urmeazã:
a) în cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul clãdirilor existente;
b) retragerea construcţiilor fata de aliniament este permisã numai dacã se respecta coerenta şi caracterul fronturilor stradale.
(2) În ambele situaţii, autorizaţia de construire se emite numai dacã înãlţimea clãdirii nu depãşeşte distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al clãdirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.
(4) În sensul prezentului regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat şi domeniul public.
ART. 24
Amplasarea în interiorul parcelei
Autorizarea executãrii construcţiilor este permisã numai dacã se respecta:
a) distanţele minime obligatorii fata de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conform Codului civil;
b) distanţele minime necesare interventiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitãţii teritoriale de pompieri.

SECŢIUNEA 2
Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

ART. 25
Accese carosabile
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor este permisã numai dacã exista posibilitãţi de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permitã intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor fãrã îndeplinirea condiţiilor prevãzute la alin. (1), cu avizul unitãţii teritoriale de pompieri.
(3) Numãrul şi configuraţia acceselor prevãzute la alin. (1) se determina conform anexei nr. 4 la prezentul regulament.
(4) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora.
ART. 26
Accese pietonale
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor şi a amenajãrilor de orice fel este permisã numai dacã se asigura accese pietonale, potrivit importantei şi destinaţiei construcţiei.
(2) În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înţelege cãile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strãzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupã caz, pe terenuri proprietate privatã grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.
(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât sa permitã circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare.

SECŢIUNEA 3
Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitara

ART. 27
Racordarea la reţelele publice de echipare edilitara existente
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor este permisã numai dacã exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la reţelele existente de apa, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrica.
(2) De la dispoziţiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administraţiei publice locale, pentru locuinţe individuale, în urmãtoarele condiţii:
a) realizarea de soluţii de echipare în sistem individual care sa respecte normele sanitare şi de protecţie a mediului;
b) beneficiarul se obliga sa racordeze construcţia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reţeaua centralizata publica, atunci când aceasta se va realiza.
(3) Pentru celelalte categorii de construcţii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administraţiei publice competente, dacã beneficiarul se obliga sa prelungeascã reţeaua existenta, atunci când aceasta are capacitatea necesarã, sau se obliga fie sa mãreascã capacitatea reţelelor publice existente, fie sa construiascã noi reţele.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplica, în mod corespunzãtor, autorizãrii executãrii construcţiilor în localitãţile unde nu exista reţele publice de apa şi de canalizare.
ART. 28
Realizarea de reţele edilitare
(1) Extinderile de reţele sau maririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizeazã de cãtre investitor sau beneficiar, parţial sau în întregime, dupã caz, în condiţiile contractelor încheiate cu consiliile locale.
(2) Lucrãrile de racordare şi de bransare la reţeaua edilitara publica se suporta în întregime de investitor sau de beneficiar.
ART. 29
Proprietatea publica asupra reţelelor edilitare
(1) Reţelele de apa, de canalizare, de drumuri publice şi alte utilitãţi aflate în serviciul public sunt proprietate publica a comunei, oraşului sau judeţului, dacã legea nu dispune altfel.
(2) Reţelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica şi de telecomunicaţii sunt proprietate publica a statului, dacã legea nu dispune altfel.
(3) Lucrãrile prevãzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modul de finanţare, intra în proprietatea publica.

SECŢIUNEA 4
Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construcţiilor

ART. 30
Parcelarea
(1) Parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alãturate, în vederea realizãrii de noi construcţii. Pentru un numãr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii şi executarea construcţiilor cu condiţia adoptãrii de soluţii de echipare colectivã care sa respecte normele legale de igiena şi de protecţie a mediului.
(2) Autorizarea executãrii parcelarilor, în baza prezentului regulament, este permisã numai dacã pentru fiecare lot în parte se respecta cumulativ urmãtoarele condiţii:
a) front la strada de minimum 8 m pentru clãdiri insiruite şi de minimum 12 m pentru clãdiri izolate sau cuplate;
b) suprafata minima a parcelei de 150 mp pentru clãdiri insiruite şi, respectiv, de minimum 200 mp pentru clãdiri amplasate izolat sau cuplate;
c) adancime mai mare sau cel puţin egala cu lãţimea parcelei.
(3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadreazã în prevederile alin. (2).
ART. 31
Înãlţimea construcţiilor
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor se face cu respectarea inaltimii medii a clãdirilor invecinate şi a caracterului zonei, fãrã ca diferenţa de înãlţime sa depãşeascã cu mai mult de doua niveluri clãdirile imediat invecinate.
(2) În sensul prezentului regulament, clãdiri imediat invecinate sunt cele amplasate alãturat, de aceeaşi parte a strazii.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) construcţiile care au fost cuprinse într-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii.
ART. 32
Aspectul exterior al construcţiilor
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor este permisã numai dacã aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora şi nu depreciaza aspectul general al zonei.
(2) Autorizarea executãrii construcţiilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intra în contradictie cu aspectul general al zonei şi depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisã.

SECŢIUNEA 5
Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spaţii verzi şi împrejmuiri

ART. 33
Parcaje
(1) Autorizarea executãrii construcţiilor care, prin destinaţie, necesita spaţii de parcare se emite numai dacã exista posibilitatea realizãrii acestora în afarã domeniului public.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spaţii de parcare se stabileşte prin autorizaţia de construire de cãtre delegatiile permanente ale consiliilor judeţene sau de cãtre primari, conform legii.
(3) Suprafeţele parcajelor se determina în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament.
ART. 34
Spaţii verzi şi plantate
Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creãrii de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.
ART. 35
Împrejmuiri
(1) În condiţiile prezentului regulament, este permisã autorizarea urmãtoarelor categorii de împrejmuiri:
a) împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia impotriva intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea protecţiei vizuale;
b) împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitãrii parcelelor aferente clãdirilor şi/sau integrãrii clãdirilor în caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.
(2) Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune aceloraşi exigente ca şi în cazul aspectului exterior al construcţiei.

