Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 51 din 13 decembrie 2000 privind cererea de anulare a alegerilor din 10 decembrie 2000 pentru functia de Presedinte al Romaniei, formulata de Partidul Romania Mare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 703 din 29 decembrie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
La data de 13 decembrie 2000, Partidul România Mare prin Comitetul director - a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, cererea de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere înregistratã sub nr. 4.376 din 13 decembrie 2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (4) teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, cererea se soluţioneazã fãrã citarea pãrţilor, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar.
În motivarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României se susţine ca votarea şi stabilirea rezultatelor la cel de-al doilea tur de scrutin au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului în sensul <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României. De asemenea, se susţine ca au fost incalcate art. 26 alin. (3) din aceeaşi lege, precum şi <>art. 44 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 , coroborat cu <>art. 15 din Legea nr. 69/1992 . Totodatã se invoca şi urmãtoarele motive: 1) "domnul Ion Iliescu se afla la al III-lea mandat, ceea ce reprezintã prima şi cea mai grava încãlcare a Constituţiei"; 2) "deşi cifrele oficiale au anuntat o prezenta slabã la urne în tot cursul zilei de 10 decembrie 2000, brusc, dupã ora 18,00, când nu mai ramasesera decât 3 ore de votare, se pare ca milioane de oameni s-au napustit asupra secţiilor de votare pentru a-şi da votul domnului Ion Iliescu. Vedem în aceasta <<structurare>> în unitãţi de timp a votului de la 10 decembrie dovada suprema a fraudarii alegerilor prezidenţiale"; 3) fraudarea morala şi materialã a alegerilor, printr-un val de persecutii politice impotriva Partidului România Mare şi candidatului sau, Corneliu Vadim Tudor, care a început o data cu deschiderea campaniei electorale şi a continuat dupã turul I şi chiar şi dupã cel de-al II-lea tur de scrutin; 4) "posturile de televiziune au practicat, îndeosebi dupã turul I, o politica revoltatoare de discriminare" fata de candidatul Corneliu Vadim Tudor; astfel, "Cu excepţia unei singure aparitii de o ora la TVR 1, nici un alt post nu l-a invitat la emisiuni, în timp ce domnul Ion Iliescu a acaparat, pretutindeni, micul ecran. La 30 noiembrie şi la 12 decembrie, postul de televiziune Tele 7 ABC a anulat, în ultimul minut, doua invitaţii pentru candidatul Vadim, iar la 11 decembrie acesta nu a fost lãsat sa încheie nici mãcar doua aparitii de câte 2 minute fiecare, la PRO TV şi TVR 1"; 5) în ceea ce priveşte desfãşurarea propriu-zisa a alegerilor, se susţine ca "la peste 4000 de secţii de votare din 10 judeţe şi municipiul Bucureşti", încã din primul tur, Partidului România Mare "i s-a refuzat dreptul legal de a avea reprezentanţi. Partidul a contestat acest fapt la 30 octombrie 2000, dar Biroul Electoral Central a pretextat ca nu au fost prezentate liste de candidaţi, complete, în locurile respective". În sfârşit, se redau o serie de semnalari fãcute de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Liga pentru Apãrarea Drepturilor Omului în România cu privire la desfãşurarea alegerilor.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul <>art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, solicita respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, ca fiind neîntemeiatã. Se arata ca, în conformitate cu prevederile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituţionalã anuleazã alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului, cererea trebuind sa fie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã. Se apreciazã ca motivele invocate de Partidul România Mare nu rãspund acestor cerinţe legale şi, în consecinta, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este neîntemeiatã.
CURTEA,
analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 24 din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze cererea de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere formulatã de Partidul România Mare prin Comitetul director al acestuia.
1. În motivarea cererii de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României se susţine ca domnul Ion Iliescu se afla la al treilea mandat, ceea ce este contrar Constituţiei.
În legatura cu acest motiv Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Hotãrârea nr. 3 din 24 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 8 noiembrie 2000, în sensul ca domnul Ion Iliescu a îndeplinit pana în prezent un singur mandat constituţional de Preşedinte al României, şi anume în perioada 19921996, corespunzãtor prevederilor art. 81 alin. (4) şi ale art. 83 alin. (1) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , aceasta hotãrâre este definitiva.
2. De asemenea, în motivarea cererii de anulare a alegerilor se susţine ca au fost incalcate dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , încãlcare constând în prezenta masiva a alegãtorilor la vot, dupã ora 18,00, în ziua de 10 decembrie 2000, influentarea opiniei electoratului de cãtre presa prin favorizarea candidatului Ion Iliescu şi declanşarea unui val de persecutii impotriva Partidului România Mare şi candidatului sau, Corneliu Vadim Tudor, precum şi imposibilitatea participãrii reprezentanţilor Partidului România Mare la secţiile de votare.
Examinând aceste motive Curtea Constituţionalã constata ca, potrivit <>art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, "Curtea Constituţionalã anuleazã alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceasta situaţie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a treia duminica de la data anulãrii alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formaţiunile politice şi candidaţii care au participat la alegeri în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votarii; cererea trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã".
În temeiul acestor prevederi legale Curtea retine, în primul rând, ca anularea alegerilor poate sa intervinã numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda, iar aceasta este de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum şi, în al doilea rând, ca cererea de anulare a alegerilor trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã.
În speta, Curtea Constituţionalã constata însã ca în cuprinsul cererii Partidului România Mare sunt formulate motive care vizeazã desfãşurarea unor activitãţi ale presei în perioada campaniei electorale, iar nu motive referitoare la modul în care s-au desfãşurat votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor şi care sa justifice, în sensul <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 , anularea, pentru frauda, a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 10 decembrie 2000.
Curtea constata, de asemenea, ca prezentarea la vot a alegãtorilor dupã o anumitã ora, precum şi proporţia de participare a reprezentanţilor Partidului România Mare în secţiile de votare nu sunt împrejurãri de natura sa demonstreze faptul ca votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin frauda.
Curtea Constituţionalã observa ca, de altfel, cererea de anulare a alegerilor formulatã de Partidul România Mare nu îndeplineşte condiţia cerutã de <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 , în sensul de a fi "însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã".
În ceea ce priveşte observaţiile Misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa pentru Monitorizarea Alegerilor, Curtea constata ca, astfel cum rezulta din comunicatul de presa al acestei misiuni, pe lângã aprecierile pozitive referitoare la calitãţile generale ale cadrului electoral din România, printre care şi "reprezentarea cuprinzatoare a partidelor politice în birourile electorale la toate nivelurile", s-a constatat necesitatea rezolvarii şi a unor deficiente care se referã la: absenta unui organism electoral permanent; modificarea legilor electorale prin intermediul ordonanţelor de urgenta şi al hotãrârilor Guvernului; caracterul excesiv de restrictiv al regulilor privind observarea alegerilor de cãtre organizaţiile naţionale; utilizarea exagerata a listelor suplimentare de alegatori; caracterul inadecvat al constatãrii autenticitatii semnaturilor de pe listele de sprijin al candidaţilor prezidentiali. Curtea Constituţionalã observa ca asemenea deficiente nu sunt de natura sa determine, în sine, modificarea rezultatelor alegerilor.
Fata de cele arãtate, cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al <>art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al <>art. 24 din Legea nr. 69/1992 ,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea de anulare a alegerilor din data de 10 decembrie 2000 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulatã de Partidul România Mare.
Hotãrârea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