CAP. 4
Dispoziţii finale

ART. 36
Autorizarea directa
(1) Regulamentele locale de urbanism vor urmãri detalierea articolelor cuprinse în prezentul regulament, conform condiţiilor specifice fiecãrei localitãţi şi caracteristicilor unitãţilor teritoriale de referinta.
(2) Pana la aprobarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, autorizarea executãrii construcţiilor se va face numai în condiţiile stabilite de prezentul regulament.
ART. 37
Destinaţia unui teren sau a unei construcţii
În sensul prezentului regulament, prin destinaţia unui teren sau a unei construcţii se înţelege modul de utilizare a acestora, conform funcţiunii prevãzute în reglementãrile cuprinse în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii.
ART. 38
Organele administraţiei publice competente
Organele administraţiei publice competente la care se face trimitere în prezentul regulament, pentru a da avize în procedura de eliberare a autorizaţiilor, se determina periodic, în funcţie de organizarea concretã a administraţiei publice, prin ordin comun al ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei şi al ministrului administraţiei publice.
ART. 39
Litigiile
Litigiile dintre solicitantii de autorizaţii şi autoritãţile administraţiei publice sunt de competenta instanţelor judecãtoreşti, în condiţiile Legii contenciosului administrativ.
ART. 40
Anexele regulamentului
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezentul regulament.

ANEXA 1
-------
la regulament
-------------

AMPLASAREA
construcţiilor, în funcţie de destinaţia acestora,
în cadrul localitãţii

1.1. - Construcţii administrative
1.1.1. - Sediul Parlamentului
1.1.2. - Sediul Presedintiei
1.1.3. - Sediul Guvernului
1.1.4. - Sediul Curţii Supreme de Justiţie
1.1.5. - Sediul Curţii Constituţionale
1.1.6. - Sediul Consiliului Legislativ
1.1.7. - Sedii de ministere
Amplasament: capitala României, în zona centrala
1.1.8. - Sedii de prefecturi
1.1.9. - Sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale
Amplasament: municipii resedinta de judeţ, în zona centrala sau pe principalele artere de circulaţie
1.1.10. - Sedii de primãrii
Amplasament: municipii, oraşe sau comune, în zona centrala
1.1.11. - Sedii de partid - sediul central
Amplasament: capitala României, în zona centrala sau pe principalele artere de circulaţie
- filiale
Amplasament: municipii, oraşe, resedinte de comuna, în zona centrala sau pe principalele artere de circulaţie
1.1.12. - Sedii de sindicate, culte, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, agenţii, fonduri etc.
Amplasament: municipii, oraşe, resedinte de comuna, în zona centrala sau pe principalele artere de circulaţie
1.1.13. - Sedii de birouri
Amplasament: municipii, oraşe, resedinte de comuna, în zona centrala, pe principalele artere de circulaţie sau în zone de interes.
1.2. - Construcţii financiar-bancare
1.2.1. - Sediul Bãncii Naţionale a României - sediul central
Amplasament: capitala României, în zona centrala
Amplasament: sectoarele municipiului Bucureşti, municipii resedinta de judeţ, municipii, oraşe, în zona centrala
1.2.2. - Sedii de bãnci - sediul central
Amplasament: capitala României, municipii resedinta de judeţ, în zona centrala
- filiale
Amplasament: sectoarele municipiului Bucureşti, municipii şi oraşe, în zona centrala sau pe principalele artere de circulaţie
1.2.3. - Sedii de societãţi de asigurãri (de bunuri, de persoane), burse de valori şi mãrfuri
Amplasament: în zona centrala/de interes.
1.3. - Construcţii comerciale
1.3.1. - Comerţ nealimentar
Amplasament: în zonele de interes comercial
1.3.2. - Magazin general
Amplasament: în zona centrala/zona rezidentiala/centrul de cartier
● se va evita amplasarea în vecinãtatea aeroporturilor sau a industriilor nocive
1.3.3. - Supermagazin (supermarket)
Amplasament: în zona centrala/zona rezidentiala/centrul de cartier
●● se va evita amplasarea în vecinãtatea aeroporturilor sau a industriilor nocive
1.3.4. - Piata agroalimentara
Amplasament: în zona de interes comercial sau minimum 40 m fata de clãdiri având alte funcţiuni decât cea comercialã
1.3.5. - Comerţ alimentar
Amplasament: în zona de interes comercial
●● se va evita amplasarea în zonele puternic poluate
1.3.6. - Alimentaţie publica
Amplasament: în zonele rezidentiale sau de interes comercial, în zonele turistice şi de agrement
●● se admite amplasarea la parterul locuinţelor numai în condiţiile asigurãrii izolarii totale a aburului, mirosului şi zgomotului
1.3.7. - Servicii
Amplasament: în zona centrala, comercialã, rezidentiala sau de agrement
●● se interzice amplasarea atelierelor poluante în zona de locuit
●● se interzice amplasarea în zone industriale pentru alte servicii decât cele industriale
1.3.8. - Autoservice
Amplasament: la limita zonei industriale
●● se vor evita sursele de poluare chimica, posturile trafo şi zonele de afluenta a publicului.
1.4. - Construcţii de cult
1.4.1. - Lacase de cult
Amplasament: alaturarea de lacase de cult noi în incinta sau în vecinãtatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale
1.4.2. - Manastiri
1.4.3. - Schituri
Amplasament: în afarã localitãţilor
●● extinderea mãnãstirilor vechi - monumente istorice - se va face cu respectarea prevederilor legale
1.4.4. - Cimitire
Amplasament: la marginea localitãţii
●● extinderea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legale.
1.5. - Construcţii de cultura
1.5.1. - Expoziţii
1.5.2. - Muzee
1.5.3. - Biblioteci
1.5.4. - Cluburi
1.5.5. - Sali de reuniune
1.5.6. - Cazinouri
1.5.7. - Case de cultura
1.5.8. - Centre şi complexe culturale
1.5.9. - Cinematografe
1.5.10. - Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi
1.5.11. - Sali polivalente
Amplasament: în zona destinatã dotãrilor pentru cultura, educaţie sau în zona verde
●● este posibila amplasarea în zona comercialã, administrativã, religioasã sau de agrement
●● se va evita amplasarea în vecinãtatea unitãţilor poluante
1.5.12. - Circ
Amplasament: în zona de agrement/zona verde.
1.6. - Construcţii de învãţãmânt
1.6.1. - Învãţãmânt preşcolar (grãdiniţe)
Amplasament: în zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500 m
1.6.2. - Şcoli primare
1.6.3. - Şcoli gimnaziale
1.6.4. - Licee
1.6.5. - Şcoli postliceale
1.6.6. - Şcoli profesionale
Amplasament: în zonele şi cartierele de locuit, distanta maxima de parcurs 1000 m
1.6.7. - Învãţãmânt superior
Amplasament: în funcţie de condiţiile şi exigenţele profilului de învãţãmânt.
1.7. - Construcţii de sãnãtate
1.7.1. - Spital clinic universitar
Amplasament: în campusurile universitare sau adiacent facultãţilor de profil
●● se interzice amplasarea în vecinãtatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
1.7.2. - Spital general (judeţean, orasenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic)
1.7.3. - Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare)
Amplasament: în zona destinatã dotãrilor pentru sãnãtate, în funcţie de profilul spitalului
●● se interzice amplasarea în vecinãtatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
1.7.4. - Asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice)
Amplasament: în zone extraorasenesti, în zone în care formele de relief şi vegetatia permit crearea de zone verzi (parcuri, grãdini etc.)
●● se interzice amplasarea în vecinãtatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
1.7.5. - Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultaţii/zi]
Amplasament: independent sau în cadrul unor construcţii pentru sãnãtate/locuinţe
1.7.6. - Dispensar urban (cu 2-4 circumscripţii independente sau cuplate cu stationar, casa de naşteri, farmacie)
1.7.7. - Dispensar rural (cu 2-4 circumscripţii independente sau cuplate cu stationar, casa de naşteri, farmacie)
Amplasament: independent sau în cadrul unor construcţii pentru sãnãtate/locuinţe
●● se interzice amplasarea în vecinãtatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
1.7.8. - Alte unitãţi (centre de recoltare sânge, medicina preventivã, staţii de salvare, farmacii)
Amplasament: în cadrul unor construcţii pentru sãnãtate sau independent, în funcţie de profilul unitãţii
1.7.9. - Crese şi crese speciale pentru copii (cu 1, 2 ..., n grupe)
Amplasament: în cadrul unor construcţii publice/locuinţe
● se interzice amplasarea în vecinãtatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
●● se recomanda amplasarea în zone de relief şi cadru natural favorabil
1.7.10. - Leagan de copii
Amplasament: în general în zone extraorasenesti
●● se interzice amplasarea în vecinãtatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu).
1.8. - Construcţii şi amenajãri sportive
1.8.1. - Complexuri sportive
1.8.2. - Stadioane
1.8.3. - Sali de antrenament pentru diferite sporturi
Amplasament: în zone verzi, nepoluate, şi pe cat posibil în vecinãtatea unor cursuri sau oglinzi de apa
1.8.4. - Sali de competitii sportive (specializate sau polivalente)
1.8.5. - Patinoare artificiale
Amplasament: de preferinta în zonele rezidentiale sau în vecinãtatea complexurilor sportive şi de agrement
1.8.6. - Poligoane pentru tir
1.8.7. - Popicarii
Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate, şi pe cat posibil în vecinãtatea unor cursuri sau oglinzi de apa.
1.9. - Construcţii de agrement
1.9.1. - Locuri de joaca pentru copii
Amplasament: în cadrul zonei de locuit
●● se vor evita amplasamentele în vecinãtatea surselor de zgomote puternice şi de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu)
1.9.2. - Parcuri
1.9.3. - Scuaruri
Amplasament: se vor evita amplasamentele în vecinãtatea surselor producãtoare de zgomote puternice şi de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu).
1.10. - Construcţii de turism
1.10.1. - Hotel *-*****
1.10.2. - Hotel-apartament *-*****
1.10.3. - Motel *-**
1.10.4. - Vile **-*****
Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate
●● se pot amplasa şi în vecinãtatea altor dotãri turistice
●● se vor evita amplasamentele în vecinãtatea surselor de poluare (zone industriale, artere de trafic greu)
1.10.5. - Bungalouri *-***
Amplasament: în perimetrul campingurilor, satelor de vacanta sau ca spaţii complementare unitãţilor hoteliere
1.10.6. - Cabane categoria *-***
Amplasament: în zone montane, rezervaţii naturale, în apropierea staţiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic
1.10.7. - Campinguri *-****
1.10.8. - Sate de vacanta **-***
Amplasament: în locuri pitoresti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse de poluare, precum şi de orice alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea turistilor (linii de inalta tensiune, terenuri sub nivelul marii, zone inundabile).
1.11. - Construcţii de locuinţe
Amplasament: se vor evita amplasamentele în vecinãtatea surselor producãtoare de noxe, zgomote puternice şi vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu).

ANEXA 2
-------
la regulament
-------------

PROCENTUL
de ocupare a terenurilor

Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileşte în funcţie de destinaţia zonei în care urmeazã sa fie amplasata construcţia şi de condiţiile de amplasare în cadrul terenului, dupã cum urmeazã:
2.1. - Destinaţia zonei în care urmeazã sa fie amplasata construcţia:



    2.1.1. - Zone centrale       - 80%
    2.1.2. - Zone comerciale     - 85%
    2.1.3. - Zone mixte          - 70%
    2.1.4. - Zone rurale         - 30%
    2.1.5. - Zone rezidentiale
           - zona exclusiv
             rezidentiala cu
             locuinţe
             P, P+1, P+2         - 35%
           - zona rezidentiala
             cu clãdiri cu mai
             mult de 3 niveluri  - 20%
           - zona predominant
             rezidentiala
             (locuinţe cu dotãri
             aferente)           - 40%



2.1.6. - Zone industriale - pentru cele existente
- nu este prevãzut un procent maxim de ocupare a terenului
- pentru cele propuse
- procentul maxim de ocupare a terenului se stabileşte prin studiu de fezabilitate
2.1.7. - Zone de recreere
- nu este prevãzut un grad maxim de ocupare a terenului.
2.2. - Condiţii de amplasare în cadrul terenului
2.2.1. - Construcţii de cultura şi alte construcţii ce cuprind sali de reuniuni
Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament, la pct. 1.5.5, 1.5.7-1.5.12, 1.8.1, 1.8.2, 1.8.4, 1.8.5, având un numãr de minimum 200 de locuri, se va prevedea un spaţiu amenajat, exterior construcţiei, cu o suprafata de 0,6 mp/loc, în afarã spaţiului destinat circulaţiei publice. La aceasta se va adauga suprafata necesarã spaţiilor verzi şi plantaţiilor, dimensionata conform anexei nr. 6 la prezentul regulament.
2.2.2. - Construcţii de învãţãmânt
Amplasament organizat în patru zone, dimensionate în funcţie de capacitatea unitãţii de învãţãmânt, dupã cum urmeazã:
- zona ocupatã de construcţie;
- zona curţii de recreatie, de regula asfaltata;
- zona terenurilor şi instalaţiilor sportive;
- zona verde, inclusiv gradina de flori.
Pentru învãţãmântul preşcolar (grãdiniţe) se va asigura o suprafata minima de teren de 22 mp/copil, iar pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, şcoli postliceale şi şcoli profesionale, o suprafata minima de 20 mp/elev.
Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone menţionate:
- 25% teren ocupat de construcţii
- 75% teren amenajat (curte recreatie şi amenajãri sportive, zona verde, gradina de flori) din terenul total.
2.2.3. - Construcţii de sãnãtate
Amplasament organizat în trei zone, dimensionate în funcţie de capacitatea construcţiei, dupã cum urmeazã:
- zona ocupatã de construcţii;
- zona accese, alei, parcaje;
- zona verde, cu rol decorativ şi de protecţie.
Capacitatea construcţiilor cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.5-1.7.7 se stabileşte pe baza populaţiei arondate pentru care se acorda în medie 7,5 consultaţii pe an de locuitor, pentru un numãr de 280 de zile lucrãtoare.
Suprafata minima a terenului care va cuprinde cele trei zone functionale este de 5 mp/consultatie.
Se recomanda organizarea unei incinte imprejmuite la clãdirile independente.
Pentru construcţiile de crese şi crese speciale amplasamentul trebuie sa asigure o suprafata de minimum 25 mp/copil pentru crese şi de 40 mp/copil pentru creşele speciale organizate în patru zone:
- zona ocupatã de construcţii;
- zona ocupatã de spaţii de joaca (nisip, bazin, plaja, gazon);
- zona pentru spaţiu tehnico-gospodãresc;
- zona verde de parc şi alei.
Procentul maxim de ocupare a terenului pentru construcţii va fi de 20%.
2.2.4. - Construcţii şi amenajãri sportive
Pentru construcţiile şi amenajãrile sportive cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1-1.8.5, amplasamentul trebuie sa permitã organizarea în trei zone functionale, dimensionate conform capacitãţii construcţiei:
- zona pentru construcţii;
- zona pentru spaţii verzi;
- zona pentru alei, drumuri şi parcaje.
Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de:
- 50% pentru construcţii şi amenajãri sportive;
- 20% pentru alei, drumuri şi parcaje;
- 30% pentru spaţii verzi.
2.2.5. - Construcţiile şi amenajãrile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5.1-1.5.3, 1.7.8-1.7.10, 1.9, 1.10 şi 1.11 vor respecta condiţiile specifice date de destinaţia zonei în care urmeazã sa fie amplasate.

ANEXA 3
-------
la regulament
-------------

ORIENTAREA
construcţiilor fata de punctele cardinale

3.1. - Construcţii administrative şi financiar-bancare
Pentru toate categoriile de construcţii administrative şi financiar-bancare se recomanda orientarea, astfel încât sa se asigure insorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor.
3.2. - Construcţii comerciale
Pentru toate categoriile de construcţii comerciale se recomanda orientarea, astfel încât sa se asigure insorirea spaţiilor pentru public şi a birourilor.
Se recomanda orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucãtãriilor şi a spaţiilor de preparare.
3.3. - Construcţii de cult
Condiţiile de orientare sunt date de specificul cultului.
3.4. - Construcţii de cultura
3.4.1. - Construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1-1.5.3 şi 1.5.8 vor avea spaţiile de lectura şi sãlile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest.
Acolo unde încadrarea în zona nu permite o astfel de orientare a salilor de lectura şi a salilor de expunere, rezolvarile de fatada vor evita insorirea.
3.4.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.9-1.5.12 nu se impun condiţii de orientare fata de punctele cardinale.
3.5. - Construcţii de învãţãmânt
Pentru toate categoriile de construcţii de învãţãmânt, orientarea salilor de clasa va fi sud, sud-est, sud-vest.
Bibliotecile, sãlile de ateliere şi laboratoare se vor orienta nord.
Terenurile de sport vor avea latura lungã orientata nord-sud.
3.6. - Construcţii de sãnãtate
3.6.1. - Construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.4 vor avea:
- saloanele şi rezervele orientate sud, sud-est, sud-vest;
- laboratoarele şi serviciile tehnice medicale orientate nord;
- cabinetele vor fi orientate sud, sud-est.
3.6.2. - Construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.5-1.7.8 vor avea aceeaşi orientare pentru cabinete, laboratoare şi servicii tehnice.
3.6.3. - Dormitoarele şi spaţiile de joaca din crese, crese speciale şi leagane de copii vor fi orientate sud, sud-est, sud-vest.
3.7. - Construcţii şi amenajãri sportive
Vor fi luate mãsuri de protecţie impotriva insoririi excesive:
- copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, în cazul stadioanelor sau al terenurilor pentru competitii;
- plantaţii de arbori şi arbuşti cat mai uniforme ca densitate şi înãlţime, pe toate laturile terenurilor pentru antrenamente, în scopul evitãrii fenomenelor de discontinuitate luminoasa;
- parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la pereţii vitrati orientati sud-vest sau vest ai holurilor pentru public sau ai sãlii de sport.
Terenurile de sport în aer liber vor fi orientate cu axa longitudinala pe direcţia nord-sud, cu abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.
Piscinele descoperite şi acoperite (inot, sarituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinala pe direcţia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.
Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe direcţia nord-sud, tintele fiind amplasate spre nord.
Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientata nord, nord-est.
3.8. - Construcţii de agrement
Sãlile de tip club vor fi orientate sud, sud-vest sau sud-est.
3.9. - Construcţii de turism
Pentru toate categoriile de construcţii de turism se recomanda orientarea nord a spaţiilor tehnice şi a anexelor.
3.10. - Construcţiile de locuinţe
Se recomanda evitarea orientarii spre nord a dormitoarelor.

ANEXA 4
-------
la regulament
-------------

ACCESE CAROSABILE

Stabilirea numãrului admis de accese din strazile de categoria I şi a II-a, ca şi localizarea acestora se vor face astfel încât sa nu afecteze fluenta circulaţiei.
4.1. - Construcţii administrative
4.1.1. - Construcţiile administrative cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevãzute cu:
- accese carosabile directe din strãzi de categoria I şi a II-a, dupã caz;
- accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public, acces de serviciu, dupã cum urmeazã:
●● accesul carosabil oficial va fi prevãzut pana la intrarea principala a clãdirii;
●● accesele carosabile pentru personal şi cel pentru public vor fi prevãzute cu locurile de parcare aferente;
●● aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fãrã a intersecta accesul oficial.
4.1.2. - Construcţiile administrative cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 vor fi prevãzute cu accese carosabile, conform destinaţiei şi capacitãţii acestora, avându-se în vedere separarea de circulaţia publica.
4.2. - Construcţii financiar-bancare
4.2.1. - Pentru toate categoriile de clãdiri financiar-bancare vor fi prevãzute accese carosabile directe din strãzi de categoria I şi a II-a, dupã caz.
4.2.2. - Se vor asigura accese carosabile separate pentru: accesul oficial, accesul personalului, accesul publicului, acces la tezaur, acces de serviciu.
4.3. - Construcţii comerciale
4.3.1. - Pentru construcţiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru consumatori, personal şi aprovizionare.
4.3.2. - În funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei vor fi prevãzute:
- alei carosabile şi parcaje în interiorul amplasamentului;
- platforme de depozitare şi accese maşini şi utilaje speciale separate de aleile carosabile destinate consumatorilor.
4.4. - Construcţii de cult
Pentru construcţiile de cult se vor asigura alei carosabile, în legatura cu reţeaua de circulaţie majorã.
4.5. - Construcţii de cultura
4.5.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de cultura se vor asigura accese carosabile separate pentru vizitatori sau spectatori, pentru personal şi aprovizionare.
4.5.2. - În funcţie de destinaţia construcţiei sau a amenajãrii vor fi prevãzute:
- alei carosabile în interiorul amplasamentului şi parcajele aferente, în cazul în care accesul se face din strãzi de categoria I sau a II-a;
- parcaje necesare în interiorul amplasamentului, în cazul în care accesul se realizeazã direct din strãzi de categoria a III-a.
4.6. - Construcţii de învãţãmânt
4.6.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de învãţãmânt se vor asigura accese carosabile de legatura cu reţeaua de circulaţie majorã şi cu mijloacele de transport în comun.
4.6.2. - Se vor asigura doua accese carosabile separate pentru evacuari în caz de urgenta (cutremure, inundatii, incendii).
4.7. - Construcţii de sãnãtate
4.7.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de sãnãtate se va asigura legatura cu reţeaua de circulaţie majorã prin doua accese carosabile separate.
4.7.2. - Accesele carosabile ce vor face legatura cu reţeaua de circulaţie majorã de categoria I şi a II-a vor fi realizate prin:
●● strãzi de categoria a IV-a de deservire localã;
●● strãzi de categoria a III-a, colectoare, care asigura accesul vehiculelor şi al persoanelor actionand în domeniul sãnãtãţii, salubritatii şi P.S.I.
4.7.3. - Aleile carosabile din interiorul amplasamentului vor fi conformate dupã cum urmeazã:
●● cu o banda de circulaţie de 3,5 m latime pentru cele cu o lungime maxima de 10,00 m;
●● cu doua benzi de circulaţie de 7 m latime pentru cele cu o lungime mai mare de 10,00 m.
4.7.4. - Accesul carosabil rezervat salvãrii sau interventiilor de urgenta nu va intersecta aleile de acces carosabil pentru personal şi pacienti.
4.8. - Construcţii şi amenajãri sportive
4.8.1. - Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri sportive se vor asigura accese carosabile separate pentru public, sportivi şi personalul tehnic de întreţinere.
4.8.2. - În interiorul amplasamentului vor fi asigurate:
●● circulaţia carosabilã separatã de cea pietonala;
●● alei carosabile de descongestionare care se vor dimensiona în funcţie de capacitatea sãlii sau a stadionului, dar nu mai puţin de 7 m latime;
●● alei carosabile de circulaţie curenta de minimum 3,5 m latime;
●● alei carosabile de serviciu şi întreţinere de minimum 6 m latime.
4.9. - Construcţii şi amenajãri de agrement
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri de agrement se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul se serviciu şi de întreţinere.
4.10. - Construcţii de turism
4.10.1. - Pentru construcţiile de turism vor fi prevãzute accese carosabile separate pentru utilizatori, personal şi acces tehnic de întreţinere.
4.10.2. - Aleile semicarosabile din interiorul amplasamentelor, cu o lungime de maximum 25 m, vor avea o latime minima de 3,5 m, iar cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevãzute cu supralargiri de depasire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere.
4.10.3. - Numãrul acceselor şi conformarea lor se vor face în funcţie de categoria şi capacitatea obiectivului turistic.
4.11. - Construcţii de locuinţe
4.11.1. - Pentru locuinţe unifamiliale cu acces şi lot propriu se vor asigura:
●● accese carosabile pentru locatari;
●● acces carosabil pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
●● alei (semi)carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea o latime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevãzute supralargiri de depasire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere;
●● în cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire localã (fundaturi):
- cele cu o lungime de 30 m - o singura banda de 3,5 m latime;
- cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latura şi supralargiri pentru manevre de întoarcere la capãt.
4.11.2. - Pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun se vor asigura:
●● accese carosabile pentru locatari;
●● accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
●● în cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire localã (fundaturi):
- cele cu o lungime de maximum 30 m - o singura banda de 3,5 m latime;
- cele cu o lungime de 30 m pana la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latura; supralargiri pentru manevre de întoarcere la capãt.
4.11.3. - Locuintele colective cu acces şi lot folosit în comun vor fi prevãzute cu:
●● accese carosabile pentru locatari;
●● accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
●● accese la parcaje şi garaje.
4.12. - Toate categoriile de construcţii
Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri se vor asigura accese pentru intervenţii în caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
În cazul construcţiilor ce formeazã curţi interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o latime minima de 3 m şi o înãlţime de 3,5 m.
Accesele şi pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstructionate prin mobilier urban şi trebuie sa fie pãstrate libere în permanenta.

ANEXA 5
-------
la regulament
-------------

PARCAJE

Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93, în funcţie de categoria localitãţii în care sunt amplasate construcţiile.
5.1. - Construcţii administrative
5.1.1. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevãzute:
a) câte un loc de parcare pentru 10-40 salariaţi;
b) locuri de parcare suplimentare celor rezultate conform lit. a), dupã cum urmeazã:
- un spor de 10% pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.7;
- un spor de 30% pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.7-1.1.10;
- atunci când construcţiile cuprind sali de conferinţe şi alte spaţii destinate reuniunilor se vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru autocare.
5.1.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 vor fi prevãzute câte un loc de parcare pentru 10-30 salariaţi plus un spor de 20% pentru invitaţi.
5.2. - Construcţii financiar-bancare
5.2.1. - Pentru toate categoriile de construcţii financiarbancare vor fi prevãzute câte un loc de parcare la 20 de salariaţi şi un spor de 50% pentru clienţi.
5.2.2. - În funcţie de destinaţia clãdirii şi de amplasament, parcajele pentru salariaţi pot fi organizate împreunã cu cele ale clienţilor, adiacent drumului public.
5.3. - Construcţii comerciale
5.3.1. - Pentru construcţiile comerciale vor fi prevãzute locuri de parcare pentru clienţi, dupã cum urmeazã:
●● un loc de parcare la 200 mp suprafata desfasurata a construcţiei pentru unitãţi de pana la 400 mp;
●● un loc de parcare la 100 mp suprafata desfasurata a construcţiei pentru unitãţi de 400-600 mp;
●● un loc de parcare la 50 mp suprafata desfasurata a construcţiei pentru complexuri comerciale de 600-2.000 mp;
●● un loc de parcare la 40 mp suprafata desfasurata a construcţiei pentru complexuri comerciale de peste 2.000 mp.
5.3.2. - Pentru restaurante va fi prevãzut câte un loc de parcare la 5-10 locuri la masa.
5.3.3. - La acestea se vor adauga spaţiile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de parcajele clienţilor.
5.4. - Construcţii de cult
Pentru construcţiile de cult numãrul spaţiilor de parcare va fi stabilit în funcţie de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare.
5.5. - Construcţii culturale
5.5.1. - Pentru construcţiile culturale vor fi prevãzute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori şi personal, dupã cum urmeazã:
●● pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.1 şi 1.5.2, câte un loc de parcare la 50 mp spaţiu de expunere;
●● pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.5.3-1.5.12, un loc la 10-20 de locuri în sala.
5.6. - Construcţii de învãţãmânt
5.6.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de învãţãmânt vor fi prevãzute 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice.
5.6.2. - Pentru învãţãmântul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va adauga, în funcţie de capacitatea construcţiei, un numãr de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
5.6.3. - Pentru sedii ale taberelor şcolare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform capacitãţii de cazare.
5.7. - Construcţii de sãnãtate
5.7.1. Pentru construcţii de sãnãtate vor fi prevãzute locuri de parcare dupã cum urmeazã:
●● pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.7, câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%;
●● pentru cele cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.8-1.7.10, câte un loc de parcare la 10 persoane angajate.
5.7.2. - Parcajele pot fi amplasate diferenţiat pentru personal, pacienti şi vizitatori, caz în care cele pentru personal şi pacienti vor fi amplasate adiacent drumului public.
5.8. - Construcţii sportive
5.8.1. - Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri sportive vor fi prevãzute locuri de parcare pentru personal, pentru public şi pentru sportivi, în funcţie de capacitatea construcţiei, dupã cum urmeazã:
●● pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.1, 1.8.3 şi 1.8.4, un loc de parcare la 5-20 de locuri;
●● pentru construcţii cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.8.2, 1.8.5-1.8.7, un loc de parcare la 30 de persoane.
5.8.2. - La cele rezultate conform punctului 5.7.1 se va adauga, în funcţie de capacitatea construcţiei, un numãr de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
5.9. - Construcţii şi amenajãri de agrement
5.9.1. - Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajãri de agrement vor fi prevãzute parcaje în funcţie de capacitatea construcţiei, câte un loc de parcare pentru 10-30 de persoane.
5.9.2. - Pentru cluburi va fi prevãzut câte un loc de parcare la 3-10 membri ai clubului.
5.10. - Construcţii de turism
5.10.1. - Pentru toate categoriile de construcţii de turism vor fi prevãzute locuri de parcare, în funcţie de tipul de clãdire şi de categoria de confort, 1-4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
5.10.2. - Pentru moteluri se vor asigura 4-10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
5.11. - Construcţii de locuinţe
5.11.1 - Pentru construcţii de locuinţe, în funcţie de indicele de motorizare a localitãţii, vor fi prevãzute locuri de parcare dupã cum urmeazã:
●● câte un loc de parcare la 1-5 locuinţe unifamiliale cu lot propriu;
●● câte un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun;
●● câte un loc de parcare la 2-10 apartamente în locuinţe colective cu acces şi lot în comun.
5.11.2. - Din totalul locurilor de parcare pentru locuintele individuale vor fi prevãzute garaje în procent de 60-100%.
5.12. - Construcţii industriale
Vor fi prevãzute parcaje în funcţie de specificul activitãţii, dupã cum urmeazã:
●● activitãţi desfãşurate pe o suprafata de 10-100 mp, un loc de parcare la 25 mp;
●● activitãţi desfãşurate pe o suprafata de 100-1.000 mp, un loc de parcare la 150 mp;
●● activitãţi desfãşurate pe o suprafata mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o suprafata de 100 mp.
5.13. - Pentru construcţii ce înglobeazã spaţii cu diferite destinaţii,
pentru care exista norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prevãd un numãr mai mare de locuri de parcare.

ANEXA 6
-------
la regulament
-------------

SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE

6.1. - Construcţii administrative şi financiar-bancare
6.1.1. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.1-1.1.10 vor fi prevãzute spaţii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafata terenului.
6.1.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.1.11-1.1.13 şi 1.2 vor fi prevãzute spaţii verzi cu rol decorativ şi de protecţie, minimum 10% din suprafata totalã a terenului.
6.1.3. - Conformarea şi dimensionarea spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.
6.2. - Construcţii comerciale
Pentru construcţiile comerciale vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de agrement, în exteriorul clãdirii sau în curţi interioare - 2-5% din suprafata totalã a terenului.
6.3. - Construcţii de cult
Pentru construcţiile de cult vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de protecţie, dimensionate în funcţie de amplasarea în localitate şi de condiţiile impuse prin regulamentul local de urbanism.
6.4. - Construcţii culturale
Pentru toate categoriile de construcţii culturale vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate, spaţii de joc şi de odihna, în funcţie de capacitatea construcţiei - 10-20% din suprafata totalã a terenului.
6.5. - Construcţii de sãnãtate
6.5.1. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.1-1.7.8 vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate în interiorul incintei, dupã cum urmeazã:
- aliniamente simple sau duble, cu rol de protecţie;
- parc organizat cu o suprafata de 10-15 mp/bolnav.
6.5.2. - Pentru construcţiile cuprinse în anexa nr. 1 la regulament la pct. 1.7.9-1.7.10 vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate de 10-15 mp/copil.
6.6. - Construcţii şi amenajãri sportive
Pentru construcţii şi amenajãri sportive vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate, minimum 30% din suprafata totalã a terenului.
6.7. - Construcţii de turism şi agrement
Pentru construcţii de turism şi agrement vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 25% din suprafata totalã a terenului.
6.8. - Construcţii de locuinţe
Pentru construcţiile de locuinţe vor fi prevãzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de 2 mp/locuitor.
6.9. - Construcţii industriale
Pentru construcţiile industriale vor fi prevãzute spaţii verzi şi aliniamente cu rol de protecţie, în funcţie de categoria acestora, dar nu mai puţin de 20% din suprafata totalã a terenului.

ANEXA 2

NORME METODOLOGICE
privind finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii
planurilor urbanistice generale ale localitãţilor
şi a regulamentelor locale de urbanism

CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Planurile urbanistice generale sunt documentaţii complexe care se întocmesc pentru întregul teritoriu intravilan al localitãţilor în corelare cu teritoriul administrativ al acestora şi reglementeazã utilizarea terenurilor şi condiţiile de ocupare a acestora cu construcţii, inclusiv infrastructuri, amenajãri şi plantaţii, constituindu-se în suportul pentru realizarea programelor de dezvoltare a localitãţilor.
Regulamentele locale de urbanism intaresc şi detaliazã prevederile planurilor urbanistice generale referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare a construcţiilor, amenajãrilor şi plantaţiilor, constituindu-se în instrumentul de baza al realizãrii disciplinei în construcţii.
ART. 2
Potrivit atribuţiilor sale, Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei rãspunde de asigurarea cadrului legal de reglementare privind realizarea construcţiilor, încurajarea investiţiilor majore în domeniul construcţiilor şi de coordonarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale ale localitãţilor şi a regulamentelor locale de urbanism aferente.
ART. 3
Planurile urbanistice generale şi regulamentele locale de urbanism aferente se avizeazã şi se aproba în baza <>Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, a <>Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcţii, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 4
Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei coordoneazã din punct de vedere tehnic şi al eficientei economice elaborarea şi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aferente, în colaborare cu compartimentele de specialitate ale consiliilor judeţene, ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor.
Controlul, recepţia şi avizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se realizeazã de cãtre direcţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, în baza prevederilor <>art. 62 alin. (1) din Legea nr. 350/2001 şi ale anexei nr. 1 la aceasta lege.

CAP. 2
Finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism

ART. 5
Finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se realizeazã din bugetele locale ale unitãţilor administrativ-teritoriale, precum şi din bugetul de stat, prin Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Primãrii comunelor, oraşelor şi municipiilor şi şefii compartimentelor de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, vor deschide la trezoreriile statului, potrivit <>art. 49 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, contul 21.37.02.11 "Subvenţii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism".
Aceste conturi se alimenteazã, pe mãsura necesitãţilor, cu sumele prevãzute în bugetul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, reprezentând transferuri de la bugetul de stat:
a) Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei aloca sume, cu ordin de plata, sub forma de transferuri, autoritãţilor locale pe baza cererilor justificative;
b) transferurile primite de autoritãţile locale vor fi cuprinse în veniturile bugetului local la capitolul 37.02 "Subvenţii primite din bugetul de stat" subcapitolul 37.02.11 "Subvenţii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism";
c) cheltuielile din bugetul local se efectueazã pe baza de deschideri de credite potrivit normelor în vigoare.
Din sumele încasate în contul 21.37.02.11 consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vireazã sumele cuvenite fiecãrui buget local, în contul acestora nr. 21.37.02.11, deschis la unitãţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publica.
ART. 6
Pentru fundamentarea necesarului de alocaţii de la bugetul de stat în vederea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se procedeazã astfel:
- compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, examineazã şi centralizeazã solicitarile primite de la consiliile locale, stabilesc prioritãţile şi transmit Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, pana la data de 1 mai a anului în curs pentru anul urmãtor, lista cuprinzând planurile urbanistice generale, regulamentele locale de urbanism care urmeazã sa fie elaborate sau actualizate şi valoarea totalã a cheltuielilor, potrivit anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice;
- Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei examineazã şi centralizeazã propunerile consiliilor judeţene şi ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza cãrora prezintã Ministerului Finanţelor Publice estimarile proprii, în scopul includerii în proiectul bugetului de stat pentru anul urmãtor, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
ART. 7
În limita alocaţiilor aprobate prin legea anuala a bugetului de stat Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei va repartiza şi va comunica consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti plafoanele aprobate pentru elaborarea şi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aferente.
Pe baza şi în limitele plafoanelor transmise consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în funcţie de prioritãţile stabilite, vor comunica Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei lista cuprinzând lucrãrile, întocmitã conform anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice, precum şi valoarea acestora repartizata pe trimestre, în limita prevederilor bugetare comunicate.
Cheltuielile pentru organizarea licitaţiilor, precum şi cele pentru verificarea şi avizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se vor asigura în limita alocaţiilor bugetare aprobate prin legea anuala a bugetului de stat, potrivit normelor şi normativelor în vigoare.
ART. 8
În limita plafoanelor aprobate consiliile locale vor încheia contracte de elaborare şi/sau actualizare a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, cu agenţi economici de specialitate.
ART. 9
Compartimentele de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, verifica documentaţia primitã, acorda viza de control financiar propriu şi întocmesc decontul justificativ, care se transmit Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în doua exemplare pana la data de 5 a lunii urmãtoare încheierii trimestrului, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, pe baza deconturilor justificative, solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea de credite în limita alocaţiilor bugetare aprobate şi vireazã sumele consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu ordin de plata, la trezorerii, în contul 21.37.02.11 "Subvenţii primite de bugetele locale pentru finanţarea elaborãrii şi/sau actualizãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism", la care se va anexa câte un exemplar din deconturile justificative, verificate şi avizate de minister.
Preşedinţii consiliilor judeţene şi primarul general al municipiului Bucureşti vor vira sumele consiliilor locale, iar primãrii municipiilor, oraşelor şi comunelor vor efectua, în termen de 3 zile, plãţile în conturile celor care au elaborat documentaţiile, nominalizaţi în decontul justificativ, verificat şi avizat de Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 10
Preşedinţii consiliilor judeţene, primarul general al municipiului Bucureşti şi primãrii celorlalte unitãţi administrativ-teritoriale rãspund, în conformitate cu prevederile <>art. 24 şi 26 din Legea nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, de utilizarea fondurilor primite de la Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
ART. 11
Trimestrial, Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei împreunã cu consiliile judeţene şi cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor analiza situaţia consiliilor locale care nu au încheiat contracte de elaborare şi/sau actualizare a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism, urmând ca lista sa fie completatã cu alte prioritati.
ART. 12
În limita plafoanelor aprobate şi a prioritatilor stabilite consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi consiliile locale rãspund, conform prevederilor legale, de elaborarea şi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism.

CAP. 3
Contractarea lucrãrilor de elaborare şi/sau actualizare a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism

ART. 13
Contractarea lucrãrilor de elaborare şi/sau actualizare a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se va face cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice.
Contractele privind elaborarea şi/sau actualizarea planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism se încheie de ordonatorii principali de credite cu ofertantul în favoarea cãruia s-a adjudecat licitaţia.
La contract se ataşeazã "Devizul de cheltuieli" care fundamenteazã valoarea contractului, pe total şi pe fiecare element de cheltuieli.
Devizul de cheltuieli face parte integrantã din contract.
Lucrãrile de elaborare şi/sau actualizare a planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aflate în curs de execuţie se vor finaliza de cãtre executantii iniţiali ai lucrãrilor.

CAP. 4
Dispoziţii finale

ART. 14
Planurile urbanistice generale şi regulamentele locale de urbanism au caracter public.
ART. 15
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.



     ANEXA 1


la normele metodologice
-----------------------

Consiliul*) ..............

LISTA
cuprinzând lucrãrile privind elaborarea şi/sau actualizarea
planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale
de urbanism.
- mii lei -


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
        Lista           Valoarea  Valoarea   Valoarea  Din care în    Termenul
      .........          totalã   rãmasã de  200...    trimestrul       de


lucrãrii I II III IV
...........


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         0                 1         2          3     4   5   6   7      8
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total, din care:
A. Lucrãri în continuare
1. Consiliul Local .......
a) Planul urbanistic general
(elaborare/actualizare)
- studii de finanţare
- situaţia existenta
- reglementãri şi propuneri
b) Regulamentul local de
   urbanism
(elaborare/actualizare)
- zone functionale
- reglementãri
2. Consiliul Local ......................
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     TOTAL A:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 *) Se completeazã, dupã caz: Judeţean sau General al Municipiului Bucureşti.

                                                                  - mii lei -
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     0                     1         2          3     4  5    6   7      8
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
B. Lucrãri noi
1. Consiliul Local ........
a) Planul urbanistic
   general
(elaborare/actualizare)
- studii de fundamentare
- situaţia existenta
- reglementãri şi propuneri
b) Regulamentul local de
   urbanism
(elaborare/actualizare)
- zone functionale
- reglementãri
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     TOTAL B:
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


           Preşedinte,                               Întocmit,
       ..................                      Direcţia de urbanism
                                            şi amenajarea teritoriului
                                            a judeţului ................





     ANEXA 2


la normele metodologice
-----------------------

Consiliul*) .............

Se aproba Vizat
--------- -----
Secretar de stat Director general
Ministerul lucrãrilor Publice, Direcţia generalã amenajarea
Transporturilor şi Locuinţei teritoriului şi urbanism



DECONT JUSTIFICATIV
privind fundamentarea necesarului de alocaţii bugetare pe
trimestrul .../200... pentru elaborarea sau actualizarea
planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale

- mii lei -


───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.    Beneficiarul    Numãrul şi    Numãrul  Numãrul   Valoarea   Disponibilul
crt.   ............      data          şi     contului  lucrãrilor  la finele
        Denumirea      depunerii      data      şi      executate  trimestrului
        lucrãrii      documentelor   con-      banca                precedent
       ............   la Consiliul*) trac-    benefi-
                       .........     tului    ciarului
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 0         1                2          3         4          5            6
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Consiliul Local ....
a) Planul urbanistic
   general
b) Regulamentul local
   de urbanism
2. Consiliul Local ....
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL Consiliul Local .................
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
2. Consiliul Local ....
a) ....................
b) ....................
Total Consiliul Local ...
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total Consiliul*) ......
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────


               Preşedinte,                     Control financiar propriu
       .........................                        Director,
                                              ............................


*) Se completeazã, dupã caz: Judeţean sau General al Municipiului
Bucureşti.


------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 525 din 27 iunie 1996

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016